1

Ghid de studii An VI-Medicinã Generalã- Psihiatrie şi Psihiatrie pediatrică

Psihiatrie Obiectivele disciplinei Obiective generale- Oferirea de suport teoretic şi exemplificãri practice în vederea însuşirii unor noţiuni fundamantale privind patologia psihiatricǎ; de a dezvolta aptitudinile, abilitãţile şi atitudinile necesare abordãrii pacientului cu probleme psihice şi elaborarea unui plan terapeutic. Obiective specifice-Dobândirea competenţei de a conduce interviul psihiatric; învǎţarea sistematizarii simptomelor psihiatrice în sindroame; solicitarea unei baterii specifice de explorãri şi interpretarea criticã a rezultatelor; deprinderea metodologiei de elaborare a diagnosticului psihiatric; aplicarea unor instrumente psihometrice de evaluare a severitãţii unui sindrom; alcǎtuirea de scheme terapeutice pentru principalele boli psihice; urmãrirea în dinamicã a cazurilor studiate; cunoaşterea structurilor de asistenţã psihiatricã; însuşirea principiilor care stau la baza recuperǎrii bolnavului psihic.

An VI-sistem modular-7 sãptãmâni Cuprins: Cursuri (capitole şi subcapitole)

1. Introducere. Istoricul Psihiatriei

1.1.Definiţie. Etimologie 1.2.Domeniii conexe 1.3.Date din istoria psihiatriei internaţionale, româneşti 1.4.Achiziţii recente 1.5.Sãnãtate mintalã: normalitate, anormalitate, cicluri ale vieţii 1.6.Nozologii actuale 1.7.Psihopatologie. Semiologie psihiatricã 1.8.Psihoze şi Nevroze

2. Schizofrenia 2.1.Definiţie; etimologie; scurt istoric al conceptelor; epidemiologie 2.2.Teorii etiopatogenice: biologice, sociale 2.3.Diagnostic pozitiv şi diferenţial 2.4.Forme clinice; descriere 2.5.Evoluţie şi prognostic 2.6.Abordare terapeuticã, profilaxia recidivelor

3. Tulburãrile de dispoziţie 3.1. Definiţie; etimologie; scurt istoric al conceptelor; epidemiologie 3.2. Episodul depresiv, maniacal, hipomaniacal, mixt 3.3. Clasificarea tulburãrilor de dispoziţie 3.4.Teorii etiopatogenice: biologice, sociale 3.5.Diagnostic pozitiv şi diferenţial al depresiei, episodului maniacal, hipomaniacal, 3.6.Abordare transversalã şi longitudinalã a tulburãrii afective bipolare, al tulburãrilor afective persistente, cu pattern sezonier, cu cicluri rapide, cu debut postpartum

a. Forme clinice: descriere b. Evoluţie şi prognostic c. Abordare terapeuticã, profilaxia recidivelor

3.7. Suicidul, tentativa suicidarã, parasuicidul 3.7.1. Încadrare nozologicã

2

3.7.2. Epidemiologie, fenomenologie 3.7.3. Prevenţie şi abordare a tentativelor suicidare, parasuicidului

4. Tulburari mentale organice (psihoorganice) 4.1 Delirium

4.1.1 Definiţie 4.1.2 Etiologia deliriumului 4.1.3 Diagnostic pozitiv şi diferenţial al deliriumului 4.1.4 Abordare terapeutică

4.2 Demenţe 4.2.1 Definiţie; etimologie; scurt istoric al conceptelor; epidemiologie 4.2.2 Teorii etiopatogenetice 4.2.3 Tipuri; descriere; explorări

4.2.3.1 Demenţa in boala Alzheimer 4.2.3.2 Demenţa vasculară 4.2.3.3 Demenţa mixtă 4.2.3.4 Demenţa datorată maladiei Parkinson 4.2.3.5 Demenţa datorată maladiei Huntington 4.2.3.6 Demenţa datorată maladiei HIV 4.2.3.7 Demenţa datorată maladiei Pick 4.2.3.8 Demenţa datorată traumatismului cranian 4.2.3.9 Demenţa datorată maladiei Creutzfeldt-Jakob 4.2.3.10Demenţa datorată altor condiţii medicale generale

4.2.4. Diagnostic pozitiv şi diferenţial 4.2.5. Evoluţie şi prognostic 4.2.6. Abordare terapeutică

5. Tulburări mentale şi de comportament datorate utilizării de substanţe psihoactive (Alcoolismul şi toxicomaniile)

5.1 Generalităţi 5.1.1 Definiţii : substanţǎ psihoactivă 5.1.2 Termeni:Intoxicaţie acutǎ Abuzul, utilizarea nocivă Dependenţa psihică – fenomenul de “craving” Dependenţa fizică (“adicţia”) 5.1.3 Etiopatogeneza dependenţei faţǎ de substanţe psihoactive:Factori psihologici,

psihodinamici, socioculturali, teoria învăţării. Factori biologiciToleranta;Abstinenţa;Sevrajul 5.2 Alcoolismul 5.2.1 Istoria alcoolului 5.2.2 Epidemiologie 5.2.3 Simptomatologie – aspecte generale:simptome psihice,simptome somatice deteriorarea relaţiilor interumane,declin al statutului social Forme clinice:

a. Intoxicaţia alcoolică acută-Beţia simplă; Intoxicaţia alcoolică idiosincrazică (beţia patologică). b. Abuzul, utilizarea nocivă c. Dependenţa cronică alcoolică d. Sevrajul:necomplicat; complicat:- cu delirium /cu convulsii

5.2.4. Tulburări psihotice:Halucinoza alcoolică;Sechelele postonirice 5.2.5. Sindromul amnestic:sindromul Korsakov;encefalopatia Gayet-Wernicke

3

5.2.6. Demenţa alcoolică 5.2.7. Dipsomania 5.2.8. Embriopatia fetală 5.2.9 Terapia alcoolismului

5.3. Toxicomaniile 5.3.1. Istoria drogurilor 5.3.2. Disponibilitatea şi legalitatea substanţelor 5.3.3. Epidemiologie 5.3.4 Clasificări: toxicomanii minore/ toxicomanii majore 5.3.5 Particularitǎţi clinice şi terapeutice ale intoxicaţiei acute şi sevrajului la: 5.3.5.1 Opiacee 5.3.5.2 Cannabinoide 5.3.5.3 Cocaină 5.3.5.4 Stimulante 5.3.5.5 Phenciclidina 5.3.5.6 Halucinogene 5.3.5.7 Substanţe naturale 5.3.5.8 Substanţe sintetice 5.3.5.9 Tulburări datorate inhalantelor 5.3.5.10 Medicamente 5.3.5.11 Politoxicomanii (dependenţe polivalente) 5.3.6 Evoluţie ṣi prognostic 5.3.7 Tratament

6. Tulburări ale controlului impulsurilor 6.1 Definiţie; epidemiologie 6.2 Teorii etiopatogenetice 6.3 Tipuri

6.3.1 Tulburarea explozivă intermitentă 6.3.2 Kleptomania 6.3.3 Piromania 6.3.4 Tricotilomania 6.3.5 Jocul de şansă patologic

6.4 Diagnostic pozitiv şi diferenţial al tulburărilor controlului impulsurilor 6.5 Evoluţie şi prognostic 6.6 Abordare terapeutică

7. Tulburări de comportament alimentar 7.1 Definiţie; etimologie; epidemiologie 7.2 Teorii etiopatogenetice 7.3 Tipuri; descriere; explorări

7.1.1Anorexia nervoasă 7.1.2 Bulimia nervoasă

7.4 Diagnosticul pozitiv şi diferenţial al anorexiei nervoase şi bulimiei nervoase 7.5 Evoluţie şi prognostic 7.6 Abordare terapeutică

8. Urgenţele psihiatrice 8.1 Conceptul de urgenţă în psihiatrie: definiţie, tipologie

8.2 Evaluarea pacientului în urgenţă: evaluarea psihiatrică, somatică, neurologică şi paraclinică

4

8.3 Internarea pacientului în psihiatrie (voluntară/nevoluntară) 8.4 Managementul pacientului cu agitaţie psihomotorie (particularităţi ale agitaţiei psihomotorii în manie, depresie, schizofrenie, demenţe, retard mental, epilepsie, tulburări de personalitate, tulburări nevrotice, stări confuzive, intoxicatii acute cu alcool sau substanţe psihoactive) 8.5 Managementul pacientului cu comportament violent 8.6 Managementul pacientului psihotic 8.7 Managementul pacientului suicidar 8.8 Managementul pacientului cu delirium 8.9 Managementul efectelor secundare şi adverse ale farmacoterapiei (sindromul neuroleptic malign, sindromul serotoninergic, distonia acută, intoxicaţia cu săruri de litiu)

9. Tulburarile nevrotice, tulburǎri legate de stres, tulburǎri de somatizare 9.1 Tulburările anxioase

9.1.1 Definiție, aspecte generale, încadrare nosologică 9.1.2 Considerații etiopatogenetice 9.1.3 Simptomatologie clinică 9.1.4 Diagnostic pozitiv 9.1.5 Diagnostic diferential (cu alte tipuri de tulburări psihice, cu alte tipuri de tulburări anxioase, cu boli psihosomatice) 9.1.6 Clasificarea tulburărilor anxioase:Tulburarea de panică;Agorafobia cu/ fără atacuri de panică;Tulburarea de anxietate Generalizată; Fobii specifice; Fobia socială; Tulburarea obsesiv-compulsivă;Tulburarea de stres postraumatic; Tulburarea acută de stres 9.1.7 Metode terapeutice 9.1.7.1 Psihofarmacologice (antidepresive , anxiolitice) 9.1.7.2 Psihoterapeutice(cognitive-comportamentala, psihodinamică, tehnici de relaxare)

9.2 Tulburări somatoforme

9.2.1 Definiție, aspecte generale, încadrare nosologică 9.2.2 Considerații etiopatogenetice 9.2.3 Simptomatologie clinică 9.2.4 Diagnostic pozitiv 9.2.5 Diagnostic diferential 9.2.6 Clasificarea tulburărilor somatoforme: Tulburarea de somatizare; Tulburarea algică;Tulburarea hipocondriacă;Tulburarea dismorfică corporală; Neurastenia 9.2.7 Metode terapeutice 9.2.7.1 Psihofarmacologice 9.2.7.2 Psihoterapeutice

9.3 Tulburări disociative 9.3.1 Definiție, aspecte generale, încadrare nosologică 9.3.2 Considerații etiopatogenetice 9.3.3 Simptomatologie clinică 9.3.4 Diagnostic pozitiv 9.3.5 Diagnostic diferential (cu alte tipuri de tulburări psihice, cu alte tipuri de tulburări anxioase, cu boli psihosomatice) 9.3.6 Clasificarea tulburărilor disociative: Amnezia disociativă; Fuga

disociativă; Tulburarea de depersonalizare; Tulburarea disociativă

5

a identității 9.3.7 Metode terapeutice 9.3.7.1 Psihofarmacologice 9.3.7.2 Psihoterapeutice

10. Tulburările de personalitate 10.1 Definiție, aspecte generale, încadrare nosologică 10.2 Considerații etiopatogenetice (Factori biologici, Factori psihosociali) 10.3 Simptomatologie clinică- trăsături comune caracteristice tulburărilor de personalitate 10.4 Diagnostic pozitiv/ Diagnostic diferenţial 10.5 Clasificarea tulburărilor de personalitate:

Cluster A Tulburarea de personalitate paranoidă Tulburarea de personalitate schizoid Tulburarea de personalitate schizotipală Cluster B Tulburarea de personalitate disocială Tulburarea de personalitate histrionică Tulburarea de personalitate narcisică Tulburarea de personalitate border-line Cluster C Tulburarea de personalitate evitantă Tulburarea de personalitate dependentă Tulburarea de personalitate anankastă

10.6 Metode terapeutice 10.7 Psihofarmacologice 10.8 Psihoterapeutice (de lungă durată, managementul furiei,etc) 10.9 Evolutie, prognostic 10.10 Implicații medico-legale şi socio-familiale

11. Tulburãri ale sexualitãţii umane 11.1 Cadru general de definire a sexualiãţii umane; conexiuni ale sexologiei. 11.2 Interviul sexologic. Explorãri 11.3 Disfuncţiile sexuale

11.3.1 Tulburări ale apetenţei sexuale; 11.3.2 Tulburări ale excitabilităţii (tulburări ale excitabilităţii feminine,

disfuncţii erectile); 11.3.3 Tulburări ale orgasmului; 11.3.4 Tulburări sexuale algice (dispareunia, vaginism); 11.3.5 Tulburări ale identităţii de gen; 11.3.6 Tulburări ale preferinţei sexuale (parafilii).

11.4 Evoluţie şi prognostic 11.5 Abordãri terapeutice

12.Psihofarmacologie 12.1 Istoric 12.2. Substanţǎ psihotropǎ:definiţie;clasificare 12.3. Structura şi funcţionarea “aparatului sinaptic” 12.4. Antipsihotice (neuroleptice): definiţie; mecanism de acţiune;efecte terapeutice şi

efecte secundare;indicaţii şi contraindicaţii;clasificare: - in funcţie de aria spectrului de acţiune şi amplitudinea efectelor

secundare: - antipsihotice de primǎ generaţie

6

- antipsihotice de nouǎ generaţie (“atipice”) - In funcţie de durata acţiunii: - antipsihotice “standard” (duratǎ scurtǎ de acţiune) - antipsihotice « depot » sau « long acting » (duratǎ lungǎ de

acţiune) - reprezentanţi şi scheme terapeutice

12.5. Tranchilizante - definiţie - mecanism de acţiune - efecte terapeutice şi efecte secundare - clasificare - reprezentanţi şi scheme terapeutice - indicaţii şi contraindicaţii - mǎsuri de precauţie ȋn terapia cu tranchilizante

12.6. Hipnotice - definiţie - mecanism de acţiune - efecte terapeutice şi afecte secundare - indicaţii şi contraindicaţii - clasificare - reprezentanţi şi scheme terapeutice

12.7. Antidepresive: - definiţie - mecanism de acţiune - efecte terapeutice şi efecte secundare - indicaţii şi contraindicaţii - clasificare: - AD triciclice - AD tetraciclice - AD cu structurǎ particularǎ - ISRA (inhibitori selectivi ai recaptǎrii serotoninei) - SNRI (Inhibitori selectivi ai recaptǎrii noradrenalinei) - AD duale - IMAO (inhibitori ai monoaminoxidazei) - reprezentanţi, iniţierea şi continuarea terapiei antidepresive

12.8. Substanţe cu proprietǎţi timostabilizatoarei şi antimaniacale - definiţie - mecanism de acţiune - clasificare - efecte terapeutice şi efecte secundare - indicaţii şi contraindicaţii - iniţierea şi continuarea terapiei timostabilizatoare

12.9. Antidemenţiale - definiţie - mecanism de acţiune - efecte terapeutice şi efecte secundare - indicaţii şi contraindicaţii - clasificare - reprezentanţi, iniţierea şi continuarea tratamentului cu antidemenţiale

12.10. Nootrope:

7

- definiţie - macanism de acţiune - efecte terapeutice şi efecte secundare - indicaţii şi contraindicaţii - clasificare, reprezentanţi

12.11. Antiparkinsoniene - definiţie - mecanism de acţiune - efecte terapeutice şi efecte secundare - indicaţii şi contraindicaţii - reprezentanţi

13.Psihoterapii 13.1 Definiţia psihoterapiei (Caracterul stiinţific al psihoterapiilor – cercetarea eficienţei şi mecanismelor psihoterapeutice. Formarea pentru psihoterapie. Cadrul intervenţiei terapeutice. Mecanisme psihologice implicate în psihoterapie). 13.2 Clasificarea psihoterapiilor (Terapii individuale şi de grup. Terapii de scurtă şi lungă durată. Terapii dinamice, comportamentale şi experienţiale, etc.). Obiective psihoterapeutice. Contractul terapeutic. Stadiile psihoterapiei şi caracteristicile lor psihologice. 13.3 Factorii curativi ai psihoterapiei – prezentare generală. Elementele relaţiei terapeutice “centrate pe persoană”. Transferul si rolul lui în psihoterapie. Funcţia terapeutică a contratransferului. 13.4 Curente psihoterapeutice 13.5 Hipnoza 13.6 Terapii de orientare psihanalitică 13.7 Psihodrama. 13.8 Terapii sistemice de familie şi de cuplu. 13.9 Terapia interpersonală.

14. Expertiza medico-legală psihiatrică 14.1. Definiţie 14.2. Obiective 14.3. Metodologie 14.4. Concepte de bazǎ:

Discernământul Iresponsabilitatea (ART.48 C.P) Mǎsuri de siguranţǎ: Scopul măsurilor de siguranţă (Art 111 C.P.) Felurile măsurilor de siguranţă (Art 112 C.P.) -obligarea la tratament medical -internarea medicală -interzicerea de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie, meserie

sau o altă ocupaţie -interzicerea de a se afla în anumite localităţi -expulzarea străinilor -confiscarea specială Capacitatea civilă (concept din „codul familiei”) Tutela (art 113-Codul Familiei) Curatela (art. 152-Codul Familiei) Interdicţia (art 142-151 Codul-Familiei) Minoritatea

8

14.5. Legislaţie: Obligarea la tratament: (Art 113 C.P.) Internarea obligatorie: (Art 114 C.P.)

14.6. Aspecte particulare ale expertizei medico-legale psihiatrice - Alcoolul - Simularea - Suicidul

Stagiu clinic -7 săptămâni din durata modulului-7 ore pe săptămână

1.În timpul stagiilor clinice, studenţii vor aborda şi vor discuta sub indrumarea asistenţilor de grupă tipuri de cazuri clinice corelate cu patologia psihiatrică predată la cursuri, având obligaţia de a consemna observațiile în caietul lor de stagiu. Patologia clinică prezentată va cuprinde:

• Schizofrenia şi alte tulburǎri psihotice • Tulburǎrile de dispoziţie. Suicidul • Tulburǎri psihice organice cerebrale (inclusiv demenţele) • Tulburările induse de consumul de alcool şi alte substanţe psihoactive • Urgenţele psihiatrice • Tulburarile nevrotice, tulburǎri legate de stres, tulburǎri de somatizare • Tulburǎrile de personalitate • Tulburări ale controlului impulsurilor. Tulburari ale somnului. • Tulburǎri de alimentaţie • Tulburări ale sexualitaţii • Terapiile specifice in psihiatrie • Implicatiile medico-legale specifice psihiatriei

În stagiile introductive vor fi prezentate particularitățile pacienților care se adresează unui serviciu de psihiatrie (noțiunile de internare voluntară/involuntară, principiile de confidențialitate, legislatia referitoare la internare şi contenţie în psihiatrie) şi particularitățile foii de observație în psihiatrie. Se vor detalia examinarea stării psihice a adultului, efectuarea examenului psihic şi a anamnezei in psihiatrie. Se va prezenta managementul pacienților psihiatrici cu accent pe situații particulare: abordarea pacientului cu agitație psihomotorie, abordarea pacientului suicidar, intervenția în criză.

2. În timpul stagiului clinic, în afara activităţilor derulate în saloanele pacienţilor, studenţii vor participa şi la alte activităţi precum : -efectuarea terapiei electro-convulsivante -efectuarea terapiei sugestive armate -ședințe de psihoterapie de grup -exercitii colective interactive de deprindere a raţionamentului clinic şi exerciţii de rezolvare de situații clinice -aplicarea scalelor clinice mai frecvent utilizate în practica psihiatrică

Bibliografie: 1. Lãzãrescu, M., Bazele psihopatologiei clinice, Editura Academiei Române, Bucureşti,2011. 2. Miclutia I, Psihiatrie: curs, Editura Medicala Universitara “Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca, 2010. 3. Prelipceanu, D., Psihiatrie Clinica, Editura Medicala, Bucuresti 2011.

9

4. Rândaşu, S., Macrea, R. Psihiatrie, Tipografia UMF, Cluj-Napoca, 1997. 5. Zdrenghea, V., Dǎnescu O., Lupaşcu M., (2008), Introducere în psihiatrie:semiologie psihiatricǎ, Editura Medicală. Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca. Bibliografie recomandatã pentru stagiile clinice: 1.Tudose F., Tudose C., (2002). Abordarea pacientului în psihiatrie. Ghid de lucrãri practice, InfoMedica, Bucureşti

Metode pedagogice utilizate

Tipuri de activităţi Cursuri Prelegere, descoperirea dirijată, sinteza cunoştinţelor, exemplul demonstrativ (studii de cazuri clinice), expuneri orale dublate de prezentări Power Point Stagiu clinic Activitatea practică se desfăşoară la patul bolnavului sub îndrumarea unui asistent universitar. Obiectivele urmărite în timpul orelor de stagiu sunt: însuşirea unei tehnici corecte de efectuare a anamnezei şi a examinării funcţiilor psihice, formarea de abilităţi de diagnostic şi evaluare clinică, înţelegerea atitudinii deontologice faţă de bolnav şi familia acestuia, deprinderea raţionamentului clinic, implementarea eficientă a etapelor demersului clinic, stabilirea diagnosticului pozitiv şi diferenţial, aplicarea unor instrumente psihometrice de evaluare a unor sindroame psihiatrice, formarea capacităţii de stabilire şi menţinere a relaţiei terapeutice, deprinderea managementul cazurilor dificile, urmărirea cazurilor în dinamică.

Evaluarea cunoştiinţelor şi abilităţilor practice Condiţiile cerute de disciplină pentru acceptarea la examen: admiterea la susţinerea examenului teoretic presupune prezenţa la stagiile clinice, recuperarea absenţelor şi promovarea examenului practic-caz clinic. Condiţii pentru promovare: nota finală>5. Examenul final Examenul presupune 2 părţi: examenul practic (caz clinic) şi examenul teoretic. Examenul teoretic la Psihiatrie adulti (tip redactional 5 subiecte) şi Psihiatrie pediatrică (grilă sau tratarea unui subiect) are loc simultan, studenţii predând două lucrări. Durata examenului este de 60 de minute. Examenul practic implică examinarea clinică a unui pacient, efectuarea examenului psihic, enunţarea diagnosticului pozitiv şi diferenţial şi elaborarea unei scheme terapeutice.

Orarul consultaţiilor • Prof Dr. Ioana Micluţia Joi 11-12 • Sef Lucr. Dr. Vlad Zdrenghea Luni 12-13 • Sef Lucr. Dr. Liana Don Luni 11-12 • Sef Lucr. Dr. Cătălina Crisan Miercuri 11-13

Evaluare - examenul psihiatrie adulţi reprezintǎ 75% din nota finalǎ (examen scris psihiatrie adulţi-37,5% din nota finalǎ; examen practic psihiatrie adulţi- 37,5% din nota finalǎ) - examenul scris psihiatrie pediatricǎ reprezintǎ 25% din nota finalǎ

10

• Asist. Univ. Dr. Mihaela Fadgyas-Stănculete Miercuri 12-13 • Asist. Univ. Dr. Iasmina Dragomir Miercuri 11-12 • Asist. Univ. Dr. Ramona Păunescu Miercuri 11-13 • Asist. Univ. Dr. Nicoleta Sandu Miercuri 10-12 • Asist. Univ. Dr. Codruta Botiş Joi 12-14

Şef disciplină Titular de curs Prof.Dr. Ioana Micluţia Prof.Dr. Ioana Micluţia

Psihiatrie pediatrică Obiectivele disciplinei (cursuri şi stagii clinice)

Obiectivul general al disciplinei: La sfârşitul cursului studenții vor fi capabili să realizeze corect diagnosticul clinic și planul de intervenție pentru principalele tulburări psihice ale copilului și adolescentului

Obiectivele specifice: La sfârşitul cursului studenții vor fi capabili: să înțeleagă aspecte legate de aplicarea principiilor teoretice şi practice ale psihiatriei pediatrice;să aplice corect protocoalele de evaluare si diagnostic ale principalelor tulburari psihice ale copilului si adolescentului; să cunoască metodele de prevenție si interventie multimodală in principalele tulburări psihice ale copilului si adolescentului și să le aplice într-o echipă multidisciplinara; să enumere clasele de medicamente psihotrope indicate în tulburările psihice ale copilului și adolescentului și reprezentanți ai acestor clase; să menționeze efectele secundare ale medicației și să realizeze managementul recțiilor adverse ale medicamentelor utilizate în tulburările psihice ale copilului și adolescentului; să monitorizeze terapia medicamentoasă din punct de vedere ale eficienței și al siguranței; să enumere tipurile de psihoterapie indicate în tulburările psihice ale copilului și adolescentului; studenții vor fi familiarizați cu principalele direcţii de cercetare ce vizează domeniul psihiatriei pediatrice; studenții vor exersa capacitatea de sinteză şi de documentare bibliografică.

Anul VI – modul cu durata de 7 săptămâni (2h curs/saptamana si 2h stagiu/saptamana)

Cuprinsul disciplinei

Cursuri (capitole şi subcapitole)

Capitol 1. Normalitate, boalã psihicã,nedezvoltare,dezorganizare.Principiile psihiatriei pediatrice.Examenul psihic la copil şi adolescent.

1.1. Normal şi patologic în viaţa psihică

1.1.1. Norma mediei statistice 1.1.2. Norma ideală sau valorică

11

1.1.3. Norma funcţională 1.1.4. Anormalitatea 1.1.5. Boala psihică 1.1.6. Defectul

1.2. Principiile care guvernează particularităţile activităţii în domeniul pedopsihiatriei

1.3. Evaluarea diagnostică în psihiatria copilului şi adolescentului (particularităţi faţă de evaluarea adultului cu probleme psihice)

Capitolul 2- ADHD (Tulburarea hiperkinetica cu deficit atentional). Tulburãrile de conduita la copii şi adolescenţi. Delincvenţa juvenila.

2.1. ADHD (Tulburarea hiperkinetica cu deficit atentional) 2.1.1. Definitie 2.1.2. Patogeneza 2.1.3. Prevalenta 2.1.4. Diagnostic 2.1.5. Comorbiditati 2.1.6. Dignostic diferential

2.1.7. Tratament 2.1.8. Prognostic

2.2. Tulburãrile de conduita la copii şi adolescenţi. 2.2.1. Definitie 2.2.2. Etiologie 2.2.3. Tablou clinic 2.2.4. Diagnostic 2.2.5. Tratament

2.3. Delincventa juvenila. 2.3.1.Discernamantul 2.3.2. Expertiza medico-legala psihiatrica la copil si adolescent

Capitolul 3 - Întârzierile în dezvoltarea mintala. Tulburarile de invatare. Ticurile. Balbismul. Ipsaţia. Enurezis şi encoprezis. Tulburarile de somn. 3.1. Intarzierile in dezvoltarea mintala 3.1.1. Definitie. Incadrare nozologica 3.1.2. Prevalenta 3.1.3. Etiopatogeneza 3.1.4. Diagnostic pozitiv si diferential 3.1.5. Principii terapeutice 3.1.6. Evolutie si prognostic 3.1.7. Profilaxie 3.2. Tulburarile de invatare 3.2.1. Dislexia 3.2.2. Disgrafia 3.3.3. Discalculia 3.3. Ticurile 3.3.1. Definitie. Clasificare 3.3.2. Etiopatogeneza 3.3.3. Diagnostic pozitiv si diferential 3.3.4. Tratament

12

3.3.5. Evolutie si prognostic 3.4. Balbismul 3.4.1. Definitie 3.4.2. Prevalenta 3.4.3. Etiologie 3.4.4. Tablou clinic 3.4.5. Tratament

3.5. Ipsatia 3.6. Enurezis si encoprezis

3.6.1. Definitie. Clasificare 3.6.2. Prevalenta

3.6.3. Etiopatogeneza 3.6.4. Diagnostic pozitiv si diferential 3.6.5. Tratament

3.6.6. Evolutie si prognostic 3.7. Tulburarile de somn

3.7.1. Definitie 3.7.2. Tulburari de inducere si mentinere a somnului 3.7.2. Tulburarea ritmului veghe-somn

3.7.3.Parasomniile (automatism ambulator nocturn, pavorul nocturn, anxietatea de vis, bruxismul, somnilocvia)

3.7.4. Hipersomniile Capitolul 4 - Tulburarile anxioase la copil si adolescent. Tulburarile de alimentaţie (Anorexia mentalã şi Bulimia). Abuzul asupra copiilor şi adolescenţilor.

4.1. Tulburarile anxioase la copil si adolescent (particularitati) 4.2. Tulburarile de alimentaţie

4.2.1. Definitie 4.2.2. Etiologie

4.2.3. Tablou clinic

4.2.4. Diagnostic. Investigatii paraclinice

4.2.5. Obiective terapeutice 4.3. Abuzul asupra copiilor şi adolescenţilor

4.3.1. Definitie si clasificare 4.3.2. Tablou clinic

4.3.3. Evaluare. Investigatii 4.3.4. Tratament

4.3.5. Evolutie

Capitolul 5 - Tulburarile de spectru autist la copii şi adolescenţi. 5.1. Definitie 5.2. Teorii etiopatogenetice

5.3. Tablou clinic

13

5.4. Etape de diagnostic. Evaluare

5.5. Terapie 5.6. Detectare precoce. Instrumente de screening

5.7. Evolutie

Capitolul 6 - Depresia la copil si adolescent. Tulburarea bipolara la copil şi adolescent. Schizofrenia la copil şi adolescent. 6.1. Depresia la copil si adolescent (particularitati) 6.2. Tulburarea bipolara la copil şi adolescent (particularitati) 6.3. Schizofrenia la copil şi adolescent (particularitati) Capitolul 7 - Adictiile la copil si adolescent. Noţiuni de psihoterapie si psihofarmacologie la copii şi adolescenţi. 7.1. Adictiile la copil si adolescent (particularitati) 7.2. Noţiuni de psihoterapie si psihofarmacologie la copii şi adolescenţi 7.2.1. Notiuni de psihanaliza copilului si adolescentului 7.2.2. Noile tendinte in psihoterapia copilului si adolescentului. Psihoterapiile de scurta durata (cognitiv-comportamentale) 7.2.3. Condiţii pentru desfăşurarea corectă a psihoterapiei. Alegerea formei adecvate de psihoterapie pentru copil sau adolescent 7.2.4. Dificultati in psihoterapia cu copiii si adolescentii

Stagiu clinic (7 săptămâni – 2h/ saptamana)

În timpul şedinţelor de stagiu clinic, studenţii vor aborda şi vor discuta sub indrumarea cadrelor didactice, urmatoarele tipuri de cazuri clinice, având obligaţia de a consemna observatiile în caietul lor de stagiu:

• ADHD (Tulburarea hiperkinetica cu deficit atenţional). • Tulburari de conduita. • Întârzieri în dezvoltarea mintala. • Tulburari de invatare. • Ticuri. • Balbism. • Tulburari de eliminare. • Tulburari de somn • Tulburari anxioase. • Tulburarile de alimentaţie • Adictii • Tulburare de spectru autist • Episod depresiv. Tulburare bipolara. • Schizofrenie

Bibliografie

14

1. Lupu V. (2012). Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi adolescentului, Ed.ASCR, Cluj-Napoca. 2. Lupu V. (2008). Jocul patologic de noroc la adolescenti, Ed.Risoprint, Cluj-Napoca

3. Lupu V. (2012). Abordarea cognitiv-comportamentala in sexologie, Ed.ASCR, Cluj-Napoca

4. Iftene F. (1999). Psihiatria copilului şi adolescentului, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca. 5. APA-Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 4th ed. Text Revision. Washington (DC). American Psychiatric Association, 2000. 6. WHO-International classification of mental and behavioral disorders. Clinical descriptions and diagnostic guidelines, 10th ed. Geneva: World Health Organization,1992.

7. www.nice.org

8. http://ktclearinghouse.ca/cebm/. Centre for Evidence-Based Medicine 9. Suport de curs.

Metode pedagogice utilizate

Tipuri de activitati

Cursuri Prelegere, expunere sistematică, conversație, problematizare, studii de caz, expuneri orale dublate de prezentări PowerPoint, filme

Stagiu clinic Activitate practica se desfasoara sub tutela unui cadru didactic. Obiectivele urmărite sunt: utilizarea adecvata şi în context a terminologiei de specialitate; înţelegerea noțiunilor de normalitate/anormalitate psihică raportată la vârsta cronologică; cunoasterea particularităților în abordarea clinică pedopsihiatrică a copilului si a familiei, diferențiat, în funcție de vârstă; evaluarea corecta a principalelor funcții psihice, tulburări și particularitățile acestora în funcție de vârstă; efectuarea interviului psihiatric cu părinții și copilul sau adolescentul; efectuarea anamnezei și examenului psihiatric la copil si adolescent; recunoasterea principalelor tulburări psihice ale copilului și adolescentului, încadrarea nozografică în conformitate cu criteriile de diagnostic actuale; identificarea soluțiilor medicale optime pentru copiii și adolescenții cu tulburări psihice; analiza critică și realizarea corectă a managementului terapeutic (tratament medicamentos, psihoterapie, intervenție școlară, reinserție socială) pentru principalele tulburări psihice ale copilului și adolescentului; cunoasterea principiilor de tratament și prescrierea eficientă a tratamentului psihofarmacologic pentru principalele tulburări psihice ale copilului și adolescentului; monitorizarea tratamentul psihofarmacologic din punct de vedere al eficienței și al reacțiilor adverse; utilizarea eficienta a instrumentelor psihometrice gold standard de evaluare şi diagnostic clinic;

15

interpretarea corecta a rezultatelor unui studiu clinic.

Evaluarea cunostintelor si abilitatilor practice Conditii pentru acceptarea la examen: frecvenţa 100% la stagii şi de minimum 70% la cursuri. Conditii pentru promovare: minimum nota 5. Calendarul evaluarilor pe parcurs, al examenului final: Examenul final este scris şi se susţine împreunã cu cel de la Psihiatrie adulţi, reprezentând 25% din nota finalã. Calendarul examenelor ulterioare in caz de nepromovare: Sesiune restante. Modul de desfăşurare a evaluarilor - Examenul teoretic final va fi în scris cu rãspunsuri redacţionale sau test grilă, din aspectele predate la curs şi la stagii.

Modul de notare - Nota acordată va fi de la 1 la 10 si va reprezenta 25% din media finală la Psihiatrie adulţi + Psihiatrie pediatrica

Orarul consultaţiilor

• Conf. Dr. Lupu Viorel Joi 12.00-13.00 • SL Dr. Pop Bianca Joi 13.00-14.00 • SL Dr. Predescu Elena Marti 12.00-13.00 • SL Dr. Sipos Roxana Marti 13.00-14.00

Şef disciplina Titular de curs

Prof. dr. Ioana Micluţia Conf. dr. Viorel Lupu

13.05.2014