1.Metab. Proteine & Aminoacizi
-
Upload
daniel-bledea -
Category
Documents
-
view
133 -
download
4
description
Transcript of 1.Metab. Proteine & Aminoacizi
12/5/2010
1
Metabolismul proteinelor & amino acizilor
• Digestia proteinelor
• Absorbţia amino acizilor, di-, tri-peptidelor. Patologie
• Preluarea amino acizilor din sânge
• Degradarea proteinelor endogene
• Viteza de reînnoire a proteinelor
• Rezerva de amino acizi
• Catabolismul amino acizilor1. Dezaminare
– prin transaminare
– oxidativă
– neoxidativă
2. Transportul NH3
3. Catabolismul α-cetoacizilor rezultaţi prin dezaminare– Amino acizi gluco-, ceto-, gluco&ceto-formatori
– Exemplificare: amino acizi ramificaţi (Leu, Ile, Val) si aromatici (Phe, Tyr)
– Patologie: boala “urinei cu miros de sirop de arţar”, fenilcetonuria, alcaptonuria
• Sinteza amino acizilor neesentiali
Digestia proteinelor
Proteine exogene
Pepsina
Amino acizi
Flora
bacterianaNH3
Peptide mari
Dipeptidaze
Tripeptidaze
Oligopeptide
Stomac
Amino acizi
PeptidazeLumen intestinal
Amino acizi
Marginea in perie Oligopeptidaze
Dipeptide & Tripeptide
Enterocite
Amino acizi
Intestin
Vena porta
Tripsina
Chimotripsina
Elastaza
Carboxipeptidaze
Difuzie facilitata
(polul latero-bazal al enterocitelor)
12/5/2010
2
Digestia proteinelorEtapă Localizare Agenţi Rezultat
Digestia
gastricăStomac
H+
Pepsină
Denaturare
Peptide mari, Aa
Digestia
intestinală
Lumenul intestinal
Tripsină
Chimotripsină
Elastază
Carboxipeptidază
Oligopeptide
(2-8 aminoacizi)
Amino acizi
Marginea în perie OligopeptidazeDi & Tripeptide
Amino acizi
Absorbţie
Membrana
enterocituluiSisteme transport
Transport în
celulele epiteliale
Citoplasma
enterocitului
Dipeptidaze
Tripeptidaze
Clivare peptide
Aminoacizi
Membrana
contraluminală
a enterocitului
Difuzie facilitatăTransport Aa în
capilare
Proteaze digestive gastrice & pancreatice
Protează Sursă Familia Proenzimă Activare Specificitate
Pepsină
(endo)Stomac Aspartat Pepsinogen
H+
Autoactivare
Tyr, Phe, Trp
Glu
Tripsină
(endo)Pancreas Serină Tripsinogen
Enteropeptidaza
TripsinaArg, Lys
Chimotripsină
(endo)Pancreas Serină Chimotripsinogen Tripsina Trp, Phe, Tyr, Met
Elastază
(endo)Pancreas Serină Proelastază Tripsina Gly, Ser, Ala
Carboxi-
peptidază A
(exo)
Pancreas Zinc Pro-carboxipeptidază A TripsinaTyr, Phe, Trp
Val, Leu, Ile
Carboxi-
peptidază B
(exo)
Pancreas Zinc Pro-carboxipeptidază B Tripsina Arg, Lys
12/5/2010
3
Amino acizi Di-, tri-peptide
Na+
= Difuzie facilitată
= Co-transport Na+-dependent
Amino acizi
Dipeptide, tripeptide
DipeptidazeTripeptidaze
Capilare
3Na+ 2K+ATP
ADP + Pi
= Na+,K+-ATPaza
3Na+2K+
Epiteliul intestinal
Lumenul intestinal
Marginea în perie
Membrana contraluminală
Absobţia Aminoacizilor, Di & Tripeptidelor
Absorbţia Aa & peptide în enterocite
• Tri & dipeptidele au un transportor specializat comun
• Absorbţia amino acizilor se realizează printr-un mecanism
activ cuplat cu transportul ionilor Na+
• Există sisteme de transport individualizate pentru:
a) Amino acizi neutri (alifatici & aromatici)
b) Amino acizi bazici & Cistină
c) Amino acizi acizi (Asp, Glu)
d) Imino acizi (Pro)
12/5/2010
4
Transportul Aa din sânge în celule
• Ciclul γGT (pentru Aa neutri, Met)
• Transportori membranari specifici Cotransportă Na+
consumă ATP
activaţi de insulină
6 tipuri, specifici pentru:• Phe, Tyr, Trp & Ala, Ser, Gly
• Ala, Ser, Cys
• Lys, Arg, Orn, Cistina
• Glu, Asp
• Gln, Asn, His (numai în hepatocite)
• Leu, Ile, Val (independent de pompa de Na+)
Cistinuria = Defect al transportului Lys, Arg, Orn, cistinei
Imposibilitatea reabsorbţiei renale a cistinei
Precipitarea cistinei → Calculi renali
Diagnostic = excreţia urinară excesivă a Lys, Arg,Orn
Boala Hartnup = Defect al transportorilor Aa monoamino monocarboxilici neutri
Imposibilitatea reabsorbţiei renale a aminoacizilor respectivi
Semne neurologice, tulburari psihice, erupţii cutanate fotosensibile
• Patologie
Degradarea proteinelor endogene
• Proteoliza citoplasmatică– Activă mai ales în miocite
– Catalizată de proteazom = complex de proteaze
– Sunt degradate doar proteinele endogene marcate prin ubiquitinilare
(condensare a H2N-Lys-Proteină cu HOOC-Ub, cu consum de ATP)
– Timpul de înjumătăţire (t1/2 ) al proteinei depinde de natura Aa N-terminal
• Ser => t1/2 > 20 ore
• Asp => t1/2 = 3 minute
sau de prezenţa secvenţei Pro-Glu-Ser-Thr (PEST) => degradare rapidă
• Proteoliza lizozomală– Activă mai ales în hepatocite şi celulele sistemului reticulo-endotelial
– Catalizată de proteaze acide (catepsine)
12/5/2010
5
Proteoliza citoplasmatică
Viteza de reînnoire (“turnover”) a proteinelor
• Majoritatea proteinelor sunt constant sintetizate şi apoi degradate ceeace permite îndepărtarea proteinelor anormale sau inutile
• Concentraţia, la un moment dat, a unei proteine poate fi influenţată prin
reglarea sintezei, degradarea având un rol minor (proteine inductibile)
reglarea degradării, sinteza fiind relativ constantă (proteine constitutive)
• În cazul unui individ sănătos cantitatea totală de proteine este constantă=> viteza de degradare = viteza de sinteză
• Viteza de reînnoire (turnover) diferă de la o proteină la alta, t1/2 poate fi:
Minute → ore (proteine reglatoare, proteine împachetate greşit)
Zile → săptămâni (majoritatea proteinelor celulare)
Luni → ani (proteine structurale, metabolic stabile, de exemplu colagen)
12/5/2010
6
Reglarea echilibrului Sinteză ↔ Degradare
• Postprandial & Perioada de creştere
=> ↑[Insulină] & [Gln, Glu, Leu (cu rol de semnale)]
=> ↑Biosinteza & ↓Degradarea proteinelor
• Inaniţie prelungită
=> ↑[Adrenalină] & [Cortizol]
=> ↑Degradarea proteinelor (muşchi)
• Stres (stare hipercatabolică) ex. infecţie, traumatisme, arsuri
=> ↑[Adrenalină] & [Cortizol]
=> ↑Degradarea proteinelor (muşchi)
Rezerva de Amino acizi“amino acid pool”
Digestia
proteinelor exogene
100g/zi
Proteoliza
proteinelor endogene
400g/zi
Sinteza
Aa neesenţiali
variabilă
REZERVA DE AMINOACIZI (100g)
Sinteza de novo a
proteinelor endogene
400g/zi
Catabolism
variabil
CO2
Glucoză
Glicogen
Corpi cetonici
Acizi graşi
Steroizi
Sinteza compuşilor
cu rol biologic
30g/zi
Porfirine
Creatină
Neuromediatori
Purine
Pirimidine
Alţi compuşi cu N
12/5/2010
7
Catabolismul amino acizilor
Etape
I. Dezaminare prin
Transaminare
Dezaminare oxidativă
Dezaminare neoxidativă
II. Catabolizarea catenei hidrocarbonate
Catabolismul aminoacizilorEtapa I = Dezaminare
1. Transaminare (citoplasmă)
Catalizată de aminotransferaze (PALPO dependente) larg distribuite
Cele mai importante transaminaze: GOT şi GPT
Toţi aminoacizii, cu excepţia Lys & Thr, pot fi dezaminaţi prin transaminare
Majoritatea reacţiilor de transaminare au loc în ficat (Tyr transaminaza este exclusiv hepatică)
Transaminarea Val, Leu, Ile are loc exclusiv în muschi
2. Dezaminare oxidativă (mitocondrie)
Dezaminarea Glu, catalizată de glutamat dehidrogenază (NAD+& NADP+ dependentă)
Dezaminarea Gly, catalizată de “complexul de scindare” (NAD+, H4F, PLP) => NH3 + CO2
Dezaminarea L-aminoacizilor, catalizată de L-aminoacid oxidază (FMN)
Dezaminarea D-aminoacizilor, catalizată de D-Aminoacid oxidază (FAD)
3. Dezaminare neoxidativă (citoplasmă)
Dezaminarea Ser & Thr, catalizată de dehidratază = > NH4+ + piruvat & α-cetobutirat
Dezaminarea Gln, catalizată de glutaminază => Glu + NH3
12/5/2010
8
1. Dezaminare prin transaminare
AcceptorDonor
Soarta Glu – în muşchi
+ +
Glutamat
Piruvat Alanina
-CetoglutaratForma de
transport a NH3
din muşchi → ficat
12/5/2010
9
Ciclul alanină ↔ glucoză
Soarta Glu – în majoritatea ţesuturilor
Forma de transport a NH3
din majoritatea ţesuturilor → ficat
12/5/2010
10
Glutamin sintetaza – Reglare
• Allosterică • Prin adenilare / deadenilare
Soarta Gln preluată de ficat & rinichi
12/5/2010
11
Soarta Glu rezultat din Gln – în ficat (rinichi)
Glutamat
dehidrogenaza
(mitocondrie)
În aminarea reductivă Glutamat DH este
NADPH dependentă !
În dezaminarea oxidativă Glutamat DH este
NAD+ dependentă !
Glutamat dehidrogenaza - Reglare
12/5/2010
12
Transportul NH3 din ţesuturi→ficat
Forma de transport NH3
de la ţesuturi → ficat
Forma de transport NH3
de la muşchi → ficat
Catabolismul amino acizilorEtapa II – Degradarea catenei hidrocarbonate
• Amino acizii glucoformatori formează:
- piruvat (Ala, Ser, Cys, Gly, Thr,Trp)
- propionil CoA (Val, Ile, Met, Thr) convertibil in succinil CoA
- fumarat (Asp, Phe, Tyr)
- oxalacetat (Asp, Asn)- α-cetoglutarat (Pro, His, Arg, Gln, Glu)
• Amino acizii cetoformatori formează:
- acetil-CoA (Ile, Thr)
- acetoacetil-CoA (Trp, Lys)
- HMG-CoA (Leu)
- Acetoacetat (Phe, Tyr)
• Amino acizi atât glucoformatori cât şi cetoformatori
- Ile, Thr, Phe, Tyr, Trp
Exclusiv glucoformatori Exclusiv cetoformatori
12/5/2010
13
Amino acizi gluco & cetoformatori
Glucoformatori Gluco & Cetoformatori Cetoformatori
Alanina
Arginina*
Asparagina
Aspartat
Cisteina
Glutamat
Glutamina
Glicina
Histidina*
Prolina
Serina
Tirozina
Metionina
Valina
Fenilalanina
Izoleucina
Triptofan
Treonina
Leucina
Lizina
Es
en
ţia
liN
ee
se
nţi
ali
În funcţie de:
soarta catenei hidrocarbonate: gluco-, ceto-, gluco- & ceto-formatori
capacitatea organismului de a-i sintetiza: neesenţiali, esenţiali (exclusiv exogeni)
Clasificarea amino acizilor
* Semiesenţiali
12/5/2010
14
Catabolismul Aa ramificaţi
Catabolismul Phe & Tyr
Oxidaza
12/5/2010
15
Fenilcetonuria
Boala genetică determinată de absenţa & anormalitatea enzimelor:
fenilalanin hidroxilază
dihidrobiopterin reductază
=> catabolizarea Phe pe calea alternativă, catalizată de Phe transaminază
Catabolismul Phe – Calea alternativă
Acumulare în ficat→ sânge → urină
=> encefalopatie, retard mental
= “Idioţia fenilpiruvică”
Urină
12/5/2010
16
Alcaptonuria• Deficienţa oxidazei acidului homogentizic (vezi catabolismul Phe &Tyr)
=> acumularea acidului homogentizic care polimerizează
=> pigmenţi care colorează ţesutul conjunctiv (ocronoză), se depun pe discurile
intervertebrale (artropatie ocronotică) şi colorează urina.
Sinteza Aa neesenţiali
• Din precursori cetoacizi prin transaminare
- piruvat → alanină
- oxalacetat → aspartat
• Din precursori aminoacizi prin amidare
- Glu → Gln
- Asp → Asn
• Din precursori amino acizi prin hidroxilare
- Phe → Tyr