Sumki - Amos Oz - cdn4.libris.ro - Amos Oz.pdf · Iar profesorul nostru, domnul Shitrit, a gters...

10
Amos Oz Sumki O poveste despre dragoste gi aventurd Traducere din ebraici si note de IOANA PETRIDEAN nu/taANrTAs fi ctiott*-,

Transcript of Sumki - Amos Oz - cdn4.libris.ro - Amos Oz.pdf · Iar profesorul nostru, domnul Shitrit, a gters...

Amos Oz

SumkiO poveste despre dragoste gi aventurd

Traducere din ebraici si note de

IOANA PETRIDEAN

nu/taANrTAsfi ctiott*-,

Iar profesorul nostru, domnul Shitrit, a gters totulcu buretele, apoi s-a intors spre noi ;i a spus pe unton calm:

- SI nu aud nici musca!

in aceeasi zi, dupS.ce s-a intors de la serviciu, laora cinci dupL-amiaza, tataa fhcut o vizit| familieiGermanski. A explicat totul, gi-a cerut scuze, a po-vestit intreaga int6.mplare, a luat trenuletul electricsi s-a indreptat cu el la subsuoari spre casa familieiCastelnuovo. Acolo l-a intimpinat di"daca armeanci,Luiza, conducindu-l in biblioteca aceea plini" de

mirosuri si arome, iar acolo tata i-a dezvaluit totul;i doamnei Castelnuovo, fbri a-i ascunde nimic,si-a cerut scuze, i-au fost cerute scuze, a inapoiattrenuletul si a luat bicicleta.

$i in felul acesta lucrurile au revenit la normal.Bicicleta, desigur, a fost confiscati. si incuiati in

pivni,ti timp de trei luni. Dar, ;i am scris deja asta,

pini la sfb.rgitul verii totul se schimbase, nimic numai era cum fusese inainte, apirind alte lucruriinteresante, despre care insi" vom vorbi probabil inalti carte.

Ianuarie-fe bruarie I 977

Cuprins

PrologDespre schimbiri

Capitolul unuIati cum inforegte dragostea

Capitolul doiO inimi mare 9i largi. .

Capitolul treiCine se va sui in muntele Domnului?.

Capitolul patruBanii sau viaga .

Capitolul cinciDuci-se totul pe pustii.

Capitolul;aseTotul e pierdut.

Capitolul gapte

O noapte de dragoste

EpilogTotul e bine cAnd se termini cu bine

11

t9

32

45

51

73

85

r03

de familie, dar;i obiceiurile alimentare qi de odihni.;pe scurt, a schimbat tonrl. intr-o buni zi, casieml nos-tru a devenit baterist inrr-un club de noapte. (Dartoate acestea hu au feprezenrar de fapt o schimbare,semindnd mai degrabi cu intoarcerea pe dos a unei$osete de ci"tre o mini. extrerimentati., nu o schim-bare, ci o transformare.)

in orice caz, in timp ce noi vorbim gi filozoftm,pani;i lumea care ne inconjoari se schimbi: intreagagari se scaldi inc5. intr-o vard albastri gi transparenti.,este lnci foarte cald, iar cerul de deasupra noastrifierbe, si cu toare acesrea la apus pogi simti fioriitineri ai rd.corii. Noaptea bate vAntul, aducAnd cu elmirosul norilor. Iar frunzele incep, incetul cu incetul,.,si ingilbeneasci si s5. se usuce; albastrul mlrii estemai intens decit de obicei, pimintul e mai inchis laculoare, pani gi munlii cei indeplrrati par a se in-depirta mai mult.

Totul.Eu, pe vremea cAnd aveam unsprszece ani si vreo

doui", trei luni, rn-am schimbat de patru sau de cinciori intr-o singuri. ti. 4 putea incepe povesrea isto-risindu-vi despre unchiul Tzemah ,"r', poa,r.'despreEsti. Dar o prefer pe Esti.

Capitolul unu

InTA cuM iNrlonrgreDRAGOSTEA

in acest capitol ud uorf. dezudluhe, tn cele din urm4cdteua lucrui intime, care au fost pd.zite cu sfnyenie

phrud tn ziua de dstdzi, as€menea unei taine netmp,ir-

td;ite, lucruri priuitoare la dragoste;i la alte sentimente

asemdndtoare.

Pe strada noastri, strada Zaharia,locuia o fati pe

nume Esti. O iubeam. Dimineaga, in timp ce luamrnicul dejun, mestecdnd o felie de pAine, lmi spuneam

in ;oapti: Esti. La carc tataimi rispundea imediat:

- Nu se minincS. niciodatS. cu gura deschisi.

Seara spuneau despre mine:

- Copilul ala nebun s-a incuiat din nou in baie

;i se joaci in api..

Dar eu nu m5. jucam cu apa, ci doar umpleamchiuveta, scriind apoi cu degetul numele ei pe su-

prafagavi,luriti. lJneori visam noaptea ci Esti aratidintr-odati cu degetul spre mine in mijlocul strlzii,strigA.nd,,Hogul!", ,,Hogul!", iar mie mi se face fricisi lncep si alerg, dar ea se repede ln urma mea, cu

togii mi urmS.resc, Bar-Kohba Sukovolski si Goel

73

Germanski, gi Aldo gi Elie \Teingarten, roati" Iumea,iar urmirirea continui pe terenurile virane, li.satein paragini., si prin cufti, printre garduri si mor_mane de vechituri, printre ruine ;i alei, pd"ni ci.ndurmdritorii incep si oboseasci rAnd pe rind si selasd" pigubasi, ;i numai Esti continui. si alerge inspatele meu ftli incerare, iar in cele din urmi ri._mAnem doar noi doi gi ajungem aproape simultanintr-un loc indepi.rrar, un grajd de lemn sau o spi_latorie amenajati undeva la mansarda unei clidirisau intr-un ungher intunecos de sub casa scirilor,intr-o casi. striini, ;i in clipa aceea visul devine dulcesi ingrozitor, iar din pricina rusinii mi. trezesc gi chiarplangpu,tin, afa in toiul noptii. Am scris doui.poeziide dragoste in carnetelul negru pe care l-am plrdutin pidurea Tel Arza, si poate ci esre mai bine cil-am pierdut.

Dar ce stia Esti?

Esti nu stia nimic. Sau poate ci stia si era uimiti.De exemplu: Odati am ridicat mdna in timpul

orei de geografie, iar in clipa in care am fost poftitsi. vorbesc, am rosdt de un ton apdsat:

- Lacul Hula mai este cunoscur si sub numelede lacul Sumki.

Desigur, toati clasa a izbucnit imediat intr_unhohot de rAs zgomotos gi de necontrolat. Ceea ce spu-sesem era cnt se poate de adevlrat, luasem informatia

t4

din Enciclopedie. Cu toate acestea, profesorul nos-

tru, domnul Shitrit, incurcat pentru o clipi, m-aintrebat furios:

- Pe cebazl. ai ajuns tu la concluzia aceasta?

Dar intreaga clas5. izbucnise deja, cito linea gura:

- Sumki, Sumki, pe cebaz6., Sumki. Iar dom-

nul Shitrit se umfase lafagl,, devenind rosu ca racul

gi urlAnd, cum ii era obiceiul:

- Si nu mai aud nici un sunet!

Apoi:

- Nici musca si" n-o aud!

Dupi cinci minute, spiritele s-au lini;tit, dar eu

am ri.mas cunoscut sub numele de Sumki pAn5"

aproape de sfhrgitul clasei a opta. Am povestit aici

toate acesteafarl" a avea un motiv anume, ci mai de-

grab5. pentru a scoate in evidenEi" un detaliu - bile-gelul pe care mi l-a trimis Esti la sfrrgitul orei de

geografie respective si pe care scrisese urmitoarele:Nebunule, de ce nebuie sd spui mereu lucruri care

iVi aduc numai necazuri? inceteazd!

Iar in josul peticului de hirtie indoise un coltisor

pe care notase cu litere mult mai mici:Dar nu are imltortanld. E.

$i totugi, ce ;tia Esti?

Esti nu;tia nimic, sau poate ci.;tia;i era uimiti.Mie cu nici un chip nu mi-ar fi trecut prin mintesi-i strecor o scrisoare de dragoste in ghiozdan, a;a

r5

{

cum flcuse Elie \fleingarren cu Norit, nici si o tri-mit la ea cu un mesaj pe Raanana, aga cum ftcuseTarzan Bamberger rot cu Norit.

Din contri.: nu scipam nici o ocaziesi o trag decodige. Iar primivara ii lipeam ftli incetare puloverulalb gi fumos de scaun cu gumi de mesrecat.

De ce?

Pur;i simplu. De ce nu? Ca si vadi ea.

Ii risuceam la spate mAinile delicate cu aproapetoati purerea de care eram in stare, pind. cAnd ince_pea si mi injure ;i si. mi zgirrie, dar niciodati nu acergit indurare. Asta ii ftceam lui Esti, ba chiar gi altelemult mai rele - eu arn fost acela care i-a inventat po-recla Clemendne (pe vremea aceea circula in Ieru-salim o melodie englezeasci despre solda,tii britanicidin Garnizoana Schneller: Oh, my dzrling oh, my dar-ling oh, my daaaarling Cbmentinrl), ;i in mod sur-prinzdtor fetele din clasa noastri. au imbrigigat ideeacu entuziasm, dovadi ci ;i dupi aproape o jumitatede an, dupi ce rrecuse deja totul, de Hanuka, inci omai suigau pe Esti cu numele Tin4 de la Clementina,care venea, de fapt, de la Clementine a mea.

5r tstriEa a gisit penrru mine un singur cuvint, pe care

mi-l arunca de cum mi intilnea, fiind primul lucrupe care mi-l spunea dimineata, chiar inainte de a fiapucat si. o enervez in vreun fel:

15

- Scirbosule.

Sau:

- impuEitule.

De vreo doui sau trei ori am chinuit-o pe Esti

atit de tare in pavza de la ora zece, incit i-au datlacrimile. Din aceastd, cauzd, am fost pedepsit de

ci.tre Hemda, profesoara noastri., dar am indurattotul birbitegte, stringAnd din dingi.

$i astfel a inflorit dragostea, pur gi simplu, frri"ci acest lucru si fie marcat de un eveniment special,

pini in prima zi dup| Shavuotl. Esti plAngea dincavza mea in pauza de la ora zece, iar eu plingeamdin catJza ei noaptea.

1 Sirbitoare care celebreazi momentul primirii Toreide citre evrei.

t7

Capitolul doi

O INIMA MARE SI LARGA

Unchiul Tzemah tntrece orice mdsurd, iar eu o por-nesc tn cdutarea izaoarelor rhului Zambezi (in ini-ma Afrtctt).

Cu ocazia sirbi"torii de Shavuot a venit la noiunchiul Tzemah, din Tel Aviv, ;i mi-a adus in daro bicicleti.

Ziua mea de na;tere cade intre Pesahl gi Sha-

vuor, dar in ochii unchiului Tzemah toate sirbi-torile erau o api si-un pi.mi.nt, mai mult sau maipulin, cu exceptia celei de Tu BishvaC, pe care o

celebra cu un respect iegit din comun. Spunea:

- De Hanuka3, fieci.rui copil din Israel i se spu-

v i ei rii. Dene ca tfeDUle sa ll urasCa pe greCll C'

1 Pagtele evreiesc.

2 Sirbitoare de primivari, care mai poarti;i numele de

,,.4.nu1 nou al copacilor".3 Numiti 9i Hag Haorim (Sirbitoarea luminilor), aceasta

se celebreazi timp de gapte zile, ln fiecare seari aprinzAndu-se

cite o lumAnare. Sirbitoarea amintegte de victoria Macca-beilor impotriva grecilor 9i a sirienilor din anul 165.

21

Puriml - pe per;i. De Paste ii urim pe egipteni, iarde Lag Baomer2, pe romani. De 1 mai manifestimimpotrivaAngliei, de Tisha Beav3, impotriva Babi-lonului si a Romei, in cea de-a doulzeceazi a luniiTammuz au murit Herzl gi Bialik, iar in cea de-aunsprezecea zi a lunii Adar ne amintim penrru erer-nitate ce le-au flcut arabii lui Trumpeldora ;i prie-tenilor lui la Tel Hai. Numai de Tu Bishvat nu necertim cu nimeni si nu comemorim nici un eveni-ment trist. Dar desigur - in mod intentionat -aproape intotdeauna ploui de Tu Bishvat.

Unchiul Tzrmah, a;a mi s-a spus, era fiul cel mareal bunicii Emilia, fiul cel mare din prima ci"sitorie,dinainte de a se fi miritat cu bunicul Isidor. LJneori,cAnd venea invizitd"la noi, unchiul Tzemahmi di-dea jos din pat la ora cinci ;i jumi.tate dimineata gi

mi chema cu voce;optiti s5. mi strecor impreuni cuel in buci,ti.rie, unde si ne pregi.tim o omleri mare,

1 Cea mai veseli sirbitoare wreiasci., marcati prin jocurisi carnavaluri, amintind de salvarea popomlui evreu de ci.treregina Estera.

2 Sirbitoare ce comemoreazd. revolta lui Bar Kohbaimpotriva Imperiului Roman.

3 Comemoreazi distrugerea primului gi celui de-al doi-lea Templu, ambele evenimente petrecAndu-se in cea de-anouazi a lunii Av, conform calendarului iudaic.

4 Josef Trumpeldor (1830-1920), militant sionist ucisin timpul unei confruntS.ri cu arabii sirieni in satul Tel Hai.

22

ilegali. in diminegile acelea in ochi ii ardea o lu-mini scinteietoare gi veseli, aproape ri.uti.cioasi., de

parci am fi ft"cut parte dintr-o relea periculoasi de

infractori ;i ne-am fi permis doar pentru scurt timpsi ne pierdem vremea cu lucruri mirunte gi lip-site de importangi precum pregitirea unei omletemari, ilegale.

Toti membrii familiei noastre, in general, aveau

o pirere foarte proasti despre unchiul Tzemah. Spu-

neau, de exemplu, in felul urmitor: La vArsta de pai-

sprezece ani era deja un mic speculant in Varsovia, pe

strada Nalevki, iar acum este tot speculant, dar pe

strada Bograshov, in TelAviv. Nu s-a schimbat deloc.

Nici mi"car nu s-a bronzat.A;a e el. N-ai ce s5"-i faci.

Dar mie aceasti ultimi remarci mi se pirea pros-

teasci, urd"ti ;i nedreaptl: unchiul Tzemah nu se

bronzapentru ci pur si simplu nu reusea, atata tot.Chiar daci. s-ar fi ft.cut salvamar gi ar fi stat pe plaji",

tot nu ar fi reugit si se bronzeze, ci s-ar fi inrogit dincap pini-n picioare, s-ar fi ars, dupi care ar fi ince-

put si se cojeasci. A;a era el: un tdnir alb, alb cava-

rul ;i subgirel, nu prea inalt, pi.rind decupat dinhArtie, cu pirul foarte deschis la culoare si ochiirogii, ca de iepure.

Pe vremea aceea nu;tiam ce inseamni cuvintul,,speculant", dar in inima mea ii dideam urmitoa-rea semnificagie: unchiul Tzemah avea obiceiul si se

23

imbrace in maiou alb gi pantaloni de culoare kaki,pAnS.la genunchi, ;i si. adoarmi in faga radiouluipornit si pe vremea cind locuia in ora;ul Varsovia,

;i nu si-a indreptat deloc purtS.rile, ci a continuarsi doarmi in faga aparatului de radio pornit, im-bri.cat in maiou;i pantaloni kaki, si aici, in TelAviv,pe strada Bograshov.

Ei bine, mi gAndeam eu, si ce-i cu asta?

Mai mult decAt atAt, unchiul Tzemah locuia pestrada Grusenberg, nu pe strada Bograshov.

Adesea incepea si. cAnte pe neasteptate, cu o vocesparri, gribiti gi plini de pasiune:

Drumul mi se pare atit de lung,Cdrarea ferpuie{te li dispare...

Moment in care cu togii incepeau si. murmure cevain idig, penrru ca eu si nu ingeleg, schimbind intreei soapte pline de ingrijorare, pentru ca in incheieresi. adauge intotdeauna cuvAntul meshugener, adici"nebun. insi mie, unuia, cnnd vocea luiizbucnea inacest cd.ntec sau in oricare altul, nu-mi fr"cea delocimpresia unui om nebun, ci a unuia foarte trist.

Uneori insi nu era rrist, absolut deloc, ba din con-tri", era fericit si cit se poare de vesel.

De exemplu, stitea impreuni cu pi.ringii mei sicu mitusa Edna, cea necisitoriti., pe terasa casei

24

noastre, la lisarea serii, si vorbeau intre ei lucruricare cu nici un chip nu ar fi trebuit si ajungi la ure-

chile unui copil: despre afaceri si profituri, despre

terenuri 9i strategii, despre asocieri si ponturi, de-

spre scandaluri gi aventuri amoroase in cercurileartistice, iar uneori scotea pe guri tot felul de cu-

vinte urite, pA.ni cind il intrerupeau certAndul:

- $Wt! Yotzmah! Ce te-a apucat? Ai innebunitde tot? Copilul e aici si aude totul, iar acum e destul

de mare incit si priceapi!

$i cadourile pe care mi le aducea! Unchiul Tze-

mah avea intotdeauna idei de cadouri surprinzi-toare, ba chiar bizare si uneori revoltitoare. Odatimi-a adus un album de timbre chinezesti, care ci-ripea cA.nd il deschideai. Alti dati mi-a adus unjoc ce semina cu Monopoly, doar ci. era in limbaturci. Cu alti ocazie, un pistol negru, care improsca

un jet de api in faga inamicului. Mi-a adus si unacvariu micut in care inota o pereche pe pe;tigorigupi, numai ci a;a cum am priceput mai tirzht,aceftia nu alci"tuiau un cuplu, fiind amAndoi mas-

culi. Alti dati mi-a adus o pqci (Ji-ai pierdut min-tile, Yotzmah? Copilul ar putea, Doamne phzegte,

si scoati ochii cuiva cu chestia aia!), iar cAnd a venitla noi intr-o si.mbiti friguroasi de iarni mi-a frcutcadou o bancnoti din timpul regimului nazist, de

care, cu sigurangi, nici un alt bi.iat din cartierul

25