Aminoacizii fac parte din viata noastra zilnica - ne ajuta sa diminuam nivelul de stres, sa dormim mai bine, sa ne simtim energici si de asemenea sa combatem efectele negative pe care le pot avea unele boli asupra organismului nostru.

Sunt de fapt cei mai importanti nutrienti din corp, de multe ori mentionati ca elemente care ne formeaza viata. Acest lucru se datoreaza faptului ca aminoacizii stau la baza formarii tuturor proteinelor.

75% din corp (excluzand apa) este alcatuit din proteine neluand in considerare apa si grasimea, proteinele reprezinta trei sferturi din ceea ce ramane. Fibra musculara, membranele celulare, enzimele care ajuta creierul sa functioneze sunt formate din proteine. Deoarece proteinele joaca un rol atat de important in organismul nostru este esential sa le intelegem functia elementelor cheie, si anume aminoacizii.Functiile de baza ale aminoacizilorCorpul nostru are nevoie de mii de proteine complexe pentru a functiona in orice moment. Pentru a satisface cererea organismului, acesta sintetizeaza proteine noi din aminoacizi singluari liberi. Ca si elemente de formare a proteinelor, aminoacizii au cateva functii de baza:- reprezinta o mare parte din tesuturile, celulele si muschii din organism;- sustin dezvoltarea si vindecarea tesuturilor si a celulelor;- imbunatatesc circulatia sanguina;- produc enzime pentru o digestie optima;- sintetizeaza hormoni esentiali in reproducere;- contribuie la furnizarea energiei.

Daca dieta noastra nu aduce o cantitate suficienta de aminoacizi in organism, acesta isi va furniza singur proteinele necesare pentru functionare. Deoarece corpul nu poate stoca aminoacizi va distruge propriile structuri de proteine, din sange si tesuturile musculare pentru a intampina nevoile de aminoacizi. Cei mai multi dintre noi, credem ca aducem o cantitate mare de aminoacizi din alimentatie, dar in realitate nu este asa.

Aminoacizii sustin vitaminele si mineralele pentru a functiona corect si eficient in organismul nostru. Daca aminoacizii lipsesc, asimilarea si utilizarea altor nutrienti vor avea de suferit. Daca aportul oricaruia dintre aminoacizi este prea mic pentru a indeplini nevoile corpului, niciunul dintre ceilalti aminoacizi nu pot fi folositi pentru dezvoltarea si mentinerea sanatatii tesuturilor. Este foarte important ca aminoacizii necesari sa provina atat din alimentatie cat si din administrarea de suplimente nutritionale.

Toti aminoacizii sunt esentiali pentru o sanatate optima. Lipsa chiar si a unui aminoacid poate duce la aparitia anumitor afectiuni. Cateva dintre efectele unei diete deficitare in aminoacizi includ nivel scazut de energie, insomnii, oboseala cronica, afectiuni digestive, caderea parului, aparitia afectiunilor dermatologice, dar si schimbari de natura psihologica precum nervozitate, depresie, anxietate, schimbari de dispozitie, iritabilitate, scaderea capacitatii de concentrare.

Alte posibile simptome aparute in urma deficitului de aminoacizi sunt obezitate, malnutritie, circulatie sanguina deficitara.Toate aceste efecte pot fi devastatoare pentru sanatatea si bunastarea noastra, administrarea de suplimente pe baza de aminoacizi devinind extrem de importanta.

Suplimentele pe baza de aminoacizi ofera noi strategii medicale impotriva multor afectiuni si simptome, incepand cu stresul si ajungand la probleme ca artrita sau cele ale ficatului.

L-Isoleucina participa la formarea hemoglobinei, stabilizeaza nivelul glicemiei si creste nivelul de energie.

L-Leucina mentine sanatatea tesuturilor, sustine organismul dupa interventii chirurgicale, stimuleaza sinteza de proteine.

L-Valina ajuta la regenerarea tesuturilor, mentine balanta de azot pozitiva in organism (cand balanta azotului are o valoare pozitiva organismul are proteine in cantitati suficiente), ajuta la functionarea optima a sistemului nervos, la dezvoltarea si coordonarea muschilor.

L-Glutamina sustine functia mentala prin stimularea productiei neurotransmitatorului GABA arma cheie a organismului impotriva stresului, insomniei, anxietatii si a imunitatii scazute.

CategoriaAminoacidulSimbolMasa MolecularConinut de azot (%)Observaii

Aminoacizi eseniali (indispensabili din sursele exogene, nesintetizabili de ctre organismul uman)Lipsa din organism al unui sau mai multor aminoacizi eseniali, determin carena proteic.FenilalaninaPhe1658,5- prezint resturi heterociclice.

LizinaLys14619- este un diaminoacid, - se transaminez enzimatic cu uurin.

LeucinaLeu13111- este un aminoacid cetoformator (formeaz corpi cetonici).

IzoleucinaIle13111 - se transamineaz uor.

MetioninaMet1499,5- este un tioaminoacid.

TreoninaThr11912- este un hidroxiamnoacid.

TriptofanulTrp20414- prezint resturi heterociclice, - se transamineaz uor.

ValinaVal11712

Aminoacizieseniali pentrucopii mici, neeseniali pentru copii mari i pentru aduliHistidinaHis15527- aminoacid esenial pentru copiii mai mici de 1 an,- prezint resturi heterociclice,- are caracter bazic.

Arginina (este i condiional esenial)Arg17432,2- aminoacid esenial pentru copiii mai mici de 1 an,- este un diaminoacid,- prezint caracter bazic,- se transamineaz cu uurin.

Aminoacizi condiional eseniali (indispensabil doar n anumite situaii clinice)SerinaSer11513,5- este un hidroxiamnoacid.

OrnitinaOrn15610- este un diaminoacid.

CistinaCis24011,5- este un tioaminoacid,- se consider a fi forma stabil a cisteinei i nu mai apare n clasificrile noi.

CisteinaCys12111,5- este un tioaminoacidconsiderat a fi o form labil a cistinei, - se transamineaz uor.

Glicina (glicocolul)Gly7518,5- este aminoacid glucoformator (prin degradare formeaz glucoz).

Prolina i hidroxiprolinaPro, Hyp115, 13112; 10,5- sunt aminoacizi hetrociclici,- hidroxiprolina este un hidroxiaminoacid.

TirozinaTyr1817,5- este un hidroxiamnoacid cetoformator (formeaz corpi cetonici),- intr repede n reaciile de transaminare.

Aminoacizi neeseniali (sintetizabili din ali compui)Acidul glutamicGlu1479,5- este un aminoacid dicarboxilic,

GlutaminaGln1464,2- este un diaminoacid dicarboxilic

AsparaginaAsn13219,5 - este un diaminoacid- se transamineaz cu uurin.- se consider a fi o amida acidului aspartic i nu mai apare n clasificrile noi.

Acidul aspartic (acidul asparagic)Asp13310,5- este un aminoacid dicarboxilic, glucoformator (prin degradare formeaz glucoz),- se transamineaz uor.

AlaninaAla8915,5- este aminoacid glucoformator (prin degradare formeaz glucoz), - se transaminez enzimatic.

Tiroxin Tiroxina este un hormon tiroidian. Acesta are ca aciune creterea metabolismului bazal i are rol n procesele morfogenetice, de cretere i difereniere celular i tisular. Aceast aciune se manifest foarte pregnant la nivelul sistemului nervos. Tiroida este o gland de dimensiuni mici, cu forma de fluture, situate n spatele mrului lui Adam i are un rol vital n controlarea ritmului energiei necesare organismului.Producerea i funcionarea hormonului tiroidian se bazeaz pe un system de feedback al organismului. Atunci cnd nivelul de T4 din circulaie scade, hipotalamusul (organ situat n masa cerebral) elibereaz tirotropina, care stimuleaz la rndul ei eliberearea de TSH de ctre glanda pituitar (organ aflat n spatele hipotalamusului); TSH-ul stimuleaz tiroida s produc o cantitate i mai mare de T4. Odat cu creterea concentraiei de T4, se stopeaz i eliberarea de TSH.T4 reprezint aproape 90% din totalul hormonilor tiroidieni, fa de T3 cu mai puin de 10%. n interiorul glandei tiroide, T4 este legat de o protein numit tiroglobulin, iar atunci cnd organismul necesit acest hormon, glanda l elibereaz n circulaie. n snge, T4 se gsete att sub form liber (nelegat) ct i sub form de hormon legat; concentraia de T4 liber este doar 0,1% din totalul hormonului. Acesta se gsete ntr-o stare relativ inactiv, dar urmeaz s fie transformat ntr-un hormon activ, T3, n interiorul ficatului i al altor esuturi.Dac tiroida nu produce o cantitate suficient de T4 (dereglare a glandei sau deficit de TSH), atunci pacientul va prezenta simptome ale hipotiroidismului: creterea n greutate, ten uscat, intoleran la frig, menstruaie neregulat i oboseal. Dac T4 se gsete n exces, ritmul funcionrii organismului va crete i vor aprea simptome ale hipertiroidismului, precum creterea pulsului, stare de anxietate, pierderea n greutate, insomnia, tremur al minilor, umflturi i iritarea ochilor.Cele mai frecvente cauze ale dereglrilor tiroidei au legatur cu bolile autoimmune, cum sunt sindromul Graves (hipertiroidism) i sindromul Hashimoto (hipotiroidism), dar pot fi determinate i de tiroidit (inflamarea glandei), cancerul tiroidian i excesul / deficitul de TSHAminoacizii n corpul omului

Pe baza aminoacizilor, se realizeaz sinteza protidelor n interiorul celulelor, n prezena unor fraciuni speciale ale acidului ribonucleic (ARN) i ale sistemelor enzimatice corespunztoare. Aminoacizii eseniali sunt sintetizai numai de ctre plante, pe parcursul procesului de fotosintez, din materie anorganic. Animalele i omul, nu pot sintetiza astfel de substane, procurndu-le din hran. Importana lor n organism este foarte mare, motiv pentru care, alimentaia trebuie s aduc un aport suficient de acizi aminai eseniali. Prezena suficient, insuficient sau absena aminoacizilor din hran, constituie unul din criteriile importante de clasificare a alimentelor. Abuzul de proteine i de aminocizi, eseniali sau neeseniali, produce diferite tulbururri, n special pe termen lung, deoarece excesul rezidual azotat rezultat din catabolism este mai greu de convertit i eliminat din organism. n mod natural, aminoacizii din hran, dup digestie i absorbie, ajung n snge i de aici n celule, unde are loc metabolismul lor. S-a constat c aminoacizii liberi, aa cum se gsesc n unele suplimente, provoac tulburri n echilibrul acizilor aminai, deoarece se absorb nainte de eliberarea substanelor similare din hran. Acest decalaj, poate conduce la fenomene toxice. Este mai degrab recomandat, s se recurg la suplimente cu adevrat naturale, aa cum este polenul, n care aminoacizii nu sunt liberi, dar sunt legai mai labil, eliberndu-se cu uurin.Aminoacizii n corpul omului, trec printr-o serie de reacii chimice catalizate enzimatic, dintre care, cele mai importante sunt cele de dezaminare, de transaminare i de decarboxilare (vezi i digestia, absorbia i metabolismul proteinelor).