NU M ĂRUL 2 Lei) Anul al LXXXIX-lea n-l 65

■ţ *

Bnşov Dummecă 27 Iunie 1926»

l id a c ţ l a ş iA d m in s tra ţia iMATA UBERTAŢEi BRAŞOV

Telefon 226Hfemiament anual 360 lei Itoiftra strcinltate 800 lei Anunţuri, reclam®, după tarii

F o n d a t ă i » i l a a * H e t r g e l a r i ţ i u

Apare ie torci ®n pe săptămână. . . »mm— »«ina—MKMBgaigBMHMgttBBaBgaMM— aH

Prin fine însuţi, ceiăfene, şi penfru fine, ia libertate; legalitate şi cinste.

>

í

►

Farsa electorală s'a sfârşit CongresulFederaţiei Onlonea Femeilor Ro­

mâne din România Hare.Ca alegerea de Vineri

a senatorilor consiliilor co­munale şi judeţene s’a în­cheiat ultimul act al farsei electorale averescane. In­augurate cu prilejul alege« rilor de deputaţi în sem­nul violenţelor, cari au cul­minat în bătăi, vărsări de sânge şi omoruri, alegerile de Vineri „cu cari regimul şi-a complectat „ majo­ritateaa, nu s’aîi putut încheia altfel decât în ace- laş semn: desfăşurarea ce­lor mai obiecte siluiri a conştiinţelor, a teroarei şi a intimidărilor, cari au fost cu atât mai uşoare de apli­cat, cu cât era vorba de un colegiu restrâns de ale­gători: în fiecare sat câte 9 . consilieri — alegători.

Furia regimului s’a des* lănţuit deastădată îndeosebi asupra Ardealului, probabil pentru ca d-1 Goga să se răzbune pentru înfrângerile suferite la alegerile cari au premers. Punctul de atac l*a format îndeosebi Clujul, unde candidase veneratul nostru fruntaş Ştefan C. Pop. Banditismul era aici la largai său: sute de ale­gători au fost sechestraţi de organele administraţiei şi poliţiei; judecătorul F i- lipescu, vicepreşedintele bi­roului electoral, a fost ul­tragiat şi îmbrâncit de-un comisar de poli ţi«; la secţia de votare Mocio, urna e- lectorală a fost înlocuită; magistraţi şi ofiţeri corecţi an tost delăturaţi etc. etc. Astfel apoi candidatul gu­vernului a putut fi „ales* cu ceva peste 2 0 0 voturi.

In judeţul B ih o r 1 8 0 0 alegători au fost împiedecaţi dela vot Itiându-li-se certi­ficatele de alegători. Tot astfel la F ă g ă ra ş , unde 8 2 consilii comunale au fost disolvate în preajma alegerii.

Şi cu toate acestea Ardea­lul adato nouă şi strălucită do­vadă de aplipirea sa faţă de Partidul Naţional. In toate judeţele româneşti — nu vorbim de cele cu majori­

tăţi minoritare unde alegă­torii saşi şi maghiari au votat cu guvernul — can­didaţii Partidului Naţional au întrunit un mare nsmâr de voturi, iar îu judeţele H unedoara , A lba ş i S o ­m eş candidaţii naţionali au fost proclamaţi aleşi.

Cinste şi mulţumită ale­gătorilor români, cari pur- tându-se ca nişte ad ev ăraţi ero i ai moralităţii şi dem­nităţii naţionale, au dat o nouă şi usturătoare lecţie guvernului eşit din trădare politică!

Celor „aleşi* prin teroa­re, tradare, ultragiu şi furt, li se potrivesc cuvintele, pe cari le-a rostit eri In Cameră deputatul Mihai Po- povici, întrerupând pe pre­şedintele de vârstă Meissner:

mA (i eş it din trăd are şi asasin at*/

Aducem la cunoştinţa Societăţilor şi Reuniunilor fe­derate că Congresul Uniunii femeilor române se va ţinea în annl de faţă în zilele de 8 (N aşterea Sfintei M arii) 9 şi i o Septem ­vrie la B raşov , unde este Sediul Federaţiei.

Cu această ocsziune se va serba şi Ju bileu l R eu­niunii fem eilo r rom âne din B raşov , care împli­neşte 75 de ani dela în­fiinţare, fiind cea mai veche organizaţie socială de femei.

B raşov , 18 Iunie 1 9 2 6 .Ia numele Comitetului

de direcţieMaria R. Balnlescn,

preşedintă.

DIsoIvarea camerei agricole din Făgăraş Suveranul a semnat decretul de disolvare a camerei agricole din Făgăraş.

Dinlr'un turneu electoral.Fromoasn manifestaţie naţională dela Codlea.

Dumineca trecută ni-a fost dat si vedem esplozb sinceră a sufletului adevărat şi curat românesc.

Deputatul românilor din ju­deţul Braşov, dr. V. Nlfescu in* tovărăşii de preşedintele orga» nfzafte! păr. dr. P. Debu, apoi d-nii Iosii, dr. ioaneş şi d-nele dr. Niteseo, iosii şi Debu, au fă- «ut un mic turneu in judeţ Pen­tru a*şl arăta mulţumirea, că poporul românesc şî a ştiut ma­nifesta în alegeri atât de fru­mos conştiinţa românească.

S’au vizitat alegătorii din Ghimbav, Codlea, Vil den! şl Ţintar!. Alegătorii au făcut oas­peţilor o frumoasă manifestaţie de iubire şi încredere, in deo­sebi in Codlea au fost primiţi de un benderiu de călăreţi îu port naţional şt cu drapele na­ţionale şi conduşi Sn centrul cartierului românea«. In fata u- nei porfl de triumf împodobită cu verdeaţă şi flori) aşteptat! de întreg poporul, bărbaţi, fe­mei şl copii, îu sunetele fanfarei Românilor Codleni, deputatul nostru o fost îndelung ovaţionat; şl în timp ce o drăgălaşe fetită ti prezenta un splendin buchet, o ploaie de flori se împrăştia a- supra d-niei sale din partea copilaşilor din jurul automobi­lului.

Un fruntaş al poporului i-a spus cuvinte calde de primire la cari adânc impresionat a răs­puns eu mulţumire deputatul N tescu rostind un adevărat

orez politic pentru realizarea căruia a luptat şi va lupta în­treaga sa viată.

S’a încins apoi o horă ro­mânească in Jurul automobtluiui oaspeţilor, deputatul alături de alegători consfinţind semnul cercului, prin care Partidul Na­tional a zmuls la alegeri bi­ruinţa dreptăţii şi a moralităţii.

PetrecuR apoi cu nesfârşite urate, oaspeţii şi-au continuat drumul. Era exprimarea sinceră şi adevărată a sufletului popo­rului nostru, o manifestare caldă şi nesilită, care osândea paraă prin sinceritatea şi spontanei­tatea sn multele manifestări or­donate de organele administra­tive, manifestări cari au înce­put a slel fondurile comunelor noastre.

Asistent

Tineretul pe icalea cea bună

Dumineca trecută s’a inaugu­rat eu o deosebită solemnitate in Biserica din Btaşoo-oechi de curâud înfiinţata Societate a Tinerime! adulte din acea pa­rohie. După o vorbire rostită de parohul dr. Debu, in care a a- rătat scopul sublim al acestei so­cietăţi, care sub patronajul mu­cenicului pentru credinţa în Christos, „Sft. Gheorghe* are Sn vedere desvoit jrea culturali şi morală a tineretului prin o

D-I Mihai Popovici ameninţat cu împuşcare

Cetim în „România“:In judeţul Someş candidează

pentru lotul de Senator al con­siliilor judeţene şi comunale d-1 Ch. Pop, fost deputat de Gherla.

Candidatul guvernului e un tânăr politician care acum îşi în«epe cariera politică, ia fru moaşa vârstă de 73 ani.

In timp ee ai|i bărbaţi de Stat, in alte ţări şl, şi ta noi se gândesc la această vârstă să cultive florile şi să medii* ze a- supra deşertăciunii vieţi?, pă­rintele Cotuf, candidatul In vârstă de 73 ani, simte vigoarea tinereţii şl păşeşte hotărât la luptă.

Gestul părintelui Cot ut, con- stitue un record apreciabil şi de ar rfla de el chiar Clemenceau ar renunţ« la k t egereo ce şl-a dat de bună voe.

Ca să isbutesscă, părintele Cc tut a făcut un venerabil apel la jandarmi ca să i scoată se­nator., Jandarmii s’au executat, căci ce ord ne nu execută ei *âad le primesc de ia guvern?

In consecinţă s’au adunat /jandarmii) în comuna Lăpuş în tocatul preturii. DI Gh. Pop, fnsotit de d nil M. Popovici, fost ministru, depuUt şi părin­tele Mar, de put* t au voit să Intre in localul preturii din Li* puş ţi să stea de vorbă cu oamenii adunafl «colo.

Plutonierul Boroş i*a oprit. D«I Gh. Pop, M, Popovici şi părintele Man voind să treacă de cordonul jandarmilor, aceş• tia au tncârcat armele din or dinul plutonierului Boroş.

— Trageţi, le-a spas d l M. Popooici, ofâtăndude pieptul.

Jandarmii n’au cutezat şl pu- nându-şi armele la umăr s'au des­făcut şi au dat drumul celor trei să între în preturi.

E frumos, nu e aşa ? Se în­tăreşte spiritul de legalitate prfn asemeni procedee, nu e aşa?

Nu mai dezaprobăm asemeni fapte pornite de la spiritul a* nerh!« al guvernanţilor şl ne mărginim numai a le relata lă­sând ca fiecare cetitor sl facă reflecţiile ce va crede de cu­viinţă.

Nu putem însă să trecem cu vederea spusele pretorului din

Ueanda acelaşi judeţ» aure a declarat că „guvernul va trebui să reuşească in aceste alegeri (23 Iunie) chiar dacă ar fi să curgă dtn nou sânge ca la „Ru­şii Hunedoarei*.

Ge Dumnezeu ? Tofi sunt se­taşi da sânge ! De unde ie o fl venit această pofti, ce In­stincte atavice s'au deşteptat deodată în membrii grupului a* verescan ?

Faptul numai că s’a încărcat arma şi s'a îndreptat împotriva unor adversari politiei, trebue pedepsit.

Ce pedeapsă va da d-I Ave- rescu plutonierului Boro?, aş­teptăm să Vedem. Dacă nu-J pe­depseşte, d-1 Ave rescu are să tragă consecinţele.

In Ardeal au fost aleşi de cătrâ colegiile consiliilor comunale şi judeţene ur­mătorii senatori ai Parti­dului Naţional:

La H un edoara d-1 prof. univ. V* Ghidionescu în­trunind 2 1 0 9 voturi faţă de 1 4 9 7 voturi ale candi­datului guvernului.

La Som eş d-1 prof. G hiţă P op cu 1 1 8 3 voturi faţă de 9 8 2 voturi afe guver­nului.

La A lba-lu lia d-1 Dr* M arciac cu 5 4 8 voturi faţă de 4 7 6 voturi date guvernului.

Dela „A s tra “ . Membrii secţiilor ştiinţifice - literare sunt invitaţi de „Astra* să participe la şedinţa plenară în Cluj, în ziua de 29 Iu ­nie, orele 9 şi 3 îu aula bibliotecii universităţii.

îndrumare a lui pe căile ade­vărate, s’a invocat duhul sfânt pentru a fi călăuză membrilor societăţii şi aceasta s’a consti­tuit sub preşldentta tiuărulul funcţionar Silvestru Perşinar, nle cărui frumoase însuşiri sunt garanţie sigură, că societatea va merge numai spre progres.

S’au înscris până acum vr’o 70 membri, toR cu sufletul stă­pânit de dorinţa de a-şi îndruma viafa pe căile cele bune.

Dorim progres Societăţii cu convingerea că tinerimea din Braşov-vechi va ajunge o forţă reali de moralizare şl cultivare

| a poporului nostru, devenind 1 prin credinţă şi ştUntă membri J folositori Bftsericei şi neomului.

Ca D zeu înainte 1Asistent.

Donatlnne. D-nuI Dr. Axente iancu director medic şef al Cen­trului pentru ocrotirea copiilor Cluj a trimis prfn postă direc­ţiunii ltceutuj A. Şaguna din Bra­şov frumoasa sumă de 5967 iei pentru masa stud. „V. Onlţiu*. Primească donatorul pentru prea frumosul dar cele mat sincere mulţumiri. — Direcţiunea.

P««i»a 2. QASKET A TRANSILVANIEI Nr, 65 192«

PR IV IR E GENERALAasnpri Industriei din circumscripţia Camerei de comerţ şl indnstrle

Braşov In anii 1925.de I . 6. ¥. GOLOÛAÏI.

— Urmare —Trecem la industria textilă:

fabricarea postavului, piturilor, dimiei, diferitelor.feslturi ei ar­ticole de trecoteje, toate ramuri foarte bine reprezentate în cir« eumsclptia noastră. Numlrul to tal al întreprinderilor este de 66. Braşovul reprezentând 24 24% Sibiul 60 60% Târnava Mere 13.63% Făgăraşul 1.53%. In anul 1926 s’au iofilntat două întreprinderi una în Judeţul Si­biu şi alta în judeţul Târnava Mare şi s a desfiinţat o singuri întreprindere în judeţul Sibiu. In anul 1924 s'au înfiinţat 15 întreprinderi: 3 în Braşov, 8 în Sibiu, 2 Târnava Mare şi nu s-a desfintat ni si una

In general industria textili nu s-a desvoltat favorabil în anul 1925 Instalaţiile şt capitalul au rămas aproape aceleaşi. O buni parte din activitrtaa fabricilor de postav a fost îndreptat! a- supra comenzilor primite din partea Ministerului de război, a jandarmeriei, politiei şi a altor autorităţi publice. Criza esono* mică şi financiară extinzftndu-se tot mai mult a produs o stag­nare îs special în producerea articolelor de comerţ $i o su­praproducţie spre sfârşitul anu­lui în postavurile ţărfineşU mai aspre.j* . Lipsa unei bune resolte, inun­daţiile, restrictiunile exportului de cereale şi vite, taxele vama­le prea ridicate pentru unele materii prime importate au con­tribuit în mare mlsurS la agra­varea acestei crize.

In sfcfe mai line „camgsrn* fabricile au ficat însă cu toate* acestea un pas înainte ajungând s l rivalizeze cu produsele simi­lare streine, câştigând în bun« parte piaţa interioară. Comer­cianţii noştrfi s'au convins, că este mai avantajoasă a se a- proviziona cu produse indigene, fiind scutit! în felul acesta atât de marele rtzlc al fluctuatluni* lor valutare, cât şi de piaţa an* tidpalivă a taxelor şt cheltuell- lor vamale de 25—30% din va­loarea mărfurilor importate. Ne­gustorii ne-dispunând de fon* duri pentru a te aproviziona de-odată cu stocuri mari de marfă, cumpărăturile s’au făcut anul acesta cu mai mare pre* caufiune. Condiţiile de plată pe termen de 90—120 ziie acor­date clienţilor au cauzat între* prinderilor mari neajunsuri prin

faptul, că pe deoparte ele au lipsit fabrtcele de numerarul ne­cesar bunului mers al afaceri­lor pe de altă parte ele erau împreunate eu un mare rizV« valutar, leul notiru scăzând me­reu, creanţele întasafe după 4 luni şi de multe ort din lipsa de bani acest termen se prelungia, nu“maî echivalau Io valoare au mărfurile pentru oari se înca­sau. Fobrisautul care-şi procura şi el materiile prime de multe ori pe termen se vedea silit acum să plătească streinltătii o mai mare cantitate de le! in proporţie cu coeficientul deval- vării monedei noastre şl să su- porte astfel o pierdere la «are personal nu contribuise cu ni­mic. Ca urmare firească a ne- st ibiUiăjil monetare,, oriza de nu­merar, împiedecând realizarea regulamentului obişnuit a arun­cat chiar în neactivitate unele întreprinderi, cari deşi aveau activ suficient nu aveau lichidi­tăţi din cauza restrângerii sau a scumpire! exagerate a cre­ditului.

In acestor fenomene fa­bricanţi sunt neputincioşi. Ei trebue să plătească materia pri­mi cu bani gata şi cea impor­tată s o achite In valută forte, să plătească muncitorii dările şi impozitile cătră stat, tar măr­furile sunt sili|i să le desfacă fără bani şi pe termene de pia­ţă foarte lungi suportând ast­fel un rtzlc considerabil din cauza fluctuatluniior valutare. Acest rizie valutar fabricantul na i poate socoti Sn preţui de cost dîn cauzs, că tnărindu-se aceat cost,sg.măreşte preţui de vidare şi se sUbeşte In teiul âoăbta puterea de concurenţă.

“ 5 1 nu rare oH se întâmplă, ca scăderile cursului monedei noas­tre să înghită profitul normal calculat de fabricant. Câte ne­ţi j unsuri ar dispare dacă am putea ajunge odată ia stabiliza­rea monedei noastre. Un feno­men important s a produs în viaţa fa bricelor noastre de pos­tav în anul 1925 prin făptui că, statul a interzis importul de maşini vechi ce se aduceau mâl cu seamă din Polonia şi Cehoslovacia, din cauză că mul­te fabrici de postav din aceste ţâri, unde producţia postavului stegna Începuseră a-şl muta se­diul In ţară la noi. ia timpul din urmă se vorbeşte însă de a se reveni asupra acestei măsuri

atât de salutară din punct de vedere ai apărării Intereselor noastre Industriale. Exportului, «are se tace numai de unele fabrici In Turcia, Bulgaria, Gre­cia şl Jugoslavia cu marfă mai aspră „Braşova* ş! care ar trebui îacurejtt I se pune mari piedici prin laxa de export de 10 Lei lla kg. prin suprataxa transportului de 50% Şl prin taxele speciale ce le îaeasează oraşul Constant« asupra mărfu­rilor destinate exportului. Toate ««este «heltueli au o fnrurlre mare asupra exportului nostru In Orient unde se fotâlnes« fa­bricate din întreaga Eiropă şi unde o diferenţă cât de mici în preţul de «ost pun produsele noastre în inferioritate faţă da concurenţa streină. Ar trebui in interesul economiei naţionale să se desfiinţeze aceste măsuri restristive, «ari nu au altă me­nire de cât aceea de a îngreu­na eşîrea mărfurilor din ţară şi cari astăzi nu-şi mal au rostui, când producţia a ajuns s l în­treacă In unele ramuri necesi­tăţile interne. In rezumat putem afirma, cfi situaţia industriei tex. tiie s-a schimbat în anul 1925 în defavorui fabricantului şi c i nici perspectivele pentru 1926 nu sunt mai favorabile, dacă nu se vor suprima toate măsurile de ordin administrativ şi legisla­tiv cu «aracter ostil restrictiv, cari nu fac decât s l împiedece des- volt a rea firească a înduririef noastre. Se intenţionează înfiin­ţarea unui sindicat al fabri celor de postav din Ardeal

Industria casnică t.xtilă este

destul de bine reprezentată In clreum3aripţia noastră. O deo­sebită Importantă «re pentru a* ceastă industrie dtmia lucrată de gospodinele române din Sd- cetele Braşovului. Aaeastă di­mie, un postav foarte durabil dtn lână pură se Utrebuintează ta special pentru portul ţăranu­lui român. Ar trebui să se d«a o mal mare atenţiune acestei industrii casnite, «are dă de lucru unei populatluni ce nu are altă ooupaţiune; economia de ol a Românilor Scceleni, ca­re odinioară era în floare a dis­părut asum aproape cu totul, aşa îotât încurajarea industriei casnice a acestor Români este o necesitate din punct de ve­dere naţional.

Din bumb ic in şi cânepă se fac o mulţime de ţesături, cari aeoper o bună parte din trebu­inţele casnise.

— Va urma —

Expoziţia prol V. Maximillane deschisă la liceul ,A. Şaguna* dela 10—29 Iunie a. c. între orele 10—1 a. m. şi 4 —7 p. m.

Atragem atenţiunea onoratu­lui public asupra acestei expo­ziţii la care expozantul apare cu lucrări absolut nouă, cu pei­saje din cele mal Interesante re* gtuni ale României, intre cari j remarcăm splendidele cascade \ carpatine, interiorurf de pădure cu efecte frapante de lumină şi vederi din localităţi istorice ca î Sarmisegetusa, T. Szverin, Ada Kaieh etc.

Exishi imîtaHunlc! căror ambalaj s ea mana foarre mulicu celai Veritabilii ui Franck cu Punira de cafea însâ ca H fai ea acestor imitafiuni este mulNnfe* rioarâ a ces to! a. Va a pa­raţi deatari imiţatiuiu daca cereţi în mod explici!

f e r i t ó l t o i c li c u R a -ş n itc i d e c a f e c i

|MMCH F8ANCK SŐHKE $AfrBUCUREŞTI'8RA?0Vl"aST

Cronica SportivăColtea—B.M.T.E. 2:0 (1:0)

Joi 24 Iunie, s-a jucat onest match de campionat, câştigat de justeţe de Colţea, «are eu a- eesta îasheie anul în curs al n«estui sport, după un şte de vtetorii. Cu aceasta din urmi „Colţea* poate fi considerată campioana regiune! Breşo?

Jocul de J»i, a fost foarte frumor, şi muncitorii pot fi daţi ea exemplu pentru cavalerismul cu care luptă. Pe lâogS aceas­ta, «u afirmat prin însufleţirea şi anrbiţia cu care au jucat cfi este tuna din ce’e mal pericu­loase erivpc din regiune şf de fapt, daci îşi vor perfecţiona jocul arătat anul acesta, vor ajunge U rezultate şi mai fru­moase.

In ce priveşte pe »Colţea“, tehnica sa superioară faţă de a muacituriior o Indica de la In­se pil pentru câştigarea mat«t Juri ui.

*Campioaitele regionale de a-

tletlca Uşoară, din regiuoea Bra­şov, se vor fine în zilele de 28 şi 29 Iunie 1926, cu programul uruurior:

Luni 28 Iunie ora 4.Terenul Vânătorilor de Munte

(cezarmo): Au loc probele: 4 X 100 ştcfria, aruncarea grena­dei, triplu seif. 400 m. grrdari, 5000 m. şi 100 m. eliminatorii.

Marii 29 Iunie ora 8(Terenul Olimpia) aruncarea

prcniăîîl, salt lungim® fără ‘‘lan 1500 m. 200 m, salt cu pruj na, salt In iitaifmie fără elan şt 400 m.

După masă ora 3 fix: 100 nu finala, aruncarea discului, salt în înălţime cu avânt, aruncarea sulfţiei, 110 ic. garduri, 10 000 ro. aruncarea ciocanului, 4 X 100 ştafeta, 800 m. salt lungime cu avânt, şţafeta olimpică.

Distribuirea premiilor.•

Cum atletica uşoară prinde iot mal mult In opinia pubrteă, iteând un mas re ascendent asu­pra fooî bfekiui, prin necontes­tata se superioritate, şi cum în concursurile din 29 şi 29 Iunie, vor apare câţiva campioni na- ţicnsll, ca: Ştefan tastf, Lt. Ba­dea, Lt. Scârseciu, C$p£. Gris- tascu Vfnti’ă, Căpt. Pop Zorită, Căpt. Neacşu ioen şi Marton, sperăm că temea sportivă nu va lipsi de ajutorul său. aceste întreceri. M. I. S.

Cotiţi şi răspândiţi:»B a za t* Transiteraiei*

_________ FOILETONUL »GAZETEI TRANSILVANIEI“__________ |

Fluviul Amazon - Tatăl apelorDe cerând s*a întors în ora­

şul brazilian Part o expediţie americană, care timp de 10 luni a colindat isvoarele Amnonalni peetrn ca ai stadieze fabricarea canciacnini la local de orig ne. W. L. Schartz, ataşaţii comer­cial al Statelcr-Ualte la Rio de Janeiro publică in nltimni na* măr al re viatei »The National geographic Magazine* an articol intereaant asupra zeznliatelor acestor expediţii.

Amazonul na e namii cel mai ineg flavia (are o langlme de peste 6000 km.) cl şi cil mai puternic din întreaga lume; îm­preună ca afluenţii săi, ei acaldâ nn teritoriu de % din întreaga Europa. Indienii numesc aceat fluviu Parantgnaaiu acea ce pe limba tor Însemnează „Fluvial mare*. Şl în adevăr Amazonul îşi merita aceat nome.

La începutul cursului, malurile anat depărtate mul de altul nu­mai cu 50 metri, mal jos însă e foarte greu ca de pe un ţărm să poţi vedea ai doilea. Nici un

alt fluviu dio lume n’are atâţia afluenţi ca Amazonul Mulţi din aceştia sunt îniufi fluvii mari cam de ex. Madelra, care isvo- reşte di« reg anea Potosi în Bo­livia, aau Rio Negro, cal mai mlaterioa din afluenţii Amazonu­lui, apoi Paria, etc.

Astăzi aproape întregul curs al Amazonului şi afluenţilor săi este brăzdat de vapoare mari de persoane şi de marfă. A§a de ex. marile vapoare ide ocean cari vin din Europa pot pluti pe Amazon până la Madaot, 1300 km. dela gură în Interio­rul ţării şi ar putea aă navigheze încă poşte departe in contra curentului până ia iauitos, «care este ia ,3200 hm. depărtare de vărsarea Amazonului In Ocea­nul Atlantic.'

Ţipai obicinuit de vapoare, întrebuinţate pe Amazon este aşa numita gaiola, o construcţie uşoară de vapor cu elice, ini afară de vapoare, suprafaţa A- mazonulul este brăzdată de ne­numărata vase de tip losal. Pe*

manii sunt de ex. constrictori foarte îadeoiânatlci de lcmtri, din care unele pot cuprinde pâjă la 16 persoane. In afară de lun­tri, peruanii coastraesc plate cu locuiaţe omeneşti, care pot ajun­ge la dimeasiuai destal de mari. Acim doi ani a venit pe râsl Parus tn jos pe Amazon o plată pe cara trăiau 17 familii cu am- male de casă şi păsări. *

Ca toate revărsările periodice ale Amozonulai, care inundă re* giualle din jarul său in mod pe­riodic, acestea nu sunt deloc mlăştinoase, aşa că omul poate trăi în condiţluui destul de bune. ^Pădurile virgine, care încon­joară Amazoanl pe o lungime destal de însemnată a cursului său, nu sânt atât de adânci şi de nepătrani, cum te descrie de obicein. Pădurile acestea an asemenea locuri numai in anele ţinuturi joase, unde bambaşii şl palmierii fac aproaoe imposibila orice iaaintare. Altfel da păduri, inundate, anat Întotdeauna peri­culoase, atât din cauza bolilor, cât şi di a lipsa de alimente ne­cesare. E foarte posibil ca iu pădurile tropicale ale Braziliei, omul să piară din caaza foamei, dacă nu are cu dânsul vre-o armă ca să-şi vâneze vre-o săi.

| bătăciune. In flora regianei Ama­zonului se găsesc numeroase planta otrăvitoare, ale căror e- fecte vi proprietăţi sânt cunos­cute numai de indigenii băştî- naşi. Aşa da ex. creşte aci cu­noscuta pisată chachaasco, care priu efectele ei întineritoare este pentru peruani un adevărat »!s vor al tinereţii*. Ia codrii din jurul Amanului, se găsesc ci mult mai puţine fiare sălbatice, decât s’ar crede. Sunt regiuni îatinae unde fiarele an fost corn plect stârpite ; an rămas doar animatele, care se tam şi trăesc ascunse, lasuş jaguarul, cea mai mare dintre bare, ^atacâ foarte rar, deşi o specie, jaguarul ne­gru, are d:n cauza setei cale de uiags, un renume foarte rău. Maimuţele sânt în număr mare, şi multe specii sunt foarte pre­ţuite de locuitorii pădurilor pe ruane ca un excelent aliment. Se pot îutâ ai de asemenea ş\ tapiri. Is ce priveşte animalele de apă, Amazonni este pentru pescari un adevărat rata. In a- pele sale furnică cele mai dife­rite specii de peşti şi de amfibii, mai ales aligatori. Dintre pejţtî putem citi pe carnivorul .pi* rabna*, care este atât de f.orox şi lacom îaiât dacă in timp&i

uri preumblări cu barei cineva îşi btgâ degetul în apă, n r se ?iuâirj;â să nu fie msşctt. D;a* tr* reptile se ginesc mai alei broaris ţestoase, cara cuat atât de num%ror:e,e încât ouăie lor ssinf adauate în mod sistematic ş!

un preţios obiect de aegoţ. DjungeleleAmazoanloi sunt foarte bogate de pisări exotice, s- atei pBpagini,

Via a fu văile Amazonului este îpsl îngreuiată de mirkdele de insecte, c«re sboarâ priu aerul umsd (mai ales ţânţari) şi pro­pagă prin înţepăturile lor dife­rite boii şi îa special milari«.

iutreaga regiune a Anazonn- l«ii este locuită de vre-o 1.500.000—1.600.000 oameni. D;n aceştia, 1.300.000 trăesc iu Bra­zi ite, regfui in ţinte învecinate şi asume Peru şt Bniiri». Cea mai mare parte a iojaitoruor sunt amseteaaţf, proveni d a ÎncfAC;şaroa Aibllor cu iadtenii sxu negrii. In Brasilia el po&nâ natn&ifi de Caborios, îu fl Bouvia ei se numesc Chrios. Afară de aceştia mai trăesc in inima pădurilor, tr buri întregi de indieni sălbateci.

i f^r, 65-*1926 )Q*?«TA TRACII VANTII

No. 50P2/926.

Se aduce le cunoştinţă tuturor întreprinderilor, patronilor şi asiguraţilor pendinte de această Casă Cercuală următoarea:

D I C I Z 1 E No. 78085/1926.Noi. Mihail Enescu Directorul General al Casei Centrale a

Asigurărilor sociale;Având în vedere dispozitiunile art. 2 din legea publicată în

Monitorul Ohcial din 18 iunie 1923;Având în vedere avizul prealabil dat cu unanimitatea mem

briio* prezenţi ai Consiliului Consultativ ce funcţionează!pe lângă Casa Centrală a Asigurărilor Sociale. în şedinţele dela 10 şi 11 lume a c- tinute la Casa Cercuală Timişoara;

Având în vedere aprobarea Ministerului Muncii, Coopera­tivi şi Asigurărilor Sociale de pe Referat înregistrat la No. 14617/926 (Direcţia l a);

D E C I D E M :ART. 1. Ajutoarele băneşti de boală« lăuzie, alăptare şi în­

mormântare se f.xează dela 1 Iulie şi până la 31 Decemvrie 1926 în zece clase după cum urmează:

Clasa

Ajut. băneşti de boală 60°/* din saL zilnic

asigurat

Ajut băneşti de lăuzie 75% din

salariu zilnic mediu asigurat

Ajut. băneşti de alăptare 50% din sal. zilnic mediu asigurat

Ajutor de înmor­mântare de 30 ori salariu zilnic me­

diu asigurat

pe zi pe săpt. pe zi pe săpt. pe zi pe săpt legal spor Total

I. 2.00 14.00 2.50 17.50 1.50 1050 9 0 - 2000 2090II. 5 00 35.00 6.00 42.00 4 00 28.00 2 4 0 - 2000 2240III. 7.50 52.50 9 50 6650 6 50 45.50 3 7 5 - 2000 2375IV. 10.50 73.50 13.50 94.50 9.00 63.00 5 2 5 - 2000 2525V. 15.— 105.00 19.00 183.00 12 50 87.50 7 5 0 - 2000 2750VI. 24.00 163.00 30.00 210.03 20.00 140.00 1200— 2000 8200VII. 3800 23100 41.50 290.50 27.50 192.50 1650— 2000 3650

VIII. 39.00 273 00 49 00 343.00 82.50 227.50 1950— 2000 3950IX. 45 00 315.00 56.50 395.50 87.50 262.50 2250- 2000 4250X.

î60.00 420.00 75.00 525.00 50.00 350.00 3000— 2000 5C00

ART, 2. Salariu maxim asigurat* salariu mediu şi cotizaţiile asigurării de boală se fixează dela 1 Iulie — 31 Decemvrie 1926 la zece clase, după cum urmează :Z

ClasaSalariul maxim

asiguratSalariul mediu

asigurat

Cotizaţii 4% din salariul mediu zil­

nic asigurat

pe zi | pe săpt. pe zi | pe săpt. pe zi pe săpt.

I. Fără salariu sau pe 61. inel.

j Pe săpt. până 1 la 36 1 inel

3.00 14.CO 010 0.50

II. Dela 6—10 1. Până la 36—60 lei inel.

8.00 48.00 25.00 1.50

III. Dela 10—15 lei inclusiv

Până la 60—90 1. inclus.

12.00 75.00 0 50 3.00

IV. Idem 15-20 1. Idem 90—120 17.50 105.00 0.70 4.00V. „ 20—30 1 „ 120—180 25.00 IE 0.00 1.00 6.00Vi. „ 8 0 -5 0 1. „ J 80—300 4000 204.00 1.50 900VIL „ 50—60 1. „ 300—360 55.00 33000 2.00 12.00VIII. „ 60—70 1. „ 360-420 65.00 390.00 2.50 15.00IX. „ 70 -80 1. „ 420—480 75.00 450.00 3.00 18.00X. * 80-120 L „ 480—720 100.60 600.00 4.00 24.00

Pentru încadrarea asiguraţilor în noile clase de salari­zare, toti patronii sunt obligaţi a anunţa în termin de 8 zile» din nou pe toţi angajaţii cari se află în serviciul lor la data de 1 Iulie 1926, specificând exact plata ca şi accesorii ce pri­mesc asiguraţii.

Braşov, la 25 Iunie 1926.

Preşedinte: s*. BOiiÜöA

Anunţte arma ogor înf jrraiţ’unl

''primite, «vizăm onor. psbiic Bra- |ove*K că verskies. uuor anu­miţi irdivfzt caii circulă iedfieând 1q erőire pe anele persoane — că sr fi înfiinţat o societate

I aoiâ de *ai»tgarare pentru îu- P »ormSntare este Inexactă, căci

de prezent slngara societate, alcătuită îa mod auic fi autori* :z?ti Ia Braşov de către orga­nele superioare; este: „Prima Sos. R:m, de asigarare pentru lamonnâatare* c« sediul în Str. Cailor No. 1, avâad agenţii tăi împatcraieifl.

Asemenea mii f«t:cm cunos* cat celor istaressţi că sic: d-i loan Ţint, nu arc vre-o legătură cu aoc<«Mt9A noastră şi prin ur* mare nu posedă vre*an drept spre a se amesteca în chestia ^ ám nuaeíe aau împă­tri v* suaieiai ,Kosira. Aceasta o facem a re lămurirea opiniei publice |) banal renume cmstit «i no tur«.

Braşov. 22 Iar ie 1926.Societate-Pfima din Komâafa pentra Asigarare de înmor­mântare 6 Szára & Gomg.

491 î —i Braşov.

Direcţiunea Casei Cercaale a AsiOHrârii r Sociale Braşov.

Director substitut:ss. 6ALZ

Primăria monfclptiolnl Braşov.Nr .11503/1926.

Şsolile pregătitoare {de ofiţeri a c t de Infanterie

Condiţiuhiie de admitere în şcoiile militare pregătitoare de Ofiţeri iactioi de Infanterie in anul şcolar 1926'1927 se găsesc aci, lai secţia militară a muncipiului Braşov (Str. Porţii Nr. 63 Etaj 11).

Braşov, ia i9. Iunie 1926.489 1—1 Primăria.

Lierâton de pădureia m etri şteri caută d-1

I0AN B U LIG AAZUGA-PRAHOVA

493 1—10___________________

Călcătoresetm ere şi pricepute caută

Vlpsitoria KOHNEBA se prezenta la sucursala din Strada Atei 1 între orele 6V2 şi 7 d. a. sau la văpsiioria din Strada Nisipului la amiazi in tre 12—2. 494 1—3

Tuturor prietenilor, cunoscu­ţilor şi binevoitorilor, cari din darerosal prilej si trecerii la cele eterne a niultitalui mea aoţ lacob Zorea, paroh ;in Viâdeni, — mi*au adresat fn scris saa ca grai vio cuvinte de mâegă Icre — precum şi pentru caua* nile depuse pe sicria, ie exprim pe această cale profunda mea msltumită.

In specii! muiţâmeic părinţi­lor protolerel Idr. losif Blaga şi Ioaa Gândea al cucernicilor preoţi, cari iu celebrat prohodul, precum şi tuturora, cari prin prezenta lor au tinut să aducă ultimul omagiu răposatului în Domnul.

Văduva Maria Zorsa.

România, Corpul portăreilor T ilbn- _ _ _ _ _ _ nalolil Braşov_ _ _ _ _ _No, 1427 exec. 1926Pubiicaţiune de licitaţie

Subsemnatul portărei prin n- eeasta publică că fn baza de- ciziunii No. G. 10472—1926 a Judecătoriei de oeol Breşov In favorul reclamantului Piut. Ar* deleen Trai an repr. prin advo­catul Dr. loan Laţieu din Bra­şov pentru însă sa rea restantei de 2500 lei şl acu, se fixează termen de licitaţie pe ziua 1 0 lutie 1926 orele 3 p. m. le fa­ta locului în Braşov Str. Pre- cup No. 2 şi continuetiv Valea Morilor A. No. 26 unde se vor vinde prin licitatiune publici judiciară mobile de casă şi 800 Kgr, mere in valoare ce.16 000 lei.

in caz de nevoie şi sub pre tul de estimare.

Braşov, la 14 Iunie 1926 Portărei D A. Popescu

495 1 - 1

mm k A P 0U .0In zilele de 26 -2 7 —28, Iu­

nie va rulaAcuzatorii! mut

Grandios film defectiv ^şi a* veniuri în 8 acte mari. In rolul principal

Rin—T i a - T i n ,renumitul detectiv câne de lup.

Programul următor va fi cu

H arry PieiDuminecă dimineaţa la ora

10 mare reprezentare pentru copii.

Oficial parohial gr. cat. Teioş.No. 123—1926.

Licîtaţianecu oferte în scris se va ţinea în ziua de Duminecă 11 Iulie 1926 ora 11 a . m, în biroul o- ficiuiui parohiei gr. cat din Te* iuş, pentru darea în întreprin* dere a lucrărilor de construcţia bisericii, din roşu pus sub co- periş.

Se admit oferte numai pen­tru toate lucrările cuprinse în deviz.

Licitapa se va face pe serii de preturi unitare.

Dosarul licitaţiei se poate con­sulta şi formularele necesare pentru oferte se pot obţine în fie care zi de lucru între orele î0 —1 2 ante meridiene.

Teiuş, la 16 Iunie 1926. loan Lucaciu Petru Suciu

curator. paroh gr. cat.486 2 - 3

Intristapi dr. Sterie Stinghe, Maria St. Stinghe, Viorica şi I-Ciurea, Lucia dr. St. Stinghe, Magdalena L. Ursulescu, Eufrosina Drăgoiu, Elena lonescu surori cu copiii şi nepoţii lor, au durerea de a aduce la cunoş­tinţă încetarea din viată a iubitului lor tată, socru* bu­nic, frate, unchiu şi strămoş

Sferie Sfinghefost comerssnt şl proprietar; Taţi de vecini şl timp Iade- longat membra ta Delegatlanlle şi Eforia şcolari şl Epi<

tropla Bis. Sf. Rlcolae etc-decedat Sâmbătă 19 Iunie a. c., orele 5 p. m. în etate, de 82 ani. înhumarea s’a făcut Luni 21 Iunie a. c. orele 4 p. m.» în cimitirul Bisericii Sf Nicoîae.

492 1 -1

mm

0

m•mmmm

„ B R e a z u " !apă minerală purgativă *

aprobată da Consiliul Sanitar Superior gNu produce iritaţii intestinale, nu deprinde a

tubul digestiv :aşa ca nu produce e o n s t i p a ţ i i

nu are cootra-iadiiiaţiuni pentrucă are calitatea superioară că conţine foarte puţină clorurâ de sodiu şi astfel nu osteneşte şi nu supără rinichii, efectul eâ este repede, sigur şi fără greaţă (extras din adresa So&ietăţei de Hidrologie şi Climatologie me­dicală către medici sub M. 2 B. din Oeiomvrie 1 9 2 5 ).

In boalele de natfltlono (artritism) se ia 2—3 linguri până la un pahar de vin dimineaţa pe stomacul gol timp de 3—4 săptămâni (înlocueşte apa de Karls* bad). Vezi D'ospectul seu duoă indicaţiile medicului.

Ca 3 0 - 6 0 ° |„ mai ieftine ca apele similare.Preţui anei sticle lei 30

Se poate căpăta în fiecare drogerie, Iar« iiiaeie şi băcănie de coloniale.

Reprezentanţa pentru Braşov:

H. & O. THEIL482 3 - 0 BRAŞOV.

C IN EM A M0DERMIn zilele de 26—27—28 Iunie

Domnişoara dela PoştăO frunmssă îai&mpiâre de u*

mor în 8 acte. In rolul principal: Mary Jahnson şl

Lidia PotechinaDuminecă dimineaţa îa ora

1 0 Mare reprezentaţie pentru copii.

î n c ă l ţ ă m i n t e a d u r a b i l aeste în interesul sănătăţii şi a economiei de bani o necesitate

peniîu orice om practic*.T O C U R IL E Ş l T A L P E L E DE CAUCIUC

„P A L M A”dublează durabilitatea încâlţăminieior D-voasiră, sunt mai eftine ca pielea, vâ dau un mers eiautîc şi vă prtzervă în vremea rea 424 4—8 de lâceale.

Pagina 4. GAZ ETA" Vf* ANS!? VHNlBi st

Senatorul fripţsrist | ai BraşoYuiai

“ Senatorul proaspăt al consi* liilor comunale din judeţul Bra­şov, dl dr. Costi Moga, şi-a pri* mit friptura: a fost ales senatori

Cum a fost ales o .ştie toată lţitnea: Biefii consilieri comu-

3Mi români au trebuit “să în- ure un adevărat calvar. Săp­tămâni întregi au fost prelucraţi d$ prefect, primari şi notari. A-

menintările şi intimidările cur­geau gârlă. Unde nu ajungeau 4oeste.il se luau consilierilor de- clafetii în scris pe cuvânt de onoare sau chiar sub jurământ, c i vor vota cu guvernul. Li s’a mai spus că s’au luat la urnele electorale astfel de măsuri, ca să se poată şti pe fiecare cu cine a votat etc. etc.

Dacă la toate aceste mai a- daugem alegătorii saşi şi magh ari în număr de peste 1F0 au votat, în urma pactului încheiat,tot cu guvernul, nu mai poate prinde pe nimeni mirarea că când datul fripturist a întru­nit majoritatea voturilor, adecă 330

Voturile date pe secţii se rerartizfQză astfel:

Secţia Feidioara: guv. 45; P. N. 19,■ liberalii 1.

Secţia Teliu: guv. 44, P.N.27, lib 2. Secţia Braşov: guv. 241, Partdul

Naţional 56, P. liberal 14.Total: guvernul 330 v , Partidul Na­

ţional 102 şi liberalii 17.

De relevat e că noul senator adresează în n-rul de azi al ziarului „Kronstâiter Zeitung- alşgâtorilor saşi „cea mai cor dtală a sa mulţumită“ pentru câ i au dat votul *.

O tempóra, o moresl

Teatrul maghiarCuaoscnteîe operate Alexaa

dri |1 Ev*, iseasta din ormi poate ana din cele mei celebre ale compozitorului F, L«bâr, s’au jucat zUr e acestea de trapa dir. Gaspâ*, ca «n boa _saceea material fi moral, «vâad prefio- •ol ccncsrs al apreciatei prima* done Kâîâceoayi Iii, care a sa­tisfăcut aşteptările, graţie ouai plăcut organ vocal, eleganţi şi tempera meat ia atitudini si tn spada! p latani ’os aimpia, ia* lellgect al bine simţit ca variaţii in geatorl. DI Roas In rolo! lai Ouu? (Eva) a avat o frumoasă prestaţi«, iar ceilalfl, in frunte c& simpatica subretă Gálify Nu»! a« avut oblşnoiîele şi b&* ne le or conUibatf». L

Teatrul Naţional Apoi ioAstăzi Sâmbătă 26 fuaie dele

ora 9 seara Turneul trupei de comedii

V . Brezeanucu concursul D-iui

Pepe Georgescudela teatrul National.

Se va JucaC O C U Ţ A

Ilariantă comedie in 3 acte tradusă din englezeşte de O ra Mârio&ra Antone «cu care s-a jucat de peste 700 de ori ia Teatrul Municipal din New Jork Biletele se gissse de vânzare la casa teatrului.

Deschiderea Corpu­rilor Legiuitoare

Cu obicinuita solemnitate s’au deschis eri la ora 12 a. m. Cor­purile- Legiuitoare de cifră M. Sa Regele, le scurtul mesr j ce­tit, se spune efi îs actual» se siune extraordinară se vor În­deplini numai formele legale de constituire şi alegerile diferi­telor oomisiunl parlamentare, ceri vor pregăti proiecte de legi pentru sesiunea ordinară.

In şedinţa de după amîazi a Camerei a fosi ales preşedinte de vârstă d l C. G. Meisner, când acesta mulţumind p?niru alegere a amintit de majoritatea * Camerei, l-a întrerupt d l Mihai | Popooici cu cuvintele: Eşite j din trădare şi [asasinat j

Luni se va iucepe la Cameră şl Senct validarea celor aleşi.

Ca primă manifestaţie a por* lamentărilor averescani Înregis­trăm cererea lor de* a li se ri­dica diurna de şedinţă dela lei 500 la lei 1000.

Am Înţeles l Adesă după ce bietul popor alegător a iod stftlsit in bătăi şi omorât, moi trebuie să şi plătească..,.

«FORMATIDSIPromoţlnne. Vinerea trecută a

fost promovat ia universitatea din Bucureşti compatriotul şi co­laboratorul nostru d-riul Vaier Stinghe la gradul de doctor (n medicină magna cum laude. Fe­licitări 1

Un groaznic uragan s a des- lăuţult asupra iudeţuiui Cojoc- nu. Comunele Lunca Săsească Lunca de jos, Fioreştl Vlaha şi alte câteva cătune au fost corn* pleci inundate, de un afluent al Someşului, Someşul Rece. Păuă acum au fost pescuite 7 cada­vre omeneşti. Mai multe zeci de vite au fosi înecate. Patruzeci de case s’au dărlmat. Cultura este aproape complect distrusă. Pagubele se ridică la suma de 10 milioane lei. Reprezentanţii autorităţilor din Ciuj au încer­cat să ajungă ia fata locului, insă n’eu reuşit din cauza ape­lor mari. Prefectura a aprobat suina de 50 mii lei pentru aju­torarea sinistraţilor.*

înmormântarea ouai vrednic parohlan. Eri, Vineri, a «vut ioc Înmormântarea unuia dintre ce- mai vrednici paroh^nl ai b!se- ricei ort. rom. din Bracovech*, regretatul 1. Bale«, în etate de 64 ani, tatâ£a 10 copii,şl fost epl- trop al blsericei timp de 12 ani. Activitatea sa Însufleţită pentru Înaintarea blsericei, cinstea şi vrednicia sa l-au câştigat dra­gostea Întregului popor, care cu sinceră durere i’a petrecut la cele veşnice. Serviciul înmormântării i’a celebrat păr. protopop onorar 1. Maximillan şl parohul Dr. P. Dtbu. Odihnească in pac?.

•

Concertele de seară in bisericaneagra («cep Sâmbăta vid oare 3 Iulie şi vor avea loc îa lunile iulie şi August in fiecare Sâm­bătă seara li&tre ore ie 7—8. Bi­lete de intrare 40 le<, pentru şcolari 20 lei, 496 1— 1

kl„NOROC CLASICeste idea)# încălzire centrală automatica pentru locuinţe, prăvălii etc. Pe lângă cheltueli mici de investiţie o economie de 75°/0 înc ombustibil. In ţările occiden­tale pretutindeni introduse. Prospecte,

vizita inginerului, devize—gratuite-

Birou Ing.

TO RS & ORMAIFILIALA. BRAŞOV

S tra d a Prundului No. 13.466 2—3

wnn— w

L o c a leDela lospectoratnl muncii. Pe

timpul cât vor dura la Sighi­şoara tratativele de conciliere între lucrătorii şl patronii tipo­grafi din Ardeal, Banat şt Buco* vina, tratative, cari sunt în curs sub ‘conducerea d-lul inspector central Popea, Ministerul muncii a delegat oe d i Inspector cen­tral Emil 7h. Jellea, cu condu­cerea provizorie a Inspectoratu­lui muncii Braşov.•

încheierea festivă a anului şco­lar la liceul Andrei Şsguna se face Duminecă în 27 iunie, după biserică, la ora 11 a. m. în sala festivă a 1.evului. Sunt rugaţi toţi părinţii şl prietenii acestor şcoaie să la parte la această serbare şcolară. — Direcţiunea liceului „A, Şaguna*. «

Petrecere câmpenească* Socie­tatea „Junii Bătrâni* aduce la cunoştinţa onor. public, ci va aranjat o petrecere câmpenească Duminecă în 4 Iulie a. c. în capul Pocni pe Livada Junilor Bătrâni. Focuri pentru prepararea mâncă­rilor vor sta !a dispoziţia publi­cului în mod gratuit. Plecarea va fi Duminecă ia ora 8 dimi din localul socieiă(li „Lumina“, piaţa Prundului în frunte cu muzica Vânătorilor de munte. Membrii societăţii sunt rugaţi a lua part« cu toţii la plecarea în corpore. in caz de timp nefavorsbl, se amână pe proxima Duminecă— Convieţui. *

Expoziţie de Ungarie* Şioaiaprim»râ de utt a statul ;* din Str. E:ater(nei anunţă publicului că a des.h i o expoziţie de lin- gerle şi ţesâtorie lucrate de ele­vele şcoala, in sala clasei a iV-a. Expoziţia se poate vedea în fie­care dirn. In zilele de Sâmbătă,Duminecă, Luni şi Marţi.•ÎS Şcoala profesională a Reuniu­ni femeilor romane Braşov va avea încheierea anului ş«olar Duminecă în 27 iunie a. c. ora 4 p. m. In localul şcoalei, Şirul Spitalului 10, la care sunt înv 1« tate toate a-neie membre şl toţi protectorii şi iubitorii acestei şcoli. Espozfţla ţcoviei se va deschide in ziua de Sâmbătă, 26 Iunie. — Comitetul. m

Prezidiul Corporaţlnnel Indus*triale din loc iii*unoşttinţea£â pe măestrn ucenicilor, cari cercetează şcoala de stat a ucenicilor in* dustrialf, că terminul (inerei ex­poziţiei de lucrări de ucenici s’a amânat şl câ timpul ţinerel va fi comunicat mai târziu cu mâ- eş tril.

Totodată rugăm pe mâeştrli, ca ia 27 Iunie a. c. la 8 oare di­mineaţa sâ-şi trimită ucenicii !a şcoaiele lor la serbarea de în­cheiere, ce se va ţinea. Cu acea­sta ocfoziune se vor distribui avi- zuriie {scolastice şi «fără de aceea vor fi deoseb te comunicaţii, tot atunci se va stabili, că ucenicii car! se liberează pini la 1 Oc- tomvrte, când şt unde Îşi capătă certific« tete necesare pentru li­berare.

Aviz* Aducem ia cunoştinţa pu­blicului, că ministerul de agricul­tură «1 al domeniilor, în dorinţa de a veni in ajutorai crescători­lor de cal, a ho ă ât a cumpăra direct dela crescători produşi masculi (armăsari In orice vârstă) Ieşiţi din armăsarii statului. Acea­stă cumpărare se face de-o co­misie in acest scop în ziua de 27 Iunie r. ir. în faţa primăriei Codlea, p. m, în Preşmer, iară în această ziua a. m. la ora 8 pe livada Apollo în Braşov, pen­tru crescătorii Braşoveni.*

Aviz. in şcoala de dens Frânase Jjac (Gtwerbeverein) începe cursul de vacanţă pen- tfu cop * şi studenţi ia 2 Iulie a. o înscrieri se pot face zilnic Str. Ca.sîe,:aiui No. 110.

451 4— 5

ţi a parlainlairPartidului Naţional

Bucureşti, 2 6 |Iuaie. Delegaţiuoea permanentă a Partidului Naţional, împreună cu Parlamentarii ş\ Pre­şedinţii organizaţiilor judeţene, a tui ut eri )a ora 11 şedinţă sub preşidenţia d-lui Iuliu Maniu.

Delegaţiuoea permanentă şi-a exprimat hotărârea de-a duce lupta politică a partidului m direcţiunea na­ţională şi democratică, fără şovăire. A înfierat violenţele şi abuzurile electorale ale guvernului actual, hotărând ca să ia parte la discutarea validărilor în scopul de-a. arăta măsurile violente şi neumaue cărora are sa mul­ţumească guvernul majoritatea pe care şi-a forţat-o.

Delegaţiuoea permanentă se va întruni din nou săp­tămâna viitoare pentru a examina situaţia poiiti ă şi a lua deciziunile necesare, privitoare la organ zaţule ju ­deţene.

Şedinţa s’a terminat la ora 1 jumătate.

Dela Prefectura Politiei

miEscrocherie. D*1 Emil Brctheler

procurist şef cuntcbU al So«ie- teţel Pivniţele şl Destllerfa Ro* mâneacă din Bosureşti, venind tn Braşov spre a eu mp «ir a 2 vite pentru sovietele, a fost ex- croce» dc 3 Indivizi necunoscuţi eu ş?jtnn de 25 000, lei, după care eu dispărut. Cnzui se «er- ceteeză de Circumscripţia 111-a.

*0 brăţară oferdotă D-i Alfred

Hoing din Stresd* LungS 44 pe «ftnd se plimba p« Strada Prin­cipele Carol cu iogoenico sa n perdut o braţară în valoare de 1000 lei. Acel care a găsit-o, este rugat a o preda celui în drept sau la Prefectura Politiei.

•Ebrietate. Individul I. Frăn-

en dio Braşov şl Şînean loan dtn Comuna Sabet jud. Mureş au fost dafj în Judecată pentru ca fiind în’stare de ebrietate an făcut scandal pe stradă.

•FartOfl. Individul Sôcseuy Bê­

la de 21 ani din Predea* fost lucrător ia Fabrica de locomo­tive şl vagoane S. A. Honterus, pe când se afla în tren la eşi- rea din stafia Dârste a furat un cufăr al elevului de Liceu Eu­gen Eaeseu din Sfghişoara şi l-a asvârllt din tren sărind şl el după cufăr, in cufăr se găseau obiecte in valoare de 15.000 iei. Anunfată fiind circ. Vi a autorul furtului a fost prins cu lucrurile furate, iar cufărul as­cuns în nişte sălcii din apropi­erea Stafiei Dârste. La perche­ziţia făcută s-au mai găsit şf alte obiecte furate în trenuri. Cu notele dresate s a înaintat Par­chetului.

*Subcomisarul Bleoea Vaslle

dela Circumscripţia Vl-a a prins pe individul Plreianu loan din Comuna Tohanul Nou jud. FA-

gărnş care s*a dat sub »urnele de Ferice Şofer Braşov furând ua geamantan eu d*f-rf»e o»« blecie, proprietatea d* ui F ld* man IaQif din Braşov Slr. Lungă Cu actele dresate s*«s iaaintaî parchetului.

AvtZ Potrivit ordinului Insoec- toratuoii şcolar Sibiu Nr. 10025 —926, Duminecă 27 luf’ie a. c. ora Îl a. m. se va deschide pentru 3 zile expoz ţia ucenice» lor Industriale şl comerciale din Braşov, în una din sălile i ceuluî »Andrei Şvguna*. Toate uceni' tel« îşi vor prezenta lucrările pregătit« în ateliere in zilele de Vineri şi Sâmbătă între orele 5—8 p. m. Onor, public este In­vitat a vzîta expoztt a între orele 9—12 a. m şl 3—7 o. m. — Direcţiunea şcoaiei da ucenice Braşov.

pri'-neşta c î

» î n v ă ţ ă c e l -un tânăr cu cri puţin 4 cl. gimn. sau reale. A se adresa la

NIC01ÂE DUŞ01UComerciant de băcănii şi coloniale

BRAŞOV.481 2 - 2

De închiriatpeste drum Gara de Nord. Pe­ronul de Sosire, Bucureşti Res­taurant şi Berărie în stil mare gata mobilată fără veselă* Chi­ne zilrncâ 1*700 Lei. Garanţie numerar sau efecte 400 000 Lei. Restauratori de primul Rang do­ritori a prelua această afacere se vor adresa la lonescu, Str. Barierei 41. Bucureşti. 483 2-3

0 e î f l c h i r i â t r l t â d e3 cemiere t,baie electricitate) — împreună cu o grădină de poa­me de 2 jugăre contra chiriei de 60,000 Lei anual. Informa* fium. Str, E :atennei No. 4.488 2 - 2

înainte de a clădi adresaţi-vă birou­lui technie al Inginerului diplomat

GEORGE GUTHc o n str u c to r ş i a n tre p r en o r d e constvucf* uni

STRADA PRUNDULUI No. 13.

Vile şi case în stil românesc şi orice alte construcţiuni.

465 2—3

Y>ZÜ1 t?' <<(./

IuTIPOGRAFI ^âH fl t ■immtâ A COM* «.> î«s joezabii ? îuAN 8RO TFâ