Ami! XV. Arad, Sâmbătă, 18 Iunie v. (1 Iulie n.) 1911 Nr. 133 ABONAMENTUL

Pe un an . 2 8 Cor. Pe un um. . 14 « Pe o luni . 2.40 « Numărul de zi pentru Ro­mânia şi străinătate pe

an 40 franci. Telefon pentru oraş şi

comitat 502. TRIBUNA REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA :

Strada Deák Ferenc Nr. 20. INSERŢIUNILE

se primesc la administraţie. Mulţămite publice şi Loc deschis costă fiecare şir

20 fileri. Manuscripte nu să înapo­

iază.

Un nou atac. — Ordonanţa lui Zichy. —

Dacă un străin ar călători cu trenul prin părţi le noas t re şi ar cerca să se du­mirească unde se începe teri toriul româ­nesc, ar ajunge în mare încurcătură . Se va ui ta din fereastra compar t imentului lui şi cu uimire va consta ta că toa te hal­tele şi toa te gările unde se opreşte, poar tă un straşnic nume străin. El, neamţu l exact, care cunoaşte Doina lui Eminescu Dela Nistru pân' la Tisa, va zimbi gândin-du-se la fantázia poetului care a împins hotarele românismului până la ţă rmur i i acestui râu cu apele tulburi şi dacă cu mare greutate , t recând de in ima Ardea­lului, va putea iscodi pe ici pe colo câte un nume de sat românesc schimo­nosit şi acela pe ungureşte , va în­cerca să se convingă din ce în mai mul t de marea putere de ex­pansiune a fiilor viteazului Arpad şi de frământările neputincioase ale acelui po­por românesc despre care el a cetit mul te bune şi frumoase. Es te indiferent că omul acela va judeca superficial, dar el va duce cu sine în ţ a r a lui o impreie care îi va rămâne întipărită în m i n t e : Straşnic popor ungurii ăştia, iată-i, au pă t runs p înă

-în marginea Românie i ! Aşa îşi va zice străinul, iar ungurul

care va auzi aceste exclamaţi i va zimbi pe sub m u s t a ţ a lui năclăi tă şi dacă va fi mai pat r io t îi va săl ta inima de bucurie, gândinduse la ideia" lui care cucereşte din ce în ce ma i mul t .

Se 'nţelege că prostia streinului şi bu­curia ungurului pe noi ne vor lăsa cu desă­vârşire reci. Impresia celui dintâi nu poa­te să ne importe câtă vreme este lipsită de un oarecare fond de adevăr, iar bucuria celui de-al doilea, fiindcă t rece în dome­niul ridicolului, vom rîde de ea. Noi t r ă im în această ţ a r ă şi în sfârşit ş t im noi să dăm semne de viaţă, chiar şi dacă numele sa­telor noast re nu este str igat pe la gări de năbădioşii funcţionari ai t renuri lor ungu­reşti . Altul este însă momentul , care ne in­spiră serioase îngrijorări,. Gruvenele ungu­reşti , în nizuinţa lor oarbă de maghiari­zare, se folosesc de un întreg sis­t em de terorizare şi reuşesc pe zi ce merge to t ma i mul t să conrupă orice ma­nifestări naţ ionale ale noast re . Nu se mul­ţumesc că ne maghiar izează şcoalele, nu se mul ţumesc că ne chinuiesc sufletul si-lindu-ne să t r ă im o v ia ţă culturală de o duplicitate omorâtoare , dar acum cearcă să ş teargă de pe faţa pământulu i şi sem­nele cele ma i elementare ale caracterului nostru românesc. I a t ă o nouă dovadă. Nu­mele noast re moşteni te din moşi-strămoşi, după o ordonanţă a ministrului de culte Zichy va t rebui introduse de astăzi înainte în hârti i le oficioase, de că t ră învăţător i i noştri, în l imba ungurească. De aci încolo, după porunca ministrului ungar, Mun-teanu se va scrie pur şi simplu Muntyán, etc. S tăm înmărmuri ţ i în faţa noului a tac .

Va să zică acest conte, slujbaş nebun al idei de stat , vrea să creeze un nou mij­loc de a conrupe spiritul limbii româneşt i . Contele Zichy care se face apără torul

creştinătăţi i , cu un cinism revoltător, vrea să introducă în sufletul românesc deodată cu acel nume schimonosit pe ungureşte şi o mică picătură din otrava acelei idei de s ta t în numele căreia suntem loviţi în fie­care zi la cap. Pen t rucă acel Muntyán pe care vrea să-1 aducă în mijlocul nostru contele Zichy, va avea să închipuie şi sem­nul văzut al sugrumării noastre . Acest cu­vânt cu pronunţie ungurească are menirea, diabolică de a silui spiritul nostru genuin românesc.

Numai cât şi răbdarea noas t ră are u-nele margini . Guvernele ungureşt i au pu­tu t făuri legi m a i mul t sau ma i puţ in de­ghizate împotr iva noastră , ne-au pu tu t lovi mai mul t sau mai puţin pe sub ascuns, a-cum însă, când se comite un a tac a t â t de îndrăzneţ, când vedem că m â n a de călău a acestor guverne im c ru ţă nici chiar cele ma i e lementare drepturi ale noastre, vom şti să să ne apă răm cu toa t ă demni ta tea ce ne-o impune si tuaţ ia .

A m vrea să vedem care român cinstit va îndrăzni să-şi bat jocorească numele lui moşteni t din părinţ i . A m vrea să cunoa­ştem pe acel nenorocit care va îngădui cuiva să schimbe numele copilor lui, sin­gura avere cura tă pe care li-o poate lăsa moştenire în ţ a r a as ta pă t runsă de duhul tu turor nedreptăţ i lor . Şi chiar dacă se va găsi un astfel de om lipsit de cel ma i ele­men ta r simţ de cuviinţă vom şti noi cum să-1 ţ in tuim la locul unde se cuvine să stea.

Facem deci apel la forurile noastre bisericeşti, unde a mers această poruncă

FOITA ZIARULUI „ T U B UN A"

In port. Tot portu-i plin de ceaţă, de ghiaţă şi zăpadă; Din zări, o arătare s'apropie de radă... Eu ochii-mi port spre-o albă grădină plutitoare Scăldată par'că 'n raze aprinse dela soare...

Departe se arată, pomi înfioriţi, departe, De care marea largă, întinsă ne desparte... Surit flori acolo, albe — sunt flori; e primăvară, — Ce tot mereu, mai vie începe să răsară...

Q altă Semiramis, venită-i par'că 'n lume, ^уі ca 'ntr'o feerie să facă-aici anume, Gtădina-aceasta care, pe valuri vine lină, S'aducă primăvară, flori albe şi lumină... — Atâţia pomi în floare alunecă pe valuri... Dar cum mereu, întruna, s'apropie de maluri, Ce repede se schimbă părerea depărtării; Şi nu mai e grădina plutind pe valul mării:

0 navă se arată, tăcută intră 'n radă, Pe 'naltele-i catar guri cu ghiţă şi zăpadă... — Fu o 'nşelare numai că-i o grădină 'n floare De primăvară plină — pe ape plutitoare... Părînd că-i floare albă zăpada pe catar guri, Cum s'arăta 'n lumina ce strălucea în larguri...

Dar de-o porni şi mâne, plutind n'o să ne pară Din nou, spre zări albastre o nuoă primăvară?... Qatar guri albe, frînghii şi steguleţe 'n vânt,

O veste-a primăverii, spre-un depărtat pământ? Cu ochii-o vom petrece, corabia ce poartă Spre porturi fără floare, cu firea 'ntreagă

[moartă, Spre porturi îngheţate — o primăvară caldă,

In care vântul serii prin flori de pomi se scaldă...

Cu dor o vom privi-o, cum trece peste zare... Şi câţi nor s'o aştepte, minţiţi de depărtare Grădina înflorită, — dar care, or să vadă Că-i numai o părere, când va intra în radă...

M. Săulescu.

Lispeth. D e Rudyard Kipling.

Y e u bid me please? are thèse

Tou bid me please î The Three in One, the One in Three? Not so! To my own Gods I go. It may be they shall give me greater ease Than your cold Christ and tangled Trinities.

(The Convert).

Era fata unui muntean, Sonoo, şi a nevestei lui Jadéh. într 'un an nu li-se făcuse porumbul, iar doi urşi îşi făcură culcuşul tocmai în holda de mac, deasupra văii Sutlej , de Kotgarh; astfel în primăvara următoare trecură la legea creşti­nească şi-şi aduseră copilita la misiune s'o bo­teze. Capelanul din Kotgarh îi dete numele de

Elisabeta; în graiul muntean sau pahari î i ziceau „Lispeth".

Veni apoi odată colera prin valea Kotgarh-u-lui şi luă şi pe Sono, şi pe Jadéh; iar Lispeth a-junse jumătate servitoare, jumătate tovarăşă lângă nevasta capelanului de pe atunci din Kot­garh. Asta se întâmplase după domnia misionari­lor moravieni, pe când Kotgarh încă nu-şi uitase de tot numele de „stăpânul dealurilor din mia­zănoapte".

Ajutatu-i-a legea creştinească, sau poate zeii neamului ei au făcut tot, ce se putea pentru ea: nu ştiu. Dar fata se făcu foarte drăguţă, iar daca o munteancă e drăguţă, se plăte­şte să străbaţi cincizeci de mile şi pe drumuri rele numai s'o vezi. Lispeth avea o faţă grecească — de cari pictează oamenii aşa de des, şi vad aşa de rar. Era de-o culoare palidă, ivorie şi prea sveltă pentru neamul ei. P e lângă asta avea nişte ochi de te ameţia; iar dacă n'ar f i purtat hai­nele acele groznice de postav, iubite pe la mi­siuni, ai fi crezut de-o întâlneai pe dealuri, că-i însăşi Diana Romanilor mergând la vânat.

Lispeth era din suflet creştină, şi nici când • ajunse fată mare, nu-şi lepădă legea, cum fac unele muntence. Neamul său o ura, căci se fă­cuse, cum se zice „memsahib" şi se spăla în fie-<^ care z i ; iar nevasta capelanului nu ştia ce să mai facă cu ea. I n sfârşit, nu poţi cere dela o zeiţă maiestoasă, înalta de cinci picioare şi zece poli­cari, să spele farfurii şi vase. Aşa dar se juca cu copii capelanului, se ducea cu ei la şcoala de Du­mineca, citise toate cărţile din casă şi se făcea din zi în zi mai frumoasă; ca domniţele din po­veşti. Nevasta capelanului mai zcea, că ar tre-

rag..?

samavolnică a ministrului Zichy, să ia po­ziţie cât mai în grabă faţă de acest nou atac şi să dea îndrumările de lipsă învă­ţători lor noştri, cari suntem siguri că şi cu acest prilej vor fi expuşi la şicanele tu­turor inspectorilor şcolari exponenţi ai idei de stat reprezentată de contele Zichy János .

Nu avem nici un motiv să ne îndoim că învăţă tor imea noas t ră va şti să apere un drept a tâ t de elementar al poporului no­stru, singurul drept pe care avem şi pu­t in ţa să ni-1 şi exercităm.

„ T R I B Ü N A" 1 Iulie n. 1911

Apropriaţia. In şedinţa de azi a camerei de­putaţilor a început discuţia legi i despre apro-priaţie. La şedinţă au fost de faţă abia 78 do deputaţi.

A vorbit la început deputatul Dessy Zoltán; după el a urmat croatul Szekulics Lázár, accen­tuând gravaminele de limbă a croaţilor pe urmă a votat proiectul de apropriaţie spunând că are deplină încredere în intenţii le cinstite ale guver­nului.

D e încheiere a vorbit deputatul Hol ló Lajos care a prezentat un proiect de rezoluţie cerînd ca proiectele militare să fie luate delà ordinea zilei până la înfăptuirea sufragiului universal, egal, secret şi după comune.

Partidul juszthist, după cât se spune, şi-a o-bligat pe toţi membrii să vorbească la apro­priaţie.

Dintre kossuthişti vor vorbi de asemenea vr'o doiprezece deputaţi şi astfel guvernul va fi de nou silit să-şi prelungească, săptămâna viitoare, şedinţele cu o oră.

Discuţia se va continua în şedinţa de mâne, Sâmbătă.

* *

Şedinţa camerei magnaţilor. Camera magna­ţilor a ţinut azi şedinţei sub preşedinţia contelui Csáky Albin. La şedinţă a luat parte şi mini-strul-preşedinte contele Khuen-Héderváry, care a prezintat preşedintelui autograful regai des­pre numirea baronului Jósika Samu ca vice-pre-şedinte al Camerei magnaţlor.

După rezolvirea unor chestiuni interne, s'a trecut la discuţia indemnităţii , care a fost votată după câteva lămuriri date de ministrul de culte contele Zichy.

Tunurile honvezilor. Se vesteşte din Viena că tunurile noilor regimente de artilerie de hon­vezi vor fi construite după cel mai nou sistem. Honvezi i nu vor primi, după cum se spunea până acum, tunurile vechi ale artileriei delà ar­mata comună. Aceasta ar fi supărat pe ungurii geloşi de armata lor „naţională."

* Prânz în onoare dlui T. Maiorescu. Ministrul

de externe al monarhiei noastre, contele Aeh-rental, care a fost vizitat de d. Titu Maiorescu, ministru de externe al Eomâniei , a dat în onoa­rea lui Schönbrunn un prânz, la care a luat parte şi Dna Maiorescu şi d. Mişu, ministrul Eo­mâniei la Viena.

Placă comemorativă în Berlin pentru Re­gele Carol. Duminecă s'au inaugurat cu solem­nitate placa comemorativă a vremei când M. S. Regele Carol a stat la Berlin, în epoca când era ofiţer în armata prusiana.

Placa a fost aşezată pe imobilul cu Nr. 173 din strada Iacobsstrasse.

D . de Kiderlen-Waechter, ministru de ex­terne, d. Beldiman, ministrul nostru la Berl in şi membri legaţiunei, corpul ofiţerilor din regimen­tul 2 dragoni, consulul general al României, şi un mare număr de persoane au asistat la festi­vitate.

D . Th. Simeon, prezidentul comitetului de iniţiativă, a amintit de vremea când regele Carol a stat la Berlin şi a adus un călduros omagiu Su­veranului nostru. D . Beldiman a răspuns mulţu­mind.

P e placă se afla scris următoarele: „Regele Carol de România, atunci când era

Principe de Hohenzollern, a locuit această casă până la 11 April ie 1866, făcând parte din regi­mentul de dragoni din gardă.

„Erou fără frică în răsboiu, înţelept monareh în timp de pace, el a cucerit în vremuri grele in­dependenţa Poporului Său şi Coroana regală, dând domniei sale lungi şi binecuvântate o stră­lucită aureolă de glorie.

*

Din Croaţia. Deputaţii" croaţi, membri ai coa­liţiei sârbo-croate, delegaţi în Camera deputaţi­lor din Ungaria, şi-au depus înainte cu luni man­datele, fără a-şi ridica lefurile ce li-se cuvin.

In cercurile croate s'a pornit acum o mişcare ca deputaţii să-şi ridice lefurile şi să le dea pen­

tru o acţiune de-a se porni împotriva şcolilor ungureşti din Croaţia. Motivul invocat e ca nu cumva aceşti bani să fie întrebuinţaţi, de guver­nul unguresc, spre scopuri anti- croate.

Biserica contra unităţii culturale. A m anun­ţat în numărul nostru de eri, că ziarul „Epoca" a publicat în fruntea coloanelor sale un articol întitulat Biserica contra unităţii culturale? ar­ticol în care se exprima, într'o formă aleasă, "şi cu argumente îngrijite, o ideie: înalţii prelaţi ai bisericei din regat să fie aleşi şi dintre clericii români demni şi merituoşi ai bisericilor din Tran­silvania, Bucovina sau Basarabia:

„împotriva acestei păreri sfârşea articolul, nu pot fi decât duşmanii culturii noastre, căci cultura românească nu poate fi concepută decât în cadrul întregului neam, ca mare unitate în limbă, în obiceiuri şi în credinţe religioase".

„Epoca" a publicat acest articol al cărui au­tor este d. S. Mehedinţi, fără să facă nici un fel de rezerve asupra conţinutului său.

Cum era şi de aşteptat, articolul dlui Mehe­dinţi a stârnit oarecare senzaţie.

In sânul sf. Sinod însă, articolul a stârnit o adevărată furtună de protestări — scrie „Vo­inţa Naţională. — Arhiereii, — în special arhie­reul Calist Botoşeneanul, — au obţinut o deza­vuare a articolului care a şi apărut în „Epoca" de eri!

Astfel articolul trebue privit ca exprimând numai o părere personală a autorului, d. S. Me­hedinţi.

*

Criza d e guvern d in Austria. Eri, la orele 1 1 , Majestatea Sa a primit în audienţă pe noul ministru-preşedinte baronul Gautsch, care a depus jurământul de credinţă.

După noul ministru-preşedinte a fost pri­mit baronul Bienerth, care a depus jură­mântul de credinţă în calitate de nou nu­mit mareşal al Austriei-de-jos.

Baronul Gautsch va începe în zilele a-ceste tratative de înţelegere cu şefii deose­bitelor partide. De-asemenea va porni şi ac­ţiunea de împăcare a popoarelor din Austria.

Sorţile de izbândă ale nouei acţiuni sînt, însă, foarte îndoioase, mai ales că partidele germane într'o conferinţă ţinută la Brüx au hotărît ca după reluarea tratativelor să nu

bui să meargă fata la Simla îngrijitoare de co­pii, sau la vre-o familie mai bună. Dar Lispeth nu voia să intre în slujbă. Era foarte fericită aci, unde era.

De sosiau călători în Kotgarh — ceea ce nu des se întâmpla pe atunci, — Lispeth se încuia în odaie de teamă, ca nu cumva s'o ducă la Simla sau altundeva în lumea largă necunoscută.

Odată câteva luni după ce împlinise şapte­sprezece ani, plecase Lispeth la plimbare. N u se plimba ea ca doamnele engleze: călare, o milă ţi jumătate înainte şi tot atâta înapoi. I n plimbări mai mici străbătea câte douăzeci, treizeci de mile, încolo şi încoace între Kotgarh şi Narkunda. De data asta sosi înapoi abia seara târziu, scoborînd de pe rîpile Kotgarh-ului cu ceva greu în braţe. Nevasta capelanului moţăia în salon, când intră Lispeth resuflând greu şi zdrobită de oboseală, î ş i puse povara pe sofă şi zise scurt: „Acesta mi-e bărbatul.L-am găsit pe Bagi Road. E rănit. II îngr i j im; iar când va fi din nou sănătos, ne cu­nună bărbatul dtale".

De 'ntâia dată sc 'ntâmpla să pomenească Lispeth de căsătorie. Nevasta capelanului scoase un ţipet de groază. îna inte de toate însă trebuia îngrijit bărbatul de pe sofa. Era un englez. Ceva colţuros î i rănise capul până la os. După cum spunea Lispeth, îl găsise jos, la Khud şi aşa 1-a adus. Resufla greu şi leşinase.

F u aşezat în pat şi lecuit de capelanul, — căci se pricepea niţel şi la doftorii; Lispeth pân-dia înaintea uşii nu cumva-i lipsă de ea. I i spuse capelanului că acesta-i omul, pe care-1 vrea de bărbat; iar capelanul şi nevastă-sa î i ţinură o

lecţie aspră pentru purtarea necuviincioasă. Lis­peth îi ascultă l iniştită şi-şi repetă propunerea. Trebuie o bună doză de duh creştinesc, ca să poţi stârpi astfel de imbolduüi orientale necivilizate, cum e îndrăgostirea delà vederea cea dintâi. Lis­peth găsindu-şi un bărbat pe care-1 adora, nu în­ţelegea de ce să-şi tăinuiască alegerea. Dată afară încă nu voia să fie. Voia să meargă cu en­glezul să-1 îngrijească până se însănătoşează şi apoi s'o ia de nevastă. Acesta era micul ei pro­gram întreg.

După vre-o două săptămâni de aprindere şi fierbinţeli englezul se reculese şi mulţumi cape­lanului, şi nevestei lui şi Lispeth-ei — mai ales Lispeth-ei -— pentru bunăvoinţă. Spunea că-i în călătorie prin Orient — nu se pomenea încă de „globe-trotter"-i în zilele acelea, pe când flota „P . & O."*) era ^încă tînără şi neînsemnată — şi că vine din Dehra D u n să botanizeze şi să prindă fluturi pe dealurile Simlei . Nu-1 cuno­ştea deci în Simla nime. După cum şi-aducea a-minte trebuie că atunci a căzut de pe stânci, când s'a întins pe un trunchiu putred după o feregă. Culi-i vor fi furat bagajul şi pe-aici ţi-e drumul. Avea de gând să se întoarcă la Simla, cât se va mai întări niţel. N u voia să mai umble prin munţi.

Dar nu se prea grăbia cu plecatul. Reculege­rea mergea încet de tot. Lispeth-ei nu-i păsa nici de sfaturile capelanului nici de ale nevestei lui ; aceasta vorbi deci cu englezul, şi-i spuse ce du­reri apasă inima Lispeth-ei. Englezul rîse una bună şi adause că-i foarte frumoasă şi romantică încurcala, o adevărată idilă din Himalaya, însă el e acasă logodit şi deci crede că nu se poate face

nimic . Se va purta însă la tot cazul cu discreţie. Aşa şi făcu. Cu toate astea îi plăcea să stea de vorbă cu Lispeth, să meargă cu ea la plimbare, să glumească cu ea, să-i de-a nume drăguţe, până se întări destul pentru a putea pleca. Pentru el toate astea nu însemnau nimic, pentru Lispeth însă totul în lume. I n cele două săptămâni era ne­spus de fericită, căci găsise un bărbat, pe care-1 iubia.

Sălbatică din. naştere n'a căutat să-şi. ascundă. sentimentele; englezul îşi petrecea minunat cu asta. La plecare Lispeth îl petrecu peste deal până departe, la Narkunda, foarte mâhnită i i foarte nenorocită. Nevasta capelanului, creştină bună, fi indu-i groză de ori ce palavre sau scan­dal — Lispeth ieşise cu totul de sub îngrijirea ei — se rugă de englez, să-i spună Lispeth-ei că o să vină în curînd s'o ia de nevastă. „ E copil î n c ă , 4

vezi dta, şi mi-e teamă că în sufletul ei e tot pă­gână", zise nevasta capelanului. Astfel englezul în decursul celor douăsprezece mile peste dealuri, î i cuprinse mijlocul cu braţul, şi o asigura că se întoarce cât de curînd şi-o ia de nevastă; iar Lispeth îl făc iarăş şi iarăş să-i promită. Şi plânse pe coama dealului Narkundei , până ce se topi englezul din vedere pe cărarea spre Mut-tiani.

î ş i zvântă apoi lacrimile, se întoarse în Kot­garh şi-i spuse nevestei capelanului: „Se ren-toarce şi mă ia. S'a dus numai să-şi înştiinţeze neamul". Iar nevasta capelanului o mângăie şi-i răspunse: „Da se rentoarce".

După două luni Lispeth îşi pierdu răbdarea; auzise că englezul s'a dus peste mări în Anglia. Ştia unde-i Angl ia , căci citise ceva cărticele de

1 Iulie n. 1911 „ T R I B U N A " Pag. 3

se abată delà atitudinea observată în trecut şi să nu admită nici un principiu care con­trazice drepturilor poporului german din Austria.

Din Praga se telegrafiază : «Narodhi Listi» publică în numărul său de azi ştirea că baronul Oautsch a ajuns la înţelegere cu Polonii, cari i-au promis sprijinul, după-ce baronul Gautsch le-a promis că guver­nul va depune în vremea cea mai scurtă proiectul de lege despre construirea de ca­nale în Galiţia.

Şcoalele din fostul Confiniu — ameninţate.

Din jarul Panciovei.

Onorabilă redacţiune, S ignalul de alarmă ce-1 face presa noastră în faţa dezastrului ce ame­ninţă şcoalele noastre din partea organelor de stat, începând delà plăieşii satelor şi toţi nă-drăgarii ce stau în serviciul „ideii" până la mi­nistru, zi de zi se justifică.

Şcoalele ni-se închid cu duiumul, ca neco-răspunzătoare prescriselor legii , cari apoi, după ce s'a desfinţat şcoala confesională şi s'a înfiin­ţat în locul ei şcoală comunală ori de stat, să ia în folosinţă tot acelaş edificiu acum corăs-punzător fără nici un scrupul; învăţătorii noştri sunt amovaţi şi în cazul cel mai bun pensionaţi, pentrucă nu fac spor îndestulitor din limba maghiară, ori pentru „atitudine ostilă statului". Au fost şi cazuri că învăţătorul amovat pentru unul din motivele indicate, după-ce şi-a întors mantaua după vânt, a fost numit, ca deplin ca­lificat, la una din şcolile comunale sau de stat, din nou înfiinţate.

Această procedura se motivează că toate a-ceetea se întâmplă pe baza legii şi din interes cătră cauza şcolară. Legile referitoare deşi s'au stigmatizat la timpul său prin toţi factorii no­ştri chemaţi ca neducătoare la scop şi ca ten-diţioase faţă de şcoalele noastre, totuş dupăce odată • au ajuns la putere de drèpt, a trebuit şi trebue să ne supunem lor. Da» cu toate că s'a accentuat de cătră factori competenţi în ale pe­dagogiei, că a răspunde exact acestor legi este o ' imposibilitate, mai vine şi împrejurarea, ba în toate cazurile numai aceasta e hotărâtoare, ea totul depinde delà capriţiul organului de con­

trol fiindcă legea e foarte elastică, iar organul chemat o aplică cum vrea.

Toate aceste s'au dovedit până la evidenţa şi cu cazuri concrete, chiar în parlament prin deputatul nostru Vasi le Damianu, în discu-siunea bugetului cultelor şi instrucţiunei pu­blice.

De câte ori s'a atins această chestiune în pu­blicistica noastră, s'a avut în vedere mai mult ori mai puţin, —dacă nu exclusiv, — numai şuoalele noastre confesionale aşa că eu nu-mi aduc aminte să se fi făcut cândva alusiune şi la şcoalele din fostul confiniu militar, cari toate prin decret ministerial s'au decretat, la desfiin­ţarea graniţei, de şcoli comunale. N u s'a făcut alusiune la aceste scoale pentrucă se va fi crezut că aceste scoale şi aşa privindu-se de intrate în văgaşul dorinţelor celor delà putere, fiind după toată organizarea lor sub controlul nemijlocit şi exclusiv al statului, căci ministerul îi nu­meşte pe învăţători şi inspectorul dispune absolut de întreaga administraţie şi conducere.

Acum îmi iau vóe să ilustrez isprăvile inspec­torului şcolar al districtului Panciovei , din pri­lejul inspectării şcoalelor din acest district, Trebue să intercalez că în comunele din păr­ţile acestea — mai toate comune fruntaşe — mai în fiecare comună este icuită câte o şcoală de stat cu unul şi doi învăţători, aceasta în cinstea şi sporul mai eficace al „idei", după vederile şi speranţele institutorilor, dar rezultatul „zero", pentrucă frecventanţii acestor pepiniere de ma­ghiarizare, după ce au absolvat aceste scoale, nu mai ştiu nici o limbă, nici limba statului, nici limba maternă.

Inspectorul şcolar Bárány cercetând şcoa­lele districtului său Panciova, s'a declarat foarte nemulţumit cu rezultatul, se înţelege, din limba maghiară, exceptând şcoalele din Alibunar unde mulţămită zelului neobosit al învăţătorilor a de­clarat, în conferenţa ţinută cu corpul învăţă-toresc, că este mulţumit cu progresul, şi aşa între alte mijloace de sanare, a dispus în toate comu­nele, ca şcoalele comunale şi de stat să fie pe viitor acumulate şî să fusioneze într'o singură şcoală, împărţindu-se frecventanţii şcolari după clase între învăţători, ca aşa fiecare învăţător să urmeze cu elevii săi, percurgând toţi anii de şcoală, delà unul până la al şeaselea. E de ob­servat că învăţătorii şcoalelor de stat sunt toţi străini de neamul şi legea noastră. Pr in ur­mare se pot prevedea urmările babilonice ce vor rezulta, din această amestecătură de limbi drept ecvivalentul jertfelor de zeci de mii cor. ce le prestau comunele noastre pentru susţinerea a-cestor scoale. Tendinţa inspectorului şcolar este

că dacă în mod tacit se va urma procedeul indicat de d-sa, azi mâne să ne trezim că toate şcoalele susţinute de comune nu mai sunt ale comunelor. Şi atunci, de sine înţeles limba de propunere are să fie exclusiv limba maghiară. Poate să mai fie şi alta combinaţie refăcută, ca anume, în cumune-le unde sunt câţiva nădrăgari, slujbaşi, servitori pe la căile ferate, mai nişte jidani, nu e eschis ca să se ajungă la 20 băeţi de limba maghiară şi atunci în temeiul legii are să fie limba de propunere limba maghiară. Cu singuraţă se poate conchide deci că prin toate machinaţiile astea se tinde la eliminarea totală a limbei noa­stre din şcoalele înfiinţate şi susţinute de noi.

Aşa stăm noi cu şcoalele noastre din fostul confiniu în „noua eră şcolară".

P e cât am ştire mai toate comunele pe cari le priveşte această afacere, atât ca comune poli­tice susţinătoare de scoale, cât şi comisiunile şcolare au remonstrat în contra acestei dispoziţii a inspectoratului, la locurile competente. N .

Din România. Instalarea directorului teatrului din Craiova.

Marţi, la orele 8 d. a. a avut loc instalarea la Tea t ru l Naţional a d-lui Em. Gârleanu, la care au luat par te to ţ i artiştii aflători în localitate şi autori tăţ i le .

D. / . Cheţeanu, fostul director al Tea­trului Naţional, spune că se retrage din motive part iculare, şi roagă pe d. Gâr­leanu să ducă la bun sfârşit însărcinarea ce i-s'a încredinţat .

D. Gârleanu spune că deoarece artişti i Teatrului Naţional nu-s prezenţi, ' ce are a le comunica le va spune-o mai târziu, precum şi ee crede d-sa că trebuie de făcut pentru bunul mers al Teatrului Naţional din Craiova.

D. Barbulescu în numele artiştilor, spu­ne că d-sa credo că noul director va şti să menţ ină şi să înalţe prestigiul teat rului din locali tate.

A vorbit şi d. Alexandrescu Dorna". S'a servit apoi câte un pahar de şam­

panie.

geografie; dar fireşte, copilă crescută între dea­luri, nici ideie n'avea despre mare.

Era prin casă o Hartă veche discomponibilă a lumei. Când era copilă, se jucase mult cu ea. 0 scoase iar, şi potrivi bucăţile iarăş laolaltă; grăia cu sine însaş şi căuta să ghicească pe unde vá fi englezul. Deoarece despre depărtări şi va­poare n'avea nici ideie, părerile-i erau acum gre­şite. Dar nici dac'ar fi fost cu desăvârşire corecte, nu se puteau schimba lucrurile; englezului nici prin gând nu-i trecea să se mai întoarcă şi să ia de nevastă o munteancă. încă atunci o uitase, când prindea fluturi prin Assam. Târziu după aceea scrise o carte despre Orient. Dar nicăiri nu-i nu­mele Lispeth-ei.

Trecură trei luni. Lispeth se ducea acum zi de zi până 'n Narkunda, şi se uita de-a lungul drumului, doar, doar îşi va vedea englezul venind. Asta o mai uşura; nevasta capelanului văzând-o mai veselă credea, că i-a trecut acum „nebunia asta barbară şi mojicească".

In curînd însă încetară de a-i mai folosi plim­bările. Sănătatea-i era zdruncinată. Nevasta ca­pelanului crezu că-i potrivit acum să-i desvăluie adevărata stare a lucrurilor, — că englezul i-a

spus că o iubeşte, numai ca să nu-i tulbure pacea, că nici odată nu s'a gândit la altceva, şi că a fost „nedrept şi necuviincios" din partea Lispeth-ei, să creadă că o s'o ia un englez, care-i o f i inţă superioară şi pe lângă aceea-i logodit cu o fată din neamul lui. Lispeth îi răspunse că asta-i cu neputinţă, căci el i-a spus că-i e dragă, iar doamna i-a asigurat, cu gura ei proprie, că englezul se rentoarce.

— „Cum poate fi neadevărat, ceea ce ai zis tu şi el? — întrebă Lispeth.

— „Am zis aşa numai ca să te l inişt im, dragă", — grăi nevasta capelanului.

— „Aşa dară m'aţi minţit , şi tu, şi e l ? ! " — întrebă Lispeth.

Doamna plecă fruntea şi nu răspunse. Lispeth stătu mută câtăva vreme; plecă apoi jos în vale şi se întoarse în portul muntencelor — murdară peste măsură, dar fără verigi în nas şi urechi. Părul şi-1 împletise în cosiţe lungi străbătute de f ire negre, precum e obiceiul la muntence.

„Mă duc îndărăt la ai mei, — zise ea, — Aţi omorît pe Lispeth. A rămas iată fata bătrînei Ja-déh, — fata unei pahari, slujnica lui Târlea Devi. Voi toţi sunteţi mincinoşi, voi englezii".

Până ce nevasta capelanului îşi reveni în f iri din spaima ce-i pricinuise declaraţia, că Lispeth s'a întors iar la zeii mamei sale, — fata plecase; şi nu s'a mai întors.

Se aruncă sălbatic în valurile neamului său murdar, numai să rupă odată cu viaţa ce dusese până atunci; în curînd se mărită după un lemnar, care, după obiceiul pahari-lor, o bătea din greu şi i-se vesteji frumuseţa.

„ N u este lege, cu care să mai puteţi stânjeni nebuniile păgânilor ăstora", zicea nevasta cape­lanului, „şi eu cred că 'n sufletul său Lispeth a fost totdeauna necredincioasă". Faptul că Lis­peth fusese primită în sînul bisericii anglicane încă de pe când era de cinci săptămâni, nu dove-dia nimic în faţa dumneaei.

Când muri, era bătrînă Lispeth, foarte bă-trînă. Englezeşte vorbia totdeauna bine, iar dacă se îmbată de-ajuns, o puteai îndupleca câte odată, să-ţi spună povesea dragostii ei dintâi.

Cu astfel de prilej era însă greu să-ţi închi­pui, că făptura asta murdară, zbârcită, grămada asta de zdrenţe pline de funingine a putut fi odată „Lispeth-a Misiunii din Kotgarh".

D i n englezeşte de Vasile Stoica.

ţia on. public, depo-

„Asoeiaţiunea industriaşilor de mobile" din Braşov recomanda în aten- • Ш Ш pentru camere de dormit, sufragerie, camere garçon şi sa­

loane. Ia în întreprindere efeptuirea aranjamentului complect al _ locuinţelor şi bucătăriilor ; ăl edificiilor publice (şcoli, palate pu-

zitul său bogat în ~ blîce) împreună cu tapeţirăria lor. Pre(urlle moderate, pe lângă condiţii favorabile. — Se poate privi fără a deobliga la cumpărare ! — Cataloage gratuite !

LI,.Brassói Buforkészifő Iparosok Aracsamok Szövetkezeié", Strada Vămii n r . s e

m o b i l e

Pag. 4 „ T R I B U N A 1 1 Iulie n. 1911

Pelerinajul „Ligei Culturale" la Coraana. L a 29 Iunie c , se împlinesc 300 de ani de când Radu Şerban, viteaz şi cavaleresc urmaş al lui Mihai Viteazul, l-a răsbunat a doua oară în marea luptă dela Braşov, după ce în aceeaşi zi răpusese pe craiul ungur Moise Székely, mor t în luptă de m â n ă românească . Rămăşi ţe le lui Radu Vodă se află astăzi în mănăt i rea Comana (Vlaşca).

Liga Culturală, amintindu-şi de acea­stă zi mărea ţă , a hotăr î t să facă un pele-rinagiu general al membrilor ei, în ziua de Sf. Pe t ru .

S'a făcut intervenţie pentru reducerea preţului de călătorie pe C. F . R., şi au fost invitate toate secţiunile din ţ a r ă ale Ligei să participe la acest pelerinagiu şi să ara te numărul de membr i care ar dori să meargă.

Tot cu acest prilej se va t ipări o scurtă povestire populară despre marele răsboi-nic. ,

Măsuri contra ciumei. Cu începere dela 16/29 Iunie a. c. intrarea în România a călători­lor, mărfurilor şi efectelor sosind din Odesa se vor face pe apă numai prin porturile Sul ina şi Constanţa, iar pe uscat numai prin punctele Un-gheni şi gura Prutului , porturi şi puncte unde se va face vizita medicală.

Toate celelalte puncte de intrare din Rusia şi România rămân închise pentru călători şi pro­venienţele sosite din Odesa.

Vasele suspecte vor fi desinfectate ; călătorii şi rufele murdare vor fi desinfectate.

Călătorii sosiţi din acea localitate pe lângă vizita medicală, vor fi supuşi la o supraveghiere de 5 zile la domiciliul lor, socotite dela data so-sirei.

N u se va permite introducerea în ţară a cete­lor de lucrători pelerini emigraţi din Odesa.

Produsele de alimentaţie de origină animală în stare proaspătă, precum şi legumele verzi şi fructele proaspete sunt prohibite.

Dralizarea vasului se va face în orice caz. Dacă această operaţiune a fost făcută înainte de descărcare mărfurile nu se vor mai desinfecta ; dacă a fost făcută după descărcare ele vor suferi operaţiunea desinfecţiei, când vasele sunt sus­pecte sau infectate.

Se vor aplica, la nevoie, şi celelalte măsuri stipulate în convenţia sanitară internaţională dela Paris , în ceeace priveşte prevenţiunea inva-ziunei ciumei.

*

Cercul de studii al partidului liberal. Comi­tetul cercului de studii sociale al partidului li­beral s'a întrunit Marţi seara la clubul liberal. Au luat parte la şedinţa cercului dnii Vint i lă Brătianu, Dr. I . Cantacuzino, N . N . Săveanu, C-tin Brătianu, Victor Antonescu, N . Coculescu, Simion Mândrescu, I. N . Cezărescu, Emi l Petre-scu, Dr. G. D . Creangă, G. Danielopolu, G. Gri­gorescu, D. Iarca, D. Arţăreanu şi Al. Rubin.

Dl Vint i lă Brătianu luând cel dintâi cuvân­tul a ridicat în discuţiune mai multe cestiuni din programul analitic ocupându-se de cestiunea fi­nanciară a ţării, ieftenirea traiului, desvoltarea industriei casnice, reorganizarea administrativă şi a armatei.

După dl Vint i lă Brătianu au mai vorbit dnii profesor d-tor I. Cantacuzino, C. Brătianu, N . N. Săveanu, Victor Antonescu şi Simion Mân­drescu cari au adus în discuţiune păreri noui asu­pra punctelor din programa analitică a cercului.

Orele f i ind înaintate, şedinţa cercului s'a ter­minat anunţându-se cea viitoare pentru când se va discuta chestiunea revizuirei Constituţiei.

Despre iluzii. De Aurel Bratu.

(Urmare).

Asemenea pietrile din apă apar mai mari şi mai aproape de suprafaţă. P e urma acestei din urmă iluzii mulţi s'au nenorocit, intrând în apă în credinţă că nu-i tocmai aşa adâncă.

Soarele se vede ridicat deasupra orizontului deşi în realitate se află sub orizont în momentul când ne apare, când zicem că răsare. Iluzia a-ceasta se explică tot prin refracţiunea razelor solare la trecerea lor prin atmosferă, care e com­pusă din pături de aer cu desime din ce în ce mai mare cu cât sunt mai aproape de pământ. In acelaşi chip se produce şi mirajul, apa morţilor, această iluzie a deserturilor Sahariei. Călătorul în aceste ţinuturi adeseori vede înaintea sa icoa­na unei oaze şi crezând că e o oază în realitate, aleargă să-şi stâmpere setea şi să se răcorească. Uneori pluteşte în văzduh câte un oraş întreg în formă de miraj şi nu poţi şti de unde s'a ri­dicat.

Pr in legea refracţiunei se explică toate ilu-zile ce le avem când ne uităm prin ochelari sau alte aparate optice cu linţi. Uitându-ne prin linţi ca şi ale binoclului, lucrurile apar mai mari, mai aproape şi mai plastice decum sunt în rea­litate. In ceace vedem în panoramă sunt multe iluzii, cari se nizuiesc să ne apropie din ce în ce mai mult de realitatea lucrurilor la ale căror chipuri privim.

Ştim că nemişcarea pământului şi mişcarea soarelui în jurul pământului încă sunt aparente.

Aceste iluzii le putem explica aducându-ne aminte de cea ce experiem când fuge trenul cu noi şi privim stâlpi telegrafului şi arborii de pe marginea drumului, sau privim, când trenul în care ne aflăm stă pe loc, un alt tren, care e în mişcare. In cazul prim ni-se pare că arborii a-leargă după noi şi trenul nostru ca şi când ar sta pe loc; în cazul al doilea ni-se pare că stă pe loc. N e apar lurcurile deci chiar invers decum se petrec în realitate.

întocmai aşa e şi cu nemişcarea pământului şi mişcarea soarelui în jurul pământului. In realitate şi acestea se petrec invers decum ne apar.In fiecare zi percurgem purtaţi pe spinarea pământului câte 40,000 de kilometri şi noi cre­dem că stăm pe loc.

înainte de Galilei lumea era în rătăcire în această privinţă. A trebuit ca acest mare învăţat şi binevoitor al omenirei să trăiască vreme în­delungată în temniţă şi să cetească drept pe­deapsă odată pe săptămână cei 7 psalmi, pentru a spulbera această iluzie din ochii neamului o-menesc, ca adevărul e pur si inuove — să iasă triumfător şi să ducă omenirea întreagă cu un pas mai departe în calea progresului.

Mişcarea ne dă şi între alte împrejurări ilu­zii. In bătaia vântului undele lanurilor de grâu parca duc cu ele spicele de grâu. Aruncând o peatră pe faţa liniştită a unui lac, din locul unde peatra a atins suprafaţa pornesc valuri de jur împrejur, cari ne produc impresia, că apa ar merge în valuri cătră ţărm, cu toate că fiecare părticică rămâne în apropierea locului unde a fost înainte de a arunca peatra, făcând mici vi­braţii în sus şi în jos. Mişcarea se propagă mai departe cătră ţărm, nu apa.

Când mişcarea se petrece cu o iuţeală mai mare produce iluzii şi cu privire la coloarea cor­purilor. U n disc vopsit cu colorile curcubeului învârtindu-se repede ne apare alb.

Ochiul nostru primeşte dela fiecare coloare impresie, însă cum discul se învârteşte repede, impresiile singuraticilor colori urmează unele după altele aşa de repede, încât nu le mai putem deschilini în timp unele de altele şi astfel vedem o singură coloare.

Tot aşa ne explicăm şi iluzile ce ni-le pro­cură cinematograful. U n fenomen, bunăoară umbletul unui om arată mai multe faze.

Când păşeşte cu piciorul drept ar f i o fază, când păşeşte cu cel stâng ar fi o altă fază. Cu un aparat fotografic amândouă aceste faze de mişcare pot fi fotografiate deosebit, obţinând astfel două fotografii ; una care arată pe om păşind cu piciorul drept, cealaltă păşind cu cel stâng. Lipind asemenea fotografii una după alta mai multe pe o făgie şi învârtindu-le repede

privim la locul unde apar una după alta, vom prind impresia,' că omul umblă în acele icoane. Ochiul nostru vede într'un moment piciorul drept, ridicat dela pământ, şi în momentul ur­mător acelaş picior pe pământ. Trecerea dela o fază la cealaltă o face de fapt ochiul nostru când îşi plimbă privirea urmărind piciorul drept, care într'o fotografie e mai sus decât în cea ur­mătoare şi mişcarea ochiului provocată de a-ceastă împrejurare ne dă iluzia umbletului pe chip.

Dacă e vorba a reproduce o scenă mai ani­mată, cum ar fi un act dintr'o operetă, trebuie să se fotografeze o mulţime de faze şi să le proectăm în aceiaşi ordine şi la intervale egale, cu acelea în care s'au imprimat pe placa apa-tului foografic şi ca iluzia realităţii să fie com­plectă, în dosul paravanului pe care se proec-tează chipurile să aşezăm un fonograf, care să reproducă şi cântarea ce însoţeşte jocul teatral. Posibil itatea e dată pentru toate aceste lucruri. Profesorul Dr. Crauz, dela şcoala de technică militară din Charlottenburg a reuşit să foto­grafieze 6000 de clişee pe secundă, urmărind cu aparatul său mersul unui glonţ şi fazele sfă­râmării unui obiect lovit de glonţ, urmărire pe care ochiul omenesc e în imposobilitate de-a o putea face.

Iluzia mişcării continue devine astfel per­fectă.

N e aducem aminte de impresiile câştigate când bate toaca. La început bătăile sunt mai rari, şi putem deosebi fiecare bătae, mai târziu, când bătăile urmează tot mai repede una după alta, le auzim tot mai aproape una de alta şi dela o vreme ni-se pare-ă e o singură bătae care se aude prelung. Urechea în acest caz ne minte, avem o iluzie a auzului, ca şi acea ce o dă o-chiul, discul cu colorile.

Culoarea atmosferei cu toată feeria de cu­lori în care ochiul nostru se desfătează la răsă­ritul şi asfinţitul soarelui sunt iluzii. Aerul este necolorat şi totuşi pe cer putem vedea toată scara culorilor. Această iluzie se datoreşte abu­rilor şi prafului, de care se isbesc razele soarftfef în calea lor cătră pământ. Dacă razele ajung \a ochiul nostru lovindu-se mai mult de aburi decât de praf, atunci cerul e albastru.

De aceia după ploaie, când în aer sunt mai mulţi aburi şi mai puţin praf, cerul e şi mai al­bastru; iar deasupra mării, cerul e albastru ca vineţelele.

Seara şi dimineaţa, când raza îţi vine dela orizont spre ochi şi deci trece tocmai prin par­tea cea mai încărcată cu praf, cerul este roşu.

D in contră, unde aerul e svântat şi curat, cum c în stepele ierboase ori pe podişurile înalte şi reci, atmosfera se descolorează. D e aceea ste­pele sunt monotone. Lipsind nuanţele de culori, avem alte i luzii; ochiului î i vine acolo greu să deosebească depărtările dintre obiecte; ţi-se pare că aproape toate se afla în acelaş plan.

Privind apa unui lac avem o iluzie cu privire la coloarea ei, care se datoreşte adâncimei ji corpurilor străine din apă.

(Va urma).

Negustori, industriaşi, me­seriaşi români.

Ziarul nostru a hotărât publicarea unui ta­blou statistic al tuturor negustorilor, industria­şilor şi meseriaşilor români din Ungaria.

Adresăm deci, tuturor celor interesaţi rugă­mintea să ne comunice cât mai în grabă numele firmei, oraşul şi strada unde se găseşte atelierul sau prăvălia lor. „TRIBUNA"

" î l Dentist în Cluj. F\

N A G Y J E N O я specialist pentru dintj агИЯсГаіГ Ar i pod în a

C L U J - K O L O Z S V Á R . (La capătul străzii Jókai, ta casa proprie.)

Pune dinţi si cu plitire în rate pelângă garantă de 10 ani

U I D e n t i s t î n C l u j .

1 Iulie n. 1911 „ T R I B U N A " Pag. 5

Vălenii-de-Munte. Dela P lo ieş t i o l in ie apucă spre Slănic , în t r 'nn

•ale îngus tă , p r i n t r e gospodăr i i ţ ă răneş t i bune , cu livezi bogate. Mari î n ă l ţ im i cu l in i i l e b lânde , acoperite de ve rdea ţa g răd in i lo r , a vi i lor , a pă­durii t ine re , înch id de aproape vederea.

N e o p r i m la P o i a n a , u n s ingura t ec colţ de ţară, u n d e în a fundă tu r i l e p ă m â n t u l u i d i n t r e f ru­moasele muscele pr ie tenoase t r ebu ie să f ie u n sat. T răsu r i d i n Vă len i aş teaptă . Cu u n a d in ele fa­cem scur tu l d r u m de vre-un ceas, p â n ă la mare l e sat de vechi boier i ai Te lea jenu lu i .

I n u r m ă r ă m â n e amestecul de culmi ro tun­jite, d i n care cele m a i d e p ă r t a t e înfăţ işează u n albastru dulce ca şi al ceru lu i . In t r ' aco lo e valea S lăniculu i şi t â r g u l de m u n t e cu ocnele şi osân-diţii lu i , cu plăcerea uşura tecă a oaspeţi lor de vară, p r i n t r e car i sun t mu l ţ i , tot ma i m u l ţ i E v r e i , şi ma i bogaţ i şi m a i să răcu ţ i . No i m e r g e m pe u n drum îna l t î n t r e m i r i ş t i de g r â u des şi ogoare de p o r u m b ţă rănesc înch i r c i t şi r ă m a s în u r m ă .

B u n e case de bâ rne , f rumos vă ru i t e şi aco­per i te cu un îna l t coperiş de ' ş i n d r ă m ă r u n t ă , foarte s t r în s p r i n s ă ; une le au două r î n d u r i d i n t r e care cel ma i de jos c u p r i n d e p ivn i ţ a , ca în Mus­cel, în Argeş . Vechea răzăşie se s imte , şi d u p ă ea, d u p ă buna ei o r î n d u i r e cu ra t ă şi v redn ică s 'au luat şi clăcaşii de odin ioară . î m p r e j m u i r i b ine făcute şi î n g r i j i t ţ i nu t e c u p r i n d l in i i l e p r u n i ­lor, pe car i însă î n a n u l acesta năva la omizilor i-a lăsat f ă ră roadă .

Şoseaua prăfoasa, pe care o u r m ă m dela u n timp — e Şoseaua P lo ieş t i lo r — merge acum ală­turi cu o l in i e f e ra tă nouă, cam slăbuţă, la care se lucrează încă. V a g o a n e de încercare sun t opr i t e lângă o ga ră , care , p e n t r u că e acoper i tă cu gre­oaie, da r cochetă ţ ig lă t r a n d a f i r i e , pen t rucă a re tu rnu le ţe şi cerdace şi s tâlpi de lemn, p r e t i n d e eă fie î n „sti l na ţ iona l " , ceiace desmint armonioa­sele c l ăd i r i de bâ rne cu netezi i pă re ţ i albi , cu fe-reş t i l e mic i şi r a r e , cu t r a in i cu l coif n e g r u al coper i şu lu i de şindri lă .

I n t r ă m în „u rbe" , căci Vălen i i sun t comună u rbană , cu judecă tor ie , spi ta l , t recut şi ambi ţ ie . Î r ăvă l i î J e n ' au nimic „modern" , dichisi t şi p re ten­ţios, pe de o p a r t e , neserios pe de alta. D a t i n a ve­che a r ă m a s neschimbată , şi, u i t â n d g a r a sură-roşie, u n d e a început de t r e i an i via ţa cea nouă, ţi-se p a r e că te-ai s t r ă m u t a t deodată în v remi le de acum cincizeci sau o sută de an i , când pasul Predealu lu i e ra s t r ă b ă t u t n u m a i de câţ iva păs to r i mocani cu oiţele bâ rsane , când la S ina ia , d u p ă un l ung d r u m de m ă r e a ţ ă sălbătăcie, n u m a i clo­potul de u t r e n i e şi vecernie al că lugăraş i lor ru­pea, d iminea ţ a şi sara, pacea mun te lu i ascuns, iar pe dincolo, pe l a Bra tocea , necu rma t veniau , pornite d in Săcelele româneş t i , carăle care du­ceam m a r f a la Braşov pe d r u m u r i m a i lesnicioase, pe su işur i şi povâ rn i şu r i ma i dulc i , p â n ă la acest popas d in t â i , d u p ă t r e i , p a t r u ceasur i al Vălen i ­lor, u n d e aş tep tau hang i i i şi negus to r i i greci , ve­niţi de p r i n Macedonia şi Alban ia , u n d e târgo­veţii e r au ga t a de u n a jutor care le p r i a gospodă­riei şi u n d e boier i i car i n u se duceau bucuros aiu­rea, p r i v i a u de sus d i n cerdace la ven i r ea cher-vanurilor cu bogăţ ie „evropienească" .

Acum bogăţ ia s'a dus , deşi poate n u p e n t r u totdeauna, căci acest p ă m â n t de sare şi de p ă c u r ă făgăduieşte m u l t p e n t r u vi i tor , şi t e r e n u r i l e ne­atinse ale s ta tu lu i şi E fo r i e i ma i pot în ţo l i o seamă de oameni , pe c a r i : i dor im să fie R o m â n i .

Dar ceia ce-a r ămas , e omogeni ta tea pooora-ţiei româneşti — este, d u p ă plecarea a doi cona­ţionali negus tor i , u n s i ngu r j i d ă n a ş p r i pă ş i t , ca re vinde t inichele î n t r e p a t r u p ă r e ţ i umi l d in s t r ada cea mare, n u m i t ă „ P r i n c e s a M a r i a " , p e n t r u ca să amintească o v is i ta d in fuga automobi lu lu i , pe care locuitori i n ' a u u i t a t - o 1 ) .

A rămas iubirea , respectul p e n t r u da t ină , ca re ae păstrează în bolta joasă a negus to ru lu i , î n

căsuţa f rumoasă a tâ rgoveţu lu i , î n m a r e a cu r t e cu două ca tu r i , cu î m p r e j m u i r e de zid, cu pază de sălbateci zăvozi î na in t ea aca re tu r i lo r b ă t r î n e care n u cup r ind mai n imic . E o da tor ie ca via ţa de mişcare ce se pregă teş te să n u se a t i n g ă de aceste scumpe scule, ca r i dau fa rmecul acestui colţişor de lume . A r ă m a s b u n a v ia ţă ţărănească^ de oare­care belşug, a satelor vecine, de u n d e v in la bâl­c iur i , m a i ales la cele de sân tă -Măr ie , d ă n ţ u i t o r i d in şapte sate î n şapte p o r t u r i , a căror po t r iv i r e a r fi î n adevăr s t r ă l u c i t o a r e 2 ) .

î n t r ' u n „ c e n t r u " sun t p răvă l i i l e , î n ş i r a t e pe o lungă s t radă , g r ă d i n a p l i n ă de col ţur i de um­bră , u n d e se pot aduce l ă u t a r i şi bere bună , câteva d i n Cur ţ i l e cele mai vechi, p r i n mul te le încăper i ale că rora ră tăcesc u m b r e de boieroaice sărăci te . Şi acolo e sărăcia Văleni lor , de u n d e a plecat tâ r ­gu l tot, aşa p recum din mănăs t i r e a S ina i i a ple­cat t â r g u l , r e şed in ţa rega lă şi locul de v i l eg ia tu ră al S i n a i i de astăzi .

Dăunăz i , c lădirea , dela s fârş i tu l veacului al X V I I - l e a e ra în decădere, dacă n u î n r u i n ă . F u ­sese d ă r î m a t ă în t â i de u n cu t r emur d in veacul a l X V I I I - l e a , apoi de c u t r e m u r u l cel s t raşn ic dela 1802; a tunci o înă l ţase d in nou, î m p r e u n ă cu clo­po tn i ţ a şi chi l i i le , cu a ju toru l u n u i polcovnic din­t r e tâ rgoveţ i , egumenu l grec de a tunc i , d in 1802-9, care ocârmuia acest mitoc al Cotroceni-lor. D a r şi d u p ă această r e p a r a ţ i e biser ica a în­ceput să 'ş i p i a r d ă puterea . I n u r m a mul to r stă-r u i n ţ i ale u n u i p reo t cu in t en ţ i i bune , p r i m a r u l , u n h a r n i c f iu de sătean care a p u t u t să a j u n g ă în r î n d u l şi ch ia r în f run t ea celor d i n t â i gospo­da r i ai t â rguşo ru lu i , dl S imion P i s a u , s'a îndu­plecat să d reagă cele s t r icate . D a r s'a făcut g re ­şeala de a se înoi şi u n d e n u e ra nevoie.

S 'au ş ters insc r ip ţ i i — aceia a luc ră r i l o r de d u p ă 1802 •— s'a făcut d in nou, fă ră a le foto­g r a f i a măcar î n î n t r e g i m e , ch ipu r i l e cet i tor i lor , s 'au văps i t cu u le iu r i , î n t r ' o u r î t ă culoare cafe­n ie , cei doi s tâ lpi r ămaş i d in obişnui te colonadă care despăr ţ ia t i n d a femeilor de biser ica p r o p r i u zisă, s 'au făcut sf inţ i noi î n genu l „modern" . To­tuşi , cu îna l t a clopotniţă, care poa r t ă încă sus de tot, o insc r ip ţ i e grecească, t ă m â n j i t ă cu cenu­şiu, cu l a r g a cur te p l i nă de m o r m i n t e î n t r e zidu­r i l e de p i a t r ă , cu a rmonia l in i i lor arhi tec tonice , cu insc r ip ţ i a cea veche săpată deasupra uş i i , cu podoabele sculpta te ale acestei uşi : cei p a t r u evan­ghelist! în cele p a t r u col ţur i , f lori mul te , şi ch ia r u n c iudat culbece sus, la mij loc, — cu uşa şi poate ch ia r s t rane le h ic ra te f rumos de u n maes t ru care şi-a î n semna t numele , cu mul t e că r ţ i ma i vechi, mănăs t i r ea , aşezată pe u n tăpşan , care se vede b ine d in toa te pă r ţ i l e , face încă impres ie , deşi u n a ma i mică decât în vechile v r e m u r i când în j u r u l ei se a d u n a toată via ţa d in aceste p ă r ţ i .

Ceva mai depar te , u n pod de p i a t r ă îna l t t rece peste apa ce se r ă s f i r ă uşor pe u n l a r g p a t de p r u n d peste care a t â r n ă crăci le sălcii lor.

P e s t e apă sau „va le" — i-se zice şi Văleanca —. e casa apelor , u n chioşc d u p ă moda turcească, u n d e gâ lgă ie izvoarele la care v in locui tor i i cu sticlele şi cofiţele lor. D u p ă obiceiul s t răvechi , modă de Constant inopol , o cafenea s implă e în-ghebată î n j u r u l locului de u n d e pleacă unde le răcor i toare şi, cu ceşcuţa goală î na in t e , oameni car i n u ş t iu ce-i luc ru l şi t i m p u l şi ce lume se mişcă în j u r u l l in i ş t i i lor de a ţ ip i r e . Apo i tot m a i în sus, aceeaşi „ s t r a d ă m a r e " t rece î n t r e clă­d i r i publice, î n t r e b ă r b i e r i i m a i m u l t goale şi în­t r e p răvă l i i de câteva fe lu r i , î n care , agale , ne­gus to r i şi meş ter i r o m â n i îş i fac, foar te cura t , ro­s tul de câşt ig.

S t r a d e înguste , p r i n t r e uluce şi z i d u r i , duc la maha la le , p r i n t r e aceleaşi b u n e case paşn ice sub coper i şur i le ţ ugu ia t e de ş ind r i l ă neagră , ce p a r e că n u poate pu t rez i . O biser ică se află î n .mijlocul f iecăreia . Colo biser ica Berceni lor , o imi t a ţ i e , dela începu tu l veacului t recut , a mănă ­s t i r i i , cu o c iuda tă insc r ip ţ ie î n care slovele să-

*) De atunci numărul Evreilor s'a înmulţit. A r fi vre-o patru, cinci familii (1909). 2 ) E , şi nu prea. Portul se strică, ori se duce! (1909).

pa te au due tu l celor arabice , î n t r e b u i n ţ a t e d e T u r c i ; apoi b iser ica lui F i l i p , b u n u l T r e t i Logo­făt F i l i p , care e ra p r i v i t ca u n binefăcător î n toate p r iv in ţe le al Ţ i n u t u l u i şi ca re e pomen i t î n t r ' o f rumoasă cuvân ta re s implă a junsă p â n ă la noi p r i n mi j loc i rea profesorulu i Gor jan , t r a ­ducă toru l H a l i m a l e i (după el au veni tot das­căli d is t inş i , ca Dav id Almăşanu , l a t in i s tu l d i n Braşov, şi, mi-se spune , ch ia r v i i to ru l a r h i m a n ­d r i t I l a r i u P u ş c a r i u , al t A r d e l e a n ) . M a i depa r t e , î n t r ' u n Ţ i n u t ca de ţ a ră , b iser icuţa Ber ivoieş t i -lor, p e care m a h a l a g i i i o cred veche de t re i su te de an i , se r e p a r ă cu chel tuia la l o r ; în aprop ie rea ei se r id i că o cruce de pomen i r e d i n veacul a l X V I I I - l e a . Sf. l o a n , m a i ap roape de cen t ru , pe d r u m u l ce scoate d in Vă len i spre Nord , e p re fă ­cu tă eu to tu l , f i ind ch ia r î n î ncepu tu r i l e sale foar te nouă. Şi , în sfârşi t , tocmai la capăt , o bi­serică de p r i n an i i 1830, Sf. Nicolae, cu b u n e zugrăvel i ce p a r încă proaspete , l ângă g r ă d i n a u n d e se face o s i n g u r ă da tă pe an , la P a ş t i , ho ra p e n t r u popor .

Lista cursurilor d i n a n u l 1911.

A . D . Xenopol : „Din Istoria Românilor". Vi rg i l Ar ion: „ D i n sociologie". A . C . C u z a : „Din economia naţională". C . Alimănişteanu: „ D i n economia naţională". V . Bogrea : „Literaturi europene". N. Dobrescu: „Din istoria bisericii". Dr . I . Răducanu: „Organizarea naţională a vieţii

noastre economice". Lt.-col. I . Manolescu-Mladin : „Armata română în

trecutul românesc". D . N. Ciotori: „Gimnast ica suedeză" G . M . Murgoci : „Geologie şi geografie". Dr. St. Bogdan : „ D i n domeniul chimiei". Dr. C . Sumuleanu: „Din domeniul chimiei". V . Pârvan: „Istorie veche". H . Frol lo: „Din literatura italiană". Ing. Mircea: „Despre petroliu". N. D . Popovici-Lupa: „Gospodăria noastră rurală". N. Iorga: „Istoria Românilor după călători străini". N. Iorga: „Istoria Românilor după scrisori contim­

porane".

Din străinătife. Răscoala din Albania. Coresponden tu l z iaru­

lu i englez T imes , publ ică u rmă toa rea corespon­den ţă d i n P o d g o r i ţ a :

„ A m i sp răv i t t u r n e u l dela f r u n t a r i i , p e n t r u a vis i ta re fug i i l e dela M a l i s o r v A m p a r c u r s u n m a r e n u m ă r de sate, î n t r e P l a v n i ţ a şi P o d g o r i ţ a . Aceste sate sun t p l ine de re fug ia ţ i , d i n t r e ca r i cea m a i m a r e p a r t e e î n t r ' o desăvârş i tă mizer ie , cu toate că M u n t e n e g r e n i i î i a ju tă cu slabele lor mij loace. A m dat peste o casă care adăpostea n u ma i p u ţ i n de 36 persoane. A p r o a p e toţ i r e fug ia ţ i i sun t b ă t r î n i , femei şi cop i i ; bă rba ţ i i valizi sun t încă la campanie . L a Goutobski , am văzut o t r u p ă de câteva sute de oameni . N i c i u n u l d i n ei n ' au-zise vorb ind despre amnest ie . Le-am făcut cu­noscute condi ţ i i le ofer i te de g u v e r n u l t u r c şi le-am zis că S u l t a n u l a ofer i t 10.000 l i r e p e n t r u r econs t ru i r ea caselor d is t ruse .

E i mi-au r ă s p u n s cu o ene rg ie sălbatecă că n u se vor înapoia la ve t re le lor, ch ia r dacă su l t anu l le-ar umplea casele cu aur . E i ziceau că n u sun t decât p a t r u secole, când e rau n e a t â r n a ţ i , şi că n u vor cu n ic i u n chip să se supună j u g u l u i t u r ­cesc. E i au a d ă u g a t că regele Nicolae e s i n g u r u l lor p r i e t en şi că n ' a u p i e r d u t încrederea î n el. A u dec la ra t că avutu l lor a fost d i s t rus şi că a t ro­c i tă ţ i f ă r ă seamăn au fost comise cont ra lor. S 'au a r u n c a t b ă t r î n i şi femei în f lăcăr i le caselor apr inse .

L a Goşişs pe g r a n i ţ ă , am văzut o m u l ţ i m e de case î n r u i n ă . Câteva sate creş t ine au scăpat de perzan ie , p robabi l d in p r i c i n a vec ină tă ţ i i ime­dia te a t rupe lo r m u n t e n e g r e n e dela g ran i ţ ă .

I n sa tu l F a n d i n a am văzut peste 500 refu-

O B I L E l i cea mai modernă execuţie s e pot procura l a :

pentru dormitor sufragerie

locuinţe, garton în garnitură de

p Ä s f Ä Sibin-Maiyszeben, Str. Şajnna Hr. I . f a b r i c a n t d e m o b i l e

1

gia ţ i . Toţ i refuză să se în toarcă acasă f ă r ă o ga­r a n ţ i e expresă a regelui Nicolae. Al t fe l ei sun t decişi să moară de foame sau să se a runce în la­cul Sen t a r i . P e colinele d in vecinăta te , u n m a r e n u m ă r de locuinţe s u n t deşar te şi n u se vede o vie ţu i toare , î n a fa ră doar de soldaţi i tu rc i , ca r i au ocupat colinele acestea.

D u p ă ş t i r i le aduna t e d in toate pă r ţ i l e , ţ a r a Mal isor i lör catolici a r fi complect devastată . De a l tă p a r t e , toate casele a p a r ţ i n â n d t r i b u r i l o r ca­tolice din. Sere l i şi d in K a s t r a t i au fost incen­dia te . M ă r t u r i i l e i ta l ieni lor , ca r i au asistat la pune rea focului , n u lasă nici o îndoia lă cu p r i ­v i r e la aceasta".

* Programul guvernului francez. Min iş t r i i au

ţ i n u t aseară u n consil iu de cabinet şi au s tabi l i t l in i i l e p r inc ipa l e ale dec la ra ţ iun i lo r min i s te r i a le , d a r au ho tă r î t ma i cu seamă să facă tot posibi lul ca buge tu l actual să fie votat.

Dec la ra ţ iunea min i s t e r i a l ă va fi foar te scur tă şi va a f i rma î n t r ' u n mod h o t ă r î t do r in ţa cabine­tu lu i de a guve rna şi a revendica toate preroga­t ivele pu te re i .

Cab ine tu l va însuşi reformele d in p r o g r a m u l p receden tu lu i cabinet , da r se va ocupa m a i în t â i de rea l izarea re formei electorale cu n iş te modal i­t ă ţ i în s ta re de a fi p r i m i t e de î n t r e g u l p a r t i d r e p u b l i c a n ; apoi de re fo rma fiscală şi de s t a tu tu l func ţ ionar i lor ; da r cât mai c u r î n d va depune toate s i l inţele spre a face ca budge tu l actual să f ie votat f ă r ă în tâ rz ie re . Nou l cabinet se va sili să obţ ină r e in t eg ra r ea impiega ţ i lo r căilor fera te , d a r a dec la ra t că va r e n u n ţ a să 'ceară pa r l amen­tu lu i măsu r i l e la care s'a g â n d i t cabinetu l pre­cedent.

N u m a i în u r m ă min i s t e ru l va p rez in tă u n pro­iect p e n t r u r egu la rea chest iunei de l imi tă r i lo r car i au p rodus cunoscutele răscoale.

Invitare de abonament. Stăm în faţa unui nou semestru de abona­

ment. Acum când o campanie detestabilă, nelo­ială şi ingrată s'a pornit împotriva ziarului no­stru, drept răsplată pentru nesfârşitele sale ser­vicii aduse cauzei naţionale, avem. îndoită nevoie de sprijinul prietenilor şi a cetitorilor noştrii statornici şi credincioşi, cari nu s'au lăsat misti­ficaţi nici terorizaţi.

Ii rugăm pe toţi şă grăbească cu reînoirea a-bonamentelor, şi să facă o propagandă în cercul lor, pentru câştigarea de noui abonaţi, pe re-stanţieri să-şi achite datoriile lor, căci ziarul no­stru este avizat acum la propriile sale puteri în lupta grea ce o duce pentru intereséle naţionale.

In faţă, loviţi cu şeaptesprezece procese de presă, dintre cari cel diutâiu se va desbate Ia 16 August în spat« loviţi de focul concentric al unei propagande organizate de calomnii, min­ciuni şi invective, nădejdea noastră se reazămă p e acea p a r t e sănătoasă a publicului, noş ţ ru care are independenţa sa de judecată, spiritul de dis­cernement şi : devotament adânc, desinteresat şi sincer pentru cauza naţională.

Apelăm deci la ce e mai bun în societatea noastră, la acea parte, a publicului nostru care poate crede în îndemnurile cinstite ale unui ziar, în mărturisirile sale de credinţe loiale şi drepte, fiindcă cugetarea ei însaş este nestricată, loială, dreaptă şi cinstită.

Abonamentul la „Tribuna" este: pe» un an — — — — 28.— cor. pe х/г an — — — — 14.— cor.

I pe V4 an — — — — 7.— cor. pe 1 lună — — — — 2.40 cor.

In România: ! pe un an — — — — 40.— cor. í pe 1j2 an — — — — 20.— cor.

; Redacţia şi Administraţia „Tribunei."

„T R I B U N A "

I N F O R M A Ţ I I . A R A D , 29 Iunie n. 1911.

— B u l e t i n m e t e r e o l o g i c Institutul metereologic anunţă vreme caldă, cu puţine ploi în părţile de cătră miază-noapte şi apus.

Temperatura la amiazi a fost de 24-4°/0 Celsius.

— Sănătatea Maiestăţii Sale Regelui Carol. Ni-se anun ţă din Sinaia : Majestatea Sa Regele Carol. este perfect restabili t . Zil­nic face plimbări lungi, în jurul parcului castelului şi chiar excursii până la ..Cui­bul Principesei" şi „S tâna regală" acom­paniat de prinţesa Maria şi prinţişorul Ni­colae.

— Concertul Corfescu în Lipo va. N i s e anunţă din Lipova: Artistul nostru N. Corfescu a anunţat pe Dumiuecă seara, un concert în sala delà hotelul Arhiducele Iosif. Publicul românesc face pregătiri pen­tru participare în număr cât mai mare la acest concert.

— Dl N. Iorga despre părintele Mangra. In revista sa «Neamul Românesc,» dl Nicolae Iorga osândeşte cu toată asprimea declaratiunile părintelui Vasile Mangra, careaîndrăsnit >-á ceară guvernului delà Budapesta disolvaea comitetului şi partidului national.

Dl Iorga spune : «Un Mangra poate răsări ori unde. Şi în Ger­

mania, în Anglia, în Suedia, în Norvegia şi Da­nemarca. De ce nu ? Sămânţa dracului se svârle doar pestă lumea. Dar, în a.ele ţări, iată ce se face cu buruiana Satanei.

«Un glonte într'o astfel de piele? Dar cine are să fie prostul care să aleagă moartea prin ştreang pentru a face din Mangra un erou şi martir ! Nu. Ci de o altă moarte trebuie să se facă vrednic un astfel de neom. De moarte morală.

«înţelegeţi. In jurul lui^gôlul. Ori unde Nici un Român nu intră unde stă el, unde mănâncă el. Vorba lui n'are răspuns. Scrisul lui se aruncă necetit Bolnavii nu 1 primesc când vine cu tru­pul Celui vândut Iui Iuda întâiul Mai bine în­gropare fără preot decât cu . Satanailă pe urmă. Şi, când cutează a face slujbă în biserică, să iasă din Bisercă toată lumea. Iar cine s'a îndărătnici sà rămâie, să fie învăţat minte.

»O naţie întreagă să proclame moartea morală a celui mai fără de ruşine dintre vânzătorii pe care de mult timp i-a dat, în ceasuri de blestem, acest neam !»

Dl Saba Şomănescu, fost président al Ca­merei şi al Ligei Culturale, a trimis la Roma o frumoasă coroană de lauri,1 toată de argint, spre a fi depusă pe monumentul regelui Italiei Victor Emánuel II, ca omagiu din partea unui patriot român, celuia care a contribuit atât de mult la unitatea poporului român.

— Demisia d-lui Xenopol din partidul conservátör-democrát Din laşi ni-se scrie : Dl A. D. Xenopol a acordat un interview ziarului «£venimenrub din Iaşi, prin care confirmă ştirea că a demisionat din partidul conşervator-demo-cfa td ih cauza deosëbirei de idei dintre d-sa şî dl Take Iorrescu, dâr adaogă că nu se ya înscrie deocamdată în nici un ait partid. Unele ziare a-firmă anume că dl Xenopol va intra în parti­dul naţionalist al d-lui N. Iorga.

, ) — Noi membri de onoare ai c României June,» Din Viena nd-se scrie: Societatea «Ro­mânia Jună» din Viena a proclamat ca membri de onoare pe filantropul ! Stroescu, publicistul Scotus Viator, doctorul Biartu din Buzău, dl 1. Moţa, directorul ziarului «Libertatea» dinOrăştie şî pe aviatorul Viaicu.

— „Povestea mea." Se anunţă din Londra: Luisa, fosta moştenitoare a tronului saxon, şi-a scrie biografia, care va apare la toamnă. Titlul cărţii e : Povestea mea. In introducere d-na To-selli spune :

Am fost provocată să desmint afirmaţiile inexacte câte s'au răspândit de zece ani încoaci, despre

1 lutîe n. 101Í

viaţa şi faptele mele. Am tăcui până acuma, fiind­că am ţinut sub demnitatea mea, să răspund ca­lomniatorilor mei. Acum însă, când copiii mei nu peste mult ajung vârsta, când li-se vor povesti aceste calomnii, îmi împlinesc datoria mea de mamă, dacă voi spune adevăratele motive, cari m'au silit să părăsesc Drezda şi din pricina că­rora am fost exilată din Saxonia. Nu vreau, ca istoricii Habsburgilor şi a familiilor domnitoare saxone să continue aceste inexactităţi.

In introduce d-na Toselli protestează că dânsa ar fi autorea cărţii Bekentnisse einer Prinzessin. Pe co­pertă ieste pusă ca autoare : L u i s a d e T o s c a n a m o ş t e n i t o a r e a d e o d i n i o a r ă a t r o n u l u i s a x o n .

— Teatru î n Beiuş. Corespondentul nostru care a raportat, în n-rui delà 28 Iunie, despre re-prezintaţia teatrală din Beiuş, ne roagă să mai adăogăm la acea corespondenţă că, alături de d-na Livia Dr. Cosma a muncit pentru reuşita reprezintaţiei teatrale şi d-na Anghela Sălăgianu n. Buteanu, profesoară la şcoala de fete.

Laudă i-se cuvine şi d-lui Demian Sebeşianu, învăţător în Secusig, care a pus la dispoziţia di­letanţilor o colecţie întreagă de frumoase costu-muri bănăţeneşti, contribuind astfel în măsură mare ca sărbarea să aibă caracter adevărat româ­nesc.

— Tot tricolorul. J a n d a r m i i , î m p r e u n ă cu pre to r i i , persecută şi mai depar t e t r icolorul no­s t ru . I n Marcoveţ ( B a n a t ) , unde s'a făcut alege­rea consi l iului comunal , a legă toru l Toade r Ure ­che se încinsese cu u n brâu , în care e rau şi colo­r i le noas t re . U n j a n d a r m 1-a provocat , să-şi des­cingă b râu l . Se 'n ţe lege că R o m â n u l nu 1-a ascul­ta t , spunându- i , că b r â u l e la po r tu l românesc o pa r t e d in îmbrăcămin te , deci după ord inu l chiar al lui K h u e n - H é d e r v á r y nu-1 poate sili să umble descins ca u n lăieţ . J a n d a r m u l 1-à dus , însă, la solgăbi răul , care conducea a legerea . Ca sa-şi câş t ige iu te u n mer i t „ p a t r i o t i c " i-a lua t Româ­nu lu i b râu l cu sila şi 1-a mai da t în ju­decată. ' „ F . Pop.,,

— încheierea anului şcolar în Sibiiu. Zilele acestea toa te şcoalele din Sibi iu şi-au închis pop..-ţ i le. î nche ie rea festivă a anului la Seminani l A n d r e i a n s'a făcut M a r ţ i î n 14/27 I u n i e , la orele 10 a. m., în sala i n s t i t u t u l u i p e n t r u fes t iv i tă ţ i .

Jo i , în 16/29 I u n i e , la 11 ore a. m. s'a făcut încheierea fes t ivă a anulu i şcolar la Şcoala ci­vilă de fe te a „Asoc ia ţ iun i i " . Impl in indu-se în anu l aces ta 25 de ani delà în f in ţa rea acestei scoa­le , M e r c u r i în 15/28 I u n i e s'a a ran ja t u n frumos concer t î m p r e u n a t cu reprezen ta ţ i e t e a t r a l ă din p a r t e a elevelor şcoalei.

To t în aceste zile s'a înch ia t anul şcolar şi la celelal te scoale s t ră ine din Sibiiu, — două gim­nazi i şi două scoale reale , săseşti şi u n g u r e ş t i — unde grosul elevilor, mai cu seamă la g imnaziul unguresc , îl dau în p r i m a l inie Român i i . (Mai toţ i elevii sun t R o m â n i ) . ţ

— Vaporul „Principesa Maria. Din Bucu­reş t i se a n u n ţ ă că vaporu l „Pr inc ipesa M a r i a " al serviciului m a r i t i m român, înch i r ia t de da­mele musu lmane p e n t r u recepţ iunea sul tanului , s'a înpotmol i t e r i seara lângă P r i n k p o . Pasage­rele au debarca t . încercăr i l e de despotmol i re na au reuşi t .

— Vlahuţă în ungureşte. A m adus şt irea că , ;N i rvana" D lu i I . L. Carag ia l e , a fost tradusă în ungureş te şi pub l i ca t ă în foi le tonul ziarului „ V i l á g " . N u m ă r u l de astăzi al aceluiaş ziar a-duce acum o t r a d u c e r e reuş i t ă din nuvelele lui Vlahu ţă .

— Salariile profesorilor noştri din Blaj. Consi l iul şi sena tu l de admin i s t r a ţ i e al fundaţiu-ni i şu lu ţ ane şi-a ţ inu t şedinţele în Bla j , la 16 şi 17 I u n i e . Desp re şedinţele aceste i-se scrie. între altele, „Gaze te i " :

D u p ă t e rmina rea p r o g r a m u l u i şedinţei sena­tu lu i , s'a cons t i tu i t to t în sala arhierei lor o con­fe r in ţă sub pres id iul d-lui P o p de Băseşti , care d iscu tă ches t iunea înmul ţ i r i i salarelor profeso­ra le de aici, s tabi l ind două isvoare. A n u m e să se mărească d idact re le , apoi să se colecteze un fond a n u m e în scopul augmen tă r i i acestor salare ; e'a şi ales cu ac lamaţ iune un comitet esecutiv, care să s tabi lească un plan, după care să a jungem mai cu rând la ţ in tă . I n comitetul acesta s'au alee domni i : Dr . Vic tor Smigelski , Dr . Vasil iu Suciu,,

"Hüffe" n. 1911 . T R I B U N A " Pag. 7

jmonioi, Dr. Teodor Mihali şi Dr. Ştefan' C. Pop, deputaţi în cameră , D r . I u l i u Man iu , advo­cat dieeesan, Dr . A u g u s t i n Che ţ an d i rec to r g im­nazial, Ioan N e g r u ţ i u , d i rec to r p r e p a r a n d i a l , D r .

!ripon, Dr . Iz idor P o p , advocaţ i George P a p , MHizilier minis ter ia l , D r . A l e x a n d r u P o p , medic riidiecesan, Gavr i l ă P r e c u p , profesor , Ş t e f an toşian, spir i tual , D r . I o a n P o p medic sup. mil i­ar; Dr. Ioan Mihal i fiscal comi ta tens , şi A r i t o n 'ѳра protopop. •yln comisiunea p r egă t i t oa r e de 3 s 'au reales

5 ani domni i S imeon P o p Mate i , George P o p uliu Bárdosy . Averea funda ţ i imi i a fost cu sfârş i tu l a n u l u i

• 1.032^534.30 cor., i a r cu f inea anu lu i 0 a fost 1,087.497.68 cor. deci în decursu l a-ui 1910 capi ta lu l a crescut cu 54.863.38 cor.

H— Aur în minele delà Brad. D i n B r a d n i s e nimica că*în mine delà M u s a r i u s'a da t peste

ţbăgată v înă de aur . S'a găsi t î n t r ' u n loc o can-frte compactă de 40 kg . aur , cu aceas tă desco-îire s'au r e lua t d in nou săpă tu r i l e în această nă, care e ra men i t ă pă răg in i r i i .

Victimele uraganului din Triest. Zi de zi e pescuiesc cadavre de ale v ic t imelor u r a g a n u -ni din Tr ies t . P â n ă acum s'au af lat şasesprezece

4фѵге, r ă m â n â n d şi pe ma i depa r t e necunos-eà numărul complect al v ic t imelor .

- Expoziţia şcolarilor. La şcoala noastră in comuna Hondol, cu ocaziunea examenului le finea anului, s'a aranjat o mică expoziţie de usâfuri cu motive româneşti şi unelte economice, «erate în mic, din lemn. Lucrurile de cusut le-au jerat fetiţele delà şcoală, în timp scurt de 2 luni, «b conducerea harnicei domnişoare Olivia Mi-äij, fica preotului din loc ; iar uneltele economice l-au lucrat elevii delà şcoală sub conducerea în-ţitorului I. Crişan. O bucurie curată şi omul-toire mângăitoare a umplut inimile poporenilor ştri, când au putut privi cu de-amânuntul lu-

tile frumoase şi practice a'e micilor lor copi-pe lângă răspunsurile înţelepte şi plăcute ce

kauzit delà ei şi din cele ale învăţăturei. oate acestea rezultate edificatoare se pot ajunge colo unde preotul şi învăţătorul îşi cunosc che-іагеа şi se silesc a face din destul datorinţelor >r sfinte pentru neam. <7". Rom.»

\ - Falsificator de bancnote româneşti. elegramele din Viena au anunţat că un anume uium Moscovici din Piatra-Neamţu a fost ares-it deoarece s'a descoperit la locuinţa sa banc-ote româneşti fals i tate . Adeyăratul său nume tfe după cât se pare Beno Marcovici care a dis-irut de vre-o 7—8 luni din Piatra-Neamţ după e a incassat 5000 de lei cu poliţe falşe delà dl jn. Ipnescu-Pleşea, şi la banca industrială, po.-li cir semnături falsificate ale unfr comercianţi [pentru care ispravă a fost trimis în judecata ibunalului din acest oraş.

• U r a g a n în Bucureşti. In urma căldurilor ijuatoriàle cari au fost în ultimele zile în Bucu-tşti, eri pe la orele 11 dim. o furtună puternică a deslănţuit asupra Bucureştilor. Sute de case au fost desvălite de furtună, mii e arbori fructiferi şi copaci au fost trîntiţi la imânt, iar alţii scoşi din rădăcină şi aruncaţi la ire distanţă, numeroase case au fost inundate 'nu a lipsit mult ca să nu înregistrăm şi vic­iile omeneşti.

jseaua Pahtelimon pe o întindere de 500 — rnetri era rompîect inundată. Apa ajunsese

o înălţime de un metru. | tnPutjţile caselor şi podeţele, pluteau pede-asu-

Liar circulaţia vehiculelor era absolut irrjpo-

Şi în alte părţi a bântuit acest uragan, dur nu se cunosc până acum toate stricăciunile ce a pri­cinuit.

Din judeţe vin ştiri că firele telegrafice şi tele-foakeau fost mai pretutindeni stricate pe de o porte.ide: furtuni, iar pe de alta din cauza descăr­cărilor electrice.

Mulţi stâlpi de telegraf au fost trăsniţi.

— Distincţie. D. los i f Micu prin d e c r e î u ţ r e ­ga l 1713 d in 12 I u n i e a fost decora t cu o rd inu l „Crucea servic iului credincios cl. I . " D o m n u l los i f Micu este f iul d-nei şi d lui los i f Micu pa-roch în comuna Fe ld ioa ră (Braşov) şi func­ţ ionar a l min i s t e ru lu i de domeni i d in Bucueş t i . Fe l i c i t ăm pe d. Micu l a b i n e m e r i t a t a dis t inc-ţ iune .

— Újságul din Cluj. Aceas t ă gaze tă ungu­rească, f i indcă a p a r e î n C lu j , a r e ae ru l să cu­noască toate chest i i le car i ne f r ă m â n t ă p e noi . Scr ie mereu despre R o m â n i , r ă s t ă lmăc ind faptele , fie d in reac red in ţ ă fie d i n pros t ie . N u de m u l t a scris u n ar t icol despre an iversa rea d lu i I o r g a , ia r astăzi polemizează cu domnul Xenopol . D a r cine a re vreme să se ma i ocupe şi de spusele ăstorfel de f i ţu ic i ?

— Noui avocaţi români. î n a i n t e a comisiei de e x a m i n a r e d i n Budapes t a au depus astăzi cen­zu ra de advocat u r m ă t o r i i cand ida ţ i r o m â n i : D r . Coriolan G r ă d i n a r , D r . V. Boronca, D r . I l i eGrop-şian, toţi t r e i bănă ţen i şi D r . Hetcou , să tmărean .

— Insuflcenţele instrucţiune! juridice. Se a n u n ţ ă d i n O r a d e a - m a r e : P ro feso ru l delà aca­demia de d r e p t d in Oradea-mare , Dr. Molnár Imre, a făcut obiectul une i cr i t ic i severe insuf i ­cientele actualei i n s t ruc ţ i i j u r i d i c e m a g h i a r e . A spus că s tuden ţ i i î n d rep t sunt p reocupa ţ i m a i m u l t de p a r t e a u t i l i t a r i s t a a car ie re i , fondează fami l i i î n a i n t e de t e r m i n a r e a s tudi i lor şi îş i sa­crif ică astfel p r e g ă t i r e a super ioară . Cei ma i m u l ţ i simt în s ta re poate să câşt ige m u l t e pa ra l e , da r r ă m â n jurişti răi. m

— „Pia Desideria." Sub acest t i t lu u n u l din­t r e cei ma i de seamă cr i t ic i l i t e r a r i ai Sârbo-Croaţ i lor M a r k o Car ( p r o n u n ţ a t Ţ a r ) scrie în­t r ' u n ziar de f r u n t e sârbesc, u n ar t icol î n care îşi rosteşte dor in ţa ce a re fa ţă de n e a m u l său. Zice că de-ar fi bogat , ar în temeia o revis tă p r i n care a r u r m ă r i două scopur i : a ) ' cu l t ivarea idea­lu r i lo r estetice î n l i t e r a t u r ă şi b) s is tematica u r ­m ă r i r e a rea l izăr i i unităţii culturale a Sârb i lo r şi Croaţ i lor . D a r Car m a i zice, pen t ruca îndeo­sebi un i t a t ea l i t e r a r ă a acestora să se înfăptu iască , t r ebu ie ca la această revis tă să conlucreze şi Sâ rb i şi Croaţ i , p r ecum şi ca ia să n u se întemeieze nic i î n Be lg rad , nici î n A g r a m ; căci pa t r io t i s ­mul şi ambi ţ i a locală a r face ca revis ta să n u poată d ă i n u i în nic i u n u l d in aceste centre . De-aş fi eu bogat , zice Car , aş face aceasta revis tă în­t r ' u n cen t ru cu l tu ra l mai m u l t n e u t r u , şi p e n t r u Croaţ i şi p e n t r u Sâ rb i , a n u m e în R a g u z a . Cu t recu tu l său s t ră luc i t în ale cu l tu re i şi cu si tua-ţia-i geograf ică care o p u n e î n a t i nge re nemij lo­ci tă cu lumea ( l a t ină ) apuseană, R a g ü z a a re pu­t in ţ a ca idei le vechii cu l tu r i l a t ine şi de p rog res — care convin m i n u n a t s p i r i t u l u i sud-slav — să le f r ămân te , să le prefacă şi să le t r a n s m i t ă în celelalte p ă r ţ i ale poporu lu i nos t ru sârbo-croat .

I a r g â n d u l cu care M a r k o Car repe tă „de-aş fi boga t" î n aceasta „ P i a D e s i d e r i a " este, pe cât se s imte d in ele, de-a ambi ţ iona pe v r ' u n u l d in bo­gă tan i i Sâ rb i sau Croaţ i spre a î n f ă p t u i această revis tă sârbo-croată la Raguza .

— Alegerea de notar din Crocna. I n t r ' u n u l d i n n u m e r i i noş t r i t recuţ i , a m publ ica t , pe baza u n e i corespondenţe, că preo ţ i i d i n n o t a r i a t u l Croc-nei , au votat la a legerea de no ta r ţ i n u t ă î n 22 1, c. cu cand ida tu l u n g u r Velics, cu toate că subpre­fectul Bolyos József, candidase şi doi român i .

P r i m i m acum o l u n g ă î n t i m p i n a r e delà pă­r in t e l e Ioan Serac, d in F e n i ş , î n care s p u n e că este adevă ra t că subprefectul a cand ida t şi . doi român i , d a r n i m e n i n u se aş tepta la aceasta şi a legă tor i i se anga jase ră p e n t r u Velics , f i indcă competenţ i i r o m â n i nici n u i : a avizat despre in­ten ţ i a lor.

Cei ce au s t r i g a t î n t â i „Tră iască Vel ics ! " n'au. fost p reo ţ i r omân i , cum s'a sus ţ inut , ci ovre iul Polá t sek , azi m a r e p r o p r i e t a r al domen iu lu i d i n Iosăşel, ca re ar pu tea fi în man i l e u n u i roniân, ca să n u se amintească numele Consis torului d i n Arad . Dea l tcum, adaogă pă r in t e l e Serac , cu po­s tur i le de notar d in semin ţ ia noas t ră — precum n e a r a t ă e x p e r i e n ţ a — - n u ne p u t e m fer ic i .

Cu toate astea, t e r m i n ă cil Serac , aveam no? cu ra ju l să s t r i găm pe u n u l d i n n e a m u l n o s t r u , e ra însă p rea tâ rz iu , d i n două rele deci ( u n g u r şi j i d a n ) a m ales pe cel ma i mic .

— Femeia la Eschimoşi. L a Eschimoşi fe­meia es te p r iv i t ă ca u n obiect de schimb, pe ca r e b ă r b a t u l î l dă în p r e ţ u l cel m a i mic , celui ce voieşte să-1 poseadă. Cu p re ţ u rne ş t e v re -un a l t obiect , de care a re l i p să ; p ie le de animal , o lance, sau p u ţ i n ă fă ină . T a i n a căsă tor ie i nef i ind cunoscu tă la ei, t â n ă r u l conduce în şa t r a sa pe fa ta , cu care voieşte să t ră iască împreună , f ă r ă nici o ceremonie . D u p ă ce se s a t u r ă de ea, o dă la u n a l tu l , l uând şi el a l tă femeie.

P r e f e c t u l de pol i ţ ie al Canadei de N o r d , Yenn igs , şi-a pus de scop al vieţ i i p ropaga rea m o r a v u r i l o r creş t ineş t i î n t r e Eschimoşi i „Kor gu lock" , locui tor i ai ţ ă r i i . L e ţ ine vorbi r i , în-demnându- i să abandoneze t r a i u l lor să lbat ic , şi să lege căsător ie . Cu toa tă abnega ţ iunea , cu care l u p t ă acest mis ionar , r ezu l t a tu l dovedit p â n ă acum, e p u ţ i n mu l ţumi to r , deoare ce n u m a i 4 Eschimoş i i-au u r m a t s fa tu l . Cu to t r ezu l t a tu l pu ţ in , Y e n n i g s susţ ine şi ma i depa r t e p r o p a g a r e a moravur i lo r , căci zice dânsu l „va veni v remea când vor vedea Eschimoşi i adevăru l n izu in ţe lo r me le . "

— Despre defunctul rege al Belgiei, Leopold. P a o l i X a v i e r cunoscutu l de tec t iv al cur ţ i lo r eu­ropene publ ică î n t r ' u n ziar n iş te a m ă n u n t e d in v ia ţa fos tu lu i r ege al Belgie i Leopold, făcând şi o ca rac te r i za re reuş i t ă a defunctu lu i . S p u n e î n t r e al te le , că Leopold e ra ocupat ma i mul t de afacer i f inanc ia re , car i îi aduceau veni t m a r e , F ă c e a mereu la p l a n u r i pe car i le dic ta apoi sec re ta ru lu i său, ca să n u le u i te . I n toa te afa­ceri le aceste n u cerea a ju tor s t r ă in .

I i p lăcea m u l t P a r i s u l u n d e cu toa te poveş­t i le ce se născocise în j u r u l lui , n u cau tă p lăce­r i le a t r i bu i t e lui . I n t impu l de 10 ani , în ca re z iare le umor is t ice îl af işau ca pe cu r t ezanu l

• renumitei Cleo de Merode , rege le n ' a avu t o s ingură î n t â ln i r e cu dânsa. U r a muzica, t e a t r u l , a r t a m o d e r n ă , în schimb admi ra a r t a clasică, m o n u m e n t e l e vieţ i i şi avea o s lăbiciune deose­b i tă p e n t r u f lori . Avea t e a m ă de, răceală , pe care servi tor i i folosindu-o ca p r e t e x t p r i m e a u de câ te or i voiau concediu. E r a deajuns ca să s t r ă n u t e în fa ţa r ege lu i ca dor in ţa lor să f i ^ ascu l ta tă

Desp re baroneasa V a u g h a n , P o l i spune , că ea a fost s ingura femee iub i tă de Leopold. De ja la în t â i a vedere , rege le s'a îndăgos t i t în dama cea f rumoasă care e ra pe a tunc i n u m a i de 22 de ani . Re la ţ i a lor a fost t ă i n u i t ă m u l t ă v r eme .

Cu min i ş t r i i săi rege le Leopold se p u r t a scur t . N u oda tă s'a e x p r i m a t că „min i ş t r i i mei sun t proş t i , da r îşi pe rmi t to tuş i l u x u l aces ta , deoarece t r e b u i a să facă ceeace voiesc eu" .

— Mare incendiu în Salonic. D i n Salonic s e a n u n ţ ă că în suburb iu l Hao-ia Sofia a izbucni t ie r i noap te u n groaznic incendiu , care a p u t u t f i local izat de-abia azi d iminea ţă . P a g u b a pr ic i ­n u i t ă este eva lua tă la două mi loane coroane .

br. VICTOR GRAUR. Medic universal, medic şcolar calificai, profesor de Iglei i i

Institui de dantistică. J $ r e 4 , ÄHdrassy-ter Nr. 22. — Etajul 1 In faţa palatului administrativ (comitatului)

ECONOMIE.

Nouă cale ferată. Min i s t e ru l de comer ţ a d a t ooncesiune să se facă Іистагііе de p r e g ă t i r e pen­t r u l in ia f e ra tă S ib i i u—Răş ina r .

h m i d t N W curelar şi fabricant de şele şi geamantane

Budapesta, VII., Rákoczy-ut 25.

Pegăteşte cu mult totfelul de acecesorii pentru trăsuri şi călărie. Cele mai fine.genţi pentru călă-orie şi toaletă, geamantane, portaion ee, portţiga{-rete, brîuri-şi săculeţe p. temei în m. asortiment Articole de vânătoare şi sport, în orice calitatei biciuri, be(e de călărit, jamperi, footbaluri, etc-

Pag. 8 . T R I B U N A 4 1 Iulie n. 1911

Pod peste Olt. F i r m a de negus to r i e de l emne M e r s i n g şi Lassel a p r i m i t pe rmis iunea de a con­s t ru i u n pod pes te O l t , ce duce la pasu l T u r n u -Roşu . Chel tu ie l i le de c lădire fac 80 d e mi i co­roane .

*

Ajutoare pentru învăţăceii delà comerciu. Socie ta tea comercianţ i lor român i d in Braşov o-fe ră pe ani i 1911—1912 a ju toare de câte 50—100 cor. a n u a l p e n t r u învăţăce i i apl icaţ i deja sau p e n t r u acei car i se vor aplica de aici î na in t e î n Braşov la vre-o r a m u r ă de negoţ .

Aces te a ju toare se as igurează învăţăce i lor pe 3 ani cât se vor afla în Braşov la vre-o r a m u r ă de negoţ dacă se p o a r t ă b ine .

P e t e n ţ i i după aceste a ju toare au să subş tear -nă aici u r m ă t o a r e l e documente :

1. Ca r t e de bo tez ; 2. A t e s t a t de şcoală ; 3 . A t e s t a t despre s ta rea ma te r i a l ă a p ă r i n ţ i l o r ; 4. Cei deja apl ica ţ i la u n s t ăpân au să a l ă t u r e şi con t r ac tu l înche ia t cu şeful şi ap roba t de au tor i ­t a t ea indus t r i a l ă şi comercia lă d in loc.

Cerer i le de a ju toare sun t a se adresa domnu­lui I o a n Săbădeanu , comrc. în Braşov.

• Braşov , 15/28 I u n i e 1911. Ioan Săbădeanu m. p. , p reşed in te . Ioan Len-

geru m. p . secre tar . *

M a r i n a d e r ă s b o i u a R o m â n i e i dispune de o şantieră în Galaţi care ca toate întreprinde­rile statului, cauzează multă bătaie de cap guver­nelor.

In apropierea imediată a şantierei se mai află o a doua, care e proprietatea firmei Fernich.

Stabilimento tecnico din Triest şi-a pus ochii pe amândouă. Pe alui Fernich A şi cumpărat-O. Cu guvernul român acum pertractează.

Stabilimento Tecnico ţinteşte să facă din aceste întreprinderi o şantieră modernă. Va acorda mare ATENŢIE construcţiei de vapoare de răsboiu, de va­poare comerciale, remorchere şi elevatoare de ce­reale, spre care scop i-ar sta la dispoziţie un front, lung de 400 metri, spre Dunăre.

BIBLIOGRAFII. A apărut în editură proprie «-Elemente de geo­

grafia universală* pentru preparandii si şcolile medii, de Nicolae Mihulin profesor.

Sp poate comanda la librăria »Tribuna« din Arad.

A apărut şi se găseşte de vânzare la „Li­brăria Tribuna" cu preţul de 2 cor. plus 20 bani porto :

Iuliu Tr. Mera: Din Ţări străine. Stu­dii şi schite de călătorie. Un elegant volum de 160 pagini, cu portretul autorului şi o prefaţă de R. Ciorogariu.

Cuprinsul volumului e ; Raff ael ; O ţară fericită (Germania) ; Pictura olandeză ; Michelangelo ; Rembrandt ; Tizian ; Din ţara morilor de vânt ; Capri ; Cel mai mare idealist; Sora lui Leopardi; Sorrento ; Savonarola.

*

A apărut şi se găseşte de vânzare la librăria «Tribuna» cu preţul de 50 bani :

«Ce e Tribuna zilelor noastre» de Octavian Goga.

Cuprinsul broşurii e: 1. Noua harţă şi urzitorii ei. 2. Adevăraţii «proprietari» ai «Tribunei». 3. Un paradox frivol : Tovărăşia «Tri­

buna» — Mangra. 4. Tabu. 5. Rostul scriitorilor în «politică». 6. Două mentalităţi : Budapesta — Bucu­

reşti. 7. Prin noi înşine. 8. Adevăruri. 9. Scrisoare deschisă cătră dl dr. A. Vaida.

Poşta Redacţiei. O. S. (Viena). Nu o cunoaştem nici noi.

Poşta Administratul. Atanasiu Botezan, Petrósz. Abonamentul D,.

voastre e achitat până la 1 Iulie 1911.

Redactor responsabil: Iuliu Giorgio« „Tribuna" institut tipografic, Nichin fi nu ,

I B 1 I I

m GRUBER DEZSŐ

magazin de pălării şi. articole de modă pentru bărbaţi.

Olwj—Kolozsvár, Colţul străzii W e s s e l é n y i şj Szép,

vis-à-vis cu hotelul »Feszl« '

Noutăţi în pălării de domni şi copii, albituri, cravate şi totfelul

de articole.

FVeţuri solide!

HI M» i Serviciu conştiinţios! | ащ зд"

H I ; I S Z M I K S A

M O B I L E în

Oradea-mare-Nagyvárad Calea Rákoczi-nt Ho 14.

(Lângă Дроіо).

Leon Tolstoi. 1

49

RĂSBOIU ŞI FACE. ROMAN.

Trad. de A. C. Corbul .

(Urmare).

Generalul îşi încruntă sprîncenele, întoarse privi­rea şi-şi văzu de drum:

' — Doamne! ce naivitate! zise el. Nesvitzki, isbucni în rîs şi—1 îmbrăţişa pe prinţul

Andrei, dar acesta, foarte palid, îl respinse şi întorcân-du-se cătră Gerkoff cu o flacără de mânie în ochi:

— Domnule, rosti el cu vocea pătrunzătoare şi cu un tremurat uşor al fălcii de jos, dacă vreai să-1 faci pe bufonul, nu te pot împiedeca, dar îţi declar că dacă îţi vei mai permite astfel de glume fată de mine, te voi învăţa eu cum trebuie să te porţi.

— Dar n'am făcut nimic, doar l-am felicitat, făcu Gerkoff.

— Eu nu glumesc cu dta, să taci! strigă Bolskonsky şi lăsă pe Gerkoff cu buzele umflate.

— Linişteşte-te, prietene. — Dar înţelege odată, răspunse prinţul Andrei.

Ori suntem ofiţeri cari iau parte la succesele şi la tri-stetele campaniei, ori suntem nişte lachei pe cari afa­cerile stăpânilor nu-i interesează. Au pierit patruzeci de mii de oameni, armata aliată e distrusă şi mai poţi glumi? spuse el în franţuzeşte. Lasă asta pe seama unui neghiob ca acest domn, pe care l-ai făcut prie­tenul dtale. Dar dta să ou te tii de aşa ceva.

El repetă cuvântul neghiob în ruseşte cu un aecent

francez, în scopul de-a fi auzit de Gerkoff. El aştepta să vadă dacă nu cumva, husarul i-o răspunde ceva, dar acesta ieşi din odaie.

XXIX.

Regimentul de husari din Pavlograd era la o dis­tanţă de două mile de Braunau. Escadronul din care fă­cea parte Eostoff îşi avea cartierul în satul Zalz-senk. Rostoff locuia cu comandantul escadronului De­misoff, în cea mai bună casă din sat. '

In 8 Octomvrie, în vreme ce întregul stat major era zăpăcit de vestea înfrîngerii lui Mack, viata escadro­nului nu era tulburată de nimic. Demisoff, care jucase toată noaptea la cărţi, nu se întoarse încă acasă; Ros­toff însă ieşise dis de dimineaţă ca să îngrijească de furagiu şi se întoarse călare destul de devreme.

— Ce-ti face stăpânul? întrebă el intrînd în casa pe care o ocupa împreună cu Demisoff.

— Nu l-am văzut de^aseară, răspunse Lavruşka, ordonanţa lui Demisoff. Sunt 'sigur că a pierdut la cărţi. Fiindcă atunci când câştigă se grăbeşte să se laude la toată lumea;- de vreme ce nu s'a întors până acum, e semn că e jumulit rău.... Când o să se întoarcă acasă are să fie furios. Vreţi cafea?

— Bucuros, bucuros. După zece minute Lavruşka servi cafeaua. — Uite-1 că vine. De acum am păţit-o. Rostoff se uită pe geam şi—1 zări pe Demisoff. De­

misoff era un om mic de statură, rumen la faţă, cu ochii negri şi strălucitori, cu mustăţile şi părul sburlit; tunica îi fâlfăia descheiată, pantalonii lui largi de hu­sar, cădeau în cute şi chipiul îi era dat pe ceafă. El venea spre peron cu chipul întunecat şi cu capul plecat.

— Lavruşka! strigă el. — Vino imbecile. — Vin şi fără să" mă înjuraţi, răspunse Lavruşil

• — Ah! te-ai şi sculat, rosti Demisoff intrând în odaie.

— De mult, răspunse Rostoff. Am fost la furagiu | am văzut-o pe fraeulein Matilda.

— Şi eu sunt tufă. Nu, nici odată n'am avut aşa glii-vion... Cum ai plecat tu, am început să pierd... Ei, să vină ceaiul!...

Şi Demisoff tot mai posomorit şi arătându-şi dinţii săi albi şi puternici, începu să-şi treacă manile pria părul său negru, stufos ca o pădure şi cifulit.

— Inchipuieşte-ti, nici o cartă... El luă pipa pe care i-o întindea ordonanţa, ц

strînse pumnii, aprinse tutunul şi strigă bătând ca pi< ciorul în pământ:

•— Şapte de as, îndrăcitul, câştiga mereu... îşi sparse luleaua şi-o svârli încolo. Apoi, dupa i

clipă de tăcere, începu deodată să-1 privească pe Ros tof'f cu veselie.

— Dacă ar fi cel puţin muieri pe aci! Dar nu, nu ne ^imâne decât să bem... Dacă ar începe cel paţij lupta! Hei, cine e acolo? strigă el, auzind în d uşii nişte paşi grei de cisme, un zângănit de pinteni şi o tusă respectuoasă.

— E sergentul major, făcu Lavruşka. Demissoff se strâmbă cât putu. — Ce păcat! zise el aruncând punga în care abe*

de mai rămăseseră câteva piese de aur. Prietene Boţ stoff, ia numără ce mi-a mai rămas şi pune'mi pung» sub căpătâiul patului. Apoi ieşi.

(Va urma).

Nr. 133 — 1911 „ T R I B U N A * * Pag. 9

Un candidat de advocat cu practică, află aplicare momentană în cancelaria advocaţială a subsemnatului.

Dr. Gheorghe Roxin, advocat.

Oradea-mare (Nagyvárad).

Wäll i schhof tabiliment de hydroterapie şi sanatoriu •anjat conform tuturor recerinţelor mo-lerne; dietetică după sistemul Dr. Lahmann; băi de aier, de soare, de abur, de aier cald,

Ile acid carbonic, de oxigen, de radium, i medicinale şi electrice, gimnastică etc.) minute depărtare dela Viena în regiune romantică sănătoasă. Indicat la toate boalele nervoase şi cele ! schimbului organic (neurasthénie, histerie, amende,

idiibet, diathesă urica, reumatism, boale de stomach de intestine etc. : —

Cură de slăbire şi jngrăşare.

stabiliment nu se primesc morboşi de boale infec-1 ţioase şi boale psychice. —

Posta: Maria Enzersdorf bei Wien . Tdţgrame şi telefon : Wallischhof-Giesshübl bei Wien.

Cu prospecte şi cu detailuri stă Ja dispoziţie -direcţiunea şi medicul-şef al stabilimentului:

Dr. Marius Stürza.

I N U R . I ii «gti xxoxxx de vândut.

* » -Adresaţivă cu toată încrederea la proprietarul

de vii din Siria (Világos) Petru Benea, căci Vă trimite numai vinuri bune, curate şi pe lângă

'preţurile cele mai moderate.

Vinuri vechi : Vin alb K — 6 6 litru. Rizling —*68. Roşu — 7 4 .

Vinuri noui : Carbenet alb K —-98 litru. îiUer K —'52. Rizling K —-54. Rizling şi ije amestecat K —*50 litru.

Rachie de treve (comină) K 1*48 litru. Rachie de drojdii 2-18, Rachie de treve

'(comină) specialitate K 1*80 litru. Vinul şi rachiea să expedează cu rambursa ela 50 litri în sus sub îngrijirea mea proprie Vase dau împrumut pe timp de doauă luni Pentru calitatea vinului garantez.

Petru Benea propr. şi neg. de vinuri

Világos ( 4 r a d m.)

Silk m

Dulapuri de gh vane de scăldat

prevăzute cu cuptor de Încălzit.

Vane de legănat, de şezut şi pentru copii pre­cum şi orice articole igienice în execuţie solidă se află în asortiment bogat, pelângă preţuri con­venabile. Totfelul de lucrări de tinichea pentru clădiri, apeducte cu gaz aerian, instalaţii electrice. H. M. WOLLNER, Budapest V., Arany János-utcza 22/H. (Colţul Bálványu.)

Telefon 36 - 6 3 . Catalog gratis şi franco.

Gândiţi-Vă la viitorul Vostru ! In contra lipsei omul se poate apăra pe sine, precum şi pe cei de aproape dacă cumpără

obligaţiunile societăţii de ajutorare reciprocă

„BIOS" (Timişoara). Fiecine se poate asigura, pe lângă plătirea taxei de înscriere 10 cor., a taxei de membru 12 cor., apoi pentru eventualele cazuri de moarte 2 cor. — toate plătite în un an — la cazuri de moarte suma de 2000 cor. — pe timp de 3 ani ; la cazuri de incapabilitate la lucru suma de 50 cor., lunar: iar după o plătire de 30 ani o anuitate de 600 cor. Ori-ce tată poate asigura pe fată la zestrea de 2000 cor. iar pe copil Ia majorenitate tot 2000 cor., — plătind rate bagata'e. Dacă moare cel-ce plăteşte, încetează plătirea ratelor, iar copiii respectivi, primesc până la etatea de 15 ani anu­itatea de 30 cor., iar la căsătorie ori majorenat suma asigurată. — Institutul are dep'ina acope­rire. Suma asigurată până acum se urcă la 20 milioane. — In casa statului e depusă suma de

200.000 cor. cauţie

Cu lămuriri şi prospeet serveşte atât cen­trala din Timişoara cât şi agentura din Arad.

Şef-agent pentru comit. Arad şi Hunedoara:

Kökényessy J. Károly, Arad. Se pr imesc bărbaţi d e încredere ca agenţ i

la sate ori oraşe .

Pentru sezonul de primăvară! Recomand magazinul meu bogat

asortat în i J albituri, cravate şi miţe 5

8 Mare asortiment In pălării d e băieţi 2

pelângă preţuri fixe. Totodată recomand S m atelierul meu de blănărie m î pentru efectuarea a totfelul de lucrări

ce cad în branşa aceasta pelângă pre ţuri moderate şi serviciu prompt.

Cu deosebită stimă:

2 Joan Bálint (János) 9 2 Timişoara-FabriC. Palatul orăşănesc. J • • • • • • • M M * * * » » * »

І Adolf Wosfry* <S atelier pentru garderoba de domni Ш ^ Nagyzszeben, Reispergasse 11. ® Ж Recomandă magazinul său Şf? ® bogat asortat cu stofe de

Sibiiu, Braşov, Brünn şi stofe Ж englezeşti, apoi uniforme mili-

tare, costume englezeşti pentru ® dame ; jachete, mantale, după ( £ fazonul cel mai nou pe lângă ® garantă, cu preţuri moderate.

^ Serviciu p r o m p t şi conşt i inc ios . ^

DERERA EDE SUCCESORUL LUI RADOCSAY Timişoara-Cetate, Piaţa Lendien

Mare depozit în dulape frigorifere, maşini pentru îngheţată şi unt, mase de bucătărie şi spălat (patentate), aran­jament de aluminiu pentru bucătării şi unelte de aramă, tinichea şi cu smalţ. Depozit pentru meseriaşi. Fabricaţii de mâna întâi pe lângă preţuri ieftine şi fixe.

Mm Elise Weissberger mare depozit de corsete, Timisoara-TemesYár-JózseíFáros Strada Kossuth Nrul 1 5 .

Fabricaţiuni proprii: Corsete moderne se pregătesc după mă­sură, pe lângă preţu­rile cele mai ieftine. Mare asortiment în cordoane de dame.

Primesc repara­turi de branşe.

Comandele din pro­vincie se îndeplinesc

punctual.

[Horváth Béni mehanic

Nagyvárad, Kossuth Lajos-u. 18. Recomandă în atenţia publicului din

loc şi provincie, atelierul său me­hanic aranjat de nou, unde primeşte comande, şi r e p a r ă p i d e lucruri ce aparţin în branşe precum maşini de cusut, de scris, biciclete şi gramofoane etc. Utensiliile acestor maşini le are în depozit. Reparaturile se efectu. ază repede şi prompt.

I il

Pag. 10 „ T R I B U N A" Nr. 133 - 1911

Invenţie Nonă. Invenţie Nona.

Moară de ofel pentru întrebuinţare în economie şi acasă; ma­cină excelent orzul, cucuruzul şi grâul, se în­vârte cu mâna, puterea de muncă a unui băiat de şasă ani, un ki logram pe minut pelângă garantă şi se capătă numai într'o mărime.

Pretai 14 coroane, Face aparate pentru desfacerea sămânţe i

de lucerna şi trifoiu, de mânat çu puterea ori cu mâna cu puterea ori cu mâna, de aplicat în ma­şina de îmbătit ori de sine stătătoare. Preţurile să se întrebe la

Kádár Gyula fabrică de aparate de desfăcut sămânţa trifoiului şi atel ier de reparat maşini în

Nagyvárad, Villanytelep mellett.

Penlra femei şi bărbaţi CAPSULELE SÄNID

s'au adeverid ca cel mai sigur remediu fără nici o injecţie, contra pleuoragiilor subite şi cronice. O cutie cu instrucţia aplicăr (conţinând 100 capsule) 6 cor. Unicul re­mediu sigur contra slăbirei şi impotenţiei funcţionale sunt renumitele capsu le l e în­tăritoare ale Drului Timkó L st icla cos tă 10 cor. şi se trimite contra ramburs delà

Farmacia „Magyar Király" Budapesta, V., Marokkói-utca 2,

Piaţa Erzsébet. Corespondenţa să se facă în limba română. |

1J? Scoaterea dinţilor, dinţi artistici, poduri în gură, de aur, coroane, efeptuieşte

Q U I L R E 1 N H O L D D E N T I S T ,

pe lângă preţuri moderate şi garantă

LUGOŞ, STR. BONNÁCZ.

Ш strungărie artistică aranjată pe puteri

de maşini în

Braşov, Strada Lungă No 27.

Pregăteşte şi ţine în depozit dopuri şi pipe pentru buţi, de cea mai bună calitate, apoi dacuri, bile şi popice pentru biliard şi po-picărie precum şi totfelul de picioare pentru masă, pelângă preţurile cele mai moderate. Celor ce cumpără a douaoră li-se dă rabat.

— Lucrări de ornament. —

Luca K. Âbxiwits pregătitor de haioe prcojcţti

NEOPLANTA - ÚJVIDÉK.

foarte frumos.

Recomandă atelie­rul sân asortat cn totfelol de recvizite şi haine preoţeşti de Îmbrăcat în vremea slujbei In biserică. Pregăteşte tot-felnl de icoane sfinte le­gate frnmos ca aur şi mătasă, steaguri, prapore şi altele. Icoana Mormântul lui Chrietos tl face La cerere trimite

c a t a l o g şi preţ-curant g r a t u i t .

AUREL BRINZAÏj fabricant de unelte,

Ciobotari, ATENŢIUNE! Pantofari j s — 1

# g fabricant de unelte, J m BUDAPEST, YIIL, Losoncy-utca il j

Pregăteşte totfelul de unelte pentru c i o b o -

* t ă r i e şi p a n t o f ă r i e . ф Catalog trimit gratis.

m m

Funăria cea mal mare din Ілапллтіоа T a n n a T o t f e l u l de Ungaria-sudică — este a lui *JUdllUVlL& «JdUUö f u n n d e câ­nepă, de fir, brăcll, l egătoare . Aşezare şi scurtare d e funii d e cânepă pentru transmisiuni . — L u g o j ( L u g o s ) . Atelierul: strada Făgetului N o 77. — Magazin şi birou: Piaţa Izabella. —

Funării de cânepă, pe&ara színuáí ş* economii : Funii pentru trăsuri (pentru fân), leşătoars* da snopi, roaii penîrn boi, opritoare ştreanguri, hamacuri, mreje p. ре.эдвНІ, :гф!1з pentru cai etc. Torturi pentru ţesături, brâuri de cânepă şi de jută (pânză), bă­tătoare de câne­pă, pânze (Pack) ţesături, saci de cânepă, pânză şi jntă, pânze im­penetrabile, sbi-ciuri, cergi şi codorişti etc. etc. Serviciu prompt

C A R L G Ü R T L E R ' lăcătuş artistic şi pentru edificii

SIBIIU Str. Elisabeta 26 se recomandă la toate lucrările ce se ţin de specialitate mai ales

LA ZIDIRI NOI. Lncrărl ornamentice, precum peatră grilaj, grilaj la morminte şi galerii, se pregătesc conform gustului în modul cel mai succes.

Paratonere şl montarea lor. Instalat iuni deapaducte, closete, baie, introducere electrică executate cu măiestrie.

Reparaturi se frimesc. Mare magazin de căminuri perpetue în diferi Й lărimi.

Carl Gürtler \ \ s l

E D U A R D L E X E N tinichigiu şi antepriză de instalaţi uni

BRAŞOV, Strada Lungă No 29. TELEFON No 334.

Se recomandă pentru pregătirea muncei de tinichigiu şi galanterie la edificii, precum coperişe, şi învelişuri de turn, ornamente de metal, vase pentru bucătărie, dulapuri pentru g h i a ţ ă , vase pentru spălat şi altele. S p e c i á l i s t I n i a . d u e t e l a e a e e , c & n a l i e ă r i j conducerea de gaz de iluminat, şi instalarea camerelor de bălti

Lampe de carbid de totfelul delà 3 coroane în sus. — \ Engrosiştilor li-se dau rabat Depozit bogat în văfli de scăldat, cămine, closete Serviciu conştiinţios. Preţ moderate. Reparaţie promţ

s г *\

3 SI Щ

1

L e i t n e r Sándor m e c h a n i c ş i e l e c t r o t e h n i c -

Cluj—Kolozsvár, I Strada D e á k F e r e n c z Nrul 30,

Vinde şi repară pe lângă preţuri mo­derate: casse de bani, biciclete,

maşini de cusut, gramafoane şi maşini de scris. — Primeşte ori-ce muncă de branşă, precum : in­troducerea soneriilor, a lumini de electrice şi a diferitelor motoare.

, 1 3 3 — 1011 „ T I U B Ü N A " Pag. 11

I o s i f H a a s zugrav de biserici în

Nagyszeben -Sibiiu-Saggasse No 13. PBIMEŞTE :

' ia în itreprindere zu-ivirea de biserici,

An tot stilul, împodobirea hor, pictarea altarelor Ъ icoanelor sfinte precum [şi lucrări de aurărie.

Execuţie splendidă.

Inst, de zugrăvire artistică. Comandele se execută cu cea mai mare specialitate. La cerere face s c h i ţ e l e necesare, iar la angaja­ment merge în persoană.

Preţuri moderate.

'Fabrica de prăj i toare de cafea şi eäminuri brevetate a lacătarului :: ::

Ifj. F a z a k a s F e r e n c z

Siepsziszentgyörgy, Gróf Мікб-u 18. Recomandă on. public p r ă j i t o a r e l e de cafea

brevetate şi c ă m i n u r i l e (şparhert) recunoscute de cele mai bune, dintre cari până acum s'au couiandat peste 400 bucăţi.

Í Primesc şi ecsecut pelângă [preţuri moderate orice lucrări de jitrungărie în fier, repararea ma­rnelor şi raechanismelor de fier, [casselor etc. pelângă garanţie,

n'te franco fiecăruia care fa ziami acesta preţ-

curent despre prăjitoarele şi că­minurile sale brevetate

t r T T T T T T T T T T . T f T T T T î f f î 1

Cornel Tunner Mkistrie de m a r m o r ă şi granit în Timişoara-Fabrik, Andrássy-ut No 22. Timişoara-Josefin, Hunyadi-utcza No 4.

îşi recomandă magazinul său bogat asortat cu

pietrii monumentale table de marmoră, statui,

etc, fabricaţie proprie în executare de gust frumos şi preţ moderat

Având un magazin bogat, Hferează — mal Ieftin ca orice concurenţă. — Recomandându-se on. public roagă cercetarea binevoitoarelor comande:

Comei Tunner, "măiestru de sculptură în piatră.

taţi „TRIBUNA POPORULUI"! mă şi mai ieftină foaie poporală.

Cale mai moderne 9ЯГ mobile d t fier şi aramă şi cele mai practic*

bănci higie­nice de şcoală şl mobilarea lo­cuinţelor, hotele-

, , . lor, spitalelor si * şcoalelor, precum şl obiecte fabricate din cele mal bune ma e riale din ţară, lucrările cele mai solide de artă şl construcţie se Hfe­

rează numai de cătră firma

B e r n h a r d t R e z s ó ' u t ó d a Brassó, str. Neagră nr. 33.

- .ut acolo e cancelaria şl fabrica montată cu cele mai noi maşinării.—

I

• S T E I N M I K L Ó S • — — fJatoi-ieâ. de tăiat; pile — —

Oradea-mare — Nagyvárad. Fabrica: Damjanics-u. 30. Magazin: Teleki-u, 33,

Recomandă fierarilor şi comer­cianţilor atelierul său de tăiat pile bine aranjat, unde se pregătesc pile mici şl mari din oţel vărsat de prima calitate etc. Primeşte spre scobire pile mici şi mari vechi cu preţuri ieftine.

o STEFAN SLADECK IUN. g g FABRICĂ DE MOBILE g a v î r s e ţ Ь a

П strada' | tMSfc.B

D O D B D D D D D r i Cea mai renumită t

mare fabrică • de mobile • din sudul Ungariei

( V e r s e c z ) .

Pregăteşte mobi­le le cele mai mo­derne şi luxoase ca preţuri foarte — moderate. —

Mare depozit de plane excelente, covoare, per­dele, ţesături foarte fine — şi maşini de cusut. —

I I

•4P

Pag. i â „ T R I B U N A"

XIOYUX ШВ1 v â p s i t o r d e h a i n e , c u r ă ţ i t o r ch i ­mic , b r o d e r i e , şl i n s t i t u t p e n t r u sp&latul r u f e l o r c u a b u r î , î n ALBA IULIA • Gyulafehérvár. Széchenyi-u. (lîngă biserica călug). Primeşte curăţiri lucioase şi fine, cu­răţire de trusouri, albituri de desupt, de masă şi de pat, perdele şi ori-ce lucruri din branşa aceasta cu preţuri foarte moderate. Curăţire şi vopsi-torie chimică de tot-felul de haine pentru bărbaţi şi femei, pardesii fără a le desface, apoi materii de mobile, perdele, dantele etc., cu preţuri moder.

Nr. 133 — 1911;

SIBIIU (Nagyszeben), Strada Cisnădiei 47. neguţătorie pentru articlii de sticlă, porcelan şi metal ; farfurii şi blide

^ înflorate, rame p. icoane şl jloburi, lămpi, oglinzi, ţljle de sticlă etc.

Recomandă scule bisericeşti : Cupă şi vas de botez ; Potire argintate şi pe dinăuntru anrite; C ă d e l n i ţ ă ; Căldăruşe pentru apă sfinţită; Candele de părete de bronz; C a n d e l e a r g i n t a t e ; C r n e i ; S f e ş n i c e d e a l t a r , C a n d é l a b r e s . » . Ieftin de tot : ВФ* O s i z i . c i e l a . b i r u . s i x x r i t ~ţf& pentru 6 luminări, în mijloc cu vas pentru unt-de-lemn şi glob de — sticlă roşie cu prisme de sticlă cu tot preţul 43*— Coroane. -La dorinţă serveşte cu catalog gratis şl franco. — Telefon 190.

Щ •

A •

• •

A t e l i e r u l de f o t o g r a r a f i a t a lui »

( s i z h c g y i S á n d o r Cluj—Kolozsvár, Piaţa Mátyás király-tér Hr. 26. • • (Lângă farmacia lui Hintz). ш н

Aici se fac şi se măresc cele mai frumoase foto­grafii, deasemenea âcvarele, picturi în olei, specialităţi în pânze ori mătase, cari prin spă­lare nu se strică. La firmă fiţi cu băgare de seamă n'o confundaţi, Cluj - Kolozsvár, Piaţa Mátyás király tér N o 26, lângă farmacia lui Hintz. Referindu-vă la acest ziar veţi avea favor în preţuri.

m

• • ;

Johann S p i l e r ; * g fabricant de

>are de lut. Sibiiu Nagyszeben, Neustiftgasse 2,

Atrage atenţiunea on public, că primeşte pregătirea a ori-ce fel de

cuptoare descărcare şi zidirea vetrelor de fiert cu preţuri convenabile şi pe lângă serviciu prompt şi conştiinţios.

Comandele se execată imediat.

Orice reparaturi cu promptitudine şi cu preţuri ieftinei" Mare asortiment

de factoant,

t

4

r a s u r i închise şi deschise,

trăsuri cu un cal c a r a f e

pentru economie, lucrate foarte solid, le recomandă

CAROL WEINDEL, fabricant de (răsări SIBIIU—NAGYSZEBEN, str. Şîguna No 19.

Oompoziţii din cel mai bun material !

Ш Fondat Ia 1875. Fondat І а Ш . 9 шшшшшш ШШЖШ

prima fabrică de oglinzi şi cadre de tablouri în

DEBRECZEN. Recomandă negustorilor de galanterie

oglinzile de bazar calitatea I şi U, în coloarea lemnului de nuc, mahagon şi natură, dea» menea geamgiilor (uiegarilor) cadre 1 0 | 1 6 şi 8|,0 poleac în culoarea nucului pentru oglinzi, cu sau fără oglindi Ostrete din arin rusesc, pentru cadre în culoarea nucului sau mahonului. Oglinzi pentru cutii şi toaletă.

Preţ-curent şi m o d e l e s e trimit gra tu i t

Societate acţ. de maşini agricole şi mehanice (Mezőgazdasági és műszaki R. T.)

\ Nagyvárad, Himanóezy-u.l.

Mare depozit de maşini agricole şi metania Llferează ; maşini agricole şi industriale, unelte, aranja­

mente de mori, maşini de abur, motoare cu olei, benzin şi gaz. A u t o m o b i l e , articole calofornice, curcubete, pentru vin,

bere şi apă. Olei pentru maşini şi cilindre.

Totfelul de unsori pentru maşini, saci, ponevi , valtrap* ştreanguri şi pălămare; curele pentru maşini, pumpe, maşi pentru vin şi viticultură precum şi utensilii ; stropitoare, îngrî dituri de sârmă, cumpene, desinfectorii şi dulapuri de salviţ

Secţie de electricitate şi maşinării.

•TRIBUNA* INSTITUT TIPOGRAFIC, NICHIN ŞI C0N8. — ARAD 1911.