DREPT ADMINISTRATIVCURS 9

ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA

- Romania este organizata sub aspect administrativ in comune si orase (municipii) care repr. unitatea administrativ-teritoriala de baza si judete care repr. unitatea de nivel intermediar facand parte din categoria tarilor care un singur intermediar intre cel de baza si cel central .- administratia publica in unitatiile administrativ-teritoriale, atat cele de baza cat si cele nivel intermediar, se organizeaza si functioneaza in baza unor principii care se regasesc in toate statele membre ale UE cu particularitati, respectiv autonomia locala, descentralizarea si deconcentrarea serviciilor publice. Mai mult chiar, la nivelul UE s-a adoptat chiar o Carta Europeana a autonomiei locale, care a fost ratificata de Romania, ceea ce determina ca potrivit art.11 alin (2) din Constitutie sa devina parte a dreptului intern- de altfe, autonomia si descentralizarea sunt principii-cheie pt orice democratie europeana. Existenta unei administratii autonome la nivelul unitatiilor administrativ-teritoriale departajeaza statele de drept de cele de tip totalitar unde intreaga administratie e de natura statala si care functioneaza pe baza principiilor de centralizare a puterii. In sistemul constitutional actual romanesc regasim doua tipuri de administratii care se infaptuiesc de doua categorii de organe d.p.d.v al naturii lor :

1. administratie de stat - realizata de autoritati de natura statala care functioneaza la nivel central ( Presedinte, Guv, adm centrala de specialitate), iar la nivel judetean este reprezentata de prefect si serviciile publice deconcentrate ale administratiei centrale de specialitate.2. administratie autonoma locala - infaptuita de autoritati de natura autonoma alese de colectivitatiile locale prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat care la nivelul judetului este reprezentata de Consiliu Judetean si presedintele acestuia, iar la nivelul comunelor ( oraselor, municipiilor, sectoare) este reprezentata de Consiliile Locale, primar, precum si Consiliu General si primarul general al capitalei

- administratia publica locala este reglementata in Constitutie in Cap. V al Titlului III, Sectiunea a II-a, unde gasim reglementari privind principiile de baza, autoritatiile publice prin care ea se realizeaza si prefectul. Faptul ca in aceasta sectiune gasim reglementat si prefectul nu inseamna ca el este o autoritate autonoma locala. Prefectul in sistemul actual este reprezentatul Guvernului in teritoriu, este un organ de natura statala care are statut de inalt functionar public, dar care a fost clasat in aceasta sectiune datorita competentei sale teritoriale care vizeaza un judet sau municipiul Buc., dar si datorita competentei sale materiale prin care exercita controlul de legalitate asupra actelor administrative ale autoritatiilor autonome locale pe care, atunci cand le considera nelegale, le poate ataca in fata instantelor judecatoresti de contencions-administrativ. Constitutia, prin art.73 alin(3) lit. o trimite la o lege organica prin care sa se reglementeze organizarea administratiei publice locale

precum si regimul general privind autonomia locala. Doua din obiectele de reglementare precizate de acest text se regasesc in Legea nr.215/2001 a administratiei publice locale care reglementeaza atat regimul general al autonomiei locale, cat si organizarea si functioneaza administratiei publice locale .

PRINCIPII DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A ADM PUBLICE LOCALE

-d.p.d.v al izvorului care le consacra indentificam doua mari categorii de principii :1. principii de rang constitutional care se regasesc in art.120 alin(1) si (2) fiind vorba despre descentralizare, autonomie locala, deconcetrarea serviciilor publice si recunoasterea pt minoritatiile nationale (care au o pondere semnificativa) a dreptului de a-si utlizia limba natala in scris si in oral in relatia cu adm publica locala si seriviciile publice deconcentrate2. principii de natura legala consancrate de art.2 din Legea 215/2001 care adauga primelor 4 principii si pe cel al eligibilitatii autoritatiilor adm publice locale, legalitatii si consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit

- aplicarea acestor principii trebuie sa se faca a.i. sa nu aduca atingere caracterelor statului roman: stat national, unitar si indivizibil prevazute de art.1 alin(1) din Constitutie (care fac parte si din categ limitelor de revizuire a Constituiei consacrate de art.152 alin(1) ).

PRINCIPIUL AUTONOMIEI LOCALE- autonomia locala este definita de Legea cadru (215/2001) intr-un mod sensibil apropiat de definitia pe care o regasim in Carta Europeana privind exercitiul autonomiei locale, astfel ea reprezinta : dreptul si capacitatea ... (electiva?)de care dispun autoritatiile adm publice locale de a solutiona si de a gestiona in numele si in interesul colectivitatiilor locale pe care le reprezinta treburile publice in conditiile legii- ea se exercita de catre CL si primari la nivelul unitatiilor adm de baza si de catre CJ si presedintii acestora la nivelul intermediar- autonomia locala trebuie diferentiata de autonomia politica, si ea nu poate fi interpretata sau aplicata intr-un mod care sa genereze un asemenea tip de autonomie. Aceasta concluzie se desprinde atat din substanta reglementarilor constitutionale anterior invocate, cat si din prevederile legale care consacra caracterul administrativ si financiar al autonomiei, precum si faptul ca ea se exercita pe baza si in limitele prevazute de lege.

PRINCIPIUL DESCENTRALIZARII SI DECONCENTRARII SERVICIILOR PUBLICE- se impun a fi analizate in paralel prin metoda compararii dat fiind faptul ca intre ele exista atat similitudini, cat si diferentieri.- ambele au la baza teza subsidiaritatii care este specifica genezei organizarii si

functionarii UE potrivit careia nevoile colectivitatiilor locale trebuie sa fie satisfacute de catre autoritatiile care sunt cele mai apropiate de ele dat fiind faptul ca acestea le cunosc cel mai bine si au capacitatea de a identifica masurile specifice de ducere a lui la indeplinire. Transferul catre alte autoritati trebuie sa se faca numai daca si in masura in care acestea au o capacitate mai buna sa le satisfaca. Din aceasta perspectiva, atat in cazul descentralizarii, cat si in cel al deconcentrarii serviciilor publice, avem de a face cu o coborare a dreptului de decizie de actiune de la nivel central la nivel local. Deosebirea consta in faptul ca in cazul deconcentrarii, dreptul de decizie si de actiunea estee transferat catre structuri de natura statala din teritoriu care se afla in subordonarea celor centrale. Constitutia face referire la seriviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe ale adm centrale de specialitate care se afla in subordinea acestora, dar care in acelasi timp sunt conduse si de catre prefect rezultand ca avem de a face cu o dubla subordonare a lor : pe verticala fata de adm centrala de specialitate care le-a infiintat, si pe orizontala fata de prefect in calitatea acestuia de reprezentat al Guvernului (Guv.- care este deasupra adm centrale de specialtate). De aceea, deconcentrarea este legata cu precadere de centralizare .- desecntralizarea semnifica tot un transfer de atributii, de drept de decizie si de actiune care vizeaza de aceasta data autoritatile autonome locale care infiinteaza in subordonarea, coordonarea lor astfel de autoritati publice. De aceea descentralizarea este legata cu precadere de autonomia locala si ea repr la nivelul UE, dar si a altor state o necesitate si o realitate in egala masura consacrata la nivelul legilor fundamentale si dezvoltata prin acte normative subsecvente. Ca regula, pt ca acest transfer de atributii sa fie eficient e necesar ca el sa fie insotit si de transferul de mijloace materiale si financiare, inerente pt transpunerea in practica a atributiilor increndintate.

PRINCIPIUL ELIGIBILITATII AUTORITATIILOR ADM PUBLICE LOCALE- desi nu este prevazut ca atare in Constitutie, el este indirect recunoscut in art. 121 si 122 care prevad :

a) autoritatiile prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase care sunt consiliile locale alese si primarii alesi in conditiile legiib) consiliu judetean care este ales si functioneaza in conditiile legii

- CL si CJ sunt organe deliberative ale autonomiei locale cu caracter colegial care sunt alese pe baza de scrutin majoritar de lista.- primarii si presedintii de CJ sunt autoritatiile executive ale autonomiei locale care sunt alese pe baza de scrutin uninominal - primarul, a fost ales prin scrutin majoritar de regula in doua tururi, pt ca incepand sin 2008 sa fie ales intr-un singur tur de scrutin dintre candidatii care au obtinut cel mai mare nr de voturi- presedintele CJ a fost ales indirect pana in 2008 de catre consilierii judeteni, insa din anul 2008 a fost modificata si procedura de alegere a presedintelui CJ adoptandu-se sistemul majoritar uninominal intr-un singur tur ( ca la primar)- in prezent, in dezbatrerea Parlamentului, se afla legiile electorale, inclusiv pt alegerile care privesc autoritatiile autonome locale context in care se regaseste

promovata solutia, revenind la sistemul electiv anterior, atat in ceea ce il priveste pe primar, cat si pe presedintele CJ

DREPTUL MINORITATILOR NATIONALE- a fost introdus in Constitutie prin Legea 429/2003 ( revizuire) pt ca pana la aceasta data el nu se regasea reglementat, singura dispozitie era cea de la art.13 care consacra caracterul de limba oficiala a limbii romane, care repr in acelasi timp o limita de revizuire a Constitutiei.- acest drept este reglementat in conditiile legii nr.215/2001 pt unitatile adm-teritoriale unde minoritatile nationale au peste 20% din populatie si priveste doua categ de autoritati publice, enumerate restrictiv in legea fundamentala, respectiv autoritatile autonome locale si serviciile publice deconcentrate, per a contrario ca el nu eeste obligatoriu si aplicabil pt alte categorii de autoritati publice (ex. : institutia prefectului). In virtutuea lui, cetatenii apartinand minoritatilor nationale se pot adresa in limba natala si pot primi raspunsul in aceasta limba, actele intocmindu-se si in limba lor natala, iar sedintele CL si CJ ai caror membri apartin in proportie de o cincime unei minoritati nationale se desfasoara si in limba acelei minoritati. Primarul si presedintele CJ avand obligatia sa asigura traducerea in limba oficiala a statului.

PRINCIPIUL LEGALITATII- este caracteristic activitatii tuturor autoritatilor publice in general si administratiei publice in particular, aceasta avand misiunea de a pune in executare legea si de a presta in limitele acesteia servicii publice- legalitatea este in egala masura o trasatura definitorie a statului roman reglementata ca atare prin art.1 alin(5), dar si prin art.16 alin(2) care proclama ca nimeni nu e mai presus de lege- legalitatea tebuie inteleasa intr-o acceptiune lato sensu, care obliga autoritatile autonome locale ca si intreaga administratie sa respecte Constitutia, legile adoptate de Parlament, hotararile si ordonantele Guvernului si orice act normativ cu forta juridica obligatorie

PRINCIPIUL CONSULTARII CETATENILOR IN SOLUTIONAREA PROBLEMELOR DE INTERES DEOSEBIT- trebuie raportat la norma instituita prin art.2 din Constitutie conform careia suveranitatea aparinte poporului roman care o exercita prin intermediul organelor reprezentative si prin referendum. Referendumul este astfel o modalitate de exercitarea a suveranitatii prin itnermediul careia cetatenii, la nivel national sau local, sunt intrebati, consultati cu privire la o anumite problema de interes national sau local deosebita. Exista cazuri in care refendumul este obligatoriu ( adoptarea sau revizuirea Constitutiei sau in plan local, orice modificare care afecteaza organizarea adm-teritoriala, statutul unor localitati este precedata de un referendum). - Legea 215 consacra modalitati de si institutia refendumului local, inclusiv pt demiterea primarului sau a presedintelui CJ sau dupa caz dizolvarea CL sau CJ

- la baza raporturilor dintre autoritatile autonome locale de la nivelul comunelor si oraselor si cele din judete se afla principiile autonomiei locale, legalitatii, responsabilitatii, cooperarii si solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet cu excluderea oricaror forme de subordonare intre acestea. Inexsitenta unor raporturi de subordonare este consfintita si prin art.123 alin(4) din Constitutie potrivit caruia intre CL si primar, precum si intre CJ si presedintii acestora pe de o parte, si prefect pe de alta parte nu exista raporturi de subordonare