La edificul structural al protidelor participă frecvent 20-24 aminoacizi.
description
Transcript of La edificul structural al protidelor participă frecvent 20-24 aminoacizi.
11
În natură se găsesc peste 400 de aminoacizi, însă În natură se găsesc peste 400 de aminoacizi, însă organismele utilizează doar un număr restrâns pentru organismele utilizează doar un număr restrâns pentru biosinteza diferitelor tipuri de protide.biosinteza diferitelor tipuri de protide.
La edificul structural al protidelor participă frecvent La edificul structural al protidelor participă frecvent 20-24 aminoacizi.20-24 aminoacizi.
Diversitatea enormă a tipurilor de protide este Diversitatea enormă a tipurilor de protide este determinată de determinată de naturanatura diferită a aminoacizilor diferită a aminoacizilor constituenţi, de constituenţi, de numărulnumărul şi şi proporţiaproporţia în care aceştia în care aceştia participă, precum şi de participă, precum şi de ordinea înlănţuiriiordinea înlănţuirii lor în lor în moleculele proteidelor.moleculele proteidelor.
Aminoacizi
22
AMINOACIZII AMINOACIZII unităţi structurale ale protidelorunităţi structurale ale protidelor
AMINOACIZII AMINOACIZII unităţi structurale ale protidelorunităţi structurale ale protidelor
Din punct de vedere chimic, aminoacizii sunt compuşi Din punct de vedere chimic, aminoacizii sunt compuşi polifuncţionali ce conţin în moleculă grupări amino şi polifuncţionali ce conţin în moleculă grupări amino şi grupări carboxilice.grupări carboxilice.
Toţi aminoacizii care intră în structura protidelor sunt Toţi aminoacizii care intră în structura protidelor sunt α-aminoaciziα-aminoacizi..
Atât gruparea funcţională amină primară –NHAtât gruparea funcţională amină primară –NH22 cât şi cât şi
cea carboxilică –COOH sunt grupate la acelaşi atom de cea carboxilică –COOH sunt grupate la acelaşi atom de carbon, carbonul α.carbon, carbonul α.
Diferenţierea aminoacizilor este Diferenţierea aminoacizilor este determinată de natura radicalului R.determinată de natura radicalului R.
R CH
NH2
COOH
33
CLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILOR
Aminoacizii se clasifică în funcţie de particularităţile Aminoacizii se clasifică în funcţie de particularităţile strcuturale ale radicalului R şi prezenţa altor grupări strcuturale ale radicalului R şi prezenţa altor grupări funcţionale.funcţionale.
AMINOACIZI
CICLICI ACICLICI
Homeociclici Heterociclici MonoaminomonocarboxiliciMonoaminodicarboxiliciDiaminomonocarboxilici
HidroxiaminoaciziTioaminoacizi
44
CLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILOR Aminoacizi aciclici monoaminomonocarboxiliciAminoacizi aciclici monoaminomonocarboxilici
Sunt aminoacizi simpli, catenele laterale sunt nepolare, hidrofobe
Din această grupă fac parte: glicocolul, α-alanina şi β-alanina, valina, leucina şi izoleucina.
- este singurul aminoacid care nu prezintă activitate optică
55
CLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILOR Aminoacizi aciclici monoaminomonocarboxiliciAminoacizi aciclici monoaminomonocarboxilici
- se găseşte în general în cantităţi mici în numeroase proteine vegetale şi animale, cu excepţia proteinelor din seminţele de in, care sunt bogate în valină.
- este o componentă de bază a proteinelor, fiind nelipsită din toate proteinele animale şi vegetale
66
CLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILOR Aminoacizi aciclici monoaminodicarboxiliciAminoacizi aciclici monoaminodicarboxilici
Conţin în molecula lor a doua grupare funcţională –COOH, fapt ce le conferă un pronunţat caracter acid
Din această grupă fac parte: acidul aspartic (asparagic) şi acidul glutamic
77
CLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILOR Aminoacizi aciclici diaminomonocarboxiliciAminoacizi aciclici diaminomonocarboxilici
Conţin în molecula lor a doua grupare funcţională –NH2, fapt ce le conferă un pronunţat caracter bazic
Din această grupă fac parte: ornitina (care se găseşte sub forma derivatului său - arginina), lizina, citrulina
88
CLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILOR Aminoacizi aciclici - hidroxiaminoaciziAminoacizi aciclici - hidroxiaminoacizi
Conţin în molecula lor o grupare funcţională –OH, fapt ce le conferă o mare solubilitate în apă
Din această grupă fac parte: serina, treonina
CH
COOH
NH2
CH
CH3OH
treonina
99
CLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILOR Aminoacizi aciclici - tioaminoaciziAminoacizi aciclici - tioaminoacizi
Conţin în molecula lor elementul sulf sub formă de grupare tiol (-SH), de grupare disulfurică (-S-S-) sau de grupare tioeter (-S-CH3)
Din această grupă fac parte: cisteina, cistina şi metionina
CH
COOH
NH2
CH2
CH2
SCH3
metionina
1010
CLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILOR Aminoacizi homeocicliciAminoacizi homeociclici
Conţin în molecula lor un nucleu benzenic sau fenolic
Din această grupă fac parte: fenilalanina şi tirozina
CH2
CH
NH2
COOHCH2
CH
NH2
COOH
OH
fenilalanina tirozina
- tirozina are o deosebită însemnătate în organismele animale prin faptul că poate da naştere la adrenalină
1111
CLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILORCLASIFICAREA AMINOACIZILOR Aminoacizi heterocicliciAminoacizi heterociclici
Conţin în molecula lor un heterociclu cu N
Din această grupă fac parte: histidina, triptofanul şi prolina
1212
IMPORTANŢA AMINOACIZILORIMPORTANŢA AMINOACIZILORIMPORTANŢA AMINOACIZILORIMPORTANŢA AMINOACIZILOR Organismele îşi sintetizează din aminoacizi protidele Organismele îşi sintetizează din aminoacizi protidele proprii.proprii.
Unii aminoacizi sunt transformaţi în substanţe cu rol Unii aminoacizi sunt transformaţi în substanţe cu rol biologic important: hormoni, amine, cetoacizi, etc.biologic important: hormoni, amine, cetoacizi, etc.
Nu toţi aminoacizii sunt sintetizaţi de către organismul Nu toţi aminoacizii sunt sintetizaţi de către organismul animal.animal.
Aminoacizii care nu pot fi sintetizaţi de către Aminoacizii care nu pot fi sintetizaţi de către organismul animal, dar care sunt absolut necesari organismul animal, dar care sunt absolut necesari pentru creşterea şi dezvoltarea organismului pentru creşterea şi dezvoltarea organismului = = aminoacizi esenţialiaminoacizi esenţiali..
Aminoacizii esenţialiAminoacizii esenţiali sunt: arginina, fenilalanina, sunt: arginina, fenilalanina, histidina, izoleucina, leucina, lizina, metionina, treonina, histidina, izoleucina, leucina, lizina, metionina, treonina, triptofanul, valina triptofanul, valina
1313
AMINOACIZII AMINOACIZII Proprietăţi fizico-chimiceProprietăţi fizico-chimice
AMINOACIZII AMINOACIZII Proprietăţi fizico-chimiceProprietăţi fizico-chimice
Aminoacizii sunt substanţe solide, cristalizate, Aminoacizii sunt substanţe solide, cristalizate, solubile în apă (cu excepţia cisteinei, cistinei şi solubile în apă (cu excepţia cisteinei, cistinei şi treoninei)treoninei).. Au punct de topire şi fierbere relativ ridicate, Au punct de topire şi fierbere relativ ridicate, peste 200°Cpeste 200°C.. Cu excepţia Cu excepţia glicocoluluiglicocolului, atomul de carbon α din , atomul de carbon α din structura aminoacizilor este asimetricstructura aminoacizilor este asimetric. .
În consecinţă, aminoacizii prezintă activitate În consecinţă, aminoacizii prezintă activitate optică, având capacitatea de a roti planul luminii optică, având capacitatea de a roti planul luminii polarizate. polarizate. În natură se găseşte de obicei, numai una din În natură se găseşte de obicei, numai una din formele optic active, dextrogiră sau levogiră.formele optic active, dextrogiră sau levogiră.
Aminoacizii obţinuţi prin sinteză sunt Aminoacizii obţinuţi prin sinteză sunt racemicracemici.i.
1414
AMINOACIZII AMINOACIZII Proprietăţi fizico-chimiceProprietăţi fizico-chimice
AMINOACIZII AMINOACIZII Proprietăţi fizico-chimiceProprietăţi fizico-chimice
Sub aspect structural, după poziţia grupării -NHSub aspect structural, după poziţia grupării -NH22 faţă de atomii de carbon asimetrici din catena faţă de atomii de carbon asimetrici din catena hidrocarbonată, aminoacizii pot aparţine seriei L hidrocarbonată, aminoacizii pot aparţine seriei L sau seriei D.sau seriei D.
Aminoacizii naturali prezenţi în structura Aminoacizii naturali prezenţi în structura protidelor aparţin numai formei L.protidelor aparţin numai formei L.
H
R
NH2
COOH
H
R
NH2
COOH
D-aminoacid L-aminoacid
1515
AMINOACIZII AMINOACIZII Proprietăţi fizico-chimiceProprietăţi fizico-chimice
AMINOACIZII AMINOACIZII Proprietăţi fizico-chimiceProprietăţi fizico-chimice
Aminoacizii au caracter amfoter.Aminoacizii au caracter amfoter.
În soluţie aceştia se comportă ca În soluţie aceştia se comportă ca amfioni amfioni sau ioni bipolari datorită sau ioni bipolari datorită disocierii grupărilor funcţionale disocierii grupărilor funcţionale carboxil şi amină.carboxil şi amină. Astfel, în funcţie de pH, aminoacizii pot exista în Astfel, în funcţie de pH, aminoacizii pot exista în soluţie apoasă sub trei forme: amfioni, cationi, soluţie apoasă sub trei forme: amfioni, cationi, anioni:anioni:
CH
R
H3N
COO
Amfion(ion bipolar)
+
-
CH
R
H3N
COO
CH
R
H3N
COOH
CH
R
NH2
COO
Amfion(ion bipolar)
+
-
Cation(ion pozitiv)
+
Anion(ion negativ)
-
+ H+ + HO-
1616
AMINOACIZII AMINOACIZII Proprietăţi fizico-chimiceProprietăţi fizico-chimice
AMINOACIZII AMINOACIZII Proprietăţi fizico-chimiceProprietăţi fizico-chimice
Datorită caracterului lor amfoter, aminoacizii se comportă Datorită caracterului lor amfoter, aminoacizii se comportă în mediul acid ca baze, iar în mediu bazic se comportă ca în mediul acid ca baze, iar în mediu bazic se comportă ca acizi.acizi. În cazul în care catenele laterale conţin şi alte grupări În cazul în care catenele laterale conţin şi alte grupări ionizabile ca de exemplu:ionizabile ca de exemplu:
- o grupare –COOH adiţională (cazul acizilor aspartic şi glutamic) aminoacizii au caracter acid;
- o grupare –NH2 suplimentară (cazul argininei, lizinei) aminoacizii respectivi au caracter bazic.
Datorită capacităţii lor de a disocia ca anioni sau cationi, Datorită capacităţii lor de a disocia ca anioni sau cationi, aminoacizii se pot deplasa sub acţiunea unui câmp electric, aminoacizii se pot deplasa sub acţiunea unui câmp electric, astfel, în mediu acid, aminoacizii migrează spre catod, iar în astfel, în mediu acid, aminoacizii migrează spre catod, iar în mediu alcalin spre anod. mediu alcalin spre anod. Punctul izoelectricPunctul izoelectric se defineşte ca se defineşte ca pH-ul la care aminoacidul nu migrează în câmp electric.pH-ul la care aminoacidul nu migrează în câmp electric.
1717
AMINOACIZII AMINOACIZII Proprietăţi fizico-chimiceProprietăţi fizico-chimice
AMINOACIZII AMINOACIZII Proprietăţi fizico-chimiceProprietăţi fizico-chimice
Proprietăţi chimice ale aminoacizilor Proprietăţi chimice ale aminoacizilor sunt determinate de:sunt determinate de:
- prezenţa grupării –COOH
- prezenţa grupării –NH2
- prezenţa simultană a celor două grupări funcţionale –COOH şi –NH2
- prezenţa altor grupări funcţionale (-OH, -SH)
Proprietăţi chimice determinate de prezenţa grupării -COOHProprietăţi chimice determinate de prezenţa grupării -COOH
a) Reacţia cu alcoolii – cu formare de esteri
b) Reacţia cu bazele – cu formare de săruri
c) Reacţia de decarboxilare – cu formare de amine biogene (sub acţiunea unor enzime specifice numite decarboxilaze)
d) Reacţia de reducere energică – cu formare de aminoalcooli
1818
AMINOACIZII AMINOACIZII Proprietăţi fizico-chimiceProprietăţi fizico-chimice
AMINOACIZII AMINOACIZII Proprietăţi fizico-chimiceProprietăţi fizico-chimice
Proprietăţi chimice determinate de prezenţa grupării –NHProprietăţi chimice determinate de prezenţa grupării –NH22a) Reacţia de alchilare (metilare) – cu formare de derivaţi cuaternari
b) Reacţia de acilare – cu formare de N-acil-derivaţic) Reacţia de dezaminare – cu formare de acizi nesaturaţi sau saturaţi
(sub acţiunea unor enzime specifice numite dezaminaze)
d) Reacţia cu aldehidele – cu formare de baze Schiff
CH NH2
COOH
R
O CH
R CH N
COOH
R
CH
R- H2O
aminoacid
+
baza SchiffaldehidaBazele Schiff ale aminoacizilor au caracter acid şi se utilizează pentru dozarea volumetrică a aminoacizilor. Prin această proprietate gruparea funcţională bazică a unui aminoacid poate fi blocată şi astfel aminoacidul poate fi titrat în mod obişnuit cu hidroxizii alcalini (metoda Sorensen).
1919
AMINOACIZII AMINOACIZII Proprietăţi fizico-chimiceProprietăţi fizico-chimice
AMINOACIZII AMINOACIZII Proprietăţi fizico-chimiceProprietăţi fizico-chimice
Proprietăţi chimice determinate de prezenţa grupării –NHProprietăţi chimice determinate de prezenţa grupării –NH22
e) Reacţia cu acidul azotos – cu formare de hidroxiacizi
CH NH2
COOH
CH3
O N OH CH OH
COOH
CH3
CH NH2
COOH
R
O N OH CH OH
COOH
R
- H2O
alanina
+
acid lactic
+ N2
- H2O
aminoacid
+
hidroxiacid
+ N2
Aminoacizii reacţionează aproape cantitativ cu acidul azotos. Din volumul de azot care se degajă se poate stabili numărul grupărilor aminice din molecula aminoacidului. Această proprietate stă la baza dozării aminoacizilor prin metoda van Slyke.
2020
AMINOACIZII AMINOACIZII Proprietăţi fizico-chimiceProprietăţi fizico-chimice
AMINOACIZII AMINOACIZII Proprietăţi fizico-chimiceProprietăţi fizico-chimice
Proprietăţi chimice determinate de Proprietăţi chimice determinate de prezenţa altor grupări funcţionale (-OH, -SH)
a) Gruparea alcool (-OH) se poate fosforila (esterificare cu H3PO4). De exemplu, serina duce la formare de fosforilserina (participă la structura proteinelor din lapte)
b) Gruparea tiol (-SH) se poate oxida reversibil pentru a forma o legătură disulfură. Astfel, cisteina se poate cupla cu o altă moleculă de cisteină ducând la formarea cistinei).
CH
COOH
NH2
CH2 OH
CH
COOH
CH2
NH2
O PO3H2
+ HO-PO3H2
serina
- H2O
fosforilserina
2121
AMINOACIZII AMINOACIZII Proprietăţi fizico-chimiceProprietăţi fizico-chimice
AMINOACIZII AMINOACIZII Proprietăţi fizico-chimiceProprietăţi fizico-chimice
Proprietăţi chimice determinate de Proprietăţi chimice determinate de prezenţa simultană a celor două grupări funcţionale –COOH şi –NH2
- reacţia de condensare intermoleculară – cu formare de dipeptide, tripeptide, etc.
- doi sau mai mulţi aminoacizi reacţionează între ei cu eliminare intermoleculară de apă între o grupare –COOH a unui aminoacid şi o grupare –NH2 a altui aminoacid.
- legătura peptidică formată -CO-NH- stă la baza structurii peptidelor, polipeptidelor şi proteinelor
2222
Proprietăţi fizico-chimiceProprietăţi fizico-chimiceProprietăţi fizico-chimiceProprietăţi fizico-chimice
CH
NH
CH
NH
CHNH2
R"
O R'
O
COOH
R
n
CH
R
NO
OH
H
H
CH
R'
NO
OH
H
HCH
R"
NO
OH
H
H
CH
NH
CH
NH
CHNH2
R"
O R'
O
COOH
R
CH
NH
CH
NH2
R"
O R'
COOH
+
+
Tripeptida
- H2O
Polipeptida
- H2O
Dipeptida