Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti

Facultatea de Urbanism

”METODE ŞI INSTRUMENTE DE MODELARE, EVALUARE, MANAGEMENT ŞI CONTROL AL DEZVOLTĂRII URBANE ŞI AMENAJĂRII DURABILE A TERITORIULUI BAZATE PE

SISTEME INTEGRATE DE TRANSPORT”

Rezumatul tezei de doctorat

Doctorand Arh. Monica OREVICEANU

Conducător ŞtiinŃific: Prof. Dr. Arh. Alexandru SANDU

– 2012 –

2

ARGUMENT

Prezenta lucrare este rezumatul tezei de doctorat prin care se propune abordarea mobilităŃii ca

expresie a vitalităŃii teritoriale şi urbane ca instrument relevant de analiză – monitorizare –

control în dezvoltarea, gestionarea şi planificarea spaŃială durabilă. În această direcŃie teza aduce

contribuŃii de aprofundare a unor concepte privind mobilitatea ca noŃiune aplicabilă gestionării şi

planificării urbane integrate prin utilizarea principiilor de generare şi modelare a traficului în

optimizarea circulaŃiei şi a unor instrumente tehnice complexe de planificare şi decizie. În acelaşi

sens, mobilitatea este considerată o reflecŃie a „stării de sănătate” a oraşului / teritoriului analizat,

în înŃelesul dezvoltării organice a acestuia, durabilitatea fiind abordată prin acest concept.

Cercetarea nu are un caracter exhaustiv, dar urmăreşte selectarea şi analizarea unor categorii de

metode şi instrumente practice eficiente pentru demersul tematic al tezei prin care sunt

promovate concepte actuale şi inovative de abordare tehnică, metodologică şi tehnologică.

Pe această cale lucrarea propune cercetarea posibilelor răspunsuri la câteva întrebări de

actualitate în dezvoltarea durabilă spaŃială şi a mobilităŃii în general și cu aplicabilitate în

contextul specific al orașelor din România:

• Cum poate fi definită şi exprimată „vitalitatea unui teritoriu şi a oraşului” prin

intermediul mobilităŃii?

• Cum pot fi personalizate normele de deplasare (aplicabile în prezent în România) pentru

diverse scopuri şi momente în raport de tipologia şi „vitalitatea oraşului / teritoriului” în

procesul de modelare, generare şi simularea a traficului

• Care este rolul planului de mobilitate urbană durabilă în procesul de monitorizare,

evaluare şi control a dezvoltării urbane „sănătoase”?

• Cum putem alege metodele şi instrumentele de intervenŃie eficiente asupra mobilităŃii

pentru „însănătoşirea oraşului / teritoriului”?

3

CONȚINUTUL LUCRĂRII Lucrarea are la bază experienŃa practică profesională şi de viaŃă a autorului în care cercetarea

fenomenologică, participarea activă în procesul de planificare şi proiectare urbană şi teritorială

sau ca lector universitar şi speaker în cadrul unor evenimente naŃionale şi internaŃionale pe teme

actuale de studiu şi dezbatere în domeniul mobilităŃii, transporturilor şi dezvoltării durabile au

prefigurat cadrul de abordare tematică al tezei. Multitudinea opiniilor, a metodelor, tehnicilor şi

instrumentelor create în ultimii 20 de ani au condus la un demers analitic şi conceptual privind

rolul mobilităŃii şi a sistemelor de transport în definirea formei, structurii şi vitalităŃii urbane. În

acelaşi timp sesizând discrepanŃele reale dintre proiect şi transpunerea practică, precum şi

limitele de acŃiune şi concept cu care se confruntă astăzi multe oraşe în evoluŃia lor şi mai ales

majoritatea edililor, lucrarea propune o abordare de tip organic în diagnosticarea

disfuncŃionalităŃilor şi adoptarea terapiilor şi a măsurilor concrete fezabile cu rezultate pozitive

oferite de aplicarea noilor tehnologii cu disponibilitate previzională, de monitorizare şi control în

timp real.

Obiectivul principal al lucrării este aprofundarea aplicabilităŃii conceptelor, metodelor şi

instrumentelor existente la nivel naŃional şi internaŃional şi propunerea unor elemente de

perfecŃionare pentru aplicaŃii noi de simulare şi diagnosticare necesare evaluării, monitorizării şi

controlului dezvoltării urbane şi teritoriale durabile pe baza analizei sistemelor integrate de

transport cu aplicabilitate directă în condiŃiile specifice de planificare a oraşelor din România.

Structura lucrării urmăreşte obȚinerea unor rezultate concrete şi pozitive ale aplicării

unor soluŃii şi instrumente la nivel naŃional şi internaŃional, fără a epuiza însă variantele

cazuistice sau exemplele de bună practică nașională și internașională recunoscute. Pornind de

la clasificarea tipologiei de dezvoltare urbană a orașelor din România şi concluziile formulate în

lucrarea de cercetarea fundamentală „Studiu privind aglomerarea urbană ca generator al

necesităŃilor de trafic şi organizarea circulaŃiei corespunzătoare dezvoltării oraşelor de diferite

categorii” (1991 – 1993) aprofundată de autor în cadrul lucrării „Elemente caracteristice ale

impactului creşterii intensităŃii şi complexităŃii circulaŃiei în dezvoltarea durabilă a oraşelor din

România”(1994) – anexa 1 – lucrarea structurează și urmărește posibilitășile de aplicare a

4

metodelor și intrumentelor existente prin intermediul contribușiilor detaliate, conform schemei

logice de cercetare.

Lucrarea sesizează discrepanŃele reale dintre proiect şi transpunerea sa în practică, precum şi

limitele de acŃiune şi concept cu care se confruntă astăzi multe oraşe în evoluŃia lor şi mai ales

majoritatea edililor. Teza propune o abordare de tip organic în diagnosticarea

disfuncŃionalităŃilor şi adoptarea terapiilor şi a măsurilor concrete fezabile cu rezultate pozitive

oferite de aplicarea noilor tehnologii și inișiative inovative cu disponibilitate previzională, de

monitorizare şi control în timp real pe baza noilor tendinșe, curente de planificare urbană și

teritorială integrată și durabilă. Structurată în 6 capitole principale din care capitolele 2, 3 şi 4

formează baza de cercenare, conceptuală şi de analiză documentară, lucrarea prezintă în capitolul

5 contribuŃiile autorului bazate pe experienŃa sa teoretică şi practică fundamentate prin sintezarea

materialului documentar şi de cercetare cu detalieri şi exemple cuprinse în fişele anexă.

SelecŃia materialului documentar şi detalierea din cadrul celor 17 anexe are ca scop prezentarea

metodelor şi instrumentelor uzuale și totodată inovatoare relevante în evaluarea, monitorizarea

şi controlul dezvoltării durabile a reŃelelor de transport, a oraşelor şi teritoriului bazate pe

tehnologie accesibilă şi de vărf practicate la nivel internaŃional în cazul oraşelor şi teritoriilor de

diverse mărimi şi complexităŃi. Sunt analizate și prezentate programe de cercetare naŃională şi

internașionale care detaliază fenomenologia mobilităŃii, structura şi funcŃionalitatea sistemelor

de transport în mod integrat sau diferenŃiat pe moduri, practica internaŃională cu precădere a

continentului nord american şi a Ńărilor dezvoltate din Asia, proiectele cu rezultate pozitive şi de

bună practică experimentală care au condus la definirea noilor concepte de mobilitate şi

dezvoltare durabilă în raport de evoluŃia sistemelor de transport şi a tehnologiilor specifice

pentru date, informaŃii şi monitorizare şi acŃiuni interactive pentru participanŃi la trafic,

specialişti, personal tehnic şi factori de decizie.

Astfel, capitolul 1 al tezei prezintă oportunitatea lucrării și a cercetării în contextul actual,

parcursul, cadrul, structura, terminologia utilizată și metodologia de studiu și relașionare la

referinșele și materialele bibliografice.

5

Capitolul 2 este capitolul de prezentare, definire și analiză a conceptelor de mobilitate și

accesibilitate și a relașiilor dintre ele și utilizarea terenurilor prin prisma materialului

bibliografic selectat din experienșa și practica internașională europeană, nord americană și

asiatică. Capitolul cuprinde prezentări ale unor concepte și noi tendinșe evolutive pentru

planificarea urbană și teritorială integrată și durabilă din ultimul secol și cu exemplificări ale

noilor curente și inișiative internașionale actuale dezvoltate în ultimii 5-10 ani.

Capitolul 3 detaliază cercetări, strategii, politici și programe de dezvoltare spașială integrată și

mobilitate durabilă cu exemplificări din practica europeană detaliate și în cadrul fișelor anexe

pentru proiecte teoretice, aplicative și demonstrative nașionale și europene. Capitolul prezintă

cadrul politic, de cercetare și aplicare la nivel european evidenșiând aspectele critice și

practice, instrumentele aplicabile și confruntările dintre evolușiile socio-economice și

tehnologice la nivel comunitar și global pentru prevenirea efectelor negative ale mobilitășii și

transporturilor asupra calitășii vieșii și mediului înconjurător.

Capitolul 4 prezintă analize, tehnici, instrumente și studii de caz pentru buna practică

nașională, europeană și internașională corelând aspectele legate de modelarea generării

traficului și evaluarea dezvoltării durabile și sănătoase a orașelor și teritoriului. Sunt

prezentate în sens evolutiv modele simulative de tip socio-economic, comportamental și

managerial pentru activitășile de transport pentru pasageri și mărfuri la nivel urban și

teritorial. Pe baza acestor modele de dezvoltare s-au elaborat în ultimele decenii și intensiv în

ultimii 5 ani multiple instrumente, tehnici și metode de evaluare – monitorizare – control

aplicabile în managementul mobilitășii și al traficului, dar și pentru echilibrarea și stoparea

expansiunii urbane necontrolate. În cadrul exemplelor de bună practică sunt evidenșiate solușii

de succes aplicate în Uniunea Europeană și la nivel nașional. Din experienșa pozitivă a

României sunt prezentate studii de caz pentru Centrul Istoric București, proiectul CIVITAS

MODERN pentru municipiul Craiova și Inișiativa în Transportul Public Curat derulată la

Brașov în cadrul proiectului european MMOVE.

CONTRIBUȚIILE LUCRĂRII

6

In capitolul 5, pentru a stabilii direcŃiile de aprofundare a contribuŃiilor teoretice, practice şi

metodologice, lucrarea propune 3 paliere de lucru – conceptual, tehnic Ți metodologic.

Cele 3 paliere sunt abordate coroborat începând cu elementele definitorii de aprofundare,

continuând cu propuneri de adaptare a instrumentelor tehnice uzuale în practica de simulare a

generării traficului şi propunând în final extinderea rolului Planurilor de Dezvoltare Urbană

Durabilă ca instrumente practice de planificare participativă – evaluare – monitorizare şi control

al viatalităŃii, sănătăŃii şi durabilităŃii de dezvoltare a oraşelor şi teritoriului în următoarele

direcșii:

I. Aprofundarea conceptelor de mobilitate

Mobilitatea este o componentă fundamentală a traficului şi cuprinde toate caracteristicile

vieŃii socio-economice şi culturale ale populaŃiei din teritoriul de referinŃă. Ea reprezintă

un indicator sintetic care reflectă structura şi organizarea teritoriului intra şi extravilan,

demografia, specificitatea culturală şi comportamentală, nivelul tehnologic şi economic

exprimându-se ca:

1. Indice de mobilitate – M, respectiv:

- numărul de kilometrii parcurşi de 1 vehicul/persoană într-o unitate de timp

(ex.: număr km/vehicul/an)

- numărul de deplasări efectuate intr-un anumit scop /unitatea de timp/participant la

trafic (ex.: 1,5 deplasări de week-end/familie/lună)

2. Intensitatea traficului – mărime rezultată din măsurători directe şi calculabilă pe baza

indicelui de mobilitate

3. Normă globală de deplasare pentru diverse scopuri - muncă, educaŃie, shopping,

week-end şi turism, loisir, transport greu – aşa cum este cuprinsă şi exprimată în Normativul

pentru studii de circulaŃie în localităŃi şi teritoriu de influenŃă – C242/93 – număr de

deplasări/locuitor/unitate de timp.

4. Componentă a prognozei de dezvoltare şi evoluŃie a traficului

5. Atribut calitativ al desfăşurării circulaŃiei exprimat prim fluenŃa circulaŃiei (F)

7

Lucrarea propune o nouă grilă de stabilire a unui indice caracteristic de mobilitate generală

pe baza unui punctaj de la 1 la 100 asemănător grilei de comparare şi clasificare propusă de A.D.

Little1 în clasificarea a 60 mari oraşe din lume cu impact global grupate în 6 clase de evoluŃie şi

I. Little D. A., The Future of Urban Mobility – Towards networked, multimodal cities of 2050, 2011

dezvoltare durabilă a sistemelor actuale de transport prezentată în capitolul 4 al lucrării. Indicele

nou propus și denumit indice de mobilitate generală caracteristic – Mα – reprezintă un indice

sintetic de caracterizare a nivelului evolutiv din punct de vedere al structurii, nivelului de

complexitate, serviciu şi dezvoltare durabilă integrată a sistemelor urbane de transport evaluat cu

o grilă de punctare pentru 13 criterii de mobilitate durabilă.

Scara de determinare a indicelului Mα este cuprinsă între valorile 0 şi 2, astfel încât pentru

un total de 50 de puncte Mα = 1, iar pentru 100 de puncte acesta se dublează ajungând la

valoarea 2 (1punct: Mα= 0,02). Această grilă poate fi aplicată la o evaluare generală pe oraş în

cadrul unui studiu general de circulaŃie pentru fundamentarea documentaŃiilor de urbanism fază

PUG, inclusiv în sensul repoziŃionării oraşului în cadrul grilei de clasificare stabilită prin

cercetarea fundamentală „Studiu privind aglomerarea urbană ca generator al necesităŃilor de

trafic şi organizarea circulaŃiei corespunzătoare dezvoltării oraşelor de diferite categorii” –

PR. NR. C 3 ( 165 ), INCD Urbanproiect, 1991 – 1993.

Sistemul este aplicabil şi în cazul documentaŃiilor fază PUZ sau al documentaiŃilor de

amenajarea teritoriului şi al Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (SUMP) la fundamentarea

acestora şi elaborarea prognozelor de dezvoltare a mobilităŃii şi a sistemelor de transport. Teza

prezintă în continuare contribuŃiile autorului şi propunerile detaliate privind actualizarea şi

flexibilizarea normelor globale cuprinse în normativul de specialitate în vigoare corespunzător

noilor condiŃii de evoluŃie a mobilităŃii şi motorizării din România pentru perioada actuală de

consolidare a economiei de piaŃă în contextul integrării în comunitatea statelor membre UE.

II. Optimizarea normelor globale de deplasare

8

Teza de doctorat analizeazâ problematica de generare şi cuantificare a generîrii traficului din

noua perspectivî a dezvoltării urbane integrate şi durabile în cadrul economiilor de piaŃă liberă

în care se înscrie astăzi definitiv şi România şi propune reconsirarea şi flexibilizare normelor

globale cuprinse ân normativ după noi criterii adaptate particularitîŃilor societăŃii democratice de

liber schimb din cadrul UE a căror dinamică urmează alt sistem de evaluare şi prognoză generală

şi de diferenŃiere a traficului pentru momente caracteristice de deplasare – muncă, aprovizionare

și cumpărături, educașie și cultură, business, relașii sociale, loisir, sănătate, week-end, turism

și sezoniere, etc.

În noua ordine politică şi socio-economică a economiei de piaŃă din România se remarcă

diversificarea originilor şi destinaŃiilor, creșterea explozivă a volumelor de trafic, iar

momentele caracteristice au o mai mare suprapunere temporală şi arii extinse de acŃiune ca efecte

ale principalelor schimbări structurale:

- liberalizarea condiŃiilor de muncă, privatizarea muncii, producŃiei şi a serviciilor,

posibilitatea de asociere, de cumul profesional, flexibilizarea orarelor de activitate, etc.

- liberalitatea transporturilor, desfiinŃarea restricŃiilor de circulaŃie, consum şi

comercializare de carburanŃilor şi resurse energetice sau de procurare a vehiculelor cu

efect de creştere generală a volumelor de traficşi a mobilităŃii din ultimii ani de 2 – 3 ori.

- Liberalizarea transporturilor internaŃionale, a deplasărilor turistice şi de week-end, libera

circulaŃie transfrontalieră în spaŃiul Uniunii Europene.

Sub aceste argumente teza propune flexibilizarea şi reconsiderarea valorică a normelor cuprinse

în anexa 2 a Normativului departamental pentru elaborarea studiilor de circulaŃie din localităŃi

şi teritoriul de influenŃă – C242/93 în proporŃie variabilă de creştere cu cca. 20 -30%. Lucrarea

propune calculul volumelor de deplasări generate pentru un interval mediu de 3-4 ore al

momentelor semnificative șo aplicarea unui indice corector pentru calalarea fiecărui caz în ceea

ce priveşte performanŃa sistemelor urbane de transport – Mα – indicele de mobilitate generală

caracteristică.

9

Aplicarea indicelui de mobilitate generală caracteristică – Mα – are ca scop ajustarea

coeficienŃilor de calare în raport de performanŃele reale ale sistemelor urbane de transport

analizate sau pentru care se realizează prognoze de evoluŃie pentru diverse orizonturi de

perspectivă și vizează:

• Stabilirea unor noi parametrii unitari de calcul majoraŃi cu cca. 30% şi flexibilizarea lor

prin aplicarea indicelui corector Mα calculabil pentru fiecare caz concret în parte pe baza

grilei de punctaj privind criteriile de performanŃă şi dezvoltare durabilă a sistemelor

urbane de transport ca întreg la nivelul oraŃului şi al teritoriului de influenŃă.

• Prevederea efectuării anchetelor şi sondajelor de trafic pentru traficul greu, de week-end

şi turistic pentru fiecare caz în parte.

• Realizarea unei propuneri concrete de actualizare a normativului departamental pentru

elaborarea studiior de circulaŃie din localităŃi şi teritoriul de influenŃă – C 242/93 – cu rol

fundamental pentru implementarea în România a Planurilor de mobilitate Urbană

Durabilă (SUMP) conform metodologiei unitare europeane și certificare în viitor a

acestora.

III. Rolul planului de mobilitate integrată în planificarea spaŃială durabilă (SUMP)

Conceptele europene privind Managementul Mobilitășii și Planurile de Mobilitate Urbană

Durabilă (SUMP) sunt lansate și susșinute de Comisia Europeană prrin Planul de AcŃiune

pentru Mobilitate Urbană 2009 – 2012 în care se înscriu ca prioritatea numărul 1. Promovarea şi

reglementarea la nivel european vizează instituirea unui proces integrat de planificare – evaluare

– finanŃare – monitorizare a evoluŃiei urbane în sensul dezvoltării durabile. Aceasta amplifică

rolulul lor ca instrumente fundamentale de referinŃă în care mobilitatea devine factorul

definitoriu de caracterizare a competitivităŃii socio-economice şi a vitalităŃii urbane şi teritoriale

în mod coerent şi coeziv. În acest sens lucrarea propune o abordare integrată a Planului de

Mobilitate Urbană Durabilă (SOMP) cu practica de planificare, gestiune urbană şi implementare

corectă şi eficientă a politicilor publice de dezvoltare urbană şi teritorială nașionale și

europene. Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă crează un proces de implicare şi participare

responsabilă a tuturor actorilor implicaŃi de la planificatori, operatori, distribuitori de servicii,

10

industrii de profil şi factori decidenŃi pâna la publicul larg şi participanŃii activi în trafic.

Lucrarea propune o schemă integrată de relaŃionare a etapelor SUMP cu sistemul de planificare

din România în care se evidenŃiază interacŃiunile dintre cu activităși şi se propun instrumente

utilizate în prezent doar pentru simpla monitorizare şi managementul traficului preponderent în

activităŃi în timp real sau de planificare pe termen scurt care să fie integrate procesului de

evaluare, monitorizare şi control al dezvoltării urbane şi teritoriale sănătoase.

Sensul fluxurilor de date este în prezent dinspre planificatorii urbani şi socio-economici spre

planificatorii şi operatorii de transport impunându-se realizarea unei relaŃii de feedback

consistente prin care să se poată interpreta prin elementele caracteristice mobilităŃii sensul de

evoluŃie al dezvoltării urbane şi socio-economice Datele de feedback pot fi analizate prin prisma

grilei propuse pentru determinarea Indicelui de Mobilitate Generală Caracteristică – Mα, valorile

indicelui Mα calculate la lansarea procesului SUMP putând fi comparate în etapele de parcurs cu

valorile prognozate pentru implementarea măsurilor şi în final cu cele obŃinute ca efect al

aplicării planului propus. Rezultatele procesului de analiză şi monitorizare pot fi atât în sens

pozitiv (+), căt şi în sens negativ (– ) la nivel de oraş sau zonă, ceea ce indică răspunsul

sistemului socio-spaŃial urban la implementarea măsurilor propuse de SUMP şi în final atingerea

sau nu a parametrilor stabiliŃi pentru obiectivele planului, care astfel capătă un rol cheie.

Procedeul propus în cadrul acestei teze are avantajul utilizării active a documentaŃiilor de

urbanism şi amenajarea teritoriului şi oferă posibilitatea de intervenŃie „Ńintită” în cadrul

regulamentelor de urbanism asupra cauzelor de utilizare ineficientă sau defectuasă a terenurilor

cu impact negativ asupra eficienŃei sistemelor de transport urban.

CONCLUZII ȚI RECOMANDĂRI

ContribuŃiile tezei se constituie în final în capitolul 6 într-un pachet de măsuri şi instrumente noi

aplicabile în practica din România şi cea europeană Ńinând cont de specificitatea naŃională şi

locală datorită flexibilităŃi de interpretare şi alegere propuse. Atât aprofundarea conceptului de

mobilitate ca element caracteristic cuantificabil şi interpretabil, cât şi introducerea unor norme

globale flexibile de generare şi simulare a traficului împreună cu o grilă de evaluare şi clasificare

11

a oraşelor după caracteristicile de mobilitate şi performanŃa sistemelor urbane de transport

exprimată în relaŃie directă cu gradul de satisfaŃie al utilizatorilor şi dezvoltarea sănătoasă

pozitivă a oraşelor şi teritoriului prin aplicarea corectă a Planurilor de Mobilitate Urbană

Durabilă (SUMP), constituie o nouă metodă de integrare procesuală interdisciplinară atât din

punct de vedere teoretic căt şi practic.

Posibilitatea experimentării practice în România în cadrul viitoarelor Planuri de Mobilitate

Urbană Durabilă a principalelor oraşe cu rol de pol de dezvoltarea începând cu 2014, conferă

oportunitatea de validare a acestor contribuŃii într-un orizont de timp foarte apropiat.

În ansamblul ei lucrarea caută răspunsuri și solușii metodologice la cele 4 întrebări ale

argumentului de cercetare. Capitolul 6 prezintă succint răspunsurile posibile propuse în cadrul

tezei:

La prima întrebare – „Cum poate fi definită şi exprimată „vitalitatea unui teritoriu şi a oraşului”

prin intermediul mobilităŃii”- posibilele răspunsuri au fost analizate pe baza materialului

bibliografic şi exprimate ca o primă contribuŃie a tezei în ceea ce priveşte elementele conceptuale

care definesc exprimarea vitalităŃii urbane şi teritoriale prin intermediul unui parametru sintetic

al caracteristicilor de mobilitate specific formelor evolutive de mobilitate şi dezvoltare durabilă

socio-economică şi urbanistică a oraşelor.

Pentru a răspunde la cea de-a doua întrebare – „Cum pot fi personalizate normele de deplasare

(aplicabile în prezent în România) pentru diverse scopuri şi momente în raport de tipologia şi

„vitalitatea oraşului / teritoriului” în procesul de modelare, generare şi simularea a

traficului?” – lucrarea propune un sistem de evaluare şi reconsiderare a normelor globale de

generare a traficului cuprinse în normativul de specialitate C242/93 aplicabile în prezent în

românia la elaborarea studiilor de circulaŃie pentru localităŃi şi teritoriul de influenŃă, propunere

agreată de autorul capitolului de specialitate din cadrul normativului, domnul prof. dr. ing. GuŃu

Victor.

12

Pentru cea de a treia întrebare – Care este rolul planului de mobilitate urbană durabilă în

procesul de monitorizare, evaluare şi control a dezvoltării urbane „sănătoase”? – lucrarea

propune aprofundarea rolului Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (SUMP) pe baza unei

analize în contextul specific de aplicare în România şi de completare metodologică la nivel

nașional și european pentru utilizarea acestuia ca instrument practic de evaluarea şi

monitorizare a dezvoltării urbane şi teritoriale durabile pe baza indicatorilor de mobilitate.

Cea de a patra întrebare – „Cum putem alege metodele şi instrumentele de intervenŃie eficiente

asupra mobilităŃii pentru „însănătoşirea oraşului / teritoriului”? – îşi găseşte răspunsuri

concrete atât în cadrul detalierilor prezentate în fişele anexă, cât şi în întreg pachetul metodologic

propus prin contribuŃiile tezei în sensul că pentru alegerea metodelor şi instrumentelor operative

pentru fiecare caz în parte în coroborare cu obiectivele de îmbunătăŃire urmărite este necesară

abordarea integrată şi organică a problemelor cu exprimare individualizată în cadrul celor 13

criterii de analiză prezentate în grila determinare a Indicelului de Mobilitate Generală

Caracteristică – Mα – propusă.

Ultimul capitol al lucrării se încheie cu principalele concluzii teoretice și practice de aplicare a

setului de instrumente de evaluare, monitorizare și control propuse în cadrul contribușiilor

autorului, iar în final sunt prezentate și recomandări adresate planificatorilor și factorilor

decizionali precum și pentru dezvoltarea ulterioară a cercetării și perfecșionarea metodologică

a instrumentelor propuse cu precădere pentru detalierea pragurilor critice de dezvoltare durabilă

şi determinarea parametrilor de echilibru stabil al dezvoltării urbane şi teritoriale privind

dinamica mobilităŃii în contextul utilizării intermodalităŃii de deplasare şi transport în cadrul

polilor urbani de creştere din România.

13