Moto: „Capul copilului nu este un vas pe care-l să-l umpli, ci o făclie pe care s-o aprinzi, încât, mai târziu, să lumineze cu lumină proprie”

Plutarh

PROIECT DIDACTIC

Data:Clasa: a V-aAria curriculară: Limbă şi comunicareObiectul: Limba şi literatura românăUnitatea de învăţare: Opera epică. Narator, autor, personaj.Subiectul lecţiei: „Amintiri din copilărie” de I. Creangă (ora 1)Tipul lecţiei: comunicare şi însuşire de noi cunoştinţeObiective:Operaţionale: elevii trebuie să cunoască:

aspecte din viaţa şi opera celui mai mare povestitor român; conţinutul fragmentului reprodus în manual.

Formative: elevii trebuie să fie capabili: să citească logic, expresiv, pe roluri şi nuanţat fragmentul dat; să încadreze fragmentul în operă; să identifice regionalismele din text; să identifice ideile principale ale textului; să precizeze modurile de expunere folosite în text; să numească caracteristicile operei epice; să identifice naratorul, autorul şi personajul în textul dat; să identifice subiectul şi momentele subiectului (corespunzătoare ideilor principale. să ştie să povestească conţinutul lecturii, ţinând cont de momentele subiectului.

Afective: să evalueze locul ocupat de I.Creangă in galeria scriitorilor români; să aprecieze plăcerea estetică pe care ţi-o oferă „Amintiri din copilărie”.

STRATEGII DIDACTICE: Metode şi procedee: conversaţia introductivă, conversaţia euristică, învăţarea prin

descoperire / redescoperire, explicaţia, lectura expresivă şi explicativă, spargerea gheţii, exerciţiul de imaginaţie, gândiţi / comunicaţi, brainstorningul, ciorchinele, eseul de cinci minute.

Forme de organizare a învăţării: activitatea frontală combinată cu cea independentă (individuală);

Resurse: - capacităţile normale de învăţare ale elevilor; - cunoştinţele lor anterioare - timpul de învăţare: 50 de minute. Mijloace de învătământ: volum „Amintiri din copilărie” de I. Creangă, fotografii,

pliante, fişe, albumul „Ion Creangă”.BIBLIOGRAFIE:

Limba şi literatura română, manual pentru clasa a V-a, Editura All Ion Creangă, Amintiri din copilărie, Editura Tineretului, 1988.; Dicţionar de literatură română şi universală, Ed. Coresi, 2000.

SCENARIUL DIDACTIC

Secvenţele lecţiei/Timpul

Strategiididactice

Activitatea propunătorului Activitatea elevilor Evaluare

1.Organizarea clasei2’

Conversaţia Solicită elevilor să se pregătească pentru oră cu cele necesare bunei desfăşurări a lecţiei, având relaţia de comunicare cu elevii

Devin disponibili pentru oră, pregătindu-şi cele necesare

Observare

2. Evocarea 5’ Spargerea gheţii Exerciţiul de imaginaţie

Cere elevilor să relateze o întâmplare hazlie din ziua precedentă. Explică elevilor exerciţiul de imaginaţie. „Închideţi ochii şi vă lăsaţi furaţi de imaginaţie”Cu pauze, după fiecare enunţ, se relatează cerinţele exerciţiului, folosind un fond muzical adecvat din „Anotimpurile” lui Vivaldi. Este vară. Vă aflaţi în vacanţă la bunici. Este o zi toridă către orele amiezii. Aţi intrat în casă în căutare de răcoare. Bunica intră uşor şi-ţi spune: „-Aţi uitat că pe la noi trece râul Repedea cu malurile lui umbrite de sălcii plângătoare?”Cere, la sfârşitul exerciţiului, câtorva elevi să vizualizeze ceea ce şi-au imaginat.

Un elev relatează întâmplarea hazlie. Elevii rezolvă exerciţiul de imaginaţie.

Elevii vizualizează întâmplările, faptele imaginate

Evaluare iniţială

3. Realizarea sensului

Conversaţia

Descoperirea/ Redescoperirea

Explicaţia

Conduce discuţia subiectului lecţiei care are ca temă universul fascinant al copilăriei nevinovate şi fericite.Comunică elevilor că vor studia lectura „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă, care, cu siguranţă, le va crea dispoziţie sufletească.Scrie titlul lecţiei pe tablă. Le comunică elevilor că la sfârşitul orelor va trebui să fie capabili să … (se enunţă obiectivele 1,2,3…)Distribuie fişele cu datele biografice şi despre operă ale scriitorului I.Creangă (vezi Anexa 1)Adresează întrebări cu privire la viaţa şi activitatea literară a lui I. Creangă.1. Unde s-a născut scriitorul?2. Unde a făcut studiile?3. Care este personalitatea noastră literară de care l-a leagat o strânsă prietenie toată viaţa?4. Opera lui Creangă este compusă din poveşti, povestiri, nuvele. Care sunt acestea? Care este opera cea mai valoroasă a lui Creangă în care povesteşte „copilăria copilului universal”?Le comunică elevilor că:- „Amintiri din copilărie” a fost publicată între 1881 – 1882, că au fost publicate primele trei părţi în revista „Convorbiri literare”, a patra scrisă în 1888, apărând după moartea scriitorului, în 1892;- Este considerat un roman al devenirii, al creşterii şi formării unui personaj, urmărit în evoluţia lui, pe fundalul unor medii sociale diferite.- Autorul descrie fapte din propria sa viaţă, autobiografice, impresii, întâmplări hazlii, dar şi triste, la care a

Trec, în caiete, titlul lecţiei.

Studiază cu atenţie fişa recomandată

Gândiţi / Comunicaţi

Lectura expresivăExplicaţia

Problematizare

Gândiţi / Comunicaţi / Notaţi

luat parte „cu cea mai mare însufleţire”.- Tema: Creangă încearcă să-şi alunge nefericirea şi necazurile anilor de maturitate prin întoarcerea la fericirea totală a copilăriei (prin reîntoarcerea cu gândul la fericirea din vremea copilăriei îşi recapătă vitalitatea).Aţi avut de citit „Amintirile” în întregime. Relataţi pe scurt ce cuprinde fiecare capitol.

Solicită elevilor să deschidă manualele la pag.35, la lecţia de astăzi.Realizează lectura expresivă a textului.Cere elevilor să efectueze lectura în gând şi paralel cu lectura să sublinieze uşor, cu creionul, cuvintele necunoscute, altele decât cele explicate la subsolul paginii.

Ce fel de cuvinte sunt cele scrise cu caractere cursive în text? Ce rol au ele?

Din ce capitol face parte întâmplarea hazlie relatată de I. Creangă. Ce menire credeţi că are evocarea acestei întâmplări?

Ce întâmplare evocă Creangă în aceste fragment?

Când se petrece întâmplarea narată de Creangă?

- Capitolul I: începutul studiilor la Humuleşti; perioada petrecută la şcoala de la Broşteni;- Capitolul al II-lea: evocarea satului, a casei părinteşti, evocarea mamei; relatarea unor întâmplări hazlii: furtul cireşelor, al pupăzei, scăldatul.- Capitolul al III-lea: întâmplările petrecute în timpul studiilor la şcoala de catiheţi de la Fălticeni.- Capitolul al IV-lea (ultima parte): plecarea la Seminarul de la Socola şi descrierea durerii despărţiriii de satul natal.

Elevii identifică, în text, cuvintele necunoscute şi apoi la explică cu ajutorul profesorului. Cuvintele şi expresiile din manual nu sunt notate în caiete.

Regionalismele şi cuvintele populare au rolul de a evoca culoarea locală, atmosfera de altădată a satului moldovenesc, felul oamenilor de a vorbi şi a se comporta.

Face parte din cap.I şi au menirea să alunge „urâcioasa întristare, nefericirea din sufletul omului matur Creangă”;

„cea care înfăţişează anii de şcoală de la Humuleşti, când lui Nică îi vine rândul la procitanie” (examinare);

„imediat ce părintele Ioan adusese în clasă „Calul Bălan” şi pe „sfântul Neculai”.

Evaluare continuă

Reflecţia BrainstrormingulMuncă individuală

Mizând pe cunoştinţele însuşite anterior, se cere elevilor să citească observaţiile din manual şi să răspundă întrebărilor:

Citesc observaţiile şi răspund întrebărilor.

„-… sentimentele autorului sunt transmise indirect prin intermediul acţiunii şi al personajelor, are narator, prezintă un şir de întâmplări etc.”

„- … în D-l Goe…, naratorul povesteşte întâmplările ca un narator al lor, fără să ia parte la desfăşurarea acţiunii, iar în Amintiri din copilărie, naratorul devine şi personaj al întâmplărilor povestite”.

„- … autorul este persoana care scrie opera, iar naratorul este o voce a autorului, vocea care povesteşte întâmplările”.

„-… Ion Creangă”

„-… Nică”

„- … la pers.I, naratorul fiind şi personaj, participant la întâmplările povestite.”

Pe baza planului de idei întocmit anterior, elevii precizează întâmplările cuprinse în fragment.„-… subiectul literar”

„este cea care exprimă idei şi sentimente cu ajutorul personajelor şi al acţiunii”

Observaţii:- Amintiri din copilărie este o operă epică

- Întâmplările sunt aduse la cunoştinţa cititorului de un narator

-Persoana autorului nu se confundă cu cea a naratorului

-Naraţiunea poate fi realizată la pers. a III-a ori la pers.I

- Fragmentul cuprinde un lanţ de întâmplări?

- După cele discutate până acum pe marginea textului, încercaţi să daţi definiţia operei epice.

Întrebări:- Care sunt caracteristicile operei epice ilustrate în acest fragment?

- Ce deosebire există între naratorul care istoriseşte în D-l Goe … de I.L. Caragiale şi cel din Amintiri din copilărie

- Cine este autorul operei literare? Dar naratorul ei?

- Cine este autorul operei studiate?

- Cine este naratorul în acest fragment?

- La ce persoană se realizează naraţiunea în acest fragment? De ce?

- Care sunt întâmplările care se succed în fragment?

-Ce alcătuieşte desfăşurarea acestor întâmplări?

Asigurarea feedbecku-lui

Ciorchinele Alcătuieşte, împreună cu elevii, ciorchinele – opera epică

Scrie, pe caiete, ciorchinele

Evaluare finală

Asigurarea transferului şi a retenţiei

Eseu de cinci minute

Conversaţia

Se cere elevilor:- să scrie o noţiune pe care au învăţat-o astăzi la oră;- să scrie o întrebare pe care o mai reţin în legătură cu aceasta.Strânge eseurile de îndată ce elevii au terminat de scris şi la foloseşte în a-şi planifica la aceeaşi clasă, lecţia următoare.Apreciază contribuţia elevilor la desfăşurarea lecţiei.Sugerează elevilor, ca temă de casă, să alcătuiască un cvintet în care să rezume conţinutul tematic al „Amintirilor din copilărie”

Receptează / scrie

Notează enunţul temei.

Ora a II-a Secvenţele

lecţiei/Timpul

Strategiididactice

Activitatea propunătorului Activitatea elevilor Evaluare

1.Organizarea clasei2’

Creează premisele unei bune relaţii de comunicare cu elevii.

Devin disponibili pentru oră, pregătindu-şi cele necesare pentru bunul mers al lecţiei.

Observare

2. Evocarea 5’

Jurnalul cu dublă intrare (gândire critică)

În timp ce scrie cvintelele cele mai reuşite pe tablă despre „Amintiri din copilărie” (au avut ca temă de casă), elevii rezolvă următorul exerciţiu:- Li se cere să împartă o foaie obişnuită de caiet în două, trăgând pe mijloc o linie verticală;- În stânga li se cere să noteze un pasaj sau o imagine din text care i-a impresionat în mod deosebit şi care le aminteşte de o experienţă personală cu care nu sunt de acord.- În dreapta, li se solicită să comenteze acest pasaj, argumentând:

De ce l-aţi notat? La ce i-a făcut să se

gândească? De ce i-a intrigat? Ce părere aveţi despre pasaj?

Comentariul textului / pasajului se valorifică în faza de reflecţie.

„Amintirile nostalgice şi hazlii povestesc amintiri de neuitat din copilăria fericită a lui Nică (Humuleşti)”Elevii rezolvă sarcina de lucru indicată.

Îşi notează pasajul.

Pe măsură ce recitesc textul, elevii se opresc din lectură şi notează în jurnal şi încercă să formuleze argumentele.

Evaluarea predictivă iniţială

3.Realizarea sensului 20’

Conversaţia

Gândiţi / Lucraţi în perechi / Comunicaţi

Prezintă elevilor textul lecţiei „Amintiri din copilărie” şi formulează obiectivele (1,2,3..)

„Astăzi vom încerca să realizăm povestirea subiectului operei epice „Amintiri din copilărie” în vederea realizării de către voi, acasă, a povestirii subiectului, în scris.”

Solicită elevilor să efectueze lectura schiţei.

Spune elevilor că pentru a face lecţia mai atractivă şi pentru a asigura o mai bună înţelegere a textului, se va apela la o metodă nouă de învăţare prin cooperare care se numeşte „Gândiţi / Lucraţi în perechi / Comunicaţi”, metodă prin care vor stabili ideile principale ale textului.

Li se cere elevilor să se gândească, mai întâi, individual, la problema pe care o au de rezolvat, timp de 5’, după care să-şi găsească un partener de discuţie şi să dea o formă finală ideilor principale.

Împarte textul în opt fragmente; fiecărei grupe (formată din 6 elevi) îi revine câte două fragmente din care să extragă ideile principale.Primul fragment începe cu „Nu trece mult …” şi se întinde până la „…să mă procitească.”;Fragmentul al II-lea continuă de la

Îşi notează, pe caiete, titlul lecţiei.

Receptează

Efectuează lectura schiţei.

Receptează

Fiecare elev lucrează individual.Găsesc un partener cu care dă formă finală ideilor.

Elevii împart fragmentele indicate de profesor.

Evaluarea continuă

„Nică, băiat mai mare …” până la „…să prind muşte”;Fragmentul al III-lea începe cu „Nică începe să mă asculte …” până la „afiritul de băiat în scoală”;Fragmentul al IV-lea începe cu „Atunci eu, cu voie, …” şi se întinde până la „… spre casă”;Fragmentul al V-lea începe cu „Şi când mă uit înapoi …” până la „..la rădăcina unui păpuşoi”;Fragmentul al VI-lea începe de la „Şi Nic – a lui Costache …” până la „…m-or omorî”;Fragemntul al VII-lea începe de la „A doua zi …” până la „… de ginere.”;Fragmentul al VIII-lea începe cu „Hei, hei!…” până la „asupra mea”.Împarte elevii în patru grupe (fiecare grupă are 6 elevi)

Explică elevilor regulile care se impun. Fiecare elev, din grupa sa, citeşte individual fragmentul şi formulează ideea / ideile principale. Apoi îşi caută un partener cu care discută ideile şi le stabileşte forma finală. Fiecare grupă, prin 2-3 reprezentanţi, îşi expun pe rând ideile.

Solicită elevilor să-şi treacă ideile principale în Organizatorul grafic (OG) (vezi Anexa 1)

Elevii se grupează, conform cerinţelor.

Reprezentanţii desemnaţi de grupă îşi expun, pe rând, ideile.

Trec ideile în Organizatorul grafic.

4. Reflecţia 10’

Descoperire Li se indică elevilor ca, după scrierea ideilor principale, să răspundă întrebărilor şi să scrie în Organizatorul grafic (OG) momentele subiectului corespunzătoare ideilor principale pe care le-au formulat.- Într-o operă epică modul de expunere predominant este naraţiunea. Din cine se compune acţiunea unei opere epice?

- Precizaţi care este subiectul lecturii când se situează acţiunea din acest fragment?

- Consideraţi că acest eveniment se poate constitui în situaţia iniţială, cea de la care se porneşte, corespunzătoare primului moment al subiectului? Cum se numeşte acest moment? În afară de timpul desfăşurării evenimentelor ce mai cuprind expoziţia?

- Care credeţi că este momentul care intervine şi produce modificarea situaţiei iniţiale?

- Care sunt faptele, întâmplările declanşate de intrigă şi care compun

„din momentele subiectului”

„Examinarea (procitania) lui Nic㔄După aducerea Calului Bălai şi a Sfântului Nicolai în şcoală de către părintele Ioan”.

„corespunde primului moment al subiectului operei epice, şi anume expoziţie”„precizarea locului, precum şi personajele implicate”

„Procitania lui Nică” – intriga

„Speriat de multele greşeli făcute şi de pedeapsă, Nică se hotărăşte să fugă”;

Evaluarea continuă

momentul desfăşurarea acţiunii?

- Care este momentul de maximă intensitate a povestirii? Numiţi momentul.

- Cum se rezolvă situaţia finală? Cum se numeşte acest moment al acţiunii?

Precizează că acestea sunt momentele subiectului care se înlănţuie în mod logic şi gradat şi pe care le putem corela cu ideile principale.

Se spune elevilor că au 3 minute la dispoziţie să unească prin săgeţi momentele subiectului din OG de ideile principale ale textului.

„Când intră unul dintre colegi, Nică profită de ocazie şi fuge spre casă”;

„Este urmărit de doi „hojmătai”, dar reuşeşte să se ascundă în grădina cu păpuşoi a unui vecin” – punctul culminant;

„Nică este convins să meargă din nou la şcoală, îşi schimbă atitudinea faţă de învăţătură şi devine respectat şi iubit” – deznodământul.

Receptează.

Corelează ideile principale cu momentele subiectului din OG.

Realizarea feedbacku-lui 6’

Conversaţia Exerciţiul

Numeşte un elev care să povestească conţinutul lecturii, ţinând cont de momentele subiectului.

Evaluarea perfomativ

Extensia7’

Dezbaterea de idei

Cere elevilor să-şi prezinte produsele din momentul de debut al lecţiei intitulat „Jurnalul cu dublă intrare”

Face consideraţii asupra modului în care elevii au participat la oră.

Temă: Realizaţi, după momentele subiectului, povestirea lecturii „Amintiri din copilărie”

Răspuns posibil: Selectarea momentului pedepsei pentru greşelile lui Nică.Vor răspunde că asemenea disensiuni există şi între ei, dar nu sunt de acord cu pedepsele corporale în şcoală.Este invitat un elev să povestească din experienţa lui personală o asemenea situaţie şi urmările acesteia.

Evaluare formativă.

ANEXA 1

Moto:

„Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele … parcă-mi

saltă şi acum inima de bucurie” (Ion Creangă – „Amintiri din copilărie”)

„Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură e veselă şi nevinovată”

(ibidem)

Ion Creangă - date biografice

Ion Creangă s-a născut la 10 iunie 1839 în Humuleşti, judeţul Neamţ.

Între 1846 – 1855 urmează şcoala din Humuleşti, după care învaţă la Broşteni, apoi la

Târgu – Neamţ şi la şcoala de cateheţi din Fălticeni. Între 1855 – 1858 urmează Seminarul

de la Socola (Iaşi), cursul inferior, după care se înscrie la Facultatea de Teologie a

Universităţii din Iaşi, dar nu o frecventează. Face, însă, un curs pentru institutori condus de

Titu Maiorescu (preşedintele Junimii), fiind numit institutor la o clasă I la o şcoală din Iaşi.

În 1875 îl cunoaşte pe Mihai Eminescu, de care îl va lega o strânsă prietenie toată

viaţa. Eminescu este impresionat de harul de povestitor al lui Creangă şi îl determină să

scrie. Creangă este introdus de bunul său prieten la Junimea şi debutează în revista

societăţii „Convorbiri literare” la 1 octombrie 1875 cu povestea „Soacra cu trei nurori”. În

prestigioasa revistă, Creangă va publica, până în 1878 şi celelalte poveşti.

Între anii 1881 – 1882 publică în „Convorbiri literare” primele trei părţi din „Amintiri …”,

a patra, scrisă în 1888, apărând după moartea scriitorului (1892).

În aceeaşi perioadă cu Eminescu (1883 – 1889), Creangă este bolnav şi se stinge din

viaţă la 31 decembrie 1889.

Între 1890 – 1982 apar „Scrierile lui Ion Creangă” (2 volume). Opera sa literară este

compusă din poveşti: Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguţa cu doi bani, Punguţa

cu doi bani, Dănilă Prepeleac, Povestea Porcului, Povestea lui Arap – Alb, Povestea lui Sta

Păţitul, Fata babei şi fata moşneagului, Ivan Turbincă; povestiri: Moş Ion Roată, Ion Roată şi

Vodă Cuza, Popa Duhu, Poveste, Povestea unui om leneş, Acul şi barosul, Inul şi cămaşa

etc.; nuvele: Moş Moş Nichifor Coţcariul şi din romanul autobiografic Amintiri din copilărie.

Ion Creangă a fost un bun pedagog aplicând „metode pedagogice inteligente şi

originale” (Tudor Vianu) şi este autorul primului Abecedar ilustrat.

ANEXA 1

ORGANIZATORUL GRAFIC (OG)

IDEILE PRINCIPALE MOMENTELE SUBIECTULUI