Amos Oz - Subteranele Panterei.pdf

7/26/2019 Amos Oz - Subteranele Panterei.pdf

1/70

Amos Oz

Subteranele

Am fost numit trdtor de multe ori n viaa. Prima data a fost cndaveam doisprezece ani i trei luni i locuiam ntr-o periferie a lerusalimului. Eran timpul vacanei de vara, cu mai puin de un an nainte ca englezii sa

prseasc ara, ntr-

o vreme cnd Israelul se nscuse ca stat din mijloculrzboiului.ntr-o dimineaa aceste cuvinte au aprut pe pereii casei noastre, scrise

cu litere groase i negre, chiar sub fereastra buctriei:PROFFI BOGED SHAFEL: Proffi este un trdtor josnic. Cuvntul

shafel, Josnica fcut sa se iveasc m mintea mea o ntrebare care mapreocupa i acum, scriind aceasta poveste. Este posibil ca un trdtor sa fiealtfel decatjosnic? i daca nu, de ce s-a mai chinuit Chita Reznik (caci irecunoscusem scrisul) sa adauge cuvntul Josnic? Lar daca este posibil, n cecondiii nu este trdarea josnica?

Fusesem poreclit Proffi de cnd eram considerat att de important. Era

prescurtarea cuvntului profesori ma numiser aa din cauza obsesiei melede a analiza cuvinte (nc mai iubesc cu-vintele: mi place sa le adun, sa learanjez, sa le schimb topica, sa le inversez, sa le combin; la fel cum fac oameniicare iubesc banii cu monedele i bancnotele i la fel cum fac cu crilemptimiii jocului de cii.)

Tatl meu vzuse cuvintele de sub fereastra buctriei cnd s-a dus sa iaziarul, la ase i jumtate, n acea dimineaa. La micul dejun, n timp ce intindea gem de zmeura pe o felie de paine neagra, a nfipt dintr-o data cuitulm borcanul cu gem aproape pana la mner i a spus n felul sau pmdent: Cesurpriza plcut. Ce-a mai fcut Domnia Sa, ca sa merite aa o onoare?

Mama interveni: Nu te lua de el la prima ora a dimineii. E destul ca de

fiecare data se iau de el copiii ceilali.Tata era mbrcat n uniforma kaki, ca toi ceilali din zona n aceavreme. Avea gesturile i vocea cuiva care are totdeauna drepta-te. Rzuind obucata lipicioasa de zmeura de pe fundul borcanului i ntinznd o cantitateegala pe ambele pari ale feliei de paine, spuse: Adevrul e ca aproape toatlumea folosete cuvntul tra-datorcu prea multa libertate, n zilele noastre.Dar ce este un trdtor? Chiar aa. Un om fara onoare. Un om care, pe ascuns,de dragul unui avantaj ndoielnic, i ajuta dumanii mpotriva propriului sau


2/70

popor. Ori face rau familiei i prietenilor. E mult mai vrednic de dispredectun criminal. Termin-i de mncat oul, te rog. Am citit n ziar ca se moare defoame n Asia.

Mama mi trase farfuria din faa i termina de mncat oul i restul depaine cu gem, nu pentru c-l era foame, ci ca sa fie linite. Spuse: Nici un om

care iubete nu este trdtor.Mama nu adresase aceste cuvinte nici mie, nici tatlui meu: dupdirecia n care se uita, vorbea mai degrab unui cui care fusese btut nperetele buctriei, chiar deasupra frigiderului i care nu servea unui scopanume.

Dup micul dejun, prinii mei s-au grbit sa prind autobuzul ctreslujba. Eram liber i aveam o grmad de timp pana seara, deoarece eravacana de vara. nti de toate am curat masa i am pus totul la locul lui, nfrigider, n dulapuri sau n chiuveta, pentru ca mi plcea sa stau acas singur,toat ziua, fara sa fac ninuc. Am splat vasele i le-am pus pe usctor. Apoi amnchis toate geamu-rile i obloanele din toat casa ca sa ma pof bucura de

umbra pana seara. Soarele i praful deertului provocau deteriorarea crilortatlui meu, aliniate pe rafturile de pe perei, iar unele dintre ele erau volumerare. Am citit ziarul de dimineaa, apoi l-am mpturit i l-am pus pe masa dinbuctrie, dup care am aezat broa mamei la loc n cutie. Am fcut toateacestea nu ca un trdtor josnic plin de cin, ci din placerea de a sta ntr-unloc n care era curenie. Pana acum mi fcusem o obinuina din a merge printoat casa n flecare dimineaa i seara, punnd fiecare lucru la locul lui. Cucinci minute nainte scriam despre cum nchideam geamurile i obloanele. Maoprisem din scris pentru ca mi-am amintit ca trebuia sa nchid ua de la baie,dei era de preferat sa rmn deschisa, avnd n vedere huruitul pe care l-afcut n timp ce o deschideam.

Toat vara aceea mama i tata plecau la opt dimineaa i se ntorceau laase seara. Prnzul ma atepta n ftigider i n fiecare zi eram liber ca pasareacerului. De exemplu, puteam ncepe sa ma joc pe covoracu un grup mic decinci sau zece soldai sau pio-nieri, cercetai, constructori de drumuri,constmctori de forturi i, ncetul cu ncetul, puteam mblnzi forele naturii,puteam sa nfrangdumanii, sa cuceresc spaii ntinse, sa construiesc orae isate i sa fac drumuri care sa fac legtura ntre ele.

Tatl meu era corector i un fel de asistent editorial ntr-o mica editura.Noaptea obinuia sa stea pana la doua sau trei dimineaa, nconjurat deumbrele rafturilor sale de cri, cu trupul cufimdat n ntimeric, doar capul saucu paml ncrunit plutind n cercul de lumina care venea de la lampa de pe

masa, ca i cum ar fi nrcat din greu o vlcea prin munii de cri aranjate nteancuri pe biroul sau, umplnd hrtiue i cartonae cu observaii,pregtindu-se pentru marea sa carte despre istoria evreilor din Polonia. Era unom profund, cu principii, care era total dedicat conceptului dejustiie.

Mamei mele, pe de alta parte, i plcea s-i ridice paharul de ceaipejumatate plin i sa priveasc fix prin el la lumina albastra din fereastra. iuneori l lipea de obraz, ca i cum ar fi atras cldur prin contact cu el. Eraprofesoara ntr-o casa de copii pentru orfanii imigrani, care reuiser sa se


3/70

ascund de naziti n inanastiri sau sate ndeprtate i ajunseser la noi, cmnspunea mama, direct din ntunecimea vilor umbrei morii. Dintr-o data secorecta: Vin dintr-un loc unde oamenii se comporta ca lupii unii cu alii. Chiari refugiaii, chiar i copiii. n imaginaia mea asociam satele ndeprtate cuimagini ngrozitoare ale unor oameni-lupi i ntunecimea vilor umbrei morii.

Lubeam cuvintele ntunecimei valepenim ca trezeau n mine imagineaunei vai nvluite nntuneric, cu mnstiri i pivnie. i iubeam umbra moriipentru ca nu o nelegeam. Daca murmuram umbra morii, aproape caputeam auzi un fel de sunet ca notele scoase de cea mai joasa clapa a pianului,un sunet ce atrgea dup el o urma de ecou abia perceptibila, ca i cum unmare dezastru s-ar fi ntmplat i nu mai exista cale de ntoarcere.

M-am ntors n buctrie. Citisem n ziar ca triam ntr-o perioada fatalai, n consecina, trebuia sa ne angajam toate resursele morale. Mai scria acoloca aciunile englezilor aruncau o umbra greai ca evreii erau mobilizai satreac testul.

Am plecat de acas, uitndu-m njurul meu, ca n timpul Re-zistenei,

ca sa ma asigur ca nu naa urmarea nimeni: de exemplu, un om ciudat cuochelari de soare, ascuns n spatele nnui ziar, ateptnd n pragul uii vreuneicldiri, pe cealalt parte a drumu-lui. nsa oamenii de pe strada preauabsorbii de propriile lor treburi. Zarzavagiul construia un zid din lzi goale.Biatul care lucrase la bcnia Frailor Sinopski trgea dup el un camciorcare scria. Btrna Pani Ostrowska, o femeie fara copii, matura pa-vajul dinfaa uii, probabil, a treia oara n acea dimineaa. Doc-toria Gryphus sttea pebalcon completnd fie de dosar. Era fata btrn, iar tata o ajuta sa adunematerial pentru memoriile sale despre viaa evreilor din oraul ei, Rosenheimdin Bavaria. Lar vnztorul de gaz mergea domol n crua lui cu frieleatamandu-l pe genunchi, sunnd dintr-un clopoel i cntndu-l calului sau

un cntec trist, n idi. Aa ca am stat acolo scrutnd cuvintele scrise cu negru:PROFFI BOGED SHAFEL, Proffi este un trdtor josnic, cutnd vreun micdetaliu care ar fi putut s-l puna ntr-o alta lumina. Din graba sau din teama,uttima litera a cuvntului BOGED prea mai degrab un R dect un D,fcndu-m nu un tradatorjosnic, ci un adultjosnic (BOGER). n dimineaaaceea afi dat bucuros orice aveam ca sa fiu un adult.

Aadar Chita Reznik fcuse un Balaam.Domnul Zerubbabel Gihon, profesorul nostm de reiigie i iuda-lsm, ne

explicase n clasa: Ce nseamn a face un Balaam. Cnd un blestem pare obine-cuvantare. De exemplu, ca atunci cnd ministrul Emest Bevin a spus nParlamentul din Londra ca evreii sunt o rasa ncpnat, a fcut un Balaam .

Domnul Gihon avea obiceiul de a-i condimenta leciile cu glume care nuerau deloc amuzante. Adesea i folosea soia drept tinta a glumelor sale. Depilda, atunci cnd a vrut ilustreze pasajul din Cartea Regilor despre bice iscorpioni, a spus: Scorpionii sunt de o suta de ori mai rai dect biciul. Eu vapedepsesc cu biciul, iar soia mea ma chinuie cu scorpionii. Sau: Exista untext care spune aa: Ca trosnetul ghimpelui sub oala. Ecleziastul, capitolulapte. Ca doamna Gihon cnd ncearc sa cnte.


4/70

O data am spus n timpul cinei: l tii pe profesorul meu Gihon; nuexista zi n care sa nu-i ponegreasc soia n clasa.

Tatl meu s-a uitat la mama i a spus: Fiul tau cu sigurana i-a ieitdin mini(Tatl meu era ndrgostit decuvintele cu sigurana, precum i deindubitabil, evident, ntr-adevr).

Mama spuse: n loc s-l insuli, mai bine ai ncerca sa vezi ce vrea saspun. Nu-l asculi niciodat. Nici pe mine. Sau pe oricine altcineva. Tot ceasculi tu sunt tirile de la radio.

Orice lucru n lumea astaa rspuns tatl meu calm, refuznd, ca deobicei, sa fie atras ntr-o discuie aprinsa, are cel puindoua pari. i asta otiu toi, cu excepia ctorva suflete frenetice.

Nu tiam ce nsemnau suflete frenetice, dar tiam ca nu era mo-mentulpotrivit sa ntreb. Aa ca i-am lsat sa stea n tcere faa n faa aproape unminut ntregaveau uneori momente de tcere care semnau cu luptele deskandenbergi doar dup aceea am spus: Cu excepia unei umbre.

Tatl meum-a strfulgerat cu una din privirile sale pline de suspiciune,

cu ochelarii lsai pe lajumatatea nasului, cltinndu-i capul n sus i-njos,una dintre acele priviri care amintete de ceea ce nvasem la ora de religie,atepta sa culeag struguri i a cules agurida, iar ochii lui albatri au sclipitpe deasupra ochelarilor cu o dezamgire pura, faa de mine i faa de tineri, ngeneral, faa de eecul sistemului educaional cruia i se ncredinase unfluture i dduse la iveala o crisalida.

Cumadic umbra? Minteata este o umbra.Mama interveni: n loc s-l nchizi gura, de ce nu ncerci sa vezi ce are de

spus? Cu sigurana ncearc s-i spun cevalar tata: Da. ntr-adevr.Aadar, ce vrea sa spun Domnia Sa n seara asta? Despre ce umbramisterioasa binevoieti sa vorbeti n seara asta? Vezi a munilor umbra ca pe

nite oameni? Cum un servitor dorete urabra?M-am ridicat sa ma duc la culcare. Nu-l datoram nici o expli-caie. Cu

toate acestea, dincolo de simul datoriei, i-am spus: Cu excepia unei umbre,Tata. Ai spus adineanri ca orice n aceasta lume are cel puin doua pari. iaveai n mare parte dreptate. Dar ai uitat ca o umbra, de exemplu, are doar oparte. Verifica, daca nu ma crezi. Ai putea chiar sa faci un experiment saudoua. Nu m-ai nvat tu nsui ca excepia confinna regula i ca nu trebuie sageneralizam? Ai i uitat ce m-ai nvat.

Spunnd asta, m-am ridicat, am curat masa i m-am dus n cameramea.

Stand la biroul tatlui meu, am luat dicionarul cel mare i enci-clopedia

i, aa cum nvasem de la el, am nceput sa compilez o lista de cuvinte pe obucata alba de carton.

Trdtor: cameleon, dezertor, renegat, informator, arpe, cola-borator,denuntor, sabotor, spion, planta, crtita, agent secret,obolan, dublu agent,agent provocateur, Brutus (yeziRoma), Quisling (yezi Norvegia), luda {utilizarecretina). Adj.: trdtor, neloial, fara credina, necredincios, perfid, ipocrit. Vb.:a trada, a nela, a nela credina, a aciona n mod trdtor, ajuca fals, atuma. Expr: a crete un arpe la san, lup n piele de oaie, a njun-ghia pe la


5/70

spate, ajuca murdar. Bibl.: ncrederea ntr-un om lipsit de credina n vremuride restrite este ca un dinte rupt (Prov. 25:19); sunt toi adulteri, o adunturde trdtori (ler. 9:2); Unde i caui pe cei ce trdeaz? (Hab. 1:13).

Am nchis dicionarul. Ma simeam ameit. Aceasta lista mi prea ca opdure deasa cu multe poteci bifurcate, din care se ras-pandeau din ce n ce

mai multe urme, pierzndu-se prin desiuri, ncolcindu-se, ntlnindu-sepentru puin timp i apoi desparin-du-se din nou, ce duceau n ascunziuripline de caveme, frun-ziuri, labirinturi, celule, cranii, vai uitate, surpriza iuimire. Ce legtur este ntre dezertare i abandon, infbrmator i adulter,necredincios i ipocrit, sabotor i criminal, crtia i obolan? Ce faptentunecate au comis Bmtus i Quisling? i mai mult fuga i emigrare, ncolcirei arpe (Nici n ziua de astzi nu ndrznesc sa deschid o enciclopedie sau undicionar cnd lucrez. A-l des-chide nseamn ojumatate de zi pierduta). Nu-mimai pasace sunt, un trdtor, un copil vortare, un copil nebun, toatdimineaa am plutit pe marile ntinse ale enciclopediei, ajungnd la triburilcslbatice din Papua, vopsite n culorile rzboiului, la ciudatele cra-tere

vulcanice de pe suprafaa stelara arznd asemenea focului iadului, saudimpotriv, ngheate i cufundate n etemul ntuneric (oare de acolo o fipndind umbra morii?), ateriznd pe insule, hoinrind prin mlatiniprimordiale, ntlnind canibali i pustnici, evrei negri uitai de Dunmezeu dinvremea reginei din Sheba i am mai citit despre continentele ce se ndeprteazunele de cele-lalte, cu o viteza de ojumatate de milimetm pe an. (Oare cat timpvor mai continua sa se ndeprteze? Cu sigurana, cteva miliarde de ani icum pamantu este sferic, ele se vor ntlni din nou, pe cealalt parte!). Apoim-am uitat la Brutus i la Quisling i aveam de gnd sa ma uit i la luda, darntre timp, m-am oprit la anii-lumina care m-au copleit cu o profunda placere.

Pe la mijlocul zilei foamea m-a readus de la originile univer-sului direct n

buctrie. Am nfulecat mncarea pe care mi-o lsase mama n frigider: terci deovz, o chiftea, supa, nu uita sa o nclzeti cteva minute pe soba i nu uita saopreti focul dup aceea. Dar nu am nclzit-o: nu puteam pierde atta timp.Ma grbeam sa tennin i sa ma ntorc la evanescentele galaxii. Deodata, amobservat sub ua un bilet mpturit, cu scrisul lui Ben Hur: Nota ctre josnicultrdtor. Vino fara ntrziere la ora ase i jumtate, la locul pe care l tii n TelArz pentru a te prezenta n faa unei Curi Mareale pentru trdare de gradnalt i anume fratenizarea cu persecutorul britanic. Semnat:

Organizaia LSM., naltul Comandament, Departamentul de SecuritateIntema i Interogare. NB: adu-i un pulover, un bidon cu apa i pantofi comozi,fiindc interogatoriul ar putea dura toat noaptea.

Mai nti am corectat cu un creion: fraternizareanu fratemi-zarea;Marialenu Mareale. Apoi, conform ordinelor im-perative, am memorat iam ars biletul n buctrie, l-am anmcat n toaleta i am tras apa, astfel nctsa nu las nici un indiciu, n caz ca englezii ar ntreprinde o cercetare din casan casa. Apoi am revenit n birou i am ncercat sa ma ntorc la galaxii i la anii-lumina. nsa galaxiile se mprtiaser, iar anii-lumina dispa-rusera. Aa ca amluat alt cartonaalb din micul teanc al tatlui meu i am scris: Situafia esteserioasa i creeaz anxietate. Apoi am scns: Darne vom ine capulsus. Apoi am


6/70

rupt cartonaul i am pus dicionarul i enciclopedia deoparte. Teama plutea naer.

Teama ce trebuia depit pe loc.Dar cum?M-am hotrt sa ma uit la nite timbre. Barbados i Noua Cale-donie,

erau fiecare reprezentate n colecia mea de un singur timbru. Am reuit salocalizez ambele locuri n marele atlas ger-man. Am cutat nite ciocolata, darnu am gsit. n cele din urma, m-am ntors n buctrie i am lins doua linguripline din gemul de zmeura al tatlui meu.

Nimic nu m-a ajutat. Asta era rau.Astfel nu amintesc eu de lerusalimul din acea ultima vara sub dominaia

britanica. Un orade piatra, ntinzndu-se pe nite pante deluroase. Nu eraatt un ora, cat mai degrab nite aezri izola-te, desprite de miriti descaiei i pietre. Maini blindate brita-nice staionau uneori pe la coluri destrada, cu aprtorile de soare trase, asemenea unor ochi orbii de lumina. iarmele soldailor ieind n faa ca nite degete artnd spre ceva: Hei, tu de

acolo! n zori bieii mergeau sa lipeasc afie fcute de membrii Rezistenei peperei i pe stlpii felinarelor. Smbt dimineaa, n curtea noastr, aveau locdiscuii n contradictoriu cu oaspeii, nsoite de o procesiune de pahare cu ceaifierbinte, cu fursecuri fcute de mama (o ajutam imprimnd forme de steluesau de flori pe aluatul moale). n timpul acestor discuii, att oaspeii cat iprinii mei foloseau cuvinte precum: persecuie, exterminare, sal-vare,informaii, motenire, imigraie clandestina, asediu, demon-straii, Hj Amin,extremiti, kibutzuri, Cartea Alba, Haggadah*, autoconstrngere, reglementari,bande, contiina lumii, scandaluri, proteste, imigrani clandestini. Din cnd ncnd, unul dintre oaspei se lsa luat de valadesea unul dintre cei linitii,

costeliv, palid, cu o igara tremurndu-l ntre degete i o cma nchisa panala gat, cu buzunarele pline de cameele i bucatele de hrtie -i exploda cu ofurie politicoasa, striga folosind expresii cum ar fi: ca oile la mcel, evreiprotejai, iar apoi adug n graba, ca i cum ar fi ncercat sa ndrepte proastaimpresie creata, dar nu trebuie sub nici o forma sa ne lsm dezbinai,Doamne ferete, suntem cu toii n aceeai barca.

Haggadahliturghia pentru slujba religioasa care se ine cu ocaziasarba-torii evreieti care comemoreaz exodul evreilor din Egipt (n.tr.)

Spltoria goala de la mansarda a fost dotata cu o chiuveta i un becelectric, iar apoi ocupata de domnul Lazarus, un croitor din Berlin. Era unbrbat scund, care clipea i ddea din cap tot timpul i, n ciuda cldurii verii,

era ntotdeauna mbrcat cu ojacheta gri ponosita i o vesta. i purtantotdeauna o panglica de msurat verde njurul gatului, ca pe un colier. Soiai fiicele sale, spuneau oamenii, fuseser omorte de Hitler. Cum o fi reuitdonmul Lazams sa supravieuiasc? Circulau diferite zvonuri. ndoieli. Euaveam ndoielile mele: Ce tiau ei? La urma urmei, domnul Lazarus nu spusesenici un cuvnt legat de ceea ce se ntmplase. A pus un afila intrareJumataten germana, pe care nu o nele-geam ijumatate n ebraica, parte pe care arugat-o pe mama sa i-l scrie: Croitor expert din Berlin. Se primesc comisioane


7/70

de orice fel. Ajustri. Articole la moda. Preuri rezonabile. Oferte pe cre-dit.Dup o zi-dou, cineva a rupt partea scrisa n germana: aici nu era toleratalimba criminalilor.

Tatl meu a gsit un pulover vechi de lana n fundul dulapului i m-atrimis la mansarda s-l rog pe domnul Lazarus sa fie bun sa schimbe nasturii

i sa ntreasc custurile.ntr-adevr, este doar o vechitura, care probabil nici nu poate fi purtataa spus tata, dar pare att de disperat dup o paine, iar mila este jignitoare.Aa ca hai sa i-o trimitem sus. Poate s-l schimbe nasturii. Ctig i el unban. F-l sa se simt apreciat.

Mama spuse: Bun, nasturi noi. Dar de ce s-l trimii pe biat? Du-te tui vorbete cu el, invit-l la un ceai.

Desigur, zise Tata, timid i un moment mai trziu, adaug hotrt: Da,ntr-adevr. Cu sigurana ca trebuie s-l invitam.

Domnul Lazarus ngrdise colul ndeprtat al acoperiului cu nitearcuri de pat vechi ntrite cu sarma i fcuse im fel de cotesau cuca,

mprtiase nite paie de la o saltea veche, cumprase o jumtate de duzina degini i o rugase pe mama sa adauge n ebraica pe jumtatea rmas a afiului:i oua proaspete de vnzaredar nu vindea niciodat vreuna dintre ginilesale penim a fi sacrificate i mncate, nici mcar pentru o zi de srbtoare.Dimpotriv, se spunea ca domnul Lazaros i dduse fiecrei gaiiii un nume i caobinuia sa mearg pe acoperinoaptea sa vad daca dormeau. ntr-o zi, ChitaReznic i cu mine ne-am ascuns printre cistemele cu apa i l-am auzit pedomnul Lazarus certndu-se cu ginile lui. n germana. Declarnd, explicnd,insistnd, chiar i fredonndu-le o melodie, Uneori luam nite firimituri depaine uscata sau un borcan de boabe de linte aruncate din lintea pe care mamama punea sa o aleg penim mncare. Cnd hrneam ginile, domnul Lazarus

venea uneori i mi atingea umrul brusc cu vrfurile degetelor, apoi i scuturadegetele ca i cum s-ar fi ars. Erau o grmad de oameni care vorbeau singuri.Sau cu cineva care nu era acolo.

Pe acoperi, n spatele spaiului pentru puii domnului Lazarus, aminstalat un post de control de unde aveam o vedere excelenta asupra celorlalteacoperiuri: puteam chiar sa trag cu ochiul n tabra armatei britanice.Obinuiam sa stau acolo, ascuns printre cistemele de apa, spionnd apelul lorde seara, notndu-mi anumite particulariti n-tr-un cameel, iar apoi inteamcu o puca de trgtor de elita nspre ei i i tergeam pe toi cu o singura salvaeconomica i precisa.

Din postul meu de control de pe acoperiputeam sa vad n deprtare

satele arabe risipite pe pantele dealurilor, Muntele Mslinilor i Muntele Scopusdup varftirile crora ncepea brusc deertul, iar departe, nspre sud-est,pandea marele deal pe care se afla cldirea Guvemului, rezidena naltuluiComisar britanic. Lucram n vara aceea la ultimele detalii ale unui plan. Careconsta n a-l lua prin surprindere, din trei direcii diferite; ba chiar mipregtisem un rezumat cu ceea ce i-aspune naltului Comisar, fara nici oezitare, dup ce era prins i supus unui interogatoriu n postul meu de control,aici, pe acoperi.


8/70

O data eram sus pe acoperi, inspectnd fereastra lui Ben Hur, deoareceaveam impresia ca este urmrit, cnd, n iqc de Ben Hur, apru n cadrulferestrei sora lui mai mare, Yardena. Sttea n mijlocul camerei, iar apoi s-arsucit pe vrful picioarelor de cate-v ori, ca o dansatoare i, dintr-o data i-adesfcut nasturii hala-tului, l-a datjos i i-a pus o rochie. ntre halat i rochie,

ieir la iveala cteva pete negre pe pielea ei alba, doua sub brae i o altainsula de umbra ameitoare sub pntece, dar care fuser acoperite imediat derochia ei, care czu ca o cortina de la gat nspre genunchi nainte de a apuca savad mai bine ori sa ma retrag din punctul meu de control sau chiar sa nchidochii. Chiar i-afi ^l-nchis, numai ca se terminase totul ntr-o fraciune desecunda i n acea secunda m-am gndit: Acum voi muri, Merit sa mor pentruasta.

Yardena avea un logodnic i un fost logodnic i se spunea ca mai exista iun vntor din Galileea i un poet de pe Muntele Scopus, precum i un sfiosadmirator care doar o privea cu Iristee i nu avea curajul sa spun mai multdect un Buna ziuasau Ce zi frumoasa. n timpul iemii i artasem cteva

dintre poeziile mele, iar dup cteva zile, mi-a spus, Tu vei scrie mereu.Acelecuvinte au fost cele mai muiunate cuvinte din cate am auzit de-a lungul anilor,deoarece chiar am continuat sa scriu.

n seara aceea ma hotrsem sa i vorbesc cu curaj sau cel puin, s-lscriu cu curaj, s-mi cer scuze i s-l explic ca nu intenionasem sa o privesc ica, de fapt, chiar nu vzusem nimic. Dar nu am fcut-o, pentru ca nu tiamdaca ma observase stand pe acoperi. Poate ca nu ma vzuse. Ma rugam sa numa fi vzut i totui speram sa fi fost invers.

tiam pe dinafara toate mprejurimile, satele, dealurile i tumurile careerau vizibile din postul meu de control. n bcnia Frailor Sinopsky, la coadala clinica, pe balconul familiei Dorzions de vizavi, n faa standului de ziare

Shibboleth, oamenii stteau i discutau aprins despre graniele viitorului statevreiesc. Vor include lerusalimul? Vor include baza navala britanica de laHaifa? Dar Galileea? i deertul? Unii dintre ei sperau ca forele lumii civilizatevor veni i ne vor apra de arabiinsetai de snge. (Fiecare naiune avea unepitet nstpnit, asemenea unui nume nsoit de prenume: perfidul Albion,pngrita Germanie, ndepar-tata China, Rusia sovietica, bogata America. Subcoasta fremta Tel Avivul. Departe de noi, n Galileea, n vai, se afla inutulagricol al Israelului. Arabii fuseser etichetai ca fiind nsetai de snge. Chiari lumea avea cteva epitete, m funcie de atmosfera i circumstane: civilizata,libera, deschisa, ipocrita. Uneori oame-nii spuneau: Lumea care a tiut i nu azis nimic, iar alteori: Lumea nu va privi muta acest lucru.) ntre timp, pana

ca britanicii sa se retrag i statul evreiesc sa se ridice, n sfrit, bcanul izarzavagiul deschideau la apte dimi-neaa i nchideau la ase seara, chiarnainte de starea de asediu. Veciniifamilia Dorizons, Dr. Gryphius, noi nine,Ben Hur i prinii luine adunam la locuina doctorului Buster, fiindcaaces-ta avea un aparat radio. Ascuitam tirile ntr-o linite apstoare la Vocealerusalimului. Uneori, dup ce se ntuneca, foarte ncet, ascultam postul piratVocea lupttorului Zion. Uneori, stteam dup emisiunea de tiri sa ascultamapelurile penim rudele disprute, n caz ca se meniona numele vreunei rude


9/70

despre care se crezuse ca a fost ucisa n Europa, dar care se dovedea a fi supra-vieuit n cele din unna, reuind sa ajung pe teritoriul Israelului sau, celpuin, la una din taberele DP nfiinate de britanici n Cipru.

Pe tot parcursul emisiunii era o linite deplina n camera, asemenea uneidraperii ce flutura m adierea vntului, pe ntuneric. Dar de ndat ce radioul

era oprit, toat lumea ncepea sa vorbeas-ca. Vorbeau ncontinuu. Ce semtamplase, ce urma sa se ntmple, ce s-ar putea, ar fi posibil sau ce ar trebuisa se fac, ce anse ne mai rmseser: vorbeau ca i cum le-ar fi fost teama case va ntmpla ceva teribil daca s-ar lsa dintr-o data un moment de tcere.Daca se ntmpl ca acea linite sumbra sa se iveasc n spatele discuiilor idisputelor, o alungau pe data.

Toat lumea citea ziarele, iar cnd le terminau de citit, fceau schimbntre ei: Davar, Hamashkif, Hatsofeh i Ha 'arets treceau din mana n mana. ipenim ca zilele erau mult mai lungi atunci dect acum i nici un ziar nu aveamai mult de patru pagini, seara reciteau ceea ce devoraser deja dimineaa.Stteau adunai ntr-un grup mic, pe pavaj, n faa bcniei Frailor Sinopsky i

comparau ceea ce se scrisese n Davar legat de tria noastr morala cu ceea cespunea Ha 'arets legat de importana rbdrii; exista oare ceva esenial ascunsnti-e rnduri, ceva care fusese omis la prima i la a doua lectura?

Pe lng dpmnul Lazarus, mai existau i ali refugiai prin m-prejurimi,din Polonia, Romania, Germania, Ungaria, Rusia. Majo-ritatea locuitorilor nuerau numii nici refugiai, nici pionieriori ceteni: erau descrii ca fiindcomunitatea organizata, care fusese clasificata undeva la mijloc, sub pionierii mai presus de refugiai, n opoziie cu britanicii i arabii, dar care seopuneau, de asemenea i militanilor. Dar cum puteai oare sa faci diferena?Aproape toi, pionieri, refugiai i militani, pronunau r-urile guturale i/-urilelichide, cu excepia orientalilor care foloseau r-urile graseiate i sunete dure,

guturale. Prinii sperau ca noi, copiii, vom crete i vom ajunge un alt fel deevrei, mai buni, cu umeri lai, lupttori i truditori ai pmntului i de aceea nendopau cu ficat, came de pui i fructe, astfel nct, atunci cnd va veni timpul,noi sa ne ridicam putemici i bronzai, sa nu lsm inamicul sa ne duca, dinnou, precum oile la mcelUneori simeau nostalgia locurilor de undeveniser: cantau melodii n limbi pe care noi nu le cunoteam, crora le fceauo traducere bruta, astfel nct, noi, la randul nostru, sa tim ca odat, acolo auexistat ruri i pajiti, pduri i cmpii, acoperiuri de stuf i clopote cersunau n ceaa. Deoarece aici, n lerusalim, loturile de pmnt prsite erauarse de soarele verii, iar cldirile erau fcute din piatra i tabla ondulata isoarele prjolea totul, ca i cum rzboiul ar fi nceput deja. Lumina orbitoare ne

tortura de dimi-neaa pana seara.Din cnd n cnd cineva mai spunea: Ce-o sa se ntmple oare?, iar

altcineva rspundea: Trebuie sa speram la ceea ce este mai bun, sau Nuavem dect sa mergem mai departe. Mama sttea uneori aplecata asupra unorfotografii i suvenimri, cam cinci sau zece minute i tiam ca trebuia sa maprefac ca nu vad. Prinii i sora ei Tanya fuseser ucii de Hitler n Ucraina,laolalt cu toi evreii care nu apucaser sa ajung aici la timp. Tata a spus odata: E de neneles. Pur i simplu de necrezut. i toat lumea a tcut.i el


10/70

i plngea uneori prinii i surorile, dar fara lacrimi: sttea cam o jumtate deora, afind o figura acra, rigida, de om care are ntotdeauna dreptate i se uitacu atenie la hrile prinse pe perete pe culoar. Ca un general n cartierul saugeneral: privind fix fara sa spun nimic. Prerea lui era ca trebuia sa alungamocu-panii britanici i sa punem bazele unui stat evreiesc aici, n care toi evreii

persecutai din toat lumea sa poat veni. Spunea: Trebuie sa se ofere, n modevident, un model dejustiie n faa lumii, chiar i arabilor, daca ei aleg satriasc printre noi. Da, n ciuda a tot ce ne fac ei noua, din cauza oamenilorcare-l instiga, noi i vom trata cu o generozitate exemplara, dar, cu sigurana,nu din motive de slabiciime. Dup ce statul evreiesc va fi n cele din urmadefinit, nici un ticlos din lumea asta nu va mai ndrzni sa ucid sau saumileasc evreii. i daca o va face, l vom nin'uci,

Deoarece, cnd acel moment va sosi vom avea, ntr-adevr, un brafoartelung.

Cnd eram n clasa a patra sau a cincea la coala, copiam cu grija, cucreionul, harta luinii din atlasul Tatlui meu, pe hrtie de calc i conturam

statul evreiesc proiTiis: un petic verde ntre deert i mare. Pomindde laacestpetic verde, trageamun bralungpeste continente i mari, iar la captulbraului puneam un pumn care putea ajunge oriunde. Chiar i n Alaska.Dincolo de Noua Zeeland.

Dar ce am fcut, am ntrebat o data la cina, s-l facem pe toi sa neurasc aa de tare?

Mama atunci mi-a spus: E pentru ca ne-am meninut poziia. Nu ne poticrta ca n-am omort nici mcar o musca.

Cu toate ca nu am spus-o, m-am gndit ca, daca aa stau lucrurile, numerita sa ii la propriile tale preri.

i, de asemenea: Aceasta explica atitudinea lui Ben Hur. mi menin

poziia, dar nici nu fac nici un rau nimnui. De acum ncolo, nsa, va ncepe onoua era: era panterei.

Tata zise: E o chestiune trista i obscura. n Polonia, de exemplu, neurau deoarece eram diferii, deoarece eram ciudai, vorbeam, ne mbrcm imncm altfel dect cei dinjurul nostru. Cteva mile mai ncolo, nsa, pestegrania, n Germania, ne urau din motive total opuse: n Germania vorbeam,mncm, ne mbrcm i ne purtam exact ca toi ceilali. Aa ca antisemiii auspus: la uite-l cum se baga pe sub pielea noastr, da, ntr-adevr, nici nu-ipoi da seama care este evreu i care nu este. Asta este soarta noastr:motivele de ura se schimba, dar ura n sine continua la nesfrit. i care-lconcluzia?Ca ar trebui sa ncercam sa nu uram, spuse mama.

Dar Tata, ai crui ochi atbatri clipeau des n spatele ochela-rilor, a spus:Nu avem voie sa fim slabi. A fi slab este un pcat.Dar ce am fcut?amntrebat. Cum de i-am nfuriat att de tare?Asta, spuse Tata, ar trebui s-lntrebi pe cei care ne perse-cuta, nu pe noi. i acum, o rog pe Domnia Sa s-ipuna sandalele la locul lor. Nu, nu acolo. Nici acolo. La locul lor.

Noaptea se auzeau focuri de arme i explozii n deprtare: Cei dinRezistena ieeau la suprafaa din bazele lor secrete i atacau centreleguvemului britanic. nainte de ora apte nchideam uile i obloanele i ne


11/70

ncuiam nuntru pana dimineaa. Noaptea era stare de asediu n ora: de laora apte nu aveam voie sa ieim n ora. Un vnt uor sufla pe strzile pustii,de-a lungul aleilor i al sca-rilor erpuitoare de piatra. Uneori tresreamnoaptea la sunetul unui capac de gunoi rsturnat de vreo pisica de pe strada.Lerusa-limul sttea linitit i atepta. n apartamentul nostru era linite

aproape toat seara. Tata sttea cu spatele la noi, separat de noi prin cercul delumina aruncat de lampa sa de birou, cufundat n crile sale i cartonaele cuindexe, cu stiloul zgriind tcerea, oprindu-se, ezitnd, apoi zgriind din nou,ca i cum ar fi spat un tunel. Tata compara, verifica, probabil detecta vreundetaliu rzlen informaiile pe care le aduna pentru marea sa carte despreistoria evreilor din Polonia. Mama sttea n cealalt parte a camerei, nbalansoar, citind sau, cu cartea aezata cu faa n jos n poala, ascultnd cuatenie vreun sunet pe care eu nu-l auzeam. La picioarele ei, pe covora, euterminam de citit ziarul i ncepeam sa schiez un plan de lupta pentru raidulfulgertor al celor din Rezis-tena n punctele de guvemare cheie alelerusalimului. nfi-angeam dumanii chiar i n vise i am continuat sa visez la

rzboaie ani ntregi dup acea vara.Organizaia LSM din acea vara avea n componena ei doar trei lupttori:Ben Hur, comandantul-ef i eful unei ramuri speciale de securitate intema iinterogare. Eu eram adjunctul lui. Chita Reznic era soldat i mai apoi a devenitun lupttor aprig pentru promovarea n grad, atunci cnd organizaia s-aextins. Pe lng faptul ca eram al doilea n conducere, mai eram considerat icreierul organizaiei: ou am fost cel care a nfiinat organizaia la nceputulvacanei de vara i i-am dat numele LSM (prescurtare pentru Libertate sauMoarte. Tot ideea mea a fost sa strngem i sa ndoim cuie ca sa le aruncampe drumul ce ducea spre tabra armatei, ca sa spargem cauciucurilorcamioanelor britanice. i tot eu am compus sloganurile pe care Chita ordona sa

fie pictate cu litere negre i groase pe pereii caselor nvecinate: BRITA-NICILOR, GREIINTOARCEI-V DE UNDE AI VE-NIT!, CU FOC D'ESNGE I SUDOARE NE VOM OBINE LIBERTATEAPERFID ALBION, IA-IMINILE DE PE SION(nvasem expresia perfidul Albionde la tata.) Planulnostru pentru acea vara era sa tenninam construcia rachetei noas-tre secrete.ntr-o baraca abandonata, pe marginea unui curs de apa secat, n spatele curiilui Chita, aveam deja im motor electric de la un frigider vechi, cteva piesedintr-o motoreta i cteva zeci de metri de sarma electrica, fitile, o baferie,becuri i ase sticlue de lac de unghii, din care planificasem sa extragemacetona pentru a face exploziv. Pana la sfritul verii racheta urma sa fie gata isa inteasc cu precizie nspre faada palatului Buckingham unde locuia regele

George al Angliei, iar apoi urma s-l trimitem o scri-soare ferma: Mai ai timppana n Ziua Cinei sa iei din ara i daca nu, Judecata noastr de Apoi va fipenim tine Ziua Socotelii.

Ce ar fi rspuns englezii acestei scrisori daca am mai fi avut doar douasau trei sptmni i am fi reuit sa terminam racheta? Probabil ca ar fi luatmesajul ca atare i ar fi acionat vrsnd snge att de partea lor, cat i de anoastr i provocnd suferina. E greu de tiut. Dar pe la mijlocul verii a fostdescoperita legtura mea secreta cu sergentul Dunlop. Sperasem sa dureze o


12/70

venicie i sa nu se afle niciodat. Dar cum fusese descoperita, a aprutmesajul pe zid i am primit ordinul sa ma prezint, n seara aceea, la margineapdurii Tel Arz, pentru a ma nfia curii mariale sub acuzaia de trdare.

Problema e ca tiam dinainte ca procesul nu nsenma nimic. Nici oexplicaie i nici o scuza nu m-ar fi ajuta. Ca n toate mica-rile clandestine,

oriunde i n toate timpnrile, oricine este etichetat drept trdtor ramane untrdtor. Nu are nici un sens sa ncerci sa te aperi.Ben Hur semna cu o vulpe. Era blond, slab i avea o faa ascu-ita, cu

nite ochi aproape kaki. Nu-mi plcea de el. De fapt, nici nu eram prieteni. Eraaltceva, ceva mult mai strns dect o prie-tenie. Daca Ben Hur mi-ar fi ordonat,de exemplu, sa mut toat apa din Marea Moarta n Galileea de Sus cu gleata,m-afi supus, fiindc atunci cnd afi terminat aveam ansa s-l audspunnd cu jumtate de gura, cu mormitul lui lene, cuvintele: Eti biatbun Proffi. Ben Hur folosea cuvintele de parca arunca cu pietre ntr-un stlp.Abia i deschidea gura cnd vorbea, ca i cum nu i-ar fi pasat de nimic. Uneoripronuna primul P de la Proffi cu un fel de explozie plina de dispre: Proffi.

Sora lui Ben Hur, Yardena, canta la clarinet. O data mi-a cura-at otietur de la genunchi i a acoperit-o cu un plasture i mi-a prut rau ca numai avea nc o tietur i la celalalt genunchi. Cnd i-am mulumit, a izbucnitntr-un ras cristalin i s-a ntors spre un public care nu exista: Uite, un biatcuminte. Nu tiam ce vroia sa spun Yardena fcndu-m biat cuminte, dartiam dej'a ca ntr-o buna zi voi afla, iar cnd voi afla se va dovedi ca tiusemdintotdeauna. E un lucru complicat i trebuie sa gsesc un mod mai simplu dea-l explica. Poate aa. Aveam un fel de umbra ale cunoaterii care uneoriveneau cu mult naintea cunoaterii pro-priu-zise. i cu sigurana dm cauzaacestei umbre a cunoaterii aveam sentimentul ca sunt un trdtor josnic, nacea seara pe acoperi, cnd, din greeala, am vzut-o schimbndu-i hainele

i ceea ce abia vzusem ini tot venea n gnd n multe situaii: i mi repetammereu ca n-am vzut aproape nimic. Eram att de stan-jenit de fiecare datacnd se ntmpla acest lucru, nct simeam un fior, ca atunci cnd o bucatade creta scrie pe tabla ori ca gustul acru al unei supe pe cerul gurii, acestafiind gustul pe care l are un trdtor n gura n momentul trdrii sau imediatdup aceea. Vroiam s-l scriu o scrisoare, s-l explic ca nu avusesem nici ointenie de a o spiona i s-mi cer scuze. Dar cum puteam face asta? Mai alesca, de atunci, de fiecare data cnd ma ntorceam la punctul meu de control, nuputeam s-mi scot din minte faptul ca fereastra ei era acolo, vizavi i ca nuaveam voie sa ma uit n direcia aceea, nici mcar din greeala, nici mcarmpotriva dorin-ei mele, nici mcar n trecere, n timp ce scmtam orizontul

dinspre Muntele Nebi Samwil nspre Muntele Scopus.Eu i cu Ben Hur ne-am cunoscut prin Chita, biatul cu doi tai. (Primul

era ntotdeauna plecat n excursii, iar celalalt pleca de acas cu cteva orenainte ca primul sa se ntoarc. Rdeam cu toii de Chita, numindu-l UaRotativa i aa mai departe, iar Chita ni se altur, rznd de mama sa i ceidoi tai ai sai, prostindu-se, imitnd diferite gesturi de maimua, strmbndu-se i scond sunete de cimpanzeu care se transformau mai degrab nsmiorca-leli.) Chita Reznic era un baiat-sclav. El era cel care fugea mereu sa


13/70

aduc mingile care zburau peste gard n vale. El cara ntotdea-una grmezile deprovizii cu care pomeam spre Tibet sa vnm slbaticul Omul al Zpezilor.Pescuia din buzunare chibrituri, elas-tice ireturi, un tirbuon, un briceag,orice i cereai sau de care aveai nevoie. La sfritul marilor luptelor pe tancuride pe covor, Chita sttea mereu n urma sa strng piesele de domino sau

piesele de lajocul de dame i le punea la locul lor n cutii.Regizam aceste batalii pe tancuri aproape n fiecare dimineaa, dup ceprinii mei plecau la lucru. Fceam manevre extensive pregtindu-ne pentruziua n care englezii vor pleca, iar noi va trebui sa respingem un atac pus lacale de armatele arabe la un loc. Tatl meu avea un raft ntreg de cri despreistoria militara. Cu ajutorul acestor cri i al harilor mari de pe pereiiculoarului reconstituiam pe covor cele mai grele batalii de la Dunkirk,Stalingrad, El-Alamein, Kursk i de la Ardennes, nvnd lecii vitale pentrupropriul nostru rzboi iminent.

La opt dimineaa, de mdata ce ua se nchidea n urma mamei i a tatluimeu, curam rapid buctria, nchideam geamurile i obloanele pentru a

pastra rcoarea n casa i a pentru ine la deprtare curioii, iar apoi,dispuneam piesele pe covor n formaie de lupta, n poziia de deschidere a uneibatalii decisive. Foloseam nasturi, chibrituri, piese de domino, piese de dame ide ah, steaguri prinse cu ace de gmlie i fire de ata colorata pentru a marcagraniele i liniile de lupta. Plasam toate unitile de lupta ale diferitelor puterila punctele lor de pornire. i ateptam. Cu puin nainte de ora noua, Ben Huri Chita bteau la ua, nti doua bti rapide i hotrte, iar dup o pauza, obtaie mai uoara. i identificamprin vizor i apoi spuneam parolele. Chita, deafara, ntreba Libertate?, iar eu, dinaunim rspundeam Sau Moarte.

Uneori, n toiul btliei, Ben Hur decreta o pauza i ne condu-cea la unraid prin frigider. mi plceau dimineile acelea i, mai ales acele rare momente

cnd Ben Hur murmura printre buzele strnse Eti biat bun, Proffi.Nu tiam, totui, ca aceste cuvinte au valoare doar atunci cnd ti le

adresezi singur. i cu sinceritate.Dup un sfert de vacana, fcusem deducii sigure n legtur cu ce

greiser Roi-nmel i Zhukov, Montgomery i George Patton i cum vom evitasa facem aceleai greeli cnd va veni momentul. Ddeam marea harta aPalestinei i a mprejurimilor jos de pe perete, o puneam pe covorai exersamalungarea englezilor i res-pingerea armatelor arabe unite. Ben Hur era ofiemlcomandant, iar cu eram creierul. ntmpltor, chiar i acum cnd scriu, amunperete n casa acoperit cu hri. Uneori stau n fata lor, mi pun ochelarii(care nu sunt nimic pe lng cei cu lentile rotunde ai tatlui meu) i umiaresc

cursul rzboiului din Bosnia sau Azerbaidjan, dup cum cste descris la tiri, laradio sau n ziare. ntotdeauna exista un rzboi undeva n lume. Uneoripresupun, uitndu-m la harta, ca una dintre parti a fcut vreo greeala, ca aomis vreo oportunitate de a face o micare de surprindere prin nvluire.

Pe la mijlocul verii, pregteam planuri pentru armata evreiasca, cudistrugtoare, submarine, fregate i transporturi aeriene. Planui-sem sainvestighez posibilitatea unei lovituri fulgertoare asupra bazelor navalebritanice, njurul ntregului rm al Mediteranei, n Port-Said, Malta,


14/70

Farmagusta, Mer, Matruh, Gibraltar. Nu aicin Haifa, nsa, pentru ca s-aratepta cu sigurana la ceva, aici. Exista oare vreo baza britanica n bazinulmediteraneean? Intenionam s-l pun aceasta ntrebare sergentului Dunlop, laurmtoarea noastr ntlnire la cafeneaua Orient Palace. L-aputea ntreba cuo curiozitate aparent inocenta, genul de ntrebri fireti pe care le pune un copil

care este interesat de geografie. Dar gndindu-m mai bine, am renunat laidee, de teama ca prin simpla pronunare a ntrebrii, s-ar fi putut natesuspiciuni i astfel afi pus n pericol elementul de surpriza care era vitalpentru succesul planului nostru.

Mai bine l-antreba pe tata.Dar, de fapt, nu era nevoie sa ntreb pe nimeni. Puteam cuta sin-gur. A

putea face corelaii ntre informaia din enciclopedie i cea de pe hrile dinatlas. Corelarea surselor puse la dispoziie poate uneori da infonnaii secretevaloroase. (nc mai cred asta. Uneori pun ntrebri aparent inocente cuiva,cum ar fi: Care este peisajul tau preferat? i, mai trziu, n timpul conversaiei,dup aproximativ o jumtate de ora, l ntreb, ca din ntmplare, ce vrea sa fie

cnd va fi mare. Compar cele doua rspunsuri n nunte i tiu.)Armata evreiasca nu a pomit mciodata pe mare, iar de acum nu o va maiface niciodat. n schimb, eu urma sa ma nfiez n faa curii mariale subacuzaia de tradarejosnica i de divulgarea de secrete dumanilor.

Ma gndeam: Pana i Robin Hood putea fi numit un trdtor. Oricum,numai o persoana meschina s-ar preocupa de o astfel de ipostaza a lui RobinHood. Chiar daca aceasta ipostazaexista. Este un adevr.

Dar ce este trdarea, de fapt?M-am aezat pe scaunul tatlui meu. Am aprins lampa de birou. Am luat

un cartonadreptunghiular din teanc. Am scris pe el ceva de genul: Verificadaca exista vreo legtur ntre cuvntulboged, trdtori cuvntul beged,

haina. Cf un lup m blana (haina) de oaie. Un trdtor ascunde anuroitelucruri, exact ca hainele. Lar hainele se rup exact cnd te atepi mai puin. Deasemenea, daca te mbraci cu haine groase, vremea se nclzete, iar cnd tem-braci uor pentru o vreme calda, bmsc vremea se rcete (dei n situaia defaa trdarea se datoreaz vremii, nu hainelor). La ora de religie cu domnulZerubbabel Gihon am studiat un vers din lov: Fraii mei m-au trdat precumun rau. Nu e vorba de rurile linitite ale Ucrainei despre care mama vorbeaaa de frumos, ci de rurile de aici de pe pmnturile Israelului: ruritrdtoare. Pe cldura verii, cnd i-e sete, ele i dau pietrifierbinte n loc deapa, iar iarna, cnd te plimbi pe marginea lor, dintr-o data dau pe dinafara.Profetul leremia se plngea: Casa Israelului i casa lui luda m-au trdat, a

spus Domnu i. i leremia a fost numit trdtor: l-aujudecat i l-au gsitvinovat, iar apoi l-au aruncat ntr-un pu.

n timp ce expresia Josnic, am notat pe alt cartona, nseanma ordinarsau ticlos, sau una cu pmntul. Sa fii una cu pmntul poate nsemna sa fiimrunt la suflet, ori sa fii deprimat sau moro-canos. Dar asta poate sa nseninesa fii demn de mila sau umil. Sau inferior. Deci este cuvntul josnjc opuscuvntului mndru sau arogant? Ben Hur Tykocinski este arogant, dar este irau. (Dar eu:


15/70

Nu aveam curajul s-l scriu Yardenei i s-mi cer scuze pentru catrsesem cu ochiul.) Trebuie s-l ntreb pe sergentul Dunlop cum se spunetradatorjosnicn engleza i daca limba engleza are cone-xiuni ntre trdare imbrcminte i ntre ticloenie i umilin.

Oare l voi mai vedea vreodat?

Punndu-mi ntrebarea asta a nceput sa mi se fac dor de el. Firete, nuputeam uita nici un moment ca era din tabra opusa, din tabra dumanilor.Dar nu era dumanul meu, dei era unul dintre soldai. Era al meu.

Nu mai pot suporta. Trebuie sa vorbesc acum despre sergentul Dunlop idespre relaia noastr. Dei mi este destul de greu sa o fac.

Obinuiam sa ne ntlnim n secret de doua sau trei ori pe sptmn ncamera din spate a cafenelei Orient Palace. n ciuda numelui sau, aceasta era obaraca de tabla drpnat acoperita n ntregime cu un strat gros de floarea-patimilor, situata pe o mica alee nspre partea vestica a taberei. n camera dinfaa era o masa de biliard acoperita cu postav verde, care era ntotdeaunancon-jurata de un grup de soldai englezi i poliai plini de sudoare i civa

tineri din lerusalim cu cravate i cmi elegante, evrei, arabi, greci, armeni cuinele de aur i parul dat cu gel i cteva fete plutind n nori de parfum. Nuzbovisem niciodat n aceasta camera din faa: mi reaminteam ca eram ntr-omisiune. Nu am tras niciodat cu ochiul spre fata din spatele tejghelei. Oricinevorbea cu ea ncerca sa o fac sa rada i aproape toat lumea reuea. Avea unobicei de a se apleca n faa, ca i cum ar fi fcut plecciuni, de fiecare datacnd mpingea un pahar de bere cu spuma pe tejghea, iar cnd fcea acestlucru, o falie adnc se deschidea n decolteul rochiei ei; unii nu se puteauabine sa nu se uite, eu, nsa, nu am aruncat nici mcar o privire, niciodat.

Traversam n graba aceasta camera din faa, plina de rsete i fum imergeam n camera urmtoare, care era mai linitita i avea doar patru sau

cinci mese, acoperite cu fee de masa de mu-ama imprimate cu flori sau ruinegreceti. Tinerii stteau acoloju-cand table, uneori gseai cate un cuplu saudoua, dar, spre deo-sebire de camera din faa, oamenii de aici vorbeau peoptite. Ser-gentul Dunlop i eu obinuiam sa stam cam o ora, o ora ijumatatela masa din col, cu mai multe cri deschise n faa noastr: o Biblie evreiasca,un dicionar de buzunar i o carte de engleza pentru nceptori. Acum, cnd autrecut mai mult de patruzeci i cinci de ani, cnd Anglia nu mai este dumanulnostru, iar statul evreiesc exista, acum cnd Ben Hur Tycocinski se numetedom-nu Benny Takin i deine un lanhotelier, cnd Chita Reznic i ctigexistena reparnd boilere cu energie solara, iar eu nc mai ui-maresc cuvintei le pun la locul lor, pot scric i acest lucm: Nu i-am divulgat nici un secret lui

Stephen Dunlop. Niciunul mcar. Nu i-am spus nici cum ma cheama. Pana lasfrit. Tot ce fceam cra sa citim Biblia mpreuna, n ebraica i s-l nvunelecuvinte noi ce nu se gseau n Biblie, iar n schimb, el mi preda bazel^ limbiiengleze. Era un om dezorientat i, dup cum spunea el, singuratic. Era unbrbat voinic, cu umeri lai, cu o faa rozalie i moale, cam palavragiu i roeafoarte des. Picioarele sale ieind din pantalonii scuri preau ndesate i farapar, cu mici cute, ca acelea pe care le vezi pe picioarele unui bebelucare nu anvat nc sa umble.


16/70

Sergentul Dunlop vorbea un fel de ebraica, limba pe care o nvase nCanterbury, oraul sau natal, de la unchiul sau care era vicar. (Fratele sau,Jeremy Dunlop, era i el om al bisericii, misio-nar n Malaya.) Ebraica sa eramoale, ca un cartilagiu, ca i cumnu ar fi avut oase. Mi-a spus ca nu areprieteni. (Dar nu am nici du-mania adugat el fara s-l ntreb.) Era angajat

al poliiei britanice din lerusalim pe post de contabil i de casier. Uneori, cndera vreo urgena, era trimis sa pzeasc biroul guvemului camojuma-tate denoapte sau sa verifice crile de identitate la vreun punct de control. Mi-amnregistrat toate aceste detalii n minte n momentui n care le rostea. Seara,cnd eram acas i scriam n caietul meu de notie pentru a mari numrul deinformaii adunate la sediul urganizaiei LSM. Sergentului Dunlop i plcea lanebunie sa mprtie zvonuri legate de prietenii sau superiorii sai: care eraavar, care era un dandy, care linguitor, care i-a schimbat recent loiunea deras, care ofier CID de grad nalt trebuie sa foloseasc ampon anti-matreaa.

Toate aceste detalii l fceau sa chicoteasc, fapt ce l fcea sa se ruineze, nsa,cu toate astea, nu se putea abine. Maiorul Bentley cumprase o brar de

argint pentru se-cretara colonelului Parker. Doamna Nolan avea o buctreasnoua. Doamna Sherwood prsea camera dezgustata, imediat ce cpitanulBolder intra. Eu scoteam exclamaii politicoase i nre-gistram totul mmemorie. Lar sufletul meu se strecura n vrful picioarelor descule, ca unceretor, printre duci i coni, cu ochii cscai de uinure, prin camere nalte cupanouride mahon i luminate de candelabre, privindu-l pe cpitanul Bolderintrnd plin de mndrie i pe frumoasa doamna Sherwood ntorcndu-se peclcie i npustindu-se afara.

Pe lng limba profeilor, sergentul Dunlop mai tia latina i ceva greaca,iarn timpul sau liber nva de unul singur araba lite-rara (astfel nct cei treifii ai lui NoeSam, Ham i Jafeth -puteau slui mpreuna n inima mea, cum

era nainte de mpar-irea limbilor). Pronuna numele Ham exact capc cuvntulenglez ham (unca), n loc sa pronune litera ca n ebraica, gutural i observndcum ma necam de ras, spunea: Vorbesc i eu cum pot.Nu m-am pututabine sa nu-l mprtesc faptul ca tatl meu tie i el latina i greaca, pelng alte limbi. Apoi mi-a pamt rau i mi s-a fcut ruine de mine, pentru canu aveam voie, sub nici o forma, sa le comunic celor din tabra opusa nici ceamai inocenta informaie, cum era aceasta: n-ai habar cum ar putea sa o folo-seasca. Pana la urma i englezii puteau confrunta nite fapte care le erau pusela dispoziie cu altele i puteau descoperi vreun secret de exploatat ndezavantajul nostm.

Acum trebuie sa va explic cum l-am cunoscut pe sergentul Dunlop. Ne-

am ntlnit ca dumani. Um-laritor i urmrit. Poliai i lupttor din subterane.Y *Trziu, n acea seara, pe la nceputul vacanei de vara, ani pomit de unul

singur sa caut ascunztori n peterile din spatele Shandryei. ntr-una dintrepeteri am gsit o ascunztoare plina de o grmad de pietre i nisip. Oexplorare superficiala a adus la lumina patru cutii cu cartue de gloane depuca i ma hotrsem ca era de datoria mea sa continuu cercetarea. Am ieitafara cnd se ntunecase, iar frigul, asemenea atingerii unui cadavm, ncepuse


17/70

sa adie nspre mine din adncurile peterii. Se lsase noaptea. Strzile segoliser din cauza strii de asediu. Din pricina parucii, inima mi batea n pieptde parca ar fi ncercat s-i fac puin loc, mai n spate, unde sa se ascund.

Ma hotrsem sa ma furiez acas prin curile din spate. nc de lanceputul primverii, organizaia LSM pusese la cale o reea de trecere de la o

curte la alta. Urmnd o directiva pe care o pnmisem de la Ben Hur i pe care,dup ce lucrasem la ea i o mbunata-isem, i-o transmisesem mai departe subforma de ordin lui Chita Reznic, acesta constmise crri din placi, pietre, lzi ifrnghii, crend puncte de legtura strategice. Astfel, puteam sari gardurile izidurile sa ieim sau sa ne retragem prin labirintul de curi i grdini.

Dintr-o data, se auzi, nu foarte departe, un foc de anna. Unul adevrat:ascuit, slbatic i nspimnttor.

Cmaa mi se lipise de piele de teama. Sngele mi pulsa ritnuc n tmplei n gat. Gfind i nspimntat, am nceput sa alerg ca o maimua, aplecatnainte, peste garduri i printre tufiuri, zgariin-du-mi genunchii, izbindu-miumerii de perei, prinzndu-mi mar-ginea pantalomlor n sannele gardurilor

fara a ma opri sa o des-prind: trgeam de mine sa scap asemenea unei oprlecare-i lascoada, lsnd n gard cate un. Petic de haina sau cate o bucata depiele sfiat.

Tocmai ma ridicasem de pe treptele din spatele potei, ale carei ferestrentunecate erau protejate cu grilaje i erampe punctul de a traversa diagonal,pe fiiri, strada Zephaniah, cnd o raza orbitoare de lumina m-a izbit drept nochi i, n acelai moment ceva rece, moale i umed, ca atingerea unei broate,se lipi de spatele meu i urca pe coloana, pana a ajuns n parul meu.ngheasem, ca un iepure n fraciunea de secunda dinainte sa fie nhat deghearele prdtorului. Mana care mi prinsese parul nu era una putemica, cimare i moale ca o meduza. Dup cum era i vocea din spatele luminh

orbitoare: nu un obinuit ltrat britanic, ci o singura silaba moale ca o fierturade ovz: HaltfApoi, brusc, ntr-o ebraica de nceptor, dar cu accentpronunat britanic: Unde te grbeti tu?

Era un poliai englez stngaci, cam moale. Pe fiecare umr i strlucea oinsigna de metal cu numrul de identificare. apca i era aezata piezi.Gfiam amndoi din greu. Feele ne picurau de transpiraie. Purta un ortkaki care i ajungeau pana la genunchi i o pereche de osete kaki care i eleerau ridicate pana la genunchi. ntre cele doua articole, genunchii sai licreauuor n ntuneric; preau dolofani i moi.

Va rog, domnule, i-am spus n limba inamicilor mei. Va rog frumos,domnule, lsai-m sa ma duc acas.

Mi-a rspuns din nou n ebraica. Nu n ebraica noastr, totui. Mi-aspus: Nu lsa flcul sa se rtceasc prin ntimeric.

Apoi mi-a spus ca o sa ma duca pana la ua casei mele i ca trebuie s-larat drumul.

Nu ar fi trebuit sa fac acest lucru, deoarece politica noastr era de a nune supune nici unui ordin de-al lor, ca astfel sa punem piedici mainriei lorrepresive. Dar ce altemativa aveam? Ma inea de umr. Pana n acea seara, nuatinsesem niciodat vreun englez i nici un englez nu pusese mana pe mine.


18/70

Citisem adesea n ziare despre mana britanica: Luai-v minile de pesupravie-uitorii notri.Sau: Tiat fie mana aroganta ridicata mpotrivaultimei noastre sperane!Sau: Blestemata fie mana data cu asupritoriinotri.

i iat-m cu mana dumanului pe umrul meu. Era ca o bucata de

lana. Ma ruinasem de parca afi fost atins de o fata. (n acea vreme, aveamconcepia ca atunci cnd o fata atinge un biat, acest fapt l umilete. Un biatcare atinge o fata, pe de alta parte, era un act de eroism care se putea ntmpladoar n vise, sau n filme. i daca se ntmpl ntr-un vis, era mai bine sa nu-iaduci amin-te.) Vroiam s-l spun poliaiului englez s-i ia mana de pe mine,dar nu ti. Am cum. i nu eram pe de-a-ntregul sigur ca vroiam sa fac asta,deoarece strada era pustie i sinistra, iar cldirile erau ntunecate i ferecate canite epave scufimdate. ntunericul prea opac i nspimnttor. Durduliulpoliai englez i lumina calea cu o lantema i aveam senzaia ca raza de luminaproiectata n faa, pe pavaj, ne proteja ntr-un fel de raul care pandea n oraulpustiu. Mi-a spus: Hei, eu sunt sergentul Dunlop. Sunt un englez care ar da

orice pentru limba profeilor i a crui inima este nrobita de Poporul Ales.Vamulumesc frumos, domnule, am spus aa cum fusesem nvat la poala imi s-a fcut ruine de mine. i ma bucnram ca nu-i putea da nimeni seama.Ma ruinasem i pentru ca uitasem ca trebuia sa pronunconsoana iniiala acuvntului mulumesc(thankyou) cu limba ntre dini, pentru a produce unsunet special britanic, care era ceva ntre t i s. Spre ruinea mea, am spustankn loc de thank.

Casa mea este n oraul Canterbury, iar inima mea, n lerusalim indat ce zilele mele din lerusalim se vor sfri, ma voi ridica i ma voi ntoarcepe pmntul meu, exact cum am venit aici.n ciuda conriinei mele, n ciudaprincipiilor, n ciuda raiunii mele, m-am simit, dintr-o data, atras de el. (Ar

trebui, oare, un asemenea poliai englez, care este de partea noastr, chiar dacaaceasta este mpotriva ordinelor regelui sau, sa fie considerat un trdtor?) ncele trei poezii pe care le scrisesem despre eroii din timpul regelui David i pecare i le artasem doar Yardenei i eu alesesem un limbaj solemn. De fapt, erafoarte norocos sergentul acesta ca eu fusesem prins n acea noapte pe strada inu Chita sau Ben Hur: ei ar fi ras de ebraica lui bombastica. Cu toate astea, ovoce grava dinauniml meu mi optea: Mai bine ai avea grija. Nu tii prea credul.Dup cum ne nvase domnul Zerubbabel Gihon: Ei sunttrufai i rostesccuvinte grele, penim ca au apte monstruoziti n inimile lor, plini de vicleniei minciuna(i ce este viclenia, de fapt?), cu minile patate de snge. i maimi rsun n minte, desigur, invariabila expresie a tatlui meu, unul din

sloganurile compuse n engleza pentru Rezistena: perfidul Albion.Mi-e ruine sa scriu acest lucru, dar, cu toate astea, recunosc:Puteam fugi cu mare uurina. Puteam sa ma desprind din stran-soare i

sa dispar n gradina. Poliaiul era stngaci, neatent i-mi amintea, mai degrab,de domnul Gihon: dezorientat, dar bine intenionat. Chiar i uoara panta astrzii Zephaniah l fcea sa gfie. (Mai trziu am aflat ca suferea de astm.) Nunumai ca puteam sa scap; dar daca afi fost, ntr-adevro pantera a subte-ranei, mi-ar fi fost uor s-l nhapistolul, care n loc sa atame la locul lui, pe


19/70

old, alunecase pe curea, la spate, unde se balansa i l lovea uor pe sergent lafiecare pas pe care l fcea, asemenea unei ui care nu este bine nchisa. Era,clar, de datoria mea s-l iau dintr-o smucitura pistolul i sa o iau la goana. Saus-l nhai s-l ndrept nspre el, chiar ntre ochi (cred ca era i miop) i sastrig n engleza Minile sus', sau, mai bine Nu mica!(Gary Cooper, Clark

Gable, Humphrey Bogart, oricare dintre ei ar fi dovedit cu mare uurina, cu osingura mana, cincizeci asemenea inamici molai.) Dar n loc sa preiau putereai sa ctig o arma preioasa n favoarea naiunii noastre, recunosc ca, dintr-odata, mi-a prut rau ca drumul nu era mai lung. i n acelai timp simeam cae dezgus-tator sa am asemenea sentimente i ca ar trebui s-mi fie mine. ichiarmi era ruine.

Sergentul spuse cu un accent moale: n cartea profetului Samoil e scrisaa: i flcul era doar un flcu. Rogu-te, nu-i fie frica. Sunt un strain careiubete Israelul.i cntream cuvintele. Am decis ca era de datoria mea s-lspun adevrul pur i simplu, n numele meu i n numele naiunii. Lata ce i-amspus (n engleza): Nu te supra pe mine, domnule. Noi rmnem dumeni

pana ne napoiezi pmntul.)SS^^' ^S^ts^^V'Daca ma aresta pentro cuvintele acestea ndrznee? i ce daca, gndeam

eu. Nu ma sperie ei cu cu nchisorile lor, cu eafoadele i cu spnzurtorile lor.mi veniser n cap regulile pe care le nvaa-sem de la Ben Hur Tykocinski nntlnirea generala a naltului Co-mandament: patru moduri de a rezistainterogatoriului prin tortura.

Prin ntuneric am simit zmbetul sergentului Dunlop, aseme-nea limbiipline de saliva a unui caine bland i stngaci: n curnd toi locuitoriilemsalimului vor avea linite. Pace ntre zidurile sale i prosperitate n palatelesale.! N limba engleza, tinere, noi spunem dumani, nu dumeni. Doreti a

continua sa ne mai vedem la faa i sa nvm mpreuna limba fiecruia? icare e numele tau, tinere?ntr-o fraciune de secunda, rece i cu mintealimpede, am analizat situaia din toate unghiurile. nvasem de la tatl meu cala o testare, un om inteligent ar trebui sa vizualizeze toat informa-ia pusa ladispoziie ntr-o imagine de ansamblu, sa disting raio-nal ntre ceea ce esteposibil i ceea ce este necesar i ntotdeauna sa cntreasc la rece diferiteleopiimi posibile i doar atunci poa-te alege raul cel mai mic. (Tata nu foloseadoar expresiile cu sigurana, indubitabil, ci i raionali veritabil.) n acelmoment mi-am adus aminte de noaptea cnd imigranii clandestini ajunsesesala mal. Cum eroii din Rezistena crau supravieuitorii n spate de pe navatrasa pe rm. Cum o ntreaga brigada britanica i-a nconjurat pe plaja. Cum

eroii din Rezistenai-au distrus actele de identitate i le-au amestecat cu celeale imigranilor, astfel nct englezii sa nu-i dea seama care sunt locuitori icare ar trebui aiungai ca nite imigrani ilegali. Cum i-au nchis englezii pe toicu sarma ghimpata i i-au interogat pe rand cerndu-le sa le spun numele,adresa, ocupaia i cum la toate ntrebrile, imigranii i lupttorii dinrezistena au dat acelai rspuns cu mndrie: Sunt un evreu de pe pmntulIsraelului.


20/70

n acel moment, m-am hotrt i eu sa nii-mi dau numele. Chiar dacama torturau. Totui, din considerente de tactica, am ales sa ma prefac ca nunelesesem ntrebarea. Sergentul a repetat cu blndee: Daca doreti i tu,haide sa ne ntlnim la cafeneaua Orient Palace. Acolo mi petrec eu timpulliber. Voi nva ebraica dup vorba ta, iar eu te voi recompensa cu lecii de

engleza. Numele meu este Stephen Dunlop. Lar al tau, tinere?Eu sunt Proffi!i am adugat cu ndrzneal: Un evreu de pe pmntul Israelului.Ce-mi pasa. Proffi era doar o porecla. ntr-un film, mi-am adus aminte

cred ca se numea Lightening Bolt, cu Olivia de Havilland i Humphrey BogartHumphrey Bogart a fost prins de inamici. Rnit, neras, cu hainele mpte i unfiricel subire de snge prelingndu-se din colul gurii i-a nfruntatinterogatorii, cu o umbra de zmbet care era politicos i totui zeflemitor.Atitudinea sa rece exprima un subtil disprepe care cei care l-au capturat nuputeau s-l sesizeze.

Sergentul Dunlop se poate sa nu fi neles de ce i-am spus: Un evreu depe pmntul Israelului, n loc s-mi spun numele. Nu a protestat, nsa. Mana

lui moale s-a micat puin de pe spatele meu pe ceafa, m-a lovit prietenete decteva ori i s-a aezat din nou pe umrul meu. Tatl meu i punea foarte rarmana pe umrul meu. Lar cnd fcea asta scopul lui era s-mi spun: Maigande-te-te, cntrete totul raional, ntr-adevr i rzgndete-te. n timp cemana sergentului Dunlop mi spunea, mai mult sau mai puin, ca ntro noaptentunecata cum era aceea era mai bine pen-tm doi oameni sa fie mpreuna,chiar daca erau dumani.

Tata obinuia sa spun despre englezi: Aventurierii aceia arogani, carese poarta de parca ntreaga lume e a lor. Mama mea a spus o data: Nu suntdect nite tineri plini de bere i de dor de casa. nfometai dup o femeie i deo vacana.(tiam i parca nu tiam ce nseamn nfometai dup o femeie.

Nu gseam n asta, nsa, nici un motiv de a-l ierta. i, cu sigurana, nici unmotiv de a ierta femeile. Din contra.)

Ne-am oprit sub felinaml ce se afla la rscrucea strzilor Zephaniah iAmos, pentru ca poliistul s-i traga sufletul. Sttea i i fcea vnt cu apcafeei transpirate. Dintr-o data, mi-a pus apca pe cap, a nceput sa chicoteasc,iar apoi i-a pus-o napoi pe cap. Pentru un moment, mi se pru ca arata ca oppu de cauciuc ce fusese umflata. Nu arata deloc ca un aventurier. itotui, nu puteam s-mi scot din minte faptul ca nu trebuia sa nu ma gndescla el ca la un aventurier.

Mi-a spus: Parca mi s-a tiat aerur'.Am profitat de ocazie, dintr-o data, s-l rspltesc penim c-mi corectase

engleza, mai devreme. I-am spus: n ebraica noi nu spunem mi s-a tiat aerul,ci ini s-a tiat respiraia.

i-a luat mana de pe umaml meu i i-a scos o batista n carouri cu carei-a ters transpiraia de pe frunte. Era momentul perfect sa fug. Sau sa nhaarma, De ce stteam acolo, oare, ca un ntng, n noaptea aceea pustie, larascmcea strazalor Zephaniah i Amos, ateptndu-l, de parca era vreun unchiaiurit, pe care fusesem nsrcinat s-l nsoesc, n caz ca uita unde trebuia saajung? De ce simeam nevoia, n acel moment, cnd sergentului parca i se


21/70

tiase aerul, sa fiig i s-l aduc un pahar cu apa? Daca semnul trdrii esteun gust acru sau o senzaie ca ai dinii strepezii, ca atunci cnd mesteci coajade lmie sau spun, sau ca atunci cnd tabla e zgriat de creta, atunci sepoate ca n acel moment sa ma fi simit ca un trdtor. Dei nu pot nega ca maincercam i un fel de placere ascunsa. Acum, cnd scriu aceasta poveste, cu

mai mult de 25 de ani mai trziu, cnd statul evreiesc exista i i-a cuceritdumanii cu vrf i ndesat, mai simt nc nevoia sa trec peste acel moment.Pe de alta parte, ma uit napoi cu mare afeciune.Am scris deja, att aici cat i n alte scrieri, ca orice lucru are cel puin

doua parti (cu excepia unei umbre). mi amintesc cu uimire ca n acel momentstraniu era un ntuneric patnmzatorpeste tot njurul nostru i o insulia delumina slaba tremura dedesubtul lantemei poliistului i era un golnspimnttor i multe umbre mictoare. Dar nici sergentul Dunlop i nici eunu eram o umbra. Lar faptul ca nu fugisem nu era o umbra, ci o rmnere. Lafel ca i faptul ca nu am nhat arma. n acel moment se formase o hotrre ncapul meu, ca i cum un clopoel sunase n mine: ntr-adevr.

Cu sigurana.i definitiv.Aveam s-l accept propunerea.Aveam s-l ntlnesc la Orient Palace, pentru ca apoi, sub pretextul ca ne

ddeam lecii de engleza i ebraica unul altuia, s-l smulg cu iretenieinformaii vitale legate de desfurarea forelor trupelor inamice i schie aleregimului represiv. Astfel le-afi de o mie de ori mai folositor celor dinRezistena dect fugind sau chiar dect nhnd un pistol. De-acum aveam safiu nn spion. O crti. Un agent secret deghizat ntr-un copil interesat de limbaengleza. De acum ncolo acionam ca ntr-unjoc de ah. de coniac tare pe caretatl meu ntr-o zi m-a pus sa l beau ca sa ma vindece o data pentru totdeauna

de tentaie.Tot ce nvasem vreodat despre generaii ntregi de evrei umilii i

calcai n picioare, Humprey Bogart, prizonierul mndru, totul mi-a rmas ngtlej i mi-am vrt mana ncletata adnc n buzunar. Am lsat manadumanului atamand surprinsa n aer, pana cnd a trebuit sa renune i satransforme strnsoarea de mana intenionata ntr-un fel de semn de rmas-bun. A dat din cap i a plecat. Demnitatea mea rmsese intacta. Atunci de ceam simit din nou gustul trdrii n gura, ca i cum afi mestecat spun?

Tata sttea n pragul uii de la intrare, spunnd cu engleza sa lenta, cur-urile sale care sunau rusete ca nite patine cu rotile scrnind pe un asfaltdenivelat: Mulumesc, doinnule ofier, ca ne-ai adus napoi acas oaia

rtcit. ncepusem sa ne ngrijoram. Mai ales soia mea. Va suntemrecunosctori.

Tata, am optit, e un tip O. K. i plac evreii. Da-l un pahar de apa i fiiatent, nelege ebraica.

Tata nu a auzit, ori s-a hotrt sa nu in seama de ce i-am spus. A zis:Cat despre micul derbedeu, nu va facei griji, domnule, o sa avem noi grija deel. Va mulumesc nc o data. La revedere, sau shalom, pace, cum suntem


22/70

obinuii sa spunem noi, evreii, de mii de ani i chiar asta vrem sa spunem, nciuda a ceea ce a trebuit sa nduram.

Sergentul Dimlop a nceput sa spun n engleza, dar lajumatate a dat-ope ebraica: Flcul i eu am vorbit pe drum. E un biat detept i cuminte. Sanu fii prea aspru cu el. Cu ngduina dumneavoastr, am sa folosesc i eu

cuvntul ebraic shalom. Pace. Pace, pace cui e aproape, pace cui e departe. i n tot acest timp a stat cu mana lui dolofana pe umrul meu care seobinuise cu aceasta mana i care voia sa mai fie atins astfel. i, fcndu-mi cuochiul, mi-a optit: Orient Palace. Maine la ase.

Am spus la revedere. Mulumesc. Sufletul meu m-a mustrat:Ruine s-i fie, sluga, laule, lingule, de ce, pentru numele lui

Dumnezeu, s-l mulumeti lui? Deodata un val de stima faa de propria meapersoana mi-a maturat ntreaga fiina, precum paharul.

Tata a nchis ua. De pe hol, i-a spus mamei: Te rog, nu te amesteca.Apoi m-a ntrebat ncet: Ce ai de spus n aprarea ta?Am ntrziat. mi

pare rau. A nceput starea de asediu. Eram deja n drum spre casa cnd m-a

prins poliistul.Ai ntrziat. De ce ai ntrziat?Am ntrziat. mi pare rau.i mie, aspus tata trist, adugnd: ntr-adevr. mi pare rau i mie.

Mama a spus: S-a ntmplat ceva n Haifa. Un biat de vrsta ta eraafara n timpul strii de asediu. Englezii l-au prins, l-au acuzat ca lipeamanifeste i l-au condamnat la cincisprezece lovituri. De bici. Doua zile maitrziu, prinii lui l-au gsit ntr-un spital arab, iar spatele lui, nu vreau sadescriu cum arata

Tata i-a zis: Ma lai, te rog, sa tennin?Apoi mi-a spus: ntr-adevr. Te rog, fii atent: nu ai voie s-i prseti

camera pana la sfritul sptmnii; ai voie doar sa mergi la baie. Aa ca vei

lua cina singur. Astfel vei avea destul timp sa reflectezi la ceea ce s-a ntmplati, de asemenea, la ceea ce s-ar fi putut ntmpla. Pe lng asta, Domnia Ta vatrebui sa se confrunte cu o criza economica, deoarece nu va mai primi bani debuzunar pana pe 1 septembrie. Mai mult, acvariul i excursia la Talpiot nici nuse mai discuta. Stai. Nu am terminat nc. Luminile raman stinse sapta-manaasta ntre zece i un sfert seara i noua dimineaa. Excelena sa, cu sigurana,nelege legtura: este penim a-i putea cntri comportamentul pe ntuneric.Se tie ca pe ntuneric, un om raional gndete cu o mare proftmzime dect culuminile aprinse. Asta e tot. Acum Domnia Sa se va duce pe loc n camera sa.ntr-adevr. Fara masa de seara. Nu, trebuie sa te rog nco data sa nu teamesteci: asta e ntre noi doi.,. ^iffi^^^W^a^feas.

Dup ce am fost eliberat din arestul casei, i-am sugerat lui Ben Hur safac o adunare de personal la naltul Comandament al LSM HQ nascunztoarea noastr din pdurea Tel Arz. Fara prea multe detalii, i-am spusdespre descoperirea unei surse vitale de informaii i i-am cerut aprobarea dea-mi continua activitatea de spionaj. Chita Reznik a exclamat: Oho!

Ben Hur i-a aruncat lui Chita una dintre privirile sale kaki vulpeti i numi-a spus nici da, nici nu. n cele din urma, se adresa unghiilor sale: natulComandament trebuie inut la curent tot timpul.


23/70

Am interpretat aceste cuvinte ca o autorizare sigura de a preluamisiunea. I-am spus: Cu sigurana. Cum aflu ceva, asta e.i i-am atrasatenia asupra faptului ca pana i n filmul Panther n the Basement. LuiTyrone Power i s-a dat mana libera, nu-l aa, sa dispar n ceaa, s-i ascundsau s-i asume o identitate aa cum vroia el. Chita a spus: Aa e. i apoi a

devenit un contrabandist de diamante i apoi proprietarul unui circ.Un circ, a spus Ben Hur. Asta e numai bun pentru Proffi. Ma ndoiesc de pantera dinsubterane, nsa.

Nu mi-am nchipuit niciodat ca aputea fi pus sub suprave-ghere. Cadetaamentul de securitate intema va intra n aciune chiar n acea zi: Ben Hurnu supoita sa nu fie la cnrent cu tot ce se ntmpl. Avea o sete de nestavilifeSetea se putea citi pe faa lui, n micrile, n vocea lui. De exemplu, cndnejucam fotbal (el era mijlocaul, iar eu eram comentatoml), rmneam uiniiicumpe la jumtatea jocului Ben Hur putea bea cinci sau ase pahare delimonada acidulata, unul dup altul, apoi bea apa de la robinet i n cele dinurma, nc mai prea nsetat. Mereu. Nu pot s-mi explic acest lucru. Nu cu

mult timp n urma am dat de el n timp ce ateptam un zbor al companiei El-Al,purta un costum de om de afaceri i pantofi din piele de crocodil, cu unimpenneabil scump mpturit pe brai o valiza cu catarame, afind un numetiprit cu litere argintii. Nu se mai numea Ben Hur Tykocinski, numele sau eradomnul Benny Takin i deinea un lanhotelier, dar tot nsetat mi s-a prut afi.

De ce anume i era sete? Ce n-ada sa tiu.Este posibil ca astfel de oameni sa fie condamnai sa peregrineze prin

deerturi interioare, cu dune glbui i aride, cu nisipuri mi-catoare, prinslbticie. Mii de ape neputndu-le stinge setea i nici potopul neputnd sa onece. Pana n ziua de azi am rmas fascinat de oameni de acest fel, exact ca

atunci cnd eram copil. nsa, cu trecerea anilor, am nvat sa ma feresc de ei.Sau, mai degrab, nu att sa ma tem de ei, cat sa ma feresc de a fi fascinat deei.

n acea zi de vineri dimineaa, m-am furiat nspre cafeneaua OrientPalace. Dup cum am mai spus deja, n ciudanumelui sau, aceasta era, de fapt,o baraca drpnat, pe jumtate ngropata ntr-o mare nclceal de floarea-patinulor. Nici nu se afla mcar nspre est, era n partea de vest alerusalimului, pe una dintre acele alei nguste cu case vechi i drpnatenemeti, n spatele tabarei armatei, pe drumul ce ducea nspre Romema.Aceste case miste-rioase, cu ziduri groase, aveau geamuri cu arcade,acoperiuri de igla, pivnie i mansarde, cisteme de apa i grdini mprejmuite

cu ziduri n care creteau copaci stufoi ce aruncau n curi o umbra blnd,stranie, de parca ai fi ajuns la marginile pmntului fgduinei ai cruilocuitori duceau o viaja panica, linitita, un pmnt al fgduinei pe caredoar l puteai vedea de la distana, fara a ajunge acolo niciodat.

n drum spre Orient Palace am fcut cteva ocoliuri prin spatelegrdinilor, peste loturile de pmnt pustii i, ca sa fiu n sigurana, am fcutun ocol nspre sud, njurul colii Takhkemoni. Din cnd n cnd, aruncampriviri rapide peste umr ca sa ma asigur ca reuisem sa scap de oricine m-ar fi


24/70

urmrit. mi doream, de asemenea, s-mi fac drumul cat mai lung, pentru canu accep-tasem niciodat ideea ca o linie dreapta este distana cea mai scurtantre doua puncte. mi spuneam:

Linie dreapta: i ce daca?n timpul deteniei n camera mea, pe ntuneric, mi folosisem raiunea,

exact cum mi ceruse tatl meu: mi reevaluasem fiecare pas, fals sau nu, pecare l fcusem n noaptea n care am fost prins de poliistul englez. i trsesemo concluzie clara. n primul rand, nu exista nici un dubiu ca prinii meiavuseser dreptate n legtur cu faptul ca ntrziasem. Era un risc care nu-iavea rostul. Nici un lupttor din Rezistena inteligent nu se confrunta cu uninamic daca nu o face din proprie iniiativa i cu scopul de a obine un avantaj.Orice contact ntre inamic i un lupttor din Rezistena, n cazul n care nu esteinipat de cel din urma, aduce avantaje doar inamicului. Riscasem inutil standn petedle Shahedriya pana cnd ncepuse starea de asediu, deoarecencepusem sa visez aiurea. Un adevrat lupttor de rezistena trebuie s-ifoloseasc chiar i visele n scopul victoriei. ntr-un timp cnd soarta naiunii

sttea m balana, sa visezi de dragul de a visa este un lux pe care doar fetele i-l puteau ngdui. Un lupttor trebuie sa fie n garda, s-i reprime visele, nspecial cele legate de Yardena, care, dei avea aproape douzeci de ani, maiavea nc obiceiul copilresc de a-i aranja fusta dup ce se aeza, de parcagenunchii ei erau un nou-nscut care trebuia bine nvelit, nu prea puin ca sanu rceasc i nu prea mult ca sa nu se sufoce. Lar cnd canta la clarinet,muzica parca nu venea din instrument, ci direct din corpul ei, trecnd princlarmet doar ca sa culeag puin farmec i puina tristee, ca apoi sa te ducantr-un loc real i linitit, unde nu exista dumani, lupta i unde nu existaruine i trdare i nici asemenea gnduri.

Destul, idiotule.

Cu astfel de gnduri am ajuns la Orient Palace, cu o voce din interiorcare ma ndemna sa ma ntorc din drum i sa merg acas nainte sa dau debucluc, iar alta rznd de mine pentni ca eram un lai o a treia, care era maipuin o voce i mai degrab o menghina de oel ce ma trgea nuntru. Aa caam intrat n bar, evitandjucatorii de biliard din camera din faa, spernd sa numa observe, stapanindu-mi impulsul de a atinge postavul verde cu varfiildegetelor. (Pana i n ziua de azi mi-e foarte greu sa ma abin sa nu o atingpentru a-l simi fineea, cnd vad o bucata de postav). Doi soldai englezi cubereta roie, genul de soldai pe care noi i numeam macicu armeleatamandu-le pe umeri, discu-tau ncet cu chelneria, rznd n timp ce ea seapleca sa le dea canile pline cu bere cu spuma i uitndu-se lung la decolteul

ei, dar eu nu am aruncat nici mcar o privire. Am traversat fumul, mirosul debere i intrigile i am ajuns n sigurana n camera din spate. n captulcamerei, la o masa acoperita cu muama nflorata, l-am va-zut pe omul meu.Nu era chiar cum mi-l anunteam eu. Era un strain, mai serios, mai britanic.Era aplecat asupra unei cri; sttea cu coapsele lui groase ncruciate, iaruniforma i era mototolita i nengrijita. Purta un ort kaki pana la gpnunchi io cma mare mototolita de un kaki verzui (opus kakiului glbui al esturiidin fabrica locala pe care l purta tatl meu). Pe umerii lui puteam zri licrirea


25/70

argintie a numrului de identitate, pe care l memorasem n prima noapte:4497. Un numr uor i plcut. Pis-tolul i alunecase din nou la spate,nghesuit ntre fese i sptarul scaunului. n faa lui, pe masa am zrit o Biblie,un dicionar, un pahar cu o limonada glbuie trezita, nc vreo doua cr i, uncaiet de exerciii, o batista mototolita i un pachet desfcut de bomboa-ne. Aa

cum se uita la mine i mi zmbea, faa sa prea rozalie i moale, de parca ar fiavut prea multa piele, care avea o nuana cam bolnvicioas, ca ngheatatopita de vanilie. apca lui, pe care mi-o pusese un moment pe cap n aceaseara, era aezata pe marginea mesei, prnd mai autoritara i mai oficialadect sergentul Dunlop nsui. Parul sau era castaniu, cu firul subire i avea ocrare dreapta exact pe mijlocul capului, precum cumpna apelor despre caream nvat la geografie.

Din zmbetul sau incert, mi-am dat seama ca ma uitase. Buna, sergentDunlop, i-am spus n ebraica. Continua sa zmbeasc, dar ncepuse saclipeasc puin. Sunt eu. Ne-am ntlnit dup ce s-a dat ordinul de ncetare acirculaiei pe strzi. M-ai arestat pe strada, m-ai dus acas i mi-ai dat drumul.

Mi-ai propus sa ne nvm unul pe altul ebraica i engleza, domnule. Aa caiat-m.Sergentul Dunlop roi i spuse: Oh. Ah.nc nu-i amintea nimic.Aa ca i-am reamintit: Nu lsa flcul sa se rtceasc prin ntuneric. Nu vaaducei aminte, domnule? Cu o sptmn n urma. Se spune mamic, nuenenuc? Oh. Aha, tu eti. Staijos. i care e dorina dumitale, de aceastadata?Mi-ai propus sa studiem mpreuna. Ebraica i engleza. Eu suntpregtit.Oh. Aa. Venit-ai dup cum ai pronus. Binecuvntat fie cel ceateapt i vine.

i aa a nceput lecia noastr. La a doua ntlnire usesem de acord s-mi comande o limonada, dei, n principiu, nu ar trebui sa acceptam ninuc dela ei, nici mcar un fir deaa sau un iret. Dar ma gndisem bine i am hotrt

ca era de datoria mea s-l ctig ncrederea i s-l terg orice urma desuspiciune din minte, astfel nct s-l fac s-mi dea mfonnaiile de care aveamnevoie. Acesta este singurul motiv penim care m-am fbrtat sa iau ctevasorbituri din limonada pe care mi-o cumprase i am mai acceptat nitenapolitane.

Am citit cteva capitole mpreuna din Samoil i Cartea Regilor. Amdiscutat despre ei n ebraica moderna, pe care sergentul Dunlop o nelegea cumare greutate. Cuvintele cocor, creion, cmaa l umpleau de uimire, deoarecese formaser din cuvintele vechi. Intre timp eu am nvat ca limba engleza areun timp care nu are echivalent n ebraica, prezentul continuu, n care fiecareverb se termina cu un sunet asemenea clinchetului a doua pahare: ing. De fapt,

clinchetul a doua pahare m-a ajutat sa neleg acest timp englezesc: miimaginam un uor clinchet de pahare unnat de un uor dangt al acestuiprezent continuu, mergandmai departe i mai departe, slbind, plind din ce nce mai mult, stingndu-se n deprtare cu o continuitate ncnttoare, pe carei fcea placere sa o asculi, pana la sfrit, fara a face nimic altceva, n timp cesune-tul plea, disprea, se risipea i pierea. Ascultndu-l astfel, puteai, ntr-adevr, s-l numeti prezentul continuu.


26/70

Cnd i-am spus sergentului Dunlop despre sunetul paharelor care m-auajutat sa rein prezentul continuu, el a ncercat sa ma laude, dar s-a zpcit ia rostit nite cuvinte n engleza pe care eu nu le puteam nelege n totalitate.Ceea ce nelegeam era ca, exact ca toi cei de partea noastr, i era mai uor saexprime idei dect sentimente. Simeam i eu ceva n acel moment (un amestec

de afeciune i timiditate), un sentiment pe care, nsa, l-am nbuit, fiindc unduman ramane un duman, iar eu nu eram fata. (Ei i? Ce e cu fetele? Ce auele de ne atrag att de tare? Nu ca un pahar ciocnit de alt pahar, ci maidegrab ca o linie de limiina pe un pahar? i pana cnd ne sunt interzise? Panacretem? Pana nu mai avem dumani?) Dup a treia sau a patra ntlnire, amdat mana, deoarece spionii au voie sa fac asta i penim ca reuisem s-l nvpe sergentul Dunlop diferena dintre tcutul i schimbatoml shva din ebraica.Nu fusesem niciodat profesor, totiri, l aveam aici pe sergentul Dunlop caremi spunea ca sunt un profesor mi-nunat i eram mulumit, dar, cu toateastea, spuneam: Exagerai, donmule.(A trebuit sa explic cuvntul evreiescpentru a exa-gera, penim ca nu exista n Biblie. Totui, exista un fel de

lcust sau cosacu un nume similar. Trebuie sa verific daca exista vreolegtur.)Sergentul Dunlop era un profesor rbdtor, puin aiurit, nsa cnd

schimbam rolurile, devenea un elev linitit i atent. Cnd scria n ebraica, eraatt de concentrat nct rmnea cu limba scoasa n colul gurii, ca a unuibebelu. O data a murmurat Hristoase!, dar imediat s-a corectat jenat i aspus n ebraica Dumnezeule preaputemic. Aveam un motiv special sa daumana cu el clduros la sfritul celei de-a patra lecii, deoarece reuisem sascot de la el o informaie preioasa.

Vara e pe sfrite, a spus, ma voi ridica i ma voi ntoarce pepmntul pe care m-am nscut, pentru ca zilele unitii noastre n lerusalim se

apropie cu pai repezi de sfrit.Am ncercat s-mi ascund entuziasmul sub o masca a politeii i am

ntrebat: Care este unitatea voastr?Poliia lerusalimului. Sectorul nordic.Secia noua. Curnd parasiv-or britanicii acest pmnt. Suntem obosii. Ziuanoastr se apropie de seara.Dar cnd?Depinde de timpul vieii, probabil.Ce noroc binecuvntat, gndeam, ca sunt eu aici, nu Chita sau Ben Hur,deoarece ei n-ar fi tiut ca depinde de timpul vieiinseanma exact nc unan. i astfel, ar fi euat sa descopere un secret militar vital. Era de datoria meas-l comunic cu viteza luminii organizaiei LSM i adevratei Rezistene.(Darcum? Prin tatl meu? Sau prin Yardena? Inima mi canta n pieptasemenea unei pantere din subterane. Niciodat n viaa mea nu fcusem un

lucru att de minunat i probabil nu voi mai face. i totui simeam n guraacel gust acru, scrbos, al tradariijosnice: un fior ca atunci cnd creta scriepe tabla.

i ce se va ntmpla dup evacuarea britanica, sergent Dunlop?Totul escris n Carte: Fiindc voi apra acest orapentru a-l salva.Adversarii idumanii nu vor intra pe porile acestui ora.Femei i brbai btrni vor mailocui nc pe strzile lerusa-limului, iar strzile oraului vor fi pline de fete ibiei jucui.


27/70

Cum puteam s-mi imaginez ca aceste ntlniri ma puseser deja subsemnul suspiciunii? Ca echipa de securitate intema a naltului comandamental LSM mi urmarea fiecare micare? Nu simeam nici o urma de nelinite.Eram convins ca Ben Hur i Chita erau mulumii de metoda mea de a culegeinformaii. Pana cnd, ntr-o zi, Chita, din ordinul lui Ben Hur, pictase pe

peretele casei noastre cuvintele despre care am scris la nceputul povestiriimele, cuvinte pe care mi-e greu sa le repet, iar la prnz am gsit un bilet subua: trebuia sa ma nfiez n pdurile Tel Arz, pentru a fi interogat, pentru afijudecat pentru trdare. n loc de o pantera a subteranei, ma vzuser ca unarpe trndu-se prin iarba.

Noaptea, dup ce se stingeau luminile, obinuiam sa stau pe ntuneric isa ascult. Afara, de cealata parte a zidului, ncepea o lume pustie i sinistra.Nici mcar familiara noastr gradina, cu pomul n care creteau rodii i satulpe care-l construisem din chibrituri sub el, nu ne mai aparinea noaptea: era astrii de asediu i a Rului. Din gradina n gradina, grupuri de lupttorinaintau prin ntuneric cu misiuni diferite. Patrule britanice narmate cu

lanteme i copoi cutreierau strzile pustii. Spioni, detectivi, trada-tori se luptauntr-un rzboi al nervilor. Aezndu-i capcanele. Plnuind ambuscade viclene.Trotuarele goale erau luminate de lumina fantomatica a felinarelor nvluite nnegura nopii de vara. Dincolo de strzi, dincolo de limitele mprejurimilornoastre, se ntindeau din ce n ce mai multe strzi pustii, crri, alei, trepte,arcade, toate inundate de ntunericul plini de ochi i strpunse de ltratulcinilor. Chiar i irul de cldiri de cealalt parte a dru-mului prea, n acelenopi de asediu, desprit de noi de un rau de adnc ntuneric. De parca familiaDorzion, doamna Ostrwska, doctorul Gryphius, Ben Hur i sora lui, Yardena,se aflau toi de cealalt parte a munilor ntunericului. Dincolo, de aceeaiparte a muntelui ntunecos, se aflau standul de ziare Shibboleth i bcnia

frailor Sinipski, ferecata cu obloane de fier i doua lacte. Sim-eam ca frazadincolo, de aceeai parte a muntelui ntunecosputea fi pipita cu degetele,asemenea unei buci de postav groasa i neagra. Deasupra capctelor noastre,acoperiul domnului Laza-rus era nvluit n ntuneric, iar ginile eraunghesuite una ntr-alta. n acele nopi toate dealurile care nconjuraulemsalimul erau nite muni de ntuneric. i ce se afla oare dincolo de dealuri?Sate constmite din piatra, ngrmdite n jurul minaretelor. Vai pustiicutreierate de vulpi i acali i uneori chiar de hiene. Bande nsetate de snge.i fantome furioase ale timpurilor trecute.

Stteam ghemuit, treaz de-a binelea, pana tcerea devenea mai ncrcatdect puteam suporta, ca apoi sa fie strpuns de mpu-caturi. Uneori

izbucniri rzlee de foc veneau dinspre Wadi Joz sau Isawiya. Alteori erauropote ascuite ca de cuite, probabil dinspre Sheikh Jarrah sau focuri sacadatede mitraliere dinspre Sanhedryia.

Erau ai notri? Adevrata Rezistena? Flcii viteji ce-i ddeau semnaleunul altuia de pe acoperiuri, cu lumini slabe ale lanteme-lor de buzunar?Uneori, dup miezul nopii, un ir de explozii pu-temice venea dinspre parteade sud a oraului, dinspre coloniile germane sau i de mai departe, dinsprevalea Hinnom sau Abu Tor sau din tabra Allenby ori de pe dealurile Mar Ilias


28/70

nspre Bethleeem. Un huruit nbuit, care se auzea rostogolindu-se n adnculpmntului, sub asfaltul drumurilor i al fundaiilor cla-dirilor, zglindgeamurile i ajungnd de pe podea n patul meu, mi producea un fior rece.

Singurul telefon din vecintate era la farmacie. Uneori, noaptea trziu, mise prea c-l aud sunnd n mod repetat, la cteva strzi mai ncolo, un sunet

insistent acolo unde nu exista nici o fiina. i cel mai apropiat aparat de radioera n apartamentul doctorului Buster, la ase cldiri deprtare nspre est. Nuaflam nimic pana n zori. Nici mcar daca englezii au plecat pe furidinlerusalim i ne-au lsat singuri,nconjurai de mase de arabi. Nici mcar dacahoarde de prdtori narmai au intrat cu fora n ora. Nici mcar daca cei dinRezistena au luat cu asalt cldirea guvemului.

Prin celalalt perete, din dormitorul prinilor mei, nu se auzea nimic.Mama poate ca citea, n cmaa de noapte, sau fcea o lista de cumprturipentru institutul la care lucra. Tatl meu sttea pana la unu noaptea, uneorichiar pana la doua, ncovoiat, cu capul ncoojurat de un halou de lumina cevenea de la lampa de birou, concentrat n completarea cartonaelor cu

informaiile de care avea nevoie pentru cartea de istorie a evreilor din Polonia.Uneori nota cu creionul pe marginea crii: Dovada este neconcludenta, sauAceasta poate fiinterpretata altfel, sau chiar, Aici autorul a gre-it cudesvrire.Uneori i nclina capul autoritar i obosit i-l optea vreunui tomde pe rafturi: Va trece i vara asta. Va veni iama. i nu va fi deloc uor.larmama i rspundea: Te rog, nu spune asta.Tata: De ce nu-i aduc eu oceaca de ceai. Dup ce-l vei bea, o sa dormi i tu puin. Eti att de obosita.Avea o ezitare n voce, o blndee de miez de noapte. n timpul zilei vorbeaaproape tot timpul ca unjudecator ce mprea sentine.

ntr-o zi, s-a ntmplat o mica minune: una dintre ginile dom-nuluiLazarus a fcut nite oua i le-a clocit pana au ieit din ele cinci puiori

glgioi. Cu toate astea, nu vzusem niciodat vreun coco. Mama a fcutnite remarci glumee, nsa tata a mustrat-o: Taci din gura. Te poate auzibiatul.

Domnul Lazarus nu a vrut sa vanda puii. Le-a dat fiecruia un nume. ipetrecea toat ziua pe acoperiul ars de soare, cu o expresie de uoara mirare,purtnd mereu o vesta i pangtica de msurat njurul gatului. Nu prea aveanimic de lucru, Aproape tot timpul se certa n germana cu ginile sale, ipa lapui i apoi i ierta, mprtia semine, fredona cntece de leagn, schimbarumeguul ori se apleca i lua de pejos puiul lui preferat, pe care l legna lapiept ca pe un nou-nscut.

Tata spunea: Daca ne ramane ceva paine sau vreo ceaca de supalar

mama spunea: I-am trimis ceva. I-a dus biatul. i nite mncare de ovz deieri; trebuie s-l spunem ca e penim pui, ca sa nu-l jignim. Dar ce-o sa fie maincolo?

Tata rspundea: Trebuiesa facem ce putem i sa nu ne pierdemsperana.

Mama spunea: Uite, iar vorbeti ca un aparat de radio. nceteaz. Tepoate auzi biatul.n fiecare seara stteam toi n buctrie, dup cina i dupce ncepea starea de asediuJucandu-ne Monopoly. Mama lua cate un pahar de


29/70

ceai n mini, absorbindu-l cldura, dei era vara. Ori sortam timbre i lelipeam n album. Tatlui meu i plcea s-i aminteasc tot felul de lucruridespre rile prin care trecusem. Mama nmuia timbrele de pe hrtie. Dupdouzeci de minute pescuiam timbrele din apa i le aezam sa se usuce pe obucata de sugativa. Timbrele stteau aezate cu faa n jos, exact ca fotografiile

prizonierilor de rzboi italieni, capturai de marealul Montgomery n Deertulde Vest: stteau n rnduri pe nisipul fierbinte, cu minile legate la spate i cufeele ascunse ntre genunchi.

Apoi tata identifica timbrele cu ajutorul marelui catalog engle-zesc, careavea pe copert

Amos Oz - Subteranele Panterei.pdf

Documents

Transcript of Amos Oz - Subteranele Panterei.pdf