ALUNGA Raul Din Tine

8/8/2019 ALUNGA Raul Din Tine

http://slidepdf.com/reader/full/alunga-raul-din-tine 1/274

ALUNGA. RAUL DIN TINE

Luule Viilma

Este 0 cmie despre posibilitatile nelimitate de a ierta ~i despre neingradirea iubirii, desprepuritatea sufleteasca, lumina sufleteasca, caldura sufleteasca ~i binecuvantareasufleteasca. Iertarea este dorinta de a sta de yorba, dorinta de a iubi neconditionat.Dorinta de a uni intr-un tot perfect spiritul ~i trupul. Iertarea este puritate sufleteasca.Prime~te adevarullui Dumnezeu - iertarea ~i vei vedea cum sufletul ~i spiritul tau seating. Aceasta este lumina sufletului. Gandul este energie. Energia are con~tiinta. Cineare con~tiinta, cu acela poti comunica. Gandul negativ este ca un invatator. Dad elevulintelege ce 11invata invatatorul sau, va deveni mai intelept. Daca invatatorul vede caelevul sau A devenit mai intelept, inseamna di el ~i-a terminat treaba ~i se da la 0 parte.Tot a~a se elibereaza ~i gandirea negativa. $i va disparea ~i boala, ea nefiind decatsuma gandurilor negative. Priceperea de a-ti asculta propriile ganduri te va ajuta sa trecicu bine chiar ~i peste unele situatii de viata fomie complicate ~i foalie periculoase.

ALUNGA RAUL DIN TINELuule ViilmaTraducere de Georgeta Timcu

~ ~~~'Si;j:p>~

Editura Dharana Bucurqti 2008

©£uu(e

1/ii{ma 1997

rJransUrtion Copyrigfit

© 2006 CEcfitura DJ(/l1?jtJIf/lin EimGaromanii apartin CEdi-

rJoate drepturi[e asupraversiunii

turii (j)J(jIc.R..1L:N/l. 1?,fproducerea integraw sau partia{J a teyCtu{ui sau a i[ustratii[or din aceastd carte este posi6iCii numai cu acordu[ CEditurii (j)J(fi c.R..1L:Nfi.

f£cfitura (j)/iarana CBucuresti Str. sfanta CEcaterina nr.15, sect.4, O.P. 53 rJe{; 021-3372424

e-mai[ ecfitura@gmai[com Coperta co{ectiei: :M.ifiai :MarinescuDescrierea

CIP a Bibliotecii Nationaie a Romaniei

VHLMA, LUULEAlunga raul din tine / Luule Vii1ma ; trad.: Georgeta Timcu. - Blleure~ti : Dharana, 2007ISBN 978-973-8975- j 3-2 I. Timeu, Georgeta (trad.) 159.961

Pe pagina urrniHoare este reprezentat Semnul Cosmic pentru Protectia Ciiqii.



Se dedica celor care vor sa 'inleleaga

Binecuvantarea sufletului

Alunga raul din tineDaea eel care a pa~it pe ealea spiritului vrea sa obrina un sucees reaL TiU unul imaginar,atunci, fleee minm din vlara lui de aeum ineolo, fleee treaba de zi ell zi, fieee gand iscat,fieee dorinfa ~i impuls rational trebuie sa fie subordonate actiunii care ii va dirija relul inviafii: gandirii Cine vrea sa culeaga roadele ee cresc in gradina pamanteasca a inva!aturii, acela trebuie ca intreaga lui viaFi sa 0 transforme intI-un necontenit exereiriu. Bo InRa

AlZinga raul din tine

tertia civilizatiei , ,De ce se afla omenirea in criza? Unde am gre~it ca principiu? Se mai poate indreptaceva? Astfel de intrebari sunt frecvente. Spaima in fata viitomini este extraordinar demare. Va voi raspunde pe scurt. Ca sa mergi mai departe in viitor trebuie, ~i se poate, sa-ti indrepti trecutul. Trebuie doar sa ~tii ~i sa recuno~ti legile durnnezeiqti ale naturii ~i satraiqti in armonie cu ele. Aceasta tema a fost dezbatuta ~i in cartea anterioara. Am primitmuIte intrebiiri~i obiectii, deoarece oarnenii nu cred in propriile lor ganduri ~i nu inteleg ceeste aceea iubire. Haideti sa ne lamurim impreuna. Omenirea exista atunci cand existafemeie ~i barbat. Oridte lucruri neobi~nuite ~i nemaipomenite am vrea noi sa facem inviata, dadi nu exista unitatea formata dintre 0 femeie ~i un barbat, omenirea ar inceta samai existe. In aceasta unitate trebuie sa dornneasca ordinea. Un om care se respecta pesine, i~i cunoa~te locul in familie ~i are respect fatE\.de locul ~i atributiile celuilalt. Inacela~i timp, aceasta unitate constituie 0 uniune flexibila ~i trainica ce nu poate fi distrusanici de cele mai teribile incercari. Daca familia dispare, va disparea ~i omenirea. Acestaeste nivelul actual al civilizatiei. Actuala criza a omenirii este criza materialismului.Materialism insearnna puterea femeii. dar ~i puterea efeminata. Indiferent ca in alte vietiam fost femeie sau biirbat, noi toti am aparut pe aceasta lume pentru ca aveam nevoie deaceasta leqie. 7

Luule Viilma

Am vrut sa vedem ee se intampla, daea omul intra sub puterea obieetelor sau a bogatiei.Prin straduinta, toti am realizat ca.te eeva, dar, doar cd bolnavi dau semne ea ar renuntala bogatie pentm ea, pentru ei, ea nu mai are nici 0 valoare, fiindca se chinuie. Restuloamenilor alearga orbqte dupa muIt ravnita bogarie. Natura dumnezeiasca esteinvincibila ~i un tata bun ii da copilului sau posibilitatea sa invete, pe atat de dureros pecat dore~te, fiindea ~tie ea in final vor ie~i invingatoare tot legile naturii. Care estemenirea barbatului in natura ~i in familie? Care este menirea femeii?

Menirea barbatului este mi~carea, sa mearga inainte, doar sa mearga ~i sa nn seopreasca niciodata, pentm di eel care se opre~te in fata obstacolelor, va disparea. Dacabarbatul merge, pentru mersullui inainte natura I-a inzestrat eu barbatie ~i, fara sa i secomande .;i fara a fi constrans, el face tot ce este barbatesc. Barbatia inseamna: - sagandeasea; - sa organizeze viara economiea, - sa coneeapa eopii. Barbatul trebuie sa tiepre cum catargul eel mai inalt dupa care se aliniaza celelalte. Catargul nu vorbqte, dar elserve~te ea etalon. Fara eatarg nu exista corabie ~i in marea larga a vieW nu poti ie~i eubarca. Barbatul este spiritul copiilor sai. Spiritul este foqa motrice. Datoria barbatului estesa mearga inainte. '-' Barbatul este eapabil sa mearga inainte atunci cand exista fortapentru asta - forta vointei. De unde se ia aceasta forra? 8



Alunga raul din tine Se ia din inima femeii. Sa in!elege!i cum trebuie! Este yorba despreiubirea sufleteasca, numita iubirea de aproape. Aceasta este iubirea desavar~ita dintreoameni, iubire eu care suntem din ce in ce mai economi §i de care ne privam din ce in cemai mult.

Menirea femeii este sa-~i iubeasca sotul.Sotul inainte de toate. Nimeni nu trebuie sa fie mai presus dedt sotu1, nici cmar copilu1.In imparatia lui Dumnezeu ac!ioneaza legi ferme care nu trebuie §i nu pot sa fieschimbate. Sotul nu este mai important dedt copilul, dar el este primul care trebuie iubitde ditre sofie. Daca ea crede altfe!, va f1 nevoita sa sufere §i i§i va condamna la suferinta§i proprii copii. In sufletul ei, prin iubire, femeia trebuie sa-§i sus!ina in permanenta ~i totalso!u!. Cmar in momentele cele mai critice ea este capabila sa dezmierde in suflet chipulsotuIui ~i sa 11sprijine. Si daca ea insa§i va avea nevoie de ajutor, sprijinul sotului nn vaintarzia sa apara. Ma poate contrazice doar cine nu ~tie acest lucru, fie pentru ca niei nuia trecut prin minte, fie ca n-a avut ocazia sa simta for!a atotbiruitoare a iubirii. Atuneicand sotia i§i iube~te sotul, prin iubirea ei, ea il alimenteaza cu forta vointei. Spatelebarbatului este simbolul acestei forte. Doam.l.'1elor! Uitati-va eu atentie la spatele sotu1uidUITh'1eaVoastrai urmariti-va sentimentele. § Dadi spatele Iui este drept, putemic,fmmos ~i excitant, asta se datoreaza iubirii dumneavoastra. Dadi spatele este adus, slab~i boinav, asta inseamna ca soria nu-l iube§te tldeajuns. Mangaiati aceasta spinare,spalati-o ~i cere!i-i iertare pentru suferinta pe care i-a!i pricinuit-o. Iubi!i-o!

() J

LUlile

Viilma

femeie care i~i iubqte sotul, nu va fi niciodatii nevoita sa-~i cheltuiasca forrele pentru aface 0 mundi de barbat.

o femeie care i~i iube~te sotul, vede lumea in cuiorile adevarate ~i nu in tonuri ~terse,a~a cum ne-am obi~nuit. o femeie care i~i iube~te soruL nu va fi niciodata nevoita saindure privariuni, ea prime~te tot ce i~i dorqte. Femeia care iube~te are a calitatespeciala - nu are nevoie de lucruri inutile. Ea este posesoarea celei mai marere comoridin Iume - iubirea. Femeia care i~i iube~te sorul, se une~te cu el intr-un tot denedesrucut. Ati auzit probabi1 de cupluri in care, la d.teva zile sau saptiimani de 1amoartea sotiei, sotul parase~te ~i el aceasta lume. Aceasta femeie ~i-a iubit sotHl pana lauitare de sine. Acest barbat n-a avut niciodata nevoie sa~i traga forra din alta parte. Candizvorul iubirii a see at, omul a murit de sete. Dadi femeia i~i iube~te sotul, unitatea lor desavar~ita va atrage ceva asemanator - doar perfeeriunea. Adica au copii perfecti ~i

sanato~i, 0 viata sanatoasa ~i perfecta. Perfectiunea, dupa cum se ~tie, nu inseamnanumai lucruri bune, ci un echilibru in continua mi~care ~i perfecrionare a binelui ~i arauIui.Copilul apare pe lume nu ca sa iubeascii pe mamasalt pe tata, ci pe mama ~i pe tata. Dadi soria l!ji iube!jte ~i~fmpre un ii, ei formeazlipelfecfiunea. Acwn poate sa aparii !ji COpi/ill ca sii-i iubeascii pe am{'mdoi # pentru ca eisli-l poatli iubi.sOfal, so(ul i$i illbe~te sOfia

Parintele care i~i intreaba copiluI: "Tu pe cine iubqti mai mult, pe lnama sau pe tata? ",1:itraumatizeaza sufletul. 10



Alunga raul din tine Cand eu am ajuns la aceasta in!elepciune, I-am intrebat direct pe unbaiat de patm ani: ,. Ce e mai bine, dupa parerea ta, cand mama te iubeyte pe tine saucand fl iube.'jtepe tata? " "Pe tata" - a raspuns e1 dintr-o sut1are, mra sa stea pe ganduri,~i ~i-a arintit privirea asupra mea cu 0 uimire nepremcuta: "Cum se poote, tanti, sa nu ~tiiun luau atat de important?" ~i ehiar boaia 1ui era pricinuita de spaima ca pe el nimeni nu-liube~'te. Capilul aeesta era un veritabil nurHHor al binelui. > Am pns aeeea~i btrebareunar capii de varste diferite. eei mid aveau un singur raspuns dar - pe tata. eei maimari~aI'i, care lnva!asera dej a sa se gandeasca la propriul avantaj, taceau, dar 1Esufietullor se dadea a lupta. Dupa ce Ie-am sugerat raspunsuL au rasuf1at u~urati. Copiii111ari, aflati relatii heme ell paril1tii, raspundeau eel mai adesea: ([i~e[lnil-nieIlrl11otril-'Ct co. tna;na sa~l iubec/sea fntat pe tata ". Feme:a modema nu-~i iube~te inprimul rand sotui, pentru ca nn ~tic d.t de bine este. 9i niei nu va afl& atata timp vaconsidera cii iubirea inseamna sa te culei ell el, sa fii grijulie, sa-i fii ficlela, s~Hi faeidatoria 9i celelalte. Femeia modema dorqte ell iEfrigurare sa fie iubita. 9i o il.lbe9te toan:ilumea. Frica "nimeni nu ma iubq'te", 0 obliga sa faca cat mai mult bine cat mai multor oameni ~i, deseori, ultimul pe listJ. este chiar propriul sot. .. Si numai diEd sOfUlinceteaza sa existe: - fizic - moare - familial ~ pan'ise9te familia - sexual - devineimpotent, abia atunci baga de seama di obiectul despre eare ea gandea ca Ii apartine adisparut.11

Luule Viilma Dadi macar atunci ~i-ar recunoa~te grqelile! Dar, de regula, apare furia,acuzatiile, regretul, setea de razbunare ~i toate celelalte. Rareori ea l~i recunoa~tegrqelile, Femeia modema IupUt pentru locul ei in viata. Lupta tara sa-~i aleaga mijloacele.S-ar putea sa iasa victorioasa, dar cata valoare mai are jubilatia victoriei, claca viata eieste 0 mina. Sotul nu mai poate fi recucerit. Aceasta afinnatie a mea provoaca reactiidiferite. l\,fajoritatea femeilor sunt categorice: Soful este totu~i un am matur .;i prime§tece 111erita. Daca nu, vina este a lut. Sa va conving de contrariu, doamnelor, nu pot. Dar dad va ganditi mai bine ~i vIe!i eu adevarat sa cunoa$teti iubirea sincera a unul amadevarat, dorinta dumneavoastra se va 1ndeplini. $i abia atunci veti fi de acord di v~amSPU3 adevami. Daca femeia 19iiubqte in primal rand soru1, pe tatal copiilor sai, atuncicopiii lor nu au cum sa fie boInavi. Incerea!i sa va de:z;voltati sentimentele, lata cum: re1prezentati-1 in minte pe 30t •.1 dumneavoastra, a~ezati-I 111 suflet a~a cum vi I-a!i dori~i lasati-1 acoIo pentru totdeau~ na. Dadi va place sa-1 simtiti alaturi, in marime naturala,el va fi aeolo nevazut, dar perceptibil pentru dumneavoastra.. De fiecare data cand 'fa vetiaminti de el, sa ~titi ca atunci el are nevoie de iubirea dumneavoastra, pentru ea Ii estegreu. Veli sim!i un §uvoi cald de iubire care treee din inima dumneavoastra in ir.ima Ial ~iveti simti ca va este bine. Anume in acel moment sotul si-a amintit ell dragoste dedumneavoastra. Acum intelegeti de ee anume in acel moment. S-a intihnplat sa vina laeabinetul men 0 femeie disperata, ell copilul in brate. Copilull~i pierduse clmo~tinta ~iavea comrulsii. Medicina nu-1 mai putea ajuta. Si atunci am fost nevoita sa recurg 1a 0

masura ie~iti't din comun.~ .!! ••••••

12

AT,ungav

v ,.. rau.I am tme

I-am spus: "COpillil dumneavoastra este bolnav pentru ea dumneavoastra nu-l mat tub!!!pe tatallui. 11 ura/i pe acest om. Daea aCUln,chiar aiei, va veti da seama ca afi gre$it ~i



veri invafa sa-l tubifi fn prtmul rand pe tatal capilului, chiar dadi sunte{i divortati, copilul vatrai. Daca nu puteti, eopilul nu va mai apuca ziua de nuiine ". Dumneavoastra ce a!i fifacut in locnl ei? Ea nu citise dirtile mele, nu avea cuno~tinte in domeniu ~i totu~i mi-aascu1tat sfatu1. Dupa cateva are, COlT'vl1lsiile incetat $i a doua zi am inceput sa auanalizez in detaliu boala ~i i-am dat de cap. Mama s-a dovedit a fi 0 fen1eie dqteapta, arecunoscut ca este 0 negativista. Daca barbatii sunt inclina!i sa se foloseasca depovestirea mea pentru a arunca pe umerii femeii toate sliibiciunile, toate defectele ~iinsuccesele lor, gre~esc. Gre~iti, dragii mei! Femeia poate sa-l iubeasca foarte tare pebarbatu1 ei, dar dadi el nu a primit educatia cuvenita de 1a mama iui, dadi a mo~tenitfrica pe mine nimeni nu ma iube:jte ~i de aid un comportament pEn de rautate fala desexul feminin, el nn va ~ti niei sa-~i deseopere fericirea ~i nki sa 0 obtina. Fiul unei femeidepravate, tara nici un rost, nu va ~ti sa-~i inte1eaga so~ia. Va vedea in sotie pe mamalui, ale carei defecte Ie ura~te. Pentru a-~i imbunatati viata, el va dori sa-~i imp unapropria randuiala. De regula, un astfel de barbat nu are 111crederein sotie. Se vaamesteca in toate fleacurile ~i n-o va lasa sa fie femeie ~i, treptat, se va na~teA

m e1 gelOZla.

Gelozia este masura infidelitatii de care se folose~te partea infidela. eu cat illfidelitateaeste mai mare, eu atat gelozia este mai putemica. Acest sentiment este totdeauna ~ >reciproc, de~i, de regula, eel putin una dintre pani nu re-

1" <,)

Luu!e ViilmCi

cunoi19te, Tortura tacita, reciproca, sfar~e~te, de 0 bicei, printr-o batalie cmnta ~i prindistrugerea familiei, daca eei doi sori indaratnici nu ~tiu sa se elibereze de propriul ego.Dar, dupa cum se ~tie, barbatul nu poate sa traiasdi fara femeie ~i femeia fara barbat Sia~a moare frumoasa iubire a femeii, fie eEl iubirea se duce, fie ca se transforma indu~manie. Un lucm este clar - sorul nu va avea parte de ea. 1nt1'-o astfel de sitna!ie,femeia poate sa-~i corecteze viata de familie, doar dad invata sa gandeasca corect ~i saaplice aceste cuno~tinte din tot suf1etul. Daca ambii soti pretuiesc familia ~i sunt capabiEsa fadi rata, rezultatull1U va intarzia sa apara. Cu cat criza este mai mid, ell atat mai u~or se pot corecta gfe~eli1e. Exista ~i b5xbati care se folosesc de hamici2t ~i de fidelitateasotiei. Un barbat a cami mama a fast indiferenta fata fmnilie, a dec3.zut in desfranare ~ia1cooIism, se comporta de femei co. fata de un obiect ce trebuie sa fie umiEt lvlama nu~i-a iubit niei sotui. Diei capEl, nu i-a insufi at fiului sentimentul propriei demnitati. Un omtara demnitate incepe sa-~i inece durerea sufleteasca in aleoal ~i sa triiiasca ea unparazit. Femeia care reu~e~te, prin iubirea ei, s~Ireeduce un astfel de sot trebuie siI fiedeosebit de putemidL Astfel de barbati i~i cauta G sotie pc care sa 0 paata mniJj Si apoi,

remeia asia vine la mine ~i ma intrea~ ba: De ce treauie sa suport? " Dar, ,.draga mea,nu tu 1ai lUCit de biirbat?" - 0 intreb eu. Si, de regula, aceasta femeie nu este 10. primacasatorie. Cel care vrea sa infranga incapat,?narea celuilalt, paate sa reu~easca, dar prinasta ~i-o infrange ~i pe a Iui. Cei doi s-au ales unul pe celalalt, sufletele lor i-au adus safie impreuna, dad ambii au vrut sainvele sa trajasca unul prin celalalt. S-au cravedit a fipro~ti, n-au invatat ~i acum viata:J

14

Alzll1ga raul din tine



ii invata pe ei, dar mult mai aspru. Cine i~i schimba partenerii in felul acesta, i$i va aminticategoric de primul dintre ei, regretandu-$i prostia. Asta este Iectia vietii. Si cum fiecarevine in viata asto.ca sa invete acest adev3r intelept, urmatorul partener ii va daposibilitatea sa-$i insu~easca $i mai bine lectia de viata, dar deja 10. un nivel mult mairidicat. $i asta va continua pa.na cfmd fortele pentru escapade amoroase vor seca ~iomul va trage ni~te concluzii din suferintele sale. Altre!, il a$teapta pieirea. Goana dupafericire este dorinta unei straluciri aparente, voluptate momentana $i doba.ndirea uneiexperiente superficiale de viata, lucru ce va fi platit ulterior prin suferinta. Dar, cum sezice, da-i Doamne omului mintea cea de pe urma. Cine se disatore$te pentru bani, vasuferi din cauza lor. Dar, daca un om bogat se casatore$te din dragoste $i va continua saconsidere iubirea luerul eel mai important din ,,'iata, el va deveni $i mai bogat. Boga!iatrebuie pastrata pentru ca omul ii cunoa$te prerul. In general, multi oarneni nu suntcapabili de un sentiment pro fund pentru ca parin!ii $i parintii parintilor lor nu au $tiut saiubeasca. Au $tiut sa-$i pastreze familia pentru a se imbogati $i a-$i pastra bogatia. Inultima vreme, ocupandu-ma de bolnavi, am vazut, prin ei, pe parintii, bunicii-bunieele.strabunicii - strabunicele lor $i mi s-a confirmat 0 concIuzie trista. Trebuie sa recunosc cadaca printre 1000 de persoane gasesc 0 singura bunica ce $i-a iubit sotul cu dragostecurata, desavaqita, de om allui Dumnezeu, sunt fericita .. Mil bucur ca am a'llut noroeulsa vad asta eu Ocl1iimei. Dragi sorii $i soti! STiuea va simtiti jigni!i pentru ca va soeoteariiubitori, clar, daca ma credeli, analizati-va Iauntrie $'i gasiti grqelile care trebuieindreptate. Dadi trupul

Luule Viilma durnneavoastra reacrioneaza prin insanato~ire, insearnna ca v-ati corectatcum trebuie gre~elile. Dati afara acel stres prin care invinovatiti pe alrii ~i cereri iertaretrupului dumneavoastra pentru ca prin cultivarea stresului i-a!i pricinuit multe suferinte.Mama care n-a ~tiut sa iubeasca familia sotului ei, se afla in conflict cu copiii, pentru cii,rura sa fie con~tienti, ace~tia 0 gasesc pe ea vinovata. Ei nu ~tiu sa exprime acest lucru,dar nervozitatea ~i capriciile lor vorbesc de la sine. C:1ta vreme familia este inca intreaga~i in certurile familiale predomina injuraturile tatalui, copiii 11 vor invinovati pe el. Daditatal este pre a moale ~i cedeaza, va fi socotit vinovat tot el. Chiar ~i copilul care nu-~icunoa~te tati'il poate sa-l urasca, dar, de regula, 0 ura§te ~i pe mama sa. Dadi copiluleste agresiv, parintele a merita. Faptul ca parin!ii nu vor sa recunoasca, este a altatreaba. Daca parintele la care a ramas copilul dupa destramarea familiei intentioneazasa-l transforme pe acesta in arma contra celuilalt, ehiar daca la inceput e po sibil sa-§iatinga scopul, el comite a crima. TaUil este spiritul copilului, mama este sufletullui. Priviti-va din afara ~i imaginati-va ca eineva rupe din dumneavoastra spiritul ~i sufletul ~i apoi,sub amenintare, Ie tine despartite. Dar ele sunt spiritul ~i sufletul durnneavoastra pe careie iubiti atat de muIt ~i de dragullor ati aparut pe lume. Numai ele va sunt trebuineioase ~idaar avandu-le pe amandoua puteti fi in viata. Spiritul este eel care merge inainte. Numaiel este viata ve~nica. Sufletul hrane~te spirituL Viata rora suflet este un chin. Dragiparinti! Pe care dintre ele ati fi de acord sa Ie dati?

16

Alunga raul din tine ~i acum ganditi-va ce i-ati :facut copilului dumneavoastra. Tatal saumama care au parasit aceasta lume vin la copilul lor de cate ori doresc. Spiritul vinenumai cand este nevoie de ajutor. Omul viu este insa nevoit sa stea in fata unor u§iinchise. Exact in aceasta situatie se afla §i spiritul sau sufletul copilului dumneavoastra ...$i dadi spuneti ca el insu§i nu vrea sa vina, mai gandi!i-va 1a roIul pe care 1ati jucat indistantarea lui §i corecta!i-va gre§eala. Niciodata nu este vinovata doar 0 singura parte.Po;(fmp[u c£in viapa de 19 ani, 0 :l::rumuse!ede fata, nu-§i vazuse tatal de peste 10 ani§i §i-l imagina ca pe un monstru, pentru ca a§a il descrisesera ceilalti. Dupa ce s-a



eliberat, prin mu1ta perseverenra, de acest stres, a simtit ca trebuie sa-§i caute tatal §i I-agasH. "Am intrat in camera tatalui meu .Ji,.Jti!i, am vazut un barb at absolut obisnuit,numai ea arata mai batran, era slabit ~'iobosit. An; stat mult de vorba. inehipui!i-va ea cutata am putut vorbi despre iubire, dar ell mama -nll. La pIe care, arn sim!it dorin!a sa-limbraJi.Jez. L-am imbrali.Jat .'fiel a fneeput sa planga .... Tata!" In timp ce imi povestea,de fericire, fata nici nu a observat de cate ori a repetat cuvantLll "tata"! Aceasta fata s-ainsamlto§it repede. Dar cea mai mare fericire pentru ea a fost faptul ca a inceput sa seuite la barba!i ca la ni§te oameni. Intelegea ca. nu §tie sa se comporte cu un barbat cumar fi facut-o 0 fata cu 0 via!a normala de familie. A promis ca. va inva!a sarguincios. Dadidin familie lipse§te tatal, fiica nu va §ti sa-i fie sOlie so!ului 17

o fetita

Luule Viilma ei, iar fiuI ramas cu mama lui va deveni ca 0 femeie. Le lipse~te experienravietii de familie. Viata sufleteasca a barbatilor este mai fragila. Fiul , , '-' desparrit cu fortade tatal sau se separa de spirit. Barbatul trebuie sa fie in viara un inaintemergator. Dar cum poate acest baiera~ sa devina mergator? Con~tiinra lui nu este capabila sa seconcentreze, el nu are scopuri in viata. Daca el este in permanenta dojenit, tristetea luiinitiala se va transforma treptat in rautate ~i in dorinta de a se autoafirma, chiar ~i pepartea rea. Atunci cfmd copilul este invatat sa-~i urasca tatal, este invarat de fapt sa-~iurasca spiritul. Cand este invarat sa-~i urasca mama, este invarat sa-~i urasca sufletul.Cine i~i ura~te tatal, acela ura~te sexul masculin. Cine isi uraste mama. uraste sexulfeminin . Iubindu-~i tatal, fiica invara sa-~i iubeasdi sotul. Fiul care i~i iube~te mamainvara sa-~i iubeasca soria. Dadi fiica se supara pe mama sa, se va supara in acela~itimp pe sine. Daca fiica i~i ura~te mama, automat ea se va uri pe sine ~i va uri ~i sexulfeminin, intrucat mama sa este femeie..} J ~.J

Daca. fiul se supara pe tatal sau, se va supara ~i pe sine. Daca i~i ura~te tatal, automatse va uri ~i pe sine ~i va uri sexul masculin, intrucat tatal sau este barbat. Doamnelor! Celmai bine ar fi sa-i cereri iertare sotului, sa cereri iertare copiilor; treceri peste cruzimeasotului ~i iubiri-l din nou, chiar daca nu mai este langa dumneavoastra. Tatal copiilor arenevoie de dragostea dumneavoastra sufleteasca, macar in numele vierii copiilor. 0casatorie distrusa nu mai poate fi remeuta, dar trebuie sa va 18

A!unga rau! din tine intelegeti gre~eli1e, Prin reeunoa~tere ~i prin eon9tientizarea gregeliivine ~i intelegerea, ca 9i cum lectia ar fi fast deja i'nvatata. Domnilor! Iertati-Ie pe mama~i pe sotia dumneavoastra ea uu au 9tiut sa-9i indeplineasca eea mai importanta datOl'iedin viata unei femei - sa-~i iubeasca sotul. IertatiIe, pentru ca femeia a~teapta in primulrand iubire din partea barbatului ~i uu intelege ca, inainte de a putea da iubire, el trebuiesa 0 fi prim it. Orieum el i~i va cheltui furta fizi·· ca, fara sa ceara voie. Copii! Iertati-le pcmama voastra ~i pe bunicele voastre pentru gre§elile lor. Daca nu yeti face acest luem,

yeti suferi chiar voL deoarece tatal este spiritu1 vostru. iar mama - sufletul. Dadi in voiaceste dowI ipostaze sunt 1nvrajbite, nu yeti putea merge inainte in viata ~i nu yeti avealini~te suf1eteasca. Femeia care 9tie sa gandeasdi corect, inareapta gregelile facute demama sa ~i de soacra. Barbatul care ~tie sa gandeasdi coreet, ~tie sa a~tepte ~i, pepartea lui, ~tie sa-~i ierte mama, sotia ~i soaera. Barbatul se inraie~te numai atunci candnu poate avansa in viata. Nu poate merge inainte atunci ca.nd nu are forta. Izvorul forteise af1a exact in inima femeii. Cand femeia ~i barbatul se disatoresc ~i barbatul incepeimediat sa se poa1'te urat eu eo., conform educatiei primite de acasa, inima femeii se vaInchide pentru totdeauna. Si acqti oameni nu se Val' putea intelege niciodata la niveluliubirii. Dadi 1'a111an totu~i impreuna, nu Ie ramane decat munca. Este oare sufieient?



Asta este 0 alta problema. Sa Ie vorbe~ti amandurora despre iubire este inutil. eu fiecare19

Luule Viilma 1:nparte ar fi posibil. Cine neaga esenta energetica a bolii, adica faptul caeste conditionata de diversele forme de stres, acela nu se va putea face bine.

Un barbat in jur de 50 de ani a venit la cabinet eu soria Iui care avea mati dureri de capce 0 ehinuiau tara intrerupere. Femeia citise eartea mea, sotul doar a frunzarise ~i nu erade aeord eu ce serisesem eu pentru ca el intelesese ea omul se imbolnave~te Dumaipentru di nu este bun. Pe masura ce asculta conversatia dintre mine ~i sotia Iui seinro~ea tot mai tare Ia fata. Nu ~tia, evident, ca eu ii vad gfmdurile ~i chiar daca ar fi ~tiutn-ar fi crezut. Femeia era de aeord Cll ce spuneam ~i 11privea eu circumspecrie.Ostilitatea fata de el era evidenta. Cumva miam dat seama ca urmeaza 0 iqire explozivadin partea lUl, dar nu m-am a~teptat la un asemenea uragan de Ia un om care serespecta pe sine. Ineepuse sa ude eu 0 asemenea furie, incM femeii i-au ta~nit lacrimile,iar mie era sa-mi plesneasea stetoseopul. " Ce Fica? Ce ro.utate? Eu am cea mai bunasofie din hllne. Pute!i dumneavoastra so. muncifi cat munce§te ea? AdieCt tofi oamenii raisunt so.niito.;i .;i numai aia buni se fmbolniivesc? Si Ie mai §i spunefi dl sunt ro.i!" Mareaiubire a aeestui om pentru soria sa Ii produeea ei 0 asemenea durere incat ar fi preferatsa moara. Dar, oare,, nu ~i-l alesese ea de sot~si nu ea rfunasese eu leetiile de ,. , viataneinvatate? Barbatul se hranea eu energia aeestei femei inspaimantate. Ce nu obtineaeu binele, Iua eu japea. Fara sa-~i dea seama, el era un vampir. Dadi soria Iui ar fi ~tiutsa se elibereze mai devreme de frica - pe mine nimeni20

AlungS diul din tine nu ma iube§te, ar fi devenit mai putemidi ~i atunci sotu1 nu ar mai fiavut tendinta sa conduca elin familie. Ea nu ~i-ar mai fi incms iubirea cu cheia ~i el ar ficlevenit cu adevarat putemic. Acum, acest om nestapanit ~i rnra minte a devenitpericulos, ramanand slab ~i vulnerabilin sufletul iui. A fost de-ajuns un cuvant imprudent~i el a ~i Iuat foe. Daea ar fi vawt dit de u9urata a rasuflat sotia lui ~i cum ~i-a Iuat 0Infati9are demna dupa ee el a trantit u~a la plecare! Sentimentul numit iubire Ie-aprovocat amandurora malta durere pentru ca nu au 9tiut sa se inteleaga nici fiecare pesine, mei unul pe ceUilalt. Sa se ajute intre ei nici vorba. E bine ca femeia ~i-a pastratdorinta de a ierta, dorinta de a iubi. Daca omul acesta ar fi ~tiut ca prin agresivitate 19imascheaza sentimentul de vin.ovatie, spaimele ~i 0 rautate ell muit mai periculoasa decatcea care a ta9nit in afara prin cUl/inte, ar fi vorbit altfel. Daca wi am care a ~tiut S3.extraga a lectie dintr-un divort ~tie sa-~i vada 91propriile gre~eli - care au facut sa iasa laiveaia ~i rau1 din partenerul sau - el va ~ti sa evalueze coreet to ate aspectele situatiei.Un astfel de om nu va incepe sa-~i urasca fosta sotie ~i va intra mult mai inte1ept intr-onoua casnicie. Vecmle grqeli nu 'lor mai fi repetate. eel care continua sa-~i urascaconsoarta de care toemai s-a despartit, nu va fi feridt pana nu-~i va intelege gre~elile. S-ar putea recasatori cu eea mai pa§niea persoana din lume ~i bruse se va eerta ~i eu ea

pentru ea ~tie sa-~i fabrice suferinte. Ca sa se justifiee va spune: "Cum de f§i permit sa-mi faca a§Clceva!" E un pic de adevar aici, ehiar nu trebuie sa penniteti sa vi se producasuferinte dar, din pacate, in afinnatia Iui se simte acuzatia la adresa eelu21

LIIlIIe ViiIma

ilalt. Pe neobservate el va incepe sa acumuleze 0 rautate care il va distruge ~i pe el ~i pceopiii sai. Cunosc 0 ferneie eare este capabila sa-i trans forme in alcoolici pe toti barbatiicare i~i leaga soarta de a ei. Parea ar fi piatra de lncercare pentru barbatii slabi, ocoliti deiubire. Nu duce lipsa de barbati, dar printre ei nu se prea intalnesc oameni care sa serespecte pe sine. Eo. arata foarte bine, este buna - un adevarat Inger dupa parerea



multora, dar niei unul dintre alcoolici nn a de\ienit anti-alcoolic gratie.\Hii ei. Frica ,.nilfzeninu m6 iube.Jte·' s-a transfonnat demult in rautate ~i i-a secatuit fortele sut1ete~ti.R~iutatea venita prin transfer de la mama ei. mascata in iubire pentru barbati, s-a intorsimpotriva barbatilor spre a-I distruge. Prima victima este portofelul barbatului, a doua -barbatul insu~i, femeia fiind mult mal rezistentE't.Nici ea, nki bar'.1 l' batl1 nu gan desca~a. "'vI al. b'me spus, nu ganGes:::oeIoc. .. , 1

Parintii sonlor 1 ,

4i:i Y

SOtiilOT 1

Aici este locul s~ivorbim despre soeri ~i soacre. Ne-am lamurit ca mama - femeia - esteceo. 0.1 carei izvor su±1etesc il hrane~te pe sot ~i pe fiu. Daca n-ar 1'ia~a, nu ar maisupravietui niciun barbat. Ca..l1d fiul se va easatori, el i~i va alege 0 sotie care sasemene eu mama lui. Asta se intampla daca fiuI nu a inva_tatinca lectiile primite de Iamama sa ~i vrea sa mai invete. Daca una dintre trasatmile de caracter ale mamei lui estcextrem de negativa, atunei el i~i va alege 0 sotie care sa fie opusul mamei. Dar, o vaaprecia eomparand-o eu mama so., Daea mama nu-~i iube~te sotul, daca are 0 parerenegativa despre sexul masculin, atunci ~i fiul va fi lipsit de22

Alunga ralll din tine iubire. Cfmd mama este ingrijorata in legatura eu easatoria fiului ei,asta inseamna, in esenta, ea ea are un sentiment de vinovatie fat a de fiu. Intrueat mamanu-~i vede grqelile. avand sentimentul de vinovatie, ineepe ~i ea sa invinuiasea pe altii. ~iuite a~a nora este vinovata pentru ca nu este potrivita pentru tlul ei, ca nu-i iube~te fiul ~ialte 0 mie de motive. Fara sa inteleaga ca nora este copia ei mai tanara. Daca nora esteisteata, va pricepe despre ce este vorba, iar daca ~tie sa gandeasca cu adevarat, 0 vaierta pe soacra ei ca nu ~tie sa-~i iubeasca fiul astfel incat sa aiba inima u~oara. Se vaierta ~i pe sine pentru ca nu a respins invinuirile soacrei sale ~i va cere iertare ~ipropriului trup caruia i-a pricinuit suferinta prin toate acestea. o nora inteligenta trebuie sa~tie ca, daca. ea i~i iube~te cu adevarat sotuI, toate celelalte defecte anterioare, inclusivdefectele soacrei, vor fi compensate. Nora care a gasit la soacra macar 0 singura partebuna ~i 0 pretuie~te sincer ~i de aceea 0 ~i respecta, va avea parte de un sot 1ini~tit.Bineinteles ca., avand 0 asemenea nora, sentimentul de vinovatie al soacrei va fi puternic~i, daca ea nu va ~ti sa-~i inteleaga propria persoana, va incepe s-o invidieze pe norafiindca ea i~i iubqte atilt de mult fiuI, iar el nu mai vede nimic in afara de sotie. Nici macar pe propria Iui mama! Un om gelos nu este capabil sa se bucure de fericirea ce10rIaW.Iertati-o. Draga soacra! Elibereaza-te de gelozie, pentru ca gelozia inSeami'1adu~manie~i ea atrage dupa sine cancemi. Bucura-te ca fiul tau a avut noroc, ca a avut parte de 0sotie buna. Pentru ca sotia se alege dupa modeIul mamei ... Cfu1d soacra se cearta cu

nora, fiul se va supara, fara sa vrea, pe sotia sa, pentru ca soacra este sufletul fiului. Deaid ~i parerea femeilor ca sotul ia partea mamei lui ~i ca 23

Luule Viilma nu-~i pretuie~te sotia. In realitate, fiul inceardi intuitiv sa a lini~teasdi pemama sa - sufletul sau - pentru ca sa poata trai normal cu sotia. De obicei, ambele femeivor ca acest barbat sa fie numai al lor ~i atunci il pierd. E1 i~i va cauta in alta parte un lacmai lini~tit. Deseori, aceste cautari se lungesc exagerat de muIt ~i atunci urmatoareaa~a-zisa nora va fi 0 straina pentru soacra: nici nu apuci sa te cel1i cu ea ~i la orizontapare 0 alta nora. Dragi soacre! Daca intr-adevar va iubiti fiii, lasali la 0 parte acuzatiile ~igelozia - prin asta TIU faceti dedit sa distrugeri familia fiului dumneavoastra. Dad! vetiinvata sa va iubiri nora ea pe propria £iiea, 11 veri face feridt pe fiul dumneavoastra. Dar,



pentru asta trebuie sa va schimbati ehiar dumneavoastra, nLls-o sehimbati pe nora. Sanu eOTIfundari cauza eu efectul. Iertari-va una pe alta, daca. vreri ca acest barbat sadevina mai puternic, mai curajos ~i mai sanatos. Femeia care nu-~i iube~te sotul §i 11tine sub papue i~i dirijeaza dragostea, de obicei, spre fiu. Fiul devine totul pentm ea, maiales dad este unicul capiL El devine intruchip are a intregului sex masculin caruia ea llU i-a daruit iubire. Iubin~a pentm fiu ii da aripi. Dar, intr-o buna zi copilul devine matur ~iapare 0 fata care ii rapqte dragostea. Se poate suporta a~a ceva? Nu cred, pentru casoacra a ineetat demult 53. fie doar mama lui, acum Ii este prietena ~i "prieten". Din acestcere de relatii 11 exclude pe tata, care nici el nu ~i-a educat baiatul sa fie barbat ~i chiar baiatulil socote~te a fi un tata rau pentm di nu ~u~ote~te complice cu baietelul luicuminte. Mama care n-a ~tiut sa ramana mama 11 face pe copil nefericit ~i pe lL'1na0invinovate~te pe nora.

24



A lunga raul din tine

Rela!iile dintre cuscre (mama baiatului ~i mama fetei) este 0 alta poveste. A111belesuntsufletul copiilor lor. Chiar daca mama nu sufla mei un cuvfmt rEmdespre soacra baiatuluiei sau soacra fetei ei, dar in suflet 0 ponegre~te, rela!iile dintre copii vor fi incordate.l~111belese ambaleaza mra nici un motiv. Stresul ajunge la amfmdoua la cota maxima ~iambele gasesc un bun pretext sa spuna: ,,!i-am spus ell sa nu te fnsori (mariN cu ea (ellel)! Uite din ee.{; Jaml 'Z'le e.I

r£Xflmp{U cEin

viata

Unui baiat de 10 ani i s-a descoperit 0 tumora in emisfera dreapta a creierului. Dupairadiere a urmat chimioterapia. Sa incerce parin!ii sa-~i indrepte gre~e1ile? Nici vorba!A,.mbiierau obosi!i ~i indiferenti. Ei considerau normal ca medicina sa Ie vindece filiI. Etreaba medicilor. Este uluitoare aceasta opime simplista. L-am intrebat pe tatal copiluluicum se impaca mama Iui cu nora, pentru ca am vazut ca du~mania dintre cele douafemei a dus la cancer. A~a cum am banuit, tatal copilului a ascuns adevarul sau nu a vrutsa-l ~tie. Mi-a raspuns ca relatiile sunt excelente. In fond copi1a~ul i~i alesese el insu~iacqti parin!i. Am avut impresia ca eu eram singura care incercam sa schimb situaria ~i saridic viHul de pe aceasta taina. Problema ell euserii (tatal baiatului ~i taHil fetei) nu esteatat de aetuala, illtmeat adevaratii barbati nu au obiceiul sa se amestece in viata altora.Din pacate, cre~te numarul barbatilor care s-an blocat la nivelul emotiilor. Sensu! vietii labarbati este mi?carea. Daca tatal baiatului san al fetei nu ~i-au realizat idealurile. de~ipoate s-au straduit, tatal 25



LUllle

Viilma

fetei va fi deosebit de sever eu ginerele sau, :taTasa inreleaga ea fata lui ~i-a alesbarbatul dupa modelul1ui. Tata1 poate sa ineeapa sa fie gel os ~i sa devina 0 sperietoarepentru ginere1e de aeum ~i pentru urmatorul. Voi da un exemplu de relatii dintre un soeru~i 0 nora.

Pwtemp[u din viafdUn soeru grav bolnav de 20 de ani ~i-a a~ezat tanara nora pe genunehi in vazul tuturor ~i, mra sa se jeneze, a imbrati~at-o ~i a spus: "Ce noroe am avut! Fiullneu rni-a daruit 0fiiea!" Ii era recunoscator nurorii sale pentru iubirea fara de el. $i ea se simrea bine eu doitari. Eo. a inceput sa-i spuna socrului - tata ~i soacrei - mama. Nu i-a stat in gat sa Iespuna mama ~i tata. Fara sa fie con~tienta, prin aceste cuvinte fermecate ea a gas itcheia secreta pentru comunlcare. Intre timp socrul s-a insanato~it inexplicabil. A dipatat oneobi~nuita putere de munca ~i rabdare. Acum el se hranea ~i eu iubirea sufleteasea aeeleilalte femei - nora lui. Iubi1'ea ~i respeetul fata de soaera au inceput intr-un momentg1'eu ca.nd soae1'a a eonsolat-o pe n01'a spunandu-i: ., Cine stie, poate tot raul estespre bine ". Aceste cuvinte au ajutat-o pe nora sa-~i inteleaga soaera. Cata lume n-o.1'reu~i sa evite momentele de c1'iza daca n-a1' fi tentata sa arunee vina pe al!ii ... Deobicei. un cuvant de ocara de-a1 mamei este cons iderat ceva normal, da1'eea.mai midiobservatie din partea soacrei este ca 0 palma. Cine se va elibera de prejudeca!i, se vasi1u!i agreabil ~i in compania parintilor sotului.26



Alunga raul din tine Problema soacrei ~i ginerelui nu este nici ea atat de acuta. 0 soacratipica modema i~i pretuie~te ginerele in primul rand dupa starea matcriala ~i apoi dupahamicia o.cestuia. Dar e suficient un prim conflict ~i biato., nefericito.soacra nu mai poatefi consolata. Soacra este sufletul sotieL Du~mania soacrei fata de ginere se transmitefiicei chiar 9i atunci cand eo.habar nu are de acest conflict. Starea de incordare intre sotie~i sot este oglinda ambelor pereehi de parinri. Cine se elibereaza prin iertare de toatetipurile de stres, acela nu-~j va atrage nici du~mania parintilor soWIui sau sOfiei, nieidu~mania ginerelui sau nurorii. Nici nn va TImisim!i nevoia sa se amestece in viata altora.Daca parin~ii se vor elibera de simtul de proprietate asupra ;opilulni, copilul nu va putea finiei jignit, nlei umilit. In [elul acesta, daca ambele pilirti se vor ocupa de propriile gre~eli ~ide corectarea lor, totul va fi bine. Indifcrent ce relaTii e~{istaintre cele dOlla generatii, sa~titi ca dad vede'fi gre~eala numai 1a alrii, aceasta este gre~eala dUllli'1eaVoastra.eelcare se napuste~te asupra eelarlalti se af15.chim el sub puterea raului. Corectarea rauluitrebuie 111ceputaeu sine, ell eliberarea de ganduri rele ~i TIU eu vanarea gre~elilor altora. S-a.r putea ca pe unii sa-i supere cuvintele mele ~i sami replice imediat: " Cwn sama bueur dadi cineva se lealie mine, ma fnjura, ma calomniaza ~i ma umile.$te! n Nutrebuie sa va bltcurati. Numai un handicapat se buCUTE" indiferent de situ8.tie. Dar sa nuva fie frica ~i sa nu fiti du~mano~i atunci cand averi de-a face eu persoane cicalitoare,certare!e ~i rau intenlionate. Iertari-va aceste stresuri. Elibera!i-va de frica - ,. nimic nueste a~a cum a~ vrea eu ". Aflali ca asta este leqia dumneavoastra de viata pe caresinguri ati atras-o. Din moment ee ati aparut pe 27



Luule Viilma lume ea sa traiti, ati aparut ~i ea sa invatati. Dadi v-ari ales eonsoarta, v-atieasatorit in acela~i timp eu spiritul ~i sufletul ei - soeml sau soacra. Analizand vietileanterioare se poate trage eoncluzia d cine sufed in viara asta, in vieti1e anterioare aprieL.f1uit chiar el acelea~i suferinte care acum au cazut pe capullui. Cine n-a avut minteatunci, acum a aparut ca sa invete, dar pe post de victima. Lectiile acestea ~i le alegechiar spiritul, adid noi in~ine. Daca vor fi invatate, suferintele 'lor Inceta.

~11lp[U

din viatii

mama se plangea ca fiul ei slabe~te contimm. Fiu! era inddigostit ~i i~i irosea timpul,f0rtele ~i banii eu 0 fata care nic1 nu voia sa auda de casatorie. Ea voia sa fieindependenta. Zicea ca este 0 persoana normal a, modema. V o~ ia sa ia tot ce se poatede la viara. Mama Iui 11branea, 11 spala, dar nu indraznea 58.-ispun~l nimic. Chiar ~ia~a baiatul ajunsese stors ca 0 Iamaie. Draga mama! Dumneavoastra ati preplittotdeauna, mai presus de ariee, situatia materiala. Va plae banii ~i lucrurile frumoase. Dar nici dumneavoastra nu v-a!i iubit BOtulin a~a feI ca el sa pOuta deveni maibi.Jxbat.Pentru dumneavoastra sotul insearrma un automat care va asigllra bunastarea $itotu$i regretati ca nu v-ali maritat ell lli'1.ul~i mai bogat. Fiul dumneavoastra estecontinuatorul vietH tatalui sau $i nu se gande$te 1a mai mult. Baietii l~;ialeg soria dupacum este mama lor. Fam nului dum..lleavoastra este reductia marita a persoaneidumneavoastra. Platind tributul modei ziIei, ea dec1ara ca vrea sa fie independenm, :tara'28

o



Alunga raul din tine sa inteleaga ce inseamna asta. Daca v-ati fi inte1es gre~eala, baiatuldumneavoastra ar fi fost scutit de suferinte. Nu at! vorbit niciodata cu el despre viata,despre oameni, erati totdeauna ocupata eu treburi mai importante. Daea ati vrea saindreptati aceasta gre~eala acum, cand s-a mai adaugat $i 0 umbra de acuzatie ~i biiiatulnu vrea sa va mai asculte, sa $titi ca vremea povetelor a trecut. Acum el trebuie sa treacaprin suferinta penlm a invata sa traga concluziile cuvenite. Chinul dumneavoastrasufletesc vorbe$te despre gre$elile pe care Ie-ati facut. Va puteti ajuta fiuI cerandu-iiertare ea I-ati privat de sfaturile materne ~i prin asta ati atras asupra In! necazurile deacum. Iertati-va $i pe dumneavoastra $1 cereti iertare trupului pentru sentimentul devinovatie. Acesta i-a daunat fiului dumneavoastra. Daca iertarea vine din toata inima, fiuIdumneavaastra se va schimba el singur sau durnneavoastra veti 3imti cii acum ave!idreptul 8a-1 povatuiti. In acest caz, fata asta care a aparut in aceasta 'viara numai ca saconsume $1sa plateasea eu propr1ul imp diversele servicE, va disparea din via!a Iui. ~i ava face astfe1incat nimeni nu va suferi pel1tm ca, datorita transformarii dumneavoastra,se va schimba ~i el. ~i asta mra chinuri suf1ete~ti. Daca el nu vrea sa va asculte,InSeam.l.la di dumneavoastra inca nu v-ati 1ndreptat gre;;elile. Daar vi s-a pamt. Nu uitati- fiui este ca dumneavoastra pentm ca i-ati obligat sa fie a$a, iar acum vre!i sa-1 fartatidin nou, sa-1 faceti altfel. ~i iara~i din considerente personale - pentm ca gre~elile propriisa nn doara prea tare ~i ca sa nu va arate 1umea ell degetul.

29



Lliule Viilma

Despre sensul nonsensuluiViata este mi~eare in viitor. Dad\. omul nn ~tie sa traiasca, se oprqte din drum. Catavreme omenirea s-a mi~cat pe drumul acumuliirii de bunuri materiale,dificultatile au pututfi depa~ite prin vointa. eei care ~i-au dezvoltat forta fizica, au fost eei mai puternici.Gamenii de arta emotionali, n-au rezistat in aeeasta cUTsi'L Dar vremurile se schimba.Viata se aflii la 0 aha eotimri3 tot mai evident,'\. Spai.. ma in fala necunoscutului aimpEi,rtiIomenirea in d.oua tabere: eei care se salveaza prin spiritualitate 3,ieeicondamnaIl 1a pieire. Inainte de pieire oamenii plang dupa vremurile de altadata ~i Ieblameaza pe eele noi. Cand au loc evenimente manmte oarnenii se vaici1resc, laevenimente importante devin ral, du~mano~i. Vaicareala 'se transforma totdeauna ill urletde durere. Ca.nd se vihcarqte 0 femeie -- treburile marunte i~i incetinesc mersul. Candbarbatul se vaidire~te - se opre~te via~a. In vremurile de crizi'i, ca acum, vaicarealabi1rbatului este periculoas2. atilt pentru e1 insn~i, cat 9i pentru cop ii, ace9tia Hind spirituIsan. Vaidireala duce tatdeauna 10. nonsens. Cand se afli'i In impas, un om care nugande~te coreet Ineepe sa se vaicareasdi, In gaud sau prin cuvinte, cautil vinovati ~i nuse mai poate aprl nickum. Daca la mijlocul secolului se intampla acest lucru mai rar, acumfenomenul a devenit de mas.i. Aceasta stare de inutilitate, de apatie ~i depresie a primito' denumire expreslva: 30



Alunga raul din tine Sindromul de extenuare. In esenta este yorba despre rautatea care ildistruge sufletqte pe om: rautatea ca " n-am realizat ce rni-arn dorit" san" nimic nu ea,~aCZlma~fi vrut", Omul este condamnat la abandon. Este teribil de trist d.nd omulincepe sa se extenueze inca din copiIarie ~i ne mai vilzand frumuse!ea v'ietii, traiqtepentru a muri. Dar este ~i asta 0 lecrie de viata. Cine i~i alege la na~tere a situatie decriza, acela are nevoie de 0 leqie critica. El ~i-a ales parintii care ii dau aceastaposibilitate. Cine simte ca i s-a furi~at in suflet senzaria de nonsens, sa ~tie ca trebuie sacante sensul nonsensului. Orice situatie te invata cate ceva, dar la modul dureros. Astainseamna ca inveti eel mai lesne din situatiile extreme. Nonsensul este senzatia depustiire totala. Dragil omuIe! Riltacirea ta este sumum din tot ce era posibiL N onsensulvine sa va invete cii in spatele aparentei ca uu ganditi ~i cii un gasiti 0 cale de ie~ire seascund de fapt ganduri marete. Nonsensul apare pentru a va da ~ansa sa descoperitiposibilitatile uria~e pe care viaTa vi ie ofera. Orice intreg are doi polio Polul negativ estel10nsensuL Cum apare un obstacol va ~i grabiti 88.-1 numiti nonsens. Stati in fatacortinei ~i nu ~titi sa 0 trageri. In spatele ei se afta scena unde stau aliniate uriai'eposibilitati pentru viata durrmeavoastra. Veti intelege err ea exista atunci cand va vetidesparti de senzatia de inutilitate ce vi s-a furi~at in suilet. Cereti-i4'.) 1



Litule J,'iilma

iertare pentru ca, ne~tiind sa ganditi, ati 1asat-o sa ajunga la dimensiuni care amenintasa va distruga. Nu sunteti con~tient ca ea a aparut ca sa dea vietii dumneavoastra sensuleel mai inalt. Senzatia de inutilitate (nonsens) este una din formele cele mai complicatede stres. Ea nu apare bruse, nu este insotita de un torent de emotii, ea este tacuta pentruca de aceea este inutilitate. Cereti-i ieliare din toata inima ca a!i tinut-o captiva ~i vetidescoperi sensul ei profund. In realitate, i'n spatele ei se afla insatisfactia, cauza acesteiafiind sentimentul de vinovatie. Indiferenta dumneavoastra va 1'1 inlocuita de bucuria de ava mi~ca, de a actiona, de a trai. Veti simti ca sunteti necesari, necesari sie ~i prin sine -necesari celorlalti. Veti simti cum contururile corpului dLLmneavoastra vor disparea ~i seva produce contopirea eu Unitatea Suprema. Este un sentiment special, sentimentul ca aidobandit mare tie ~i demnitate, sentimentul ca fiintezi. Iertati-va ca ati permis senzatiei deinutilitate sa se apropie de dumneavoastra. Cereti iertare trupului dumneavoastra ca prinasta ati atras sindronml de supraardere ceea ce inseamna moarte pentru corp - inaintede a va insu~i lectiile de viata necesare. Cereti-i iertare ca n-ati inteles ca atata timp cattrupul traie~te mai sunteti inca iubit. Cautati persoana care va iubqte, ea exista. Dragiimei, n-ati inteles ca daca nu exista iubire, nu exista nici trup. Aveti dej a trupul, se vor adauga ;;1eelelalte, daca veti ac!iona eu cap. Ispititorul dumneavoastra mintea - va facesuftetul bolnav, va blocheaza calea spre iuhire pentm ca rascumpanlnd raul sa dobanditivaloare propne.

32



Alunga raul din tine Mintea 11poate duce pe am la boala. Mintea are doi poli - unulspiritual ~i l.mul fizic. Echilibrullor este ratiunea, intelepciunea. Materialismul a umflat rolulmintii fizice pana Ia limita maxima ~i a incercat sa nege spiritul. Rezultatul a fostnonsensul. Nonsens inseamna sa traie~ti in bogatie ~i sa mori de inutilitate. Trece pestrada un sarantoe slabanog ~i ura~te vila luxoasa in care nu are acces. Din vila iese unbogatan bine hranit ~i 11 invidiaza pe sarantoe pentru libertatea Iui. EI tremura pentrubogaria lui. Nici unul, nici ceHUalt nu vad bine1e din spatele raului. Niciunul nu ~i-ainvatat lectiile de viata. Nu au cautat sensul vietii, au cautat bogatia. Sanlntocului ii estemai u~or. EI trebuie sa se elibereze de stresuri. Bogata~ului Ii este mai greu. EI trebuiesa se elibereze de jugul bogatiei sale ~i sa a faca ~i coreet. Din punct de vedere alesentei Universului, viata tara spirit inseamna nonsens, stagnare ~i pieire la mvel fizic. Sitotu~i viata nu se opre~te, pentru ca dupa fiecare moarte urmeaza rena~terea. Cineinte1ege natura erizei omului modem, va trai ~i in viltor. EI tinde spre viitar ~tiind di duparau vine ~i binele. Cine nu va ~ti sa scape de senzatia de inutilitate, va intra in nouagalaxie pe poarta mortii. Trupul nostru este muritar, dar fiecare dintre noi este capabil saevite 0 moarte prematura. Pe eel eare va gasi sensul nonsensului moartea fizica nu-l vaameninta pre a cmand. In noua galaxie, viata omeneasca este mult mai lunga. De aceeamerita sa lucram mai intens asupra gandurilor noastre. Cine crede ca acolo chinurile vor fi~i mai mad, se in~eaHi. Acolo nu vor mai fi suferinte fizice, deoarece, prin cre~terearatiunii, corpul nostru va fi guvernat de idei. Pe33



Luule Viilma masura ce va fi necesar vom incepe sa schimbam materia cu ajutorul ideilor.

Rautatea irationam ,Am vorbit muIt despre rautate, cum apare ea ~i cum poate distruge. Si totu~i se intampladestul de frecvent sa mi se ceara ajutorul de catre persoane care simt nevoia sainteleaga mai pro fund sensul rautatii. Sunt la fel de derutati ~i cei care traiesc subimperiul spaimelor ~i se considera rai ~i du~mano~i, dar de teama nici nu indraznesc sase supere, ~i cei care detesta la~itatea, inclusiv pe a lor. Numai ca nu 0 numesc rautate.Chipurile, ei vor sa educe curajul, pe allor ~i pe al altora. "Eu nu urasc, dar allii ma urascpe mine" - spune 0 persoal'1a care se amesteca tot timpul in viata ahora. 0 face prinfapte, prin cuvinte ~i prin ganduri. Nu vrea sa inteleaga ca chiar ~i din propozitia pe caream citat-o transpare 0 invinuire - ~i asta este tot rautate - ~i un ton iritat care inseamnarautate multiplicata. Persoana respectiva poate sa nege, dar esenta nu se schimba.Cauza ~i efectul vietii este iubirea. Cand omul se teme ca nimeni nu-l iube~te, fluxul deenergie a iubirii se lovqte de un zid. Fara iubire viata inceteaza. Pe masura ce frica cre~tese inmultesc ~i insueeese1e, pentru dl omulle atrage prin frica lui. Pentru ca viata sapoata continua, cel ee sufera incepe sa lupte pentru a inHltura obstacolul. Luptapresupune intotdeauna rautate. Sparge el, omul, zidul frieii, dar acesta devine tot maigros, fiindca frica nu poate fi infranta in felul acesta. Abia ea se intensifica rautatea.

34



Alunga raul din tine Rautatea este reactia incon~tienta la absen!a iubirii, indiferent ceinteiege omul prin iubire. Rautatea i~i are izvorui in frica - nimeni nu ma iube$te. Multineaga ca s-ar teme, intrucat: - au fost foarte alintaJi inca de cand erau copii, iar ulterior de sot sau sotie. Ei i~i ascund formele negative de stres in spatele unei bunatatiaparente. 0 astfel de persoana nu inte1ege ce vrea de la viata, ce Ii trebuie, de ce simte 0greutate in cap ~i de ce 11doare capul. S-a obi~nuit ca altii sa faca tatul pentru el. Nueste con~tient de faptul ca, daca el nu depune eforturi, spiritul sau va fi ca un tovara~ dedrum care s-a oprit in loc ~i asta 11nelini~te~te In legatura eu viitorul. Viitorul este clar pentm cine a realizat mult prin forte proprii, indiferent de sex. Femeia care i~i iube~tesotul nn va ramane singura pe lume; - le-a fast foarte frica sa recunoasca aceastaspaima. Chiar daca voi suferi. tot nu recunosc. Aeeasta spaima 0 au mai ales barbatii.Deoareee viata barbatilor depinde de soWle lor, cei sensibili sunt foarte vulnerabili inlegatura eu tot ce privqte soria. Nu sunt capabili uiei maear sa asculte 0 discutie pc atema general a, pentru ca se tern ca nu cumva sa fie ranita demnitatea sotiei lor.Temerile lor s-au transformat demult 1ntr-o permanenta iritare, pe care ins a ei refuza saa numeasca rautate. Ei Bunt aparCitorii celor slabi ~i sa nu-i treaca cuiva prin cap sacaute sa Ie schimbe parerea ) mai ales la maturitate. Ei nu pricep ca atrag asupra lor exact lucrul de care se tern; - la ei, frica - nimeni nu ma iube§te s-a transformat demult inrautate ~i adevaratele sentimente au fast inmormantate. Poate ca la parintii lor fricaaceasta a fost atat de putemica Ineat sub aparenta indiferentei s-a transformat in negareaiubirii. "N-am nevo ie de iubire, important e sa Jiu 35



Luule Viilma lasat fn pace. Important e ca treaba sa mearga .}ilumea sa ma respecte ",declara ei cu mandrie. Si-au facut fOst de un tovara~ de viata dupa propriullor chip ~i inexistenta lor terna se indreapta ineet, dar sigur, spre moarte, neputand sa inteleaga ceanume Ii trebuie trupului in viata lor. Este foarte greu sa descoperi esenta interioara aunor astfel de oameni. Ei sunt diritre aceia care cred ca merita ell prisosinta iubirea. Aufacut fn viafa atatea lucruri bune, fndit toata lumea fi iube.}te pentru dE au jaClit aNitabine. Sau sunt iubiti de sot, sotie pentru ca am facut atata bim pentru ea (el) fncat nu sepoate sa nu ma iubeasca. Ace~ti oameni nu pot sa inteleaga ca a face (a munci) nuinseamna a iubi. Iubirea este forta necesara pentm a face. Pentm om munca este unmijloc de a lnvata. Iubirea este totul, iubirea este Dumnezeu. Munca este doarmunca. Unastfel de om nu se va lecui de bolile lui pana cand nu vaintelege acest lucru. Dar el nueste de acord - s-o faea altcineva pentru el! Si, dupa 0 logica stranie, sa faca taman acelapentru care el n-a facut nimie bun. Eu, de exemplu. Un astfel de om poate parea chiar echilibrat, dar pe eel care traie~te alaturi de elll pa~te sedituirea tuturor forte lor. eu ceamai buna intentie, el conduce, el da indicatii, lipsindu-l pe eelalalt de posibilitatea de a fi elinsu~i. Sotul sau sOlia supergrijulii, care se amestedi permanent unul in treaba celuilalt,pot parea la inceput, pentru un observator strain, 0 pereche ideala, dar dupa cateva oreeomunicarea cu ei devine insuportabila pentru lill om de acliune. Ace~tia se extenueazareciproc, pe ei ~i pe altii. Cine ignora ro36



Alunga raul din tine Iul dat lui prin apartenen~a Ia 1m sex, se condamna elinsu~i lasuferintiL Trebuie sa lnvatam di in viata totul are dOl poli, chiar ~i iubirea. Poate sa-~icondudi viata eel care ~tie sa gandeasca ~i nu eel care a absolvit stralucit 0 facultate ~ise lauda eu asta. Persoana cu studii superioare care nu intelege ca via~a materiala estedoar 0 particica din viata spirituala, poate sa mearga ani in ~ir contra curentului gandinddespre sine ea este onest ~i eu principii, hamic ~i inteligent. Dar 111tr-o buna zipicioarele Iui vor refuza sa se mai mi~te pe drumul pe care mintea Iui de materialist Iiporunce~te sa mearga. Drumul ca atare nu este grqit, dar sunt gre~ite mijloacele. Dad\.va lupta eu du~manie cu greutati1e vietii, perdantul va fi propriul trup. Nu-i vor mai fi defolos nici medicamente Ie, niei bisturiul. In viata totul trebuie facut cum trebuie, inclusivdepa~irea dificuWitilor, altfel va suferi inainte de toate omullnsu~j.

~mp{u

din mapa

A venit la cabinet un am cu prostata gray bolnava. Urinarea se mcea cu foarte maredificultate. Medicina nu-l mai putea ajuta. Am mcercat sa vad care este cauza bolii, adicapietricica ce a provocat avaIan~a. Si am vazut ni~te hamuri vechide cal, rupte ~i pline depraf. In afara de sensuI simbolic, tabloul era atat de clar incat parea incredibil. L-ammtrebat: "Ce poate insemna asta?" Barbatul a ro~it ~i s-a apucat sa-mi explica cu patosca aceste hamuri zac de vreo douazeci de ani pe peretele magaziei ~i pe zi ce trece11enerveaza tot mai tare, dar nu se indura sa Ie arunce. 37



Luule Viilma Prostata (glanda) este organul paternitatii. Toate problemele legate dedevenirea paternitatii ~i de existenta ca tata se concentreaza in aceasta glanda.Devenirea ca tata are lac in cursul vietii sexuale. Teama de a fi lipsit de functia sexuala Ieprovoaca barbati10r tot feIul de restrictii. In felul acesta se imboinave~te prostata ~i suntafectate ~i organde din jur care simbolizeaza baza familiei. Bazinul este familia, pm'teainferioara a bazinului este baza familiei. Oam.enii modemi socotesc di baza familieiinseamna bunastarea materiala, bogatia. eel care vede baza familiei in iubire, acela nu seva imbolnavi de prostata. Dupa cateva s8.ptamani omul a reapamt, de data aceasta cu 0stare de spirit bun9, pentm ca Incrurile tindeau sa se case'!. Jumatate din lucruri indrepte."Am scuturat tot Ie-am dat let gunoi ~i nu regret deloc" 1111i povestea el eu bucuriepentfU ca intelesese 1a ce duce obiceiul de a str[m.ge.

Pilrintii visurilor noastre ,Intelegandu-va problemele, En uitari di sunteti formati din taUi ~i din mama. V -au formatcredintele religioase ale ambilor parinti. Trupul ne dezvaluie suma moduri1or lor degandire. Bolile trupului ne arata partile rele ale parinti~ lor. Dumneavoastra ati venit pelume ca sa coreetati aceste parti rele, dar puna aeum nu ati ~tiut s~i Ie indreptati eupropria minte.

Tata este mi~carea. Mama este piedica.38



Alunga raul din tine Dragi marne §i dragi copii! Pana cand omul care a ratikit drumul inviata nu va invata prin suferinta, obstacolui va trebui sa fie chiar mama lui. Obstacolul neobliga sa ne incordam toate fort,ele §i face din noi 0 fiinta ganditoare. Numai prindepa;;irea individuala ~i corecta a obstacolelor se ajunge la rezultatul ce reprezintavaloarea ve§niea pentru spirit. Cu cat mama v-a pregatit mai multii suferinta, cu atat vada, potential, posibilitatea cea mai mare de a va inalta spiritual. Vor Intelege acest luerunumai cei care au iertat muIte mamei lor. Dar, eel care 0 eonsidera pe mama sa rea ~ivinovata de tot, sa tina minte ca el §i-a ales mama pe care 0 are acum. Noi in~ine ne-ampropus in viata un scop atat de mare! ~i acum renuntam sa mai tindem spre el. In fieeareom traiesc parintii visurilor lui. Ei sunt atat de buni ~i de frumo~i in eomparatie cu eei pecare ii are in realitate. Contrastul este atat de izbitor incat, plilngandu-§i soarta amara,omul ar vrea sa moara. Pentru copii dorinta de a muri constituie refugiul unde ei i~i varsamai ales lacrimile amare. Prin aceasta corpul 11ajuta pe copila~ sa-~i u~ureze sufletul.Vedeti, aid a ie~it iara~i la suprafata notiunea de "suflet'". Dar sufletul este chiar mama . .In ultima vreme am avut oeazia sa devin martorul bucuriei multor persoane dej a invarsta. Veneau la mine la cabinet ~i imi povesteau ea, dupa ce .;;i-au iertat mama, audeseoperit dintr-o data ca toemai ea era mama visurilor lor. "E chiar ea, mama meaproprie, simt lucrul acesta. Nu pot sa ma fn~el!" exclamau ei eu 0 bucurie sine era. Pentruei incepuse 0 DaUa viat~i.

Dragostea copilului pentru mama este cea mai mare iubire din lume. Copilul care, dupace ~i-a iertat mama,39



Luule Viilma a simtit aceasta iubire in sufletullui, fericire. a aflat cea mai mare

Prin mama Dumnezeu intra in copil. Copilul are a nevoie nemarginWi de parin!i pe caresai poata iubi. Niciun copil nu va spune vreodata atatea cuvinte rele despre mama sautatal sau cate spune mama despre copil. Cauza este aceea~i radacina a duIu! - dorintade a avea, de a dobandi. Tot mai frecvent parin!ii concep copilul cu un anumit scop. Dar ei, copiii, 'lor sa apara pe lume de dragul iubirii. Copilul de astazi este nevoit sa-~i croiasdisingur drumul, sa se lupte cu muIte neajunsuri. Dad!. va veti ierta parintii pentm gre~elilelor personale ~i pentru gre~elile omului modern in general, parinW vo~tri se 'lor schimba~i voi nu veti mai repeta acelea~i gre~eli. Aceasta bueurie a deseoperirii parintilor amavut-o ~i eu. Intr-adevar, este bucuria de a te fi dobandit pe tine insuti, este posibilitateade a ajunge la acel nive1 care este lini~tea sufleteasca. Gameni dragi! Toti purtam insuflet chipul marne 1 adevarate, dar nu-l reeunoa~tem pentm di nu ne-ammeut temapentru care ne-am naseut pe lume. Ne-am naseut pentm a indrepta raul facut de panntiino~tri. BuniHatea mamei se ascunde in spatele rauIu! aparent, ca tot ce este mai pretiospe lumea asta. Cautati-o! Invatati-va sa intelegeti ce este binele ~i ce este raui. Undeincepe binele ~i unde se termina raui. Leetia de indrumare copilul 0 prime~te de la mamasa. Nepriceperea de a intelege sensul binelui ~i raului aduce necazuri in viataamandurora. Sa analizam doua extreme. 40



Alunga riiul din tine

- in aparen/a mama este rea: este nervoasa, speriata, aqagoasa, autoritara, amorala,alcoolica, l~i abandoneaza copiii etc. PentrJ spirit chiar ~i moartea prematura estenegativa - copilul a ramas tara mama ~i :filraindrumator. Rautatea materna este vizibila inacest caz - acesta este raul~i pentm copil este u~or sa fad! acel lucru pentru care a venit pe lume. Copilul vine pelume pentru a ispa~i raul parintesc sau, mai simplu, sa devina contrariul mamei.Omenirea a invatat incon~tient acest lucru de-a lungul veacurilor - ~i-a extras forra dinbinele mamei §i inrelepciunea din raul tatalui. Oamenii de felul acesta (in special barbatii)spun la batranete eu bucu..tie: " Dacii piirintii nu m-ar fi ciomiigit in copilarieJ n-ar fi ie§itom din mine". Un astfel de copil a inte1es ca pentru faptele sale merita sa fie batut.Bataia I-a invarat, dar sufletLlllui avea nevoie de iubirea cu care i se apEca bataia. Dacai~i va ierta mama pentru ca va ifi!elege partea instructiva a raului, mintea lui se vadeschide ~i sufletulii va fi lini~tit. - in aparenpl mama este buna: este grijulie, atenta,rabdatoare, precauta, reu~e~te ill toate, face totui. Cu 0 astfel de mama copilul nu are Iace se gandi deeat la satisfacerea propriiIor mterese. Drumullui in viata va fi poleit eu aur,drept ~i lin. Copilul va merge filra nici 0 grija, dar mai devreme sau mai tarziu, va apareaprima prapastie in care se va prabu~i, nebfumind ca s-a intins 0 cursa. Incerciirile aspresunt necesare pentru el, pentm a intelege de ce a aparut pe lumea aceasta. Copiii senasc pentm a inviita ~i invata din raui care se intarnpla. Prin urmare, partea negativii,proprie mamei, se explica prin simplul fapt ca la toata lumea raul este in oroDortie de49% si bine1e de 51%.

i

..r

.1

1

~

41



LuuZe "Vriilma Acest copil a aparut pentru a-~i insu~i ceo.mai grea varianta, dnd trebuiesa ridice valul ce ascunde adevarata esenta a bunatatii excesive a mamei Iui. Sarcinaaceasta depa~e~te puterile copilului care i~i binecuvanteaza mama. Mi se puneintrebarea: ,.De ce trebuie 8-0 wid pe maSunt nevoita sa raspund: ma intr-o luminanefavorabila? Nu, nu trebuie, dar daca mama a devenit nwi aZbeidecat alblll numaipentru ca tata este mai negrll dedit negrul, afi putea. chiar £n interesul dumneavoastra,sa priviji adevarul in fafa, intrucat tatal dumneavoastra este spiritul de care depinde lumeadumneavoastrd fizidi. !ii, fn afard de asta, copiii mult prea buni din punctul de vedere almamei se fmbolnavesc grav. Trupul copilului -itie asta -ii semnalizeaza prin boala Ierta!imamei dumneavoastra bunatatea excesiva prin care eo., de fapt, i~i mascheaza partilenegative, dorind sa para mai buna dedit este in realitate ~i de aceea nu v-a spus adevaruldespre greutati1e vietii, care va este necesar. Iertati-va mamele ~i taW care v-au ascunsce este rau ~i de aceea acest faU voi trebuie sa-1 invatati pe cai mult mai grele. Toatelucrurile despre care ei s-au jenat sau s-au temut sa va vorbeasca, socotind di nu~~i aurostul, ca nu e decent, ca nu e inte1igent sau nu s-au considerat suficient de de~teptipentru aceasta discutie, constihlie pentm voi lectii de viata mult mai grele decat ce1e careprovoaca nermanente scandaluri in familie . , Daca copilul ar auzi, macar cu 0 meche,vorbindu-i-se despre rau, ar incepe sa invete. ~i aceasta inseamna ca. acea mama carevorbe9te mult ~i varsa tot ce are pe suflet 11invata pe copil ce este viata incomparabilmai bine dedit o mama rabdiltoare ~i delicata care sufera in tacere de draOJ

JJ

OJ.

.

42



Alunga raul din tine gul1ini~tii in familie. 0 sa ma intrebati: "De unde sa ~tiu ce anumetrebuie sa iert mamei mele, daca s-a ascunsfa{a de mine?" Va raspund:"Avefi multeprobleme despre caJ'enu s-a vorbit niciodata fn casa, dar care v-au interesat. Dinne:jtiin{a v-clfi ojlat de multe ort fntr-o postw'a negativa. Cele mat complicate situalit devta{a sunt cele pe care liU Ie pute/1'lrezolva. pentru ca nu suntem capabili sa Iefntelegem. Acestea sunt problemele pe care parin{ii ar trebut sa le lamureasca ell copilul,ehtal' daea mintea lui este lnititica ". Mama are muite trasaturi decaracter. Partea rea sevcde ell ochiulliber, se J:nva!a repede prin boli u~oare ?i copilul devine din acest punet devedere opusul mamei. De rapt, de asia ~i apare copilnl pe lume, ca ea sa se schimbe.Dar ranI ascuns de maraa nu lese imediat la suprafata ~j capilul orbecaie, :fiira sa il1!eleaga de ce mama spune: unde ai ie~Ji[tu (!~>-a?ru.iijerent Clan Q,; Jfi ell., tu e~'ti I matrau dedt mine' CopiluI vea:; ~i el ca mama are dreptate ;>1 se amara~.e ea, ~ d -. ~t '11 ,- ~ t - mtr-aevar,~ este mal. rau d eea ea, " . daca ea face mer-eu acest repro~, copilui seva supara ~i va IDcene sa-5i ir1vinovateasca mama, Si astfel se acumu~ " leaza energianegativa a unei boli grave. Trebuie sa ~tim ea atata vreme cat EU 'lorn invata sa gandimcoreet, necare generatie va 1'1 mai nego.tiva decat precedenta ca apoi, dupa trecereacrizei, sa devina mai inte1eapta, adica mai buna. Daca anit marna cat ~i copilul l:;;i'lor corecta gre~eala, boaIa va trece mai repede. Daca 0 face nUi'nai unul dintre ei, va finevoie de mai mult timp. Fiecare capil vine sa Invete lectii diferite. Trasaturile de caracter ale marnei ofera suficient de rnuIte variaTii pentm ca pentru niciunul dintre copii viata sanu fie plicticoasa.

ii

ii

-"'-"

43



Luule Viilma Pentru 0 mai buna inte1egere vom Iua ca exemplu trasaturile de caracter cele mai evidente de la trei marne diferite - generozitate, inflexibilitate ~i falsitate - ~i vomLncerca sa intelegem specificul lec!iilor pentru copii. Care trasatura este mai buna ~i careeste rea? Categoric, 0 sa spuneti di generozitatea este buna, la evaluarea inflexibilita!iiveti incepe sa cantfu..!i parti1e bune ~i partile rele, iar i falsitatea 0 veti numi la unisonrea. Prima mama, dupa toate seITLDdeexterioare, este Ul1 om darnic ~i inimos ~i deaceea, in esenta, este buna. Foarte rar este zgarcita, ceea ce e de rapt spre bine1efamiliei, ~i de aceea nu alarmeaza pe nimeni. Alte persoane, complet straine, vor apreciaeu toted altfel pc aceas!a mama, dar ell de ne intalnim rar ~i de aceea parerea lor nn esteimpor~ tanta. Copilu! ~i-a ales aceasta mama ~i Inva!a lectiile date de ea. Spre mahnireamallei §i a farrJliei, la copil llicep sa apara semne de avaritie care se amplifica producandmari suferin!e. De ce? De ce 0 mama atat de buna a crescut un copil atat de necinstit s>iavid, gata sa dea totul penlTu bani? Sa analizam esen!a lectiei - partea nevaZ"uta amamei, pentru ca ceea ce nu se vede detennin3_ realitatea. Caracterul marnei se da 'intabelul urmator:

44



Alunga raul din tine Partea vizibila a marnei Partee

GENEROASA

invizibilaa mamel

AVARA

Vedeti ce leqie mare de avaritie se ascunde pentm copilil1 partea nevazuta? In decursulunei perioade mai lungi de timp copilul trebuie sa acumuleze energia avari}iei inaiute cae,! sa devina evidenta ~i apol sa 0 creasca pfma la gradul de'suferinra.. Atunci, prinavaritie, el va avea parte de incercarea din care va trage conduzia ca avaritia este unIucru rau. De regula, lectiiIe de acela~i tip se repeta de mai muIte ad, adica suferintaere~te pas eu pas pana se atinge limita. Doar unele spidte au atata ffiinte incat sa se frigadoar 0 singura data. Partea mare buna, vizibila a mamei, adica partea mare rea,nevizibiHi i-a dat intelepciune acestui copil printr-o boala. grava. A doua mama este inaparenta. inflexibila. ~i certareati:L Din cauza caracterului ei, in farnilie izbucnesc mereucerturi greu de suportat In permanenta careva dintre ei se Imboillave~te, apoi se facebine ~i iara~i i~i vede de drumul luL Din dnd in ca.nd mama devine de nerecunoscut:foarte buna ~i ingaduitoare, mai ales atunci cand se Imbolnave~te careva. Copilul chiar vrea sa se Imbolnaveasca ca sa se bucure de aceasta. bunatate. Un astfel de copil i~iprime~te45



Luule Viilma lectiile de viara prin imbolnaviri repetate, dar care tree repede ~i seeorecteaza de necare datit

Parteavizibilaa rn<::tmi91

invizibila a mamei

fngaduiloare

Raul mare vizibi1 sau binele mare invizibil a1 marnei ia ciat 1:ntelepciune primr-o boalau~oara. A treia mama este in aparenta foarte falsa. Tot ce spllile este un neadevar.Partea nevazuta a falsitatii - cinsiea - poate si1 nu fie bagata de seama de ceHalti ~i nicichiar de ea. Ea chiar se poate detcstEt pentru ca de fiecare data cand vrea sa fie cinstWi,Ii iese exact pe dos. Nici nu~i da Sefu'lla di detesta poleiala - fiindca simte sub eaminciuna ~i vorbele ei sunt ca 0 revolta fata de acest gen de fatarnicie. Ea ~tie doar sa selupte ell minciuna,mra sa 1:nteleaga ca lupta intensificii minciuna. Copilul ~i-a ales insaaceasta mama eu lectiile ei complicate. lmediat dupa na~tere copiluI a ~i devenit maiintelept deoarece trasatura foarte negativa de caracter a mamei nu mai are nevoie sa fieamplificata, a ajuns deja 1a cota critidi. Mama este jumatatea copilului. De~i tOIl spun dimama aceasta este rea, totu~i pentru copil ea este buna, m46



Alunga raul din tine ,meat copilul ~tie sa deosebeasca binele din rau. El simte revoltamaterna impotriva cinstei pretacute, sensul fiind sa ramana cinstita fa!a de eainsa~i. Si, infelul acesta, 0 mama care ura~te necinstea, devine ea insa~i demonstrativ falsa. Copiluli~i iube~te mama. Si chiar dadi tori oamenii buni se napustesc impotriva ei ~i iau copiluldin casa rea ~i 11duc 1a 0 casa de copii buna, copilul va fugi inapoi la mama sa. Pentmcapil mama va ramane buna pana dnd opinia publica ii inabu~a acest sentiment. Copilulramas mra parin!i are 0 via!a debusolata pentm ea ii lipsesc lectiile pe care a venit sa Ieinve!e. Daca. i~i gase~te parin!i adoptivi, ace~tia vor fi ~i ei 1a fel ca parin!ii adevaraTi, cumid diferen!e. Parin!ii adoptivi trebuie sa ~tie ca pe dinafara ei sunt 1a fel de buni cumsunt parin!ii adevarati pe dinauntm. Acqtia ar trebui sa-~i indrepte ochiul interior spre rau,adica sa se elibereze de d, fiindca un copil traumatizat este deosebit de sensibil. Gricespirit preTuie~te cinstea, sinceritatea, adevaml. Pentm copil este mai greu sa suporteiubirea mainm!arita a parin!ilor adoptivi decat pe cea a parintilor lui. Trebuie inteles faptulca a avea burtica pEna, hairmte curate ~i un acoperi~ deasupra capului este bine, dar libertatea de a-ti invata lec!ia de viafa este ~i mai buna. Fara asta viata nu are sens.Partea vizibila a marnei Partea invizibila

CINSTEA

a mamei47



Luule Viilma Mama foarte rea pe dinafara i-a dat copilului un bine extraordinar, copiluI nua fost nevoit sa sufere. ExtremeIe sunt Intotdeauna rele pentru ca energia extremei seIntoarce In urmatoarea clipa in opusul ei ~i atunci viara copilului va fi grea. Daca el nuspune adevarul, nu va fi crezut, dadl spune adevarul, iara~i nu va fi crezut. Problema s-ar rezolva daca s-ar schimba opinia publica sau oamenii ar invara sa gandeasca ~i sainteleaga ca binele ~i raul sunt valori relative. Dad gfmdiri: ce bine cii sunt pUfin extreme!,va In~eIali. Astazi omenirea traverseaza a criza in care bine1e devine mai bine ~i raulmai rau. Cine va inre1ege di, daca i~i va schimba modul propriu de gandire, va facelumea mai bLma ~i cine va incepe sa se ~i preocupe de acest lucru, l§i va cfipataechilibrul interior. Aceasta este mareata lectie a timpurilor noastre sau valoarea crizei.Generalizand, se poate spune ca copilul seamana eu parinrii, dar, intrucat el '>Teasainvete, iar invatatorul este rau, el incepe sa exagereze partile negative ale parintilor parracarrd va ajunge la 0 mare suferinta prin care va incepe sa inteleagi'L adica va ajunge laintelepciune. De aceea se ~i spune de cand e lumea di tineretul e stricat. Rar se intamplaca leqia sa lina doar doua genera!ii. De obicei ea se intinde pe trei generaW §i dacasamanra data de parin!i prinde radacini bune, ea va daroade la nepo!i. A§adar, dragiparinri §i parinti ai parinrilor, lichidati cauza §i copiii §i nepotii dunmeavoastra se 'lor schimba. Alt mijloc de schimbare nu este eficient. Aceasta este calea aspra a vietii pentrueei care merg pe drumul suferintei. Orice intarnplare din viala 1asa urme. Cicatricile nuraman numai de Ia rani. Cicatricea este semnuJ neierHlrii. La eel care iarta, cicatricile 'lor disparea. Daca nu dispar, 48



Alunga raul din tine inseamna ea ati dorit sa aveti rezultate tara a depune nici un efort.

Cea mai simplii rautate cOnlplexaSa reeapitulam pe scurt efeetul formelor de stres: - Frica - nimeni FlU ma iube$teblocheaza ratiunea ~i omul vede totul intr-o alta lumina. - Sentimentul de vinovatie il facepe om slab, ii pro'voaca 0 avalan~a de stresuri. . - Frica atrage rauI. - Rautatea distruge.Toate acestea sunt stresuri caracteristice oricarui om, nu exista om tara ele. Pe Pamantnu existii numai oameni buni ~i oameni rai. Un om perfect este eel care este echilibrat ~ipe dinafara ~i pe dinauntru. Toti oamenii buni ascund ceva r2lUin interiorul lor, fiindcaviseaza sa devina ideal de buni. Ce este rautatea? Rautatea este a emotie negativa caredistruge. Ea are dnd sem..Tle upa care poate fi recunoscuta: d 1. Durere2. Temperatura 3. Ro~eala 4. Marire excesiva 5. Distructie Acestea sunt semnelemedicale clasice ale inflamatiilor. Daca apar impreuna, corpul ii da omului de ~tire ca "aluat foe" ~i trebuie de urgenta sa schimbe eeva pentru ca foeul este mai rau decatinfraetoruI. Daca nu stingeti focul, veti pierde cate ceva pentru totdeauna.

49



Luule Viilma Aceste semne pot sa apara pe rand, toate sau toate odata. Bolile copiilor sunt totdeauna imaginea in oglinda a vietii suf1ete~ti a parintilor. Dadi omul acumuleazaodata eu varsta un numar tot mai mare de stresuri din propria viata, bolile copila~ilor suntprovocate exclusiv de stresurile parintilor.

DurereaDurerea da alanna 9i informeaza eel mai bine despre ruinarea sanatatii. Specificul dureriiearacterizeaza felul de rautate:

Durere acuta - rautate acuta Durere surda - rautate surda

Cineva tocmai te-a suparat. Sentimentul de neputinta in coneretizarea ra.utatii. A9 vreasa ma razbun dar nu pot. i\mplifiearea sau atenuarea durerii indica excesul sau deficitulde rautate.

Duren~ ascutWi ,rautate ascutita

Durere

cronidi

rautate de lunga durata. Durere brusca - rautate brusca. ~i a~a mai departe.

Cu ajutorul urmatorului tabel va puteti localiza durerea ~i puteti gasi definitia ei exacta: 50



Alungo.. ro..ul din tine

Durere de cap

Duren~ in stomac

-

Durere cioare

in pi-

In getot Durere

" in

chi pul

rautate din cauza ca nimeni nu mo.. il{be~te, ca sunt neglijat. Rautate ca nu este totula~a cum vreau eu. rautate legata de dorin!a de a domina - pe tine ~i pe altii. Acesta esteobiectul sentimentului de vinovatie. Invinovatirea altuia este tot a di~tate. rautate legatade terminarea unei activitati, obtinerea sau cheltuirea banilor, intr-un cuvant, problemeeconomlce. rautate ce impiedica mersulinainte rautate contra a tot ce exista, fiindca nimicnu este a~a cum vreau eu

Durere

TemperaturaTemperatura arata cat de energic incearca corpul nostm sa ne ajute sa ardem sau sadistrugem negativitatea pe care am absorbit-o prin nepriceperea ~i prin prostia no astra.

Temperatura mareTemperatura cronica Temperatura

rautate puternica, crunta rautate veche ~i de lunga durata (NB! Nu uitati de parinti!)rautatea cea mai toxica pe care corpul nu 0 poate arde dintr-o data pentm a reu~i sasupravietuiasca. Dupa cum se ~tie, peste 41 grade Celsius omul moare.':::' ..1 ;

septidi



Luule Viilma Daca racim ~i prin raeeala stare a no astra se inrautate~te, pentru mu1timeade stresuri frigul ar fi ultima pieatura care ar umple paharul. Daca frigul ar :fi eauza, ne-am imbolnavi eu totii. Cine considera frigul ca un factor de cre~tere a rezistentei, acela secale~te. Cine vecle in el cloar partea rea, aceluia frigul ii va ingheta nasul ca sa poata sa-1 urasdL

in:ro~ireaInro§irea arata Cft rautatea se concentreaza pentru a putea ie§i afara. Pentru ca rautateasa incapa, vasele sanguine se dilaHL Corpul §tie di aceasta rautate trebuie eliberaHi.Noivedem ro§ea!a la exterior, dar 0 astfel de inflamare se observa peste tot unde ea seacumuleaza pana dnd unul din vase se rupe. Oamenii care urIS.de furie se J:mo§esc ders.utate. Ei nu §tiu sa-~i elibereze inteligent rautatea §i ~i-o varsa pe altii. Cine nu ~tie saevite acest lucru, va primi 0 lectie care glasuie§te a~a: "Nu-ti fie frid! de eel care urlii!"Cine nu se teme de oamenii fai §i nu-i ura~te, zbieretele lor nu-l vor atinge ~inu-i vor pricinui nici 0 durene. Dar ia priviti pe eel care asculta urletele §i se inro§e§te ~i el. Estedeja 0 situatie mai periculoasa. Acesta nu-§i elibereaza rautatea, ci 0 tine in el ~i sedistruge. eel care urla, varsa cauza furiei, iar cd care tace, sufera ~i 0 tine in el. Acestlucru este valabil ~i pentru inro~irea cu caracter inflamator. Toate bolide de piele posibilesunt insotite de eruptii cu ro§eala. Rfulile care s-au vindecat urat, au 0 nuanla ro§iatica.

52



Alunga raul din tine Sau, de exemplu, ro§eala de la inlepaturile de msecte. Ea cre~te §icre§te §1lmeori este nevoie de intervenlie chirurgicala. Se pare ca nicio insecta saureptila nu mu~ca pe omul bun.

in tamp fare cfin viata meaCulegeam fiucie di..'1tr-oturn. Mi-am amintit deodata de 0 mica problema pe care n-orezolvasem §i de per~oana vinovata. Eu ~tiu sa inteleg viata, dar de la mine se cere maimult. Nu de pomana mi-a fost data mai muita intelepciune. Daca pentru unii care nu auinvatat intelepciunea iertarii gre~eala este mai mica, pentru mine gre§eala este mare. Aapamt 0 viespe bazaind sup arata, ca sa ma convinga. M-am indepfutat de turn §i apoim-am intors §i mi-am continuat gandul. De data asta n-am mai auzit bazaitul, dar amsimtit 0 intepatura ascu}ita exact in locul unde i§i are sediul frica. Pentru ca nurezolvasem situatia, frica a crescut §i a devenit rautate. Am inteles imediat ca n-amprocedat bine §i, evident, am 9i inteles cum sa rezolv problema corect. Am cerut iertaretuturor fricilor mele pentru ca Ie-am lasat sa creasca parra cand, de dragul meu, viespeas-a sacrmcat. I-am cerut 9i ei iertare. Durerea a trecut la fel de repede cum a aparut. Nici0 r0geata, nici 0 umflatura, nici o reactie Ia veninul de viespe. Ba prin veninul ei, viespeami-a facut mai bine. Ro~eala este varsarea in afara a rautatii acumulate intro situalieneplacuta, jenanta 9i umilitoare, rautate ce a fost inabu9ita. Acum despre ro§eala (eritem)provocata de razele solare. Soarele este lumina care lumineaza necrutator esenta 53



Luule Viilma noastra. Cine se Inro~qte nefiresc de tare dupa ce a stat doar putin la soare,acela trebuie sa-~i elibereze rautatea ascunsa ~i in anul urmator corpullui se va bronzaeu u~urinta. Dar cine eonfunda soarele eu 0 tigaie, acela se va supara pe eorpul sau ~iva arde impreuna cu el. Grice dHdura face ca rautatea sa devina vizibila. l\i1iirireexcesiva manifesta in urmEitoarele forme: 1. Umflatura (edem) 2. Acumularea de lichid incavWiti ~i organe 3. Ingro~area excesiva a tesutLlrilor in organe, in eaviHili, in artieulatiLAderente 4. Tumora 5. Cancer 6. Litiaza (pietre) 7. Obezitate (adipozitate) Indiferent deloc ~i de marime, excesul este 0 cre~tere. Orice depa~ire a limitei duce la cre~tere. Grieecre~tere anormala este legata de acumularea de rautate. Rautate mica - cre~tere micaRautate mare - cre~tere mare Rautate ascunsa - cre~tere ee nu poate fi vazuta cu ochiulRautate vizibila - cre~tere care se vede Cu cat rautatea este mai otravitoare, eu atatboaia este mai toxica. Cu cat rautatea este mai du~manoasa, eu atat mai haina esteboala. Cu cat rautatea este mai conereta, eu atat boala este mai clara. 54



Alungii riiul din tine eu cat rautatea este mai ineapatanata, eu atat mai dur este focarul deinfectie, de exemplu, ea1culii. Daca pe om 11irita totul, atat situatiile personale cat ~i celegenerale, ~i eJ nu poate sa Ie rezolve sau ceilalti nu pot sa Ie aplaneze, apareobezitatea.

Distrugere1. Raniri: - prin taiere - prin lovitura - prin strangere - prin arsura Fie ca provine de la 0teapa, de la un ciob, de la cutitul de bucaHirie, bisturiul ehirurgului sau de la arma alba aunui criminal, rana este atrasa de rautatea din noi. De la 0 julitura pana la strangularitraumatiee - eu cat rautatea este mai Inver~unata, cu atat rana este mai mare. Rautateaarzatoare, razbunatoare duce la raniri prin arsura. 2. TesuturHe nu se pot reface complet- Rani care se vindeea urat. Daca omul nu trage nicio eoncluzie din necazurile sale ~icontinua sa se Inraiasca, ranile nu se VOl' vindeca. Daca copilul nu se insanato~e~te, laasta contribuie rautatea parintilor. Ranile de pe piele se identifica simbolie eu portileorganismului prin care iese afara rautatea omeneasca. Ce se scurge din rana (secretii)earacterizeaza esenta rautatii. - Boli de pie Ie

55



Luule Viilma Defectele pielii sunt orificiile prin care rautatea se revarsa in permanenta.Cand viata este tot mai suparatoare, pielea da posibilitatea ca rautatea sa iasa cat maimult, altfel corpul ar pieri. - Ulcera!ii trofice indiferent de cauza initiala a bolii. Ulcerultractului gastrointestinaL 3. Leziuni la oase: - Ruperea oaselor - Subtierea, inmuierea(decalcifierea) oaselor ~i alte fenomene patologiee. - Strambarea oaselor - Luxatii,intinderi de artieulatii. Osul este tata ~i intrucl:lipeaza sexul maseulin. Osul se rope numaide la 0 rautate aparuta bruse. Cu cat rautatea este mai putemiea, eu atat distruetia estemai mare. Rilutatea paterna - supararea pe tine lnsuti, pe altii ~i pe mama, rautateamaterna - supilrarea pe tata, supanlrea copHlor pe tata, supararea pe tot sexul maseulin,totul se depune in oase. Aici intra toate tipurile de rautate care se reduc 10. faptul ca pebarbat nu te po!i bazu, el poate sa te pacaleasca, sa te triideze. eel mai bine rupe oaseler£lutatea unUl barbat fala de alt barbat. Cu cat rautatea este mai concreta, eu atatfractura este mai curaI8.. Un as zdrobit este semnul caracteristic 0.1 rauta!ii corLfuze 10.un om eu un mod de gandire eonfuz. Totdeauna este valabila regula ea l~i rupe oasele,eel ce se infurie pe altul. Rautatea navalnica duce 10. vatamarea traumaticil a oaseloLRautatea ascunsa mult timp duce 10. distructia patologica a oaselor - osteoporozii,osteomielita.

56



Alungii riiul din tine

~mp{u

ain viatd

TataI incepe sa-~i caute iubirea in alta parte. 0 sotie nu ~tie di barbatul ei umbla pe delaturi numai atunci carrd iubirea ei nu-l mai hrane§te. Tradarea este descoperita §iamandoi se dezonoreaza. Ru§inea, ascunsa fata de ceilalti, se transforma in sufletulfemeii intr-o du§manie dispretuitoare cu care 11unnare§te pe biirbat, chiar dad el §i-arecunoscut vina. In spateie stapanirii de sine, in spatele unei vieti aparent frumoase, seascunde neputinta de a ierta. Copilul acestor parinti va suferi de poliartrita deformanta eudistrugerea progresiva a tesutului osos. Copilul nu are cum sa §tie de acest episodnefericit din viata lor personala, pe care ei I-au ascuns. Pentru ceilaIti, relatiile dintre solierau exemplare. $i pe copill-au educat in mod exemplar, dar corpul unui copil nu suportaminciuna §i seoate adevarulla suprafata. Parra carrd copilul nu va ierta mamei luidu§mania ucigatoare impotriva tatalui sau, oasele lui nu se vor lecui. r Ne§tiinta,nedorinta de a scoate 10. lu.."'Ilinaatacirile parintilor sau negarea acestora nu vor indreptasituatia. Suferinta delicata, politicoasa nu este niciodata treaba doar a acestui om. Inprimul rand, omul care are copii asigura sanatatea aeestara §i a nepotilor. In 0.1 doilearand, odata eu inaintarea in varsta acest om va fi in grija altara §i Ie va ingreuna viata,mai ales copiilor Iui, §i eu toate aeestea de pe chipul lui TIU va dispare zambetulneputincios de om bun. Sunt nevoita sa spun oameniIor cat mai deli cat posibil di ei nutrebuie sa caute cauza necazurilor lor numai in parinti, ci :;;1ca ei In§i§i sunt continuatoriiacelora~i gre§eli, dar nu am dreptul 8a-i oblig sa Ie recunoasca. Unii refuza categoric sarecunoasca ca nu-~i pot schimba modul deJ::''7

i



Luute Viilma gfmdire doar pentru ca vine cineva ~i Ie splme ca, totu~i, nu au ganditcorect. Acest cine va sunt eu. Dar daca el nu se insanato~e~te, inseamna ca motivul boliinu a fast acest fapt ru~inos. Inver~unarea barbatului contra femeii actioneaza prin fortalui fizica. Forta lui sufleteasdl este slabita. Daca tatal poarta in el du~mania ~i nu sedebaraseaza din dnd in dnd de ea, pre cum un vulcan, copilul 'Fa cadea ~i i~i va rupeoasele. La oamenii in varsta fracturile au loc din cauza depunerii in straturi, pe fondulparintesc, a propriei rautati acumulate de-a lungul vietii. Ca totdeauna, aceasta rautateeste din cauza sexului masculin ~i impotriva sexului masculin. Fara exceptie, toatetraumele, inc1usiv cele ca urmare a unui accident de ma~iila, se produc din rautate.Persoana de la volan aflata intr-o dispozitie proasta poate fi vinovatul potential alaccidentului. Pentru persoana care, din economie de timp, alege pentru c1arificareadivergentelor familiale un drum cu ma~ina, acest drum s-ar putea sa fie ultimul. Dacasunteti nevoit sa va urcati intr-o ma~ina sau un autobuz cu un ~ofer rau, iertati-l ~itransmiteti-i acea forta miraculoasa care transforma raul in bine - iubirea dumneavoastracordiala. Sa fiti convins ca veti ajunge eu bine la destinatie. Cine nu are rautate in d, nuva avea accident de ma~ina. Cine nu s-a preocupat din timp de corectarea modului degandire, dar imediat dupa accident incepe sa mediteze asupra gre~e1ilor proprii ~i Ii cereiertare corpului sau, act58



Alunga raul din tine la se va face bine uimitor de repede. Chiar ~i oasele sau fragmentelecare s-au deplasat din lac se 'lor mi~ca u~or la locullor. Hemoragiile 'lor disparea uluitor de repede, raniIe se 'lor vindeca fmmos. Dar, daca victima accidentului ~i apropiatii lui,mai ales parintii, 'lor diuta vinovatul in altii ~i i~i 'lor face planuri de razbunare,Insanato~irea va intarzia mult, iar fenomenele reziduale pot sa ramana pentm toata. viala.Tot eei se intampla unui am matur este, inainte de arice, propria Iui gre~eala. Corpula~teapta de la el 0 intelegere corecta. Daca victima accidentului este rara cuno~tinta ~inu poate gandi, eei apropiati trebuie sa-~i concentreze forta iubirii lor pentm binele celu!drag. rubi!i, nu diutati vinovatL Averi griji, nu va alarmati. Bucurati-va macar pentm faptulca este inca viu ~i prin iubire puteti s3.-1 recuceriti . -, 1R '-' pentm 0 '/lata ae re,La vaIoare. ~ estu.1 18-sa11 mana mepe y, , dicilor si nu-i deraniati. ei stiu ce au de facut "itineti 111.inte, bolnavul are nevoie de lini~te, sa fie singur eu el insu~i pentru a g§,ndi.Lacrimile dumneavoastra nu-l lasa sa se

i

A

.,

..I

:;,

,

faca biller

~mp{u

cfin viata

De curand au avut l.oe doua accidente de m~ina la un intenfal de cateva zile. In ambelema~ini erau pacienti deai mei. In prima ma~ina se aflau tatal, mama, fiul ~i fiica lor. TataJs-a ales ell multiple fracturi pe partea anterioara a capului ~i in paliea superioara acorpului ~i ranirea tesuturilor mol. Fiica avea 1'animari pe fata. Mama - fracturi la oaselebazinului. FiuI - nid 0 zgarietura. El i~i invatase foarte bine lectiile de via!a. In a douama~ina erau mama eu cele doua fiice. 59



Luule f7Wma Fetele, Intelepte fiind, §i-au tacut lectia de iertare, s-au eliberat de frica dedinaintea unui drum pnmejdios. S-au eliberat ~i de rautate. Mama a suferit 0 rupere ill V avertebrei dorsale, fiicele - cateva vanatai. La vremea respectiva Ie-am statuit pemfu"'1lesa se ocupe de ele Insele pentru ca copilul sa se poata 1nsanato~i repede.Ambele au negat ca sunt stresate. Trebuie sa rnentionez ca ambele familii erauintelectuali. 4. Secretii: - Lacrimi - Transpirarie - Saliva - Mucozitati din nas

-Flegma -Voma-Puroi - Secretii ale organelor sexuale - Sange - Urina - Fecale. De illdaHl.ce au aparut,secretine trebuie 5i;;' iasa din corp pe caile lor naturale. Daca nu ies san nu ies atat deabundent cat trebuie pentru scoaterea rautatii, corpul se irnbolnave~te. Ganditi-va lafiecare fel de secretie, de care .dintre emotii sunt ele provocate ill yeti Inte1ege specmculrautatii pe care acestea Ie provoaca. eu cat fautatea este mai proaspata §i maisangeroasa, eu atat mai sangeroasa este secreria. eu cat durata rautatii este mai mare ~ieu cat s-a sedi~ mentat mai mult, ell atdt secretia va fi mai curata: lacrimi. 60



Alunga raul din tine Lacrimile rautatii pro vocate de tristete apar pentru eel omul :}-a primitde la viata ce a dorit. ~i el dore~te lucruri, oa:neni ~i atatea altele. Dore~te sa fie sanatos,dar nu vrea sa :-ecunoasca ca sanatatea depinde de ellnsu~i. Cateodata omul ajunge laextreme cand, de exemplu, dore~te ca martul sa invie. Am avut astfel de. cereri, mai binespus, obligatii, pentru ca, dupE\.parerea solicitantului, eu, ca medic, trebuia sa repar gre~eala altor medici, care cici macar nu fusese gre§eala. Persoana nu era nici pedeparte proasta, in acceptiunea obi§nuita era ceea ce se cheama am. Moare eel al caruispirit cauta echilibrul sufletesc maxim pe care nu I-a avut cat a trait. Omul deplans nu arelim§te nici dupa moarte. Dar, daca in spate1e jelitului se ascunde lipsa dorintei de acontinua munca ~i obligatii1e raposatului, celui care jele§te Ii va fi intr-adevar greu.Pentru ca.inainte acela facea totul. Ne~tiinta ~i lipsa dorintei de a plange sunt stresurigrave ce trebuie descatu~ate. Dadi omul inca nu a inviitat sa~i guvemeze viata printr-oga..'1direcorecta, trebuie sa aiba. posibilitatea de a da afara rautatea sub forma delacrimi. In caz contrar, lacrimile se aduna in tesuturi ~i In cavitatile cor1Jului sub forma deaClL.'TIulari liehid. de Transpiratia seamana ell lacrima ~i seoate din organism, 1ntr-o maimare cantitate, cele mai diferite feluri de rautate .. Dupa mirosul transpiratiei se poatedetennina caracterul unui om. Nici n-ar trebui, in general, sa folosim deodorante.Rautatea trebuie eliberata chiar daca ornul nu transpira ~i nu va transpira. Intrucat nuexista un astfel de om care sa fie lipsit total de rautate, nu exista nid oarneni care sa nutranspire deloc. Echilibrul constituie norma.

61



Luule Viilma Saliva ne arata cum l~i realizeaza omul seopurile. Cine gande~te coreet ~ise bazeaza pe el insu~i, aeela va avea rezultate bune. Dar claca omul nu depuneeforturi, dar \Tea reznltate btme, considerand Cft se envine, ca 0 reactie in lant vor um1arezultatele negative. Friea fata de treburile coticliene usuca gura 9i te face sa 0 deschizica un pe~te pe llseat. Niei nu poti vorbi. Dar, dadi omul vrea sa scape inainte de vremede problemele sale, atunci, corespunzator eu graba sa ilogicil, poate sa apara 0 salivatieanormala pana acolo incat sa ii curga balele. Viteza de salivaJie 9i clorinta ilogica se af1aIntr-o legatura reciprodL ~i, desigur, cunoa§tem ell totii situatia cand din cauza uneidispozitii negative iri vine cateodata sa scuipi. Mucozitlitile din llUS Insemllil8. rautateaprovocata de ciuda. Omul care se straduie9te sa fie bun ~i sa faca bine, se simte jignitdad cineva gasqte vreun cusur in faptde Iui. Cine umbla 'incoace ~i Inco10 eu 0 figura

jignita astfel ca eel care I-a ofens at sa vadii ca el se simte jignit, la el ciuda se vamanifesta prin mucozitati care curg din nas. Cel care l§i ascunde insa umilinra, dinmaudrie, pentm ca vrea sa se considere superior celui care I-a ofensat sau, ceilalti sa-lconsidere a§a, la e1 aceste mucoziUlti se vor duce in sinusurile din maxilarul superior ~ivor provoca inflamarea acestora.

i

Dacil umilinta §i dorinta de a 0 ascunde depa~e~te orice limWi a logicii umane, apareinflamatia sinusului frontal care ne arata ca prostia omeneasca pune ratiunea In perieol.La copii sinusurile din jurul nasului nn sunt dezvoltate. Daca copilul nu este inteles, dadialam1a data de el nu este ascultata, daca e1 este nevoit sa-§i inghita meTeu la-

62



Luule Viilma vrernurile apuse ~i dorinta ca ele sa se intoarea, revalta fata de cevaanurne, Iipsa dorintei de a merge inainte - in spatele lor sta tearna de viitor care provoacaspasrne in stamac ~i te face sa dai afara continutul aeestuia. Exista oarneni care nu potsa-~i provoace varna, chiar daca trebuIe. Acqtia sunt oarnenii care nu se potaiesc, caremerg inainte in vlata, pentru ei viata insemnand viitoml. Puroililinsote~te rautateaprovocata de neajutorare ~i de neputinta - rautatea din urnilinta. Dadi un am mic Ia suflet,1a spirit ~i la corp sirnte ca este neajutorat ~i incapabil sa rezolve 0 situatie sau sa 0aduca in folasul sau, rautatea lui va fi imprevizibila. Puraiul este marturia dorintei derazbunare pentru umilintele indurate rnulta vreme, mergand pana la distrugerea tuturor,indusiv a eelar care nu sunt implicati in niei un fel. De aeeea a umili, ca ~i a inchide ochiila umilinta, este un lucru periculos cmar pentru un observator de pe margine. A~a seacumuleaza vrajba illtre popoare ~i state. Ea poate rnocni veacuri in ~ir, ca focul subcenu~a. Dar ~i umilirea sexului feminin care dureaza de secole, tratarea femeilor caoarneni de categoria a doua ~i exploatarea lor (in lume cantinuand sa existe dreptul celuimai puternie) poate sa aprinda focul imprevizibil ~i irational al urii, indiferent in ce situatie.Puroiul este rautatea du~manoa5a provoeaHi de nemultumirea fata de viata in general.La un om eamia nimie nui este pe plac, 11ieibinele, niei raul, ciar care eu toate aeesteatrebuie 58,traiasca ~i sa nu deschida gura ~i care nu are o intelegere dara a ceea eetrebuie sa faca in continuare, la el, niei nu va reu~i bine sa treaca un buboi ca va ~ireapare altul. Rautate mica inseamna 0 buba mica, rautate mare un buboi mare. A~aeste ~i caracterullui - un mic du~man 64



Alunga raul din tine ::au 0 situatie negativa abia au reu~it sa dispara ~i la ori:::ontapar altele ~i mai grave. Du~mania irationala fata de -iata, pe care omul 0 ascunde, deoareeevrea sa fie bun, :zbucne~te in afara sub forma de puroi. Co~urile eu puroi je pe fata suntrezultatul unei rautati din umilinta. Prin el i:1su~ieo~ul va provoca in eontinuare umilinta,chiar daea :--imeninu-l observa. Odata cu secrefia sexualii din organele sexuale iese in::fara incraneenarea legata de viata sexuala. Indiferent de jiagnostic, indiferent demierobul care a produs imbolna'.-irea, cauza 0 constituie insatisfactia sexuala ~idezamagirea. Toate infectiile genitale cronice care nu cedeaza la medicamente dispar 0data cu eliberarea de rautatea legata de viata sexuala ~i efectul vindedirii sediagnostieheaza u~or in laborator. eu cat 11 veti invinovati mai mult pe parteneruldumneavoastra, eu atat vindecarea va fi mai grea, pentru ca, prin ganduriledumneavoastra, sunte!i chiar provocatorulcare vrea sa va dea in felul acesta 0 lecrie deviata. Cine nu ~tie cum sa mai nascoceasca suferinre pentru celalalt, acela va suferi deinfectii sexuale. Speeificul rauta!ii legate de via!a sexuaia determina \'arietatea de infectiisexuale: - trichomoniaza - rautatea disperata a unei persoane u~uratice, - gonoree -rautatea posaca a celui umilit, - chiamidioza - rautate autoritara, - sifilis - rautateprovocata de pierderea simtului de responsabilitate fata de via!a Sangele corespundesimbolic rautatii provocate de dorin!a de a Iupta, de a se razbuna. Daea va taiati la degeteu cutitul sau vi se intampla 0 alta trauma Iegata de sange, asta inseamna ea setea deriizbunare cautil sa iasa pentru ca 65



Alunga raul din tine maxima, corpului ii vine in ajutor icterul pentru ca, totu~i, rautatea safie scoasa afara. In feIul acesta corpul incearca 3a-l ajute pe am sa ramana in viata. Dacaomul nu vrea sa renunte Ia rautate pe cai normale, asta se vede in fecalele deschise Iaculoare, in urina· anormal de inchisa ~i in cuIoarea galbuie a pielii din cauza pigmentilor biliari. Odata cu urina se elimina ~i dezamagirile legate de viata. Daca omnl nn mai estecapabil sa suporte dezamagirile, urina Iui devine acida. Iar daca odata cu urina se elimina~i albumina, corpul are 0 posibilitate ~i mai mare de a scoate afara sentimentul devinovatie ~i de invinuire a altara. Aceasta arata ea din punet de vedere fizie, eorpul aatins punetul critic. Dezamagirile aeumulate au devenit periculoase pentru via!a.Aibumina este principaIul material de eonstructie pentru corpul nostru ~i este sinonim euenergetic a sentimentului de vinovatie. Daca sentimentul de vinovatie cre~te pana la 0cota critic a, corpul se distruge, ori direct ~i repede, ori indirect prin inlocuirea albumineieu un tesut gras. Odata cu fecalele se elimina dezamagirile legate de sfera volitiva. DacaOInul s-a suprasolicitat pana la ultima picatura pentru a-~i atinge un scop, dar lupta luiinrihta cu viata nu a dus la rezultatele scontate, fecalele lui VOl' fi pline de sub stantetoxice, caracteristice pentru boala ~i asta duce la imbolnavirea sigmoidului ~i rectului.Daca dezamagirile il inraiesc pe om intr-atat incat sa-l trans forme dintr-un om generosintr-un zgarie-branza, toata otrava 1ncnlncenarii ramane in corp ~i poate provocacancerul intestinului gros sau al rectului. Dadi omul are 0 incredere excesiva in corpul sausau ii cere mult pre a mult, corpul, conform acestor ganduri, va incerca, printr-o osardie ~imai mare, sa-l ajute. Rezultatul 67



Alunga raul din tine zeu ~i acesta este lID mijloc de contact. Stirn cu totii de didereaparului in urma iradierii san intoxidirii. Puneti-va acum in locul corpului dumneavoastra ~iincerca!i sa va imaginati ce a simtit el cand in mod con~tient i-ati facut lID diu, in lac saextrageti a invatatura din semnalul pe care 1a tras. Evident, corpulsimte ca nu este iubit,ca este urat, dar continua sa-l invete pe am. eei care vor intelege acest lucru, vor evitacaderea. parului. Daca in unna tIDei boli capacitatea motorie a corpului scade, astainseamna ca rautatea acestui om devine periculoasa pentru societate. Corpul ne daposibilitatea de a ne schimba modul de gandire. In caz contrar, rautatea irumpe in afara~i omul va savar~i a crima. Spiritul ~tie insa di aceasta lectie - a te afla in postura deuciga~ - nu este necesara in aceasta viata.

6. SHibirea, extenuarea, uscarea, mortificarea.Se spune despre cineva ca s-a uscat. Aceasta inseamna distructie. La inceput,insesizabil. pentru ochi, se mortifica organele, de exemplu ficatul in cazul cirozei.Totdeauna, aceasta este urmarea distrugerii 1nt1'-o lunga perioada de timp. Sernnele deavertizare au fast ignorate. Nimic nu se produce Intamplator sau pe nea~teptate. Corpulnostru ne indeamna atat de vizibil sa fim atenti ca se creeaza 0 anumita situatie incat pur ~i simplu nu este posibil sa nu bagam de seama. Din pUllet de vedere medical, cirozaeste 0 vatamare provocata de alcool sau 0 aqiune chimica. Se intfunpla ca o persoana sase simta nefericita mai mult din cauza diagnosticului dedit din cauza bolii ca atare, pentruca toata viata a baut doar cateva paharele de votca in plus fata de allii ~i diagnosticul i separe nedrept. 0 astfel de persoana69



Lllule v'iilma

este victima caracterului sau inchis. In lupta lui cu viata sau depus, pe parcurs, straturiatat de adanci de rautate distrugatoare incat ficatul s-a mortificat. El crede ea prinrautatea lui surda ~i prin dispretul fata de oamenii rai, i~i exprima doar revolta, dar Inrealitate a aeumulat mai multa rautate decat toti scandalagiii la un loco Prima care daalarma este pie lea. Pielea ascunde viata sufleteasca. Pielea este harta geografica a vietiisuflete~ti a omului. Pigmentafia este determinatEi de temperament. Un fesut gras estecamara rautatii. Pruritul (manearimea) da semnalul in legiltura eu mortificarile aparute inmi~carea energiei. Amintiti-va ce gand v-a venit in minte cand ati citit aceste randuri. Le-ati raportat ~i la dumneavoastra? Sau vati ingrozit cati bani ati cheltuit pe cosmeticale?Daca este a~a, nu trebuie sa disperati. Lectiile umanitatii ating totdeauna la portofel. opiele uscata inseamna ea omul nu vrea sa-~i arate rautatea. eu cat pielea este maiuscata eu atat rautatea este ascunsa mai mult. Descuamarea pielii se manifesta inspecial sub forma de matreata. Matreata exprima dorinta de a te elibera de prostia carete irita. Descuamarea pie Iii uscate arata a nevoie acuta de a te elibera urgent de rautate,ceea ce nu vine insa din ne~tiinta. Imo~irea pielii uscate este 0 rautate care a devenitexploziva. Descuamarea ~i imo~irea sub forma de pete este caracteristica pentrupsoriazis. Psoriazisul este un masochism sufletesc: 0 dibdare sufleteasca eroica ce11ferice~te pe am prin amploarea ei. 70



Alunga raul din tine Pielea grasa este caracteristica persoanelor care nu se jeneaza sa-~iverse rautatea. Ea ramane mult timp tanara pentru ca omu11~i e1ibereaza rautatea dincaptivitate; pentru aceasta grasimea ii multumqte corpului. Tinerii iarta mai u~or decatbatranii. Cu cat pie1ea este mai grasa, cu at:&tomul arata mai mult ee este raul ~i prinrautatea lui face bine. lar cine i~i iese din sarite la suparare ~i incepe sa eaute pe cinevape care sii-~i verse rautatea, rnra sa traga nici 0 concluzie din gre~eala sa, la aeelarautatea acumulata va forma foeare de puroi. Bubele eu puroi sunt dovada ca omulrespeetiv are 0 nlutate deja mai concreta sau un du~man coneret, dar 0 tine in el.Rautatea varsata la locul potrivit ~i eu un scop potrivit hrane~te pielea cu grasime.normalii fnseamnii un om echilibrat. Pigmentul este "luminita" vietii, temperamentul. Cinei~i invinge temperamentul socotind ca nu este frumos ~i nu este inteligent sa-l afi~ezi,acela are pielea alba. Dar daca acest om retinut incepe sa se enerveze ca altora, maiputin educati, Ie merg bine treburile, pigmenrnl va erupe, ca un mic vulcan, 1ntr-o patapigmentata exact in locul unde i~i are cuibul problema lui. Nu ca cei eu piele alba nu aupigment, au, dar el este pur ~i simplu ascuns. Petele pigmentate ne spun ca persoanarespectiva nu-~i cunoa~te suficient meritele, nu se poate afirma, demnitatea lui esteafectata. Petele innascute - alunitele - provin de la stresurile similare ale mamei. Aparitialor in timpul vietii, fie ca sunt mai mari sau mai mici, este manifestarea propriilor stresuri.Petele depigmentate inseamna sentimentul incon~tient de vinovatie din cauza caruiaomul nu-~i permite sa se 71

o piele



Luule 'Viilma afirme, ehiar daea este extrem de necesar. Se stapane~te de friea opinieicelorla1ti. Petele partial depigmentate sunt semnul datoriei, karmei din vietile anterioare.Petele ro~ii de pe piele sunt provocate de emotie ~i ne arata efi se da 0 lupta intre Erica~i rautate.

Despre ,cat de greu este sa iertiMi se pune de multe ori intrebarea: "De ce te ocupi tu de 0 asemenea treabii grea? nPentru mine nu este grea, ea este sensul vietii mele pentru di, prin ea, eu vad ce sepoate vedea numai prin iertare. Ma doare faptul ea oamenii considera iertarea 0 treabanemaipomenit de grea. Ma doare sa vad ea omenirea se indreapta eu obstinatie sprepropria pieire, pentru ca nu vrea sa inteleaga viata. Omul nu vrea sa-~i recunoaseagre~elile ~i asta il va distruge. Cu cat omul se elibereaza mai mutt de stresurile sale, euatat va vedea in toata golieiunea sa adevarata fata a lumii, a oamenilor ~i a sa proprie.Tabloul acesta nu este dintre cele mai plaeute, dar eel care a iertat poate sa se uite la ellini~tit, fiinddi ~i-a dobandit echilibrul interior. Va ajuta celodalti, daea ajutorul este primit,~i nu va ajuta, daca. ajutorul este refuzat. Nu va avea emotii. Nu va simti nici tristete, nicibucurie, nici rautate, nid iubire. Celeare iarta, simte ~i vede totul in adevarata saesent~l.Esenta este in afara emotiilor. Va fi el insu~i. Asta inseamna lini~tea sufleteasea.E ea ~i dnd a devenit un intelept rara sa faca niei un efort. ~tie ce trebuie sa fadLSpiritullui eliberat ii descopera inte1epciunea Unitatii Supreme. 72



Alunga raul din tine Atingand acest nivel, la inceput omul se poate speria este 0 senzatiede gol atat de neobi~nuita incat te sperie. Senzatia aceasta poate sa treaca imediat, dar poate sa ~i ramana, daca apare teama ca ti-ai pierdut mintile. Dupa un timp reaparenevoia de a fi, pur ~i simplu, ~i de a nu mai reactiona la nimic. Sentimentul acesta sedeosebe~te de apatia starii de nimicnicie ~i de starea cotidiana de relativa lini~te ~iechilibru. Starea de nimicnicie nu este altceva decat stare a cand te afli in impas.Senzatia de lini~te sufleteasca inseamna deschidere catre tot. Cu cat mai multi oamenise vor elibera ~i vor ajunge sa aiba aceasta senzatie, cu atat mai repede lurnea vadeveni mai buna. Fiecare dintre noi ajungem la ea pe cai diferite. Multi se simt zdruncinatiinterior ~i ii cuprinde spaima pentru ca nu inteleg situatia. Senzatia este ca trupul se rupein bucati care nu mai pot fi reunite la un loco Vechile reprezentari se prabu~esc ~istrangerea lor la un loc chiar nu mai este necesara. Eliberati-va de frica fata de aceastasenzatie ~i de teama di ar putea fi ~i mai rau. Este un adevarat chin sufletesc. In acela~itimp trebuie sa va puneti in ordine relatiile cu materia pentru ca totul sa decurga mai putindureros pentru dumneavoastra, Calea vietii unui om duce in viitor. Ca sa fii om trebuie saalegi, Mi se pune Intrebarea: "Cu ce te alegi? N-o sa-i vindeci pe toti ", Le raspund: "Celputin voi muri mai de$teapta", Nu clarviziunea este importanta. Important este sa traie~ticinstit ~i dnd ai pus capul pe perna sa ~tii di ai facut multe fapte bune, Fiecare nOlla zi, ca~i noua via!a, se va 73



Alunga raul din tine invinovatiti ca nu voati oferit ehiar dumneavoastra sa-1 ajutati, dqi ativazut ca a~tepta acest ajutor. Atunci veri gandi speriat: ,.Dar dacel 0 sa mi se fntample ~imie?" ~i imediat parca va simtiti mai rau. Nu-i, oare, a~a? Cine se teme ca va veni lumea1a el sa-~i spuna necazuri1e sau cine are un sentiment de rautate fata de cei care seplang, acela sigur va fi dlutat de diver~i care ii 'lor povesti despre suferintele lor. o fiieabuna va pune la inima plangerile bunei sale marne ~i, ca rezultat, se va alege eu unmiom sau 0 alta tumora. Mamei nu ii va fi in nici un caz mai bine, ba dimpotriva, ii va t1mai greu cand va afla despre boala fiieei ei. Prin unnare, fiiea trebuie sa se e1ibereze despaime ~j de eompatimire - care duee la boala - ~eesta fiind intr-adevar un sentiment devillovatie, deoareee ea nu a faeut lueml pentm care a aparut pe lume - saindreptegre~eli1e mamei ei. Dar niei mama nu ~i-a rorectat grqe1ile ~i acum se sca1dii in lacrimi."Nu am 0 inima de caine, sa ml-mi pese de lata mea" - spune 0 astfel de mama. ~i astfeli~i fac reciproc numai bine, bine ce Ie duce pe amandoua 1a groapa. Acum moarteatrebuie sa ia asupra sa munca pentm ispii~irea raului. Dar noi, dragi oameni, am venit pelume ca sa facem noi in~ine acest lucm. Pe toti ne va ingropa sentimentul de vinoviWe,frica ~i rautatea, daca nu 'lorn inva!a sa ne eliberam de ele. Va rog sa ma crede!i, cu catveri 1nV8.tamai repede lectia iertarii, eu atat vii va fi mai u~or sa t1'airi. Teama de a nug1'e~ieste tot 0 spaima. Trebuie inreles taleul fiedlmi gand ~i atunci gandurile rele aleahora nu 'lor putea sa ne murdareasca gandurile noastre curatite. Cand vedeti ca vinespre dumneavoastra 0 persoana care

75



Luule Viilma nu va face placere, puneti-va imediat intrebarea:., De ce simt a~a? Ce vreasa ma fnvefe gandul aeesta? .,Aha! Vine sa-mi aduea aminte ea nu pot sa-i suj(ir peintriganfi. Ca nu pot sa sufar balfde. Sau, mai bine zis, fmi place sa mat trag ~i eu a barj(i,dar nu+mi dau seama , , ea de fieeare data asta fmi striea relatiile ell cei/altt salt castarea mea de sanatate se altereaza. Pur .;i simplu, te fmbolnave~ti daca te gande~ti dihanea este rea ". earn a~a ar trebui sa gandim ~i sa ne eliberam imediat de stresuripentm ca sa putem de 1a bun inceput sa nu intram intro conversatie neplacuta. Iertareaeste 0 mundi sfanta. Ea nu. va cia rezultate,

dadi nu ne intelegem gre~eme.Repetarea monotona este buna 1a ineeput, pe urma ar fi cazul sa ne de~teptam. Bolilemai u~oare tree mai repede. BoHle mai grele ne obliga sa mergem mai in profunzime.Haideti impreuna ell mine. Imaginati-va urmatoarea situatie: tratand un copila~, am iertatpe bunice - bunici, am iertat ~i grqelile lor dintro viata anterioara, ne-affi eliberat de 0multime de stresuri ale mamei ~i ale tatei. Copilul se reface repede, dar pentruvindecarea comp1eta este neeesar ca mama sa-1 iubeasca Intai de toate pc tata. Lacare mama va zambi ironic: "Pai cum, dacii nu-l mai iubesc!" Mi-a fost greu sa privesc eucalm ~i eu intelegere in ochii sotului ei ~i ai copilului, dar am invatat sa fac ~i acest luem,fiindca ~tiu ca ei trei sunt unul pentm celalalt 0 lectie aspra de viata ~i di trebuie sasufere. In vietile anterioare ei aujucat in roluri exact opuse.

76



Luule Viilma

Aceasta ura contra so!Ului, crescuta sub masca iubirii, actioneaza ucigator asupracopilului. El i~i va uri violent tatal pentru viata nefericita a mamei. EI nu va intelege carautatea lu! impotriva tatei provoaca drept raspuns rautatea acestuia. Pentm 0 privireprofana ~i, mai ales, judecand dupa jaloanele proprii. mama s-a sacrificat zeci de ani ~i aavut grija de sot, in timp ce acesta s-a inrait din ce in ce mai mult :tara sa-~i crute nicimacar copiii. ~1ama, fiind sufletul copilului, actioneaza asupra sotu1ui prin eopil. Nici unuldin ei nu vrea sa inteleaga aces! luem. Manifestarea grijii este un instinct. Grija estecaracteristica ~i animalelor. Dragostea umana este 0 dragoste sufleteasdi, eo.ne faceoameni. Cu ce sentiment intrati J:ntr-o legatura intima? Cu ce sentiment ati conceputcopiii? Si acum raspundeti pentm dumneavoastra - ~titi oare, in general, ce este aceeaiubire sufleteasca? Chiar i'nainte de mariti~, femeia i'~i stabilqte pentm sine scopulcasatoriei - 0 sa-mi fac 0 jellnilie, 0 casa fJ'umoasa, 0 ma$ina, 0 situatie ~'i voi avea 0viata fJ'ul11oasa. Barbatul se straduiqte sa-i dea toate acestea ~i i Ie da, dar, pentm caeste extrem de ocupat, nu mai are timp, nici chef sa-~i mfmgaie sotia. Bine di macar Iimerge organul sexual pentru a extrage iubire din biocampul femeii. Barba!ii vad ce nu sevede eu ochiul, dar, din pacate pentm ei, nu sunt con~tienti de acest lucru ~i de aceea nuau incredere in ei. Para sa Ii se spuna, ei simt setea de a ca~tiga a sotiei lor ~i cuvinteletandre, pe care femeile Ie a~teapta atat de mult, mor pe buzele lor. Se spune ea femeileiubesc cu urechile, iar barbatii eu ochii.

78



Luule Viilma ~i se intoarce pe partea cealalta, sa adoarma mai repede, pentru ca maineare foarte mult de lucru - trebuie sa umfle portofelul cat mai tare. De aici a aparut yorbaca viata sexuala obose~te, extenueaza, este periculoasa pentru cei bolnavi etc. Doar atunci cand se simte vinovat fata de solie, ca n-a reu~it sa-i dovedeasca prin fapte ca 0iube~te, se poate intampla ca barbatul sa faca infarct in timpul actului sexual. Se vasupara pe ellnsu~i chiar in timpul coitului ca nu este instarit. BoJile de inima apar dinsentimentul de vinovatie. Este foarte clar ca autobiciuirea face rau. Aici a~ fi vrut sasubliniez din nou importanta legii cauza-efect. Lumea vede mai mult gre~e1ile barbatilor ~i ii face pe ei vinovati. Femeia, este ea oare doar partea vatamata?

Fapta barbatului este imaginea in oglinda a gandurilor femeii. De la bun inceput pentrubarbap nn a fost caracteristic negativism ul. Un gand bun al femeii se manifesta intr-ofapta buna a barbatului. Un gand rau al femeii se manifesta intr-o fapta rea a barbatului.Daca femeia ~tie sa-~i iubeasca mai intai barbatul, acesta nu va face nimic rau. Dar dadifemeia se va purta eu el ca ~i cand ar fi proprietatea ei, el va lncepe sa lupte pentru viatasa cu frica de moarte, irationala, a unui prizonier. A~a apare rautatea. Izvorul cuminteniei~i fericirii este iubirea, a carei forta motrice este femeia. Dragostea fata de aproape nupoate deveni 0 forta dis~ tructiva. Aceasta transformare este posibila numai atunci80



A!unga rau! din tine scris in prima carte "Cum sa te fere~ti de boaia ~i eum sa fiisanatos". Ca sa intelegeti tabelele ~i sehemele din carte, apelati la memoriadumneavoastra ~i la gandire. Deslu~irea cauzei prin intermediul bolii este aeela~i Iucrueu liehidarea urmarilor ei. Ar fi fost mai bine ea raul sa fi fost prevenit. Pentru aeeastaexista minunate posibilitati intruchipate de propriile noastre ganduri. In medie un om are15 inspiratii ~i expiratii pe minut. La fiecare inspiratie, in eon~tientul nostru intra un gand.Jumatate din ganduri sunt negative. Ce inseamna asta? Inseamna urmatoarele:

La fiecare inspira,ie Ni(iunea noastrii ne trimite un gand, pentru a pricepe. Subliniez -spiritul melt Imi dli de $tire ce se va intampla. C{md imi aud spiritul $i ~tiu cli trebuierefinut binele # dat afarli raul, imediat eu iert gandul riiu care atrage asupra mea 0'intamplare rea. Cer iertare gandului meu rliu cli l-am llisat sli creascitpanli la acestedimensillni,fiindcii n-am 'infelescii el a apitrut ca sa mil fnve(e ~i ca, fie ~i numai pentruasta, el trebuie sa-mi provoace 0 durere. Cer iertare spiritului meu ca n-am ~tiut sa-lascutt mai devreme ~i it mUl{Ull1eSCin tot sufletul pentrll ajud tor. Sentimentul deeliberare este ajutorul de prima necesitate dat mie de cafre spirit pentrll ca ell sa ~till C(tam rell~it. Cer iertare corpului meu pentru eli, ne~tiind sii gandesc, i-am provoeat atateasuferinfe. Cand mii bantuie indoielile, spiritullmi spune cii Indoiala estefrka de a crede Inmine 'insllmi # aeest stres a$teaptii # el slifie eliberat.83



Alunga raul din tine Pentru majoritatea raspunsul e cat se poate de clar un du~man. eelmai bine in!eleg copiii. Pe ei ii Inva! in felul urmator: "Asculta, copil drag! Sentimentul devinovaJie este un prieten care vine .;i ffi spune ca nu exista vina, d gre§eli §i din gre§elise fnvata. Tofi am venit pe lumea aceasta Cet sa invatam §i sa facem din rau bine.Pentru ca, cu adevarat, binele este ceea ee fac eu fnsumi. Sentimentul de vinovil{ie vineca sa-fi spuna: Lasa-ma §i atund tu vei fi de:jtept §i puternie, atund nimeni nu te va maifnvinova{i. Dar, daca tu nu mil la§i, eu voi fi nevoit sa cresc pentru ca sa te fac slab §iatund tu nu vei mai putea sa fad rau din prostie. A§a ffi vorbe§te sentimentul de vinovafie.Dar de unde vine friea? Prietenul tau, pe nume frica, vine sa-fi spuna - scumpule, e§ti unfricos. Eu vreau sa te ajut sa devii curajos. Numai omul curajos este puternic §i de§tept,de el nu se lipe§te raul. Fricosul este totdeauna slab §i atrage raul. Frica fti spune:prietene, daea nu ma la§i, eu voi ere§te §i voi veni la tine mereu pentru ea fntr-o buna zitu sa fnfelegi ca numai eu te pot ajuta sa nu te distrugi. Cine devine rau, va suferi.Prietenul friea ifi spune: lasa-ma! Eu ffi vreau binele. Spune-mi ca ai fnfeles ca fricaatrage raul §i te fndeamna safadfapte unite. Frieile sunt multe, au multe nume, dar toatevin sa te fnvefe sa fii eurajos. Lasa-le pe toate acasa, ele VOl' sa ea§tige pe terenpropriu. Spune-Ie chiar tu acest lucru, ele VOl' crede eu eea mai mare placere fn vorbeletale. Fricile mele, de exemplu, cred fn cuvintele mele. Si cere iertare corpulut tau pentruca, finand fricile fn tine §i dandu-le voie sa creasca, i-ai pricinuit un rau. eel mai bunprieten85



LuuZe Viilma al tau este corpuZ tau, eZte iube$te foarte mult $i vrea sa te [nvefe sa fiide.Jtept. Si tu vrei acest lucru. De$teptul este curajos .Jiputernic, bolile nlt se lipesc de el.Dad trupul tau nu se simte bine, inseamna ca tu, din frica, at lasat sa intre in el gandurilerele $i el ifi cere ajutor. N-ai .Jtiut acest lucru .Jt ai lasat sa intre in tine .Ji rClUtalea. Cevrea sa-fi spuna rautatea? Ea vine sa-fi spuna sa te debarasezi de ea cat mat repede.alifel vei suferi. Acum ai ultima posibilitate sa fact din rau bine. Rautatea care nu estedata afara, te distruge. Numai rautatea provoaca durere. De la rautate creyte febra.Rautatea inro.Jeyte 10cui bolnav. De la rautate se fac edeme, se rup oasele yi apar sangerari. Si asta numai pentru ca tu nlt te-at gandit sa layi rautatea acasa, sa n-o ieiClltine. Odata candva rautatea a venit sa te inve;1?ce este binele - este nun-wi iubire. Dar pentru ca iubirea sa poata veni .Jisa te faca fericit, tu trebuie sa dai afara rautatea. N-ai .}tiutpan a acum acest lucru .}i ai fost nevoit sa sz{feri. Acum, las-o acasa, n-o lua cutine. Ea se va bucura, fiindca ii e bine acasa. Acasa e totdeauna eel mai bine, nu-i a.Ja?Draga copilel Daca cineva ift spune ca e.}ti rau, asta inseamno. ca e nevoie ca tu sa-fitrimi{i la plimbare rautatea, alifel te vei imbolnavi. Ea vine tocrnai pentru asta, ea sa-fispuna ca in tine s-a instalat raul .}i cii el vrea sa-i dai drumul afara. Ea nu .}tie sa-fi ziciiaiifel, decat sa-fi spuno. ca e.Jtirau. Iart-o pentru aceasta confilzie". Eliberarea copiluluide stresuri depinde de mama. Daca mama nu crede ca boala vine de la ganduri, nicicopilul nu poate fi convins ca este a~a. ~i pana dnd mama nu va crede ca boala copiluluiprovine din gandurile ei, copilul 86



Alunga raul din tine nu se va inzdraveni total, chiar daca chirurgical i se va taia organulbolnav. Ca urmare a unor ganduri incorecte, rele poate aparea o situatie extrem depericuloasa pentru viat~i..Din pacate, un bolnav intr-o astfel de stare nu mai poate sainceapa sa gandeasca corect, aid este nevoie de interventia rapida a medicului. ~imedicul asta ~i face. EI face ceea ce 1i permite bolnavul. El ~i-a provocat singur boala ~ide aceea rezultatul depinde de modullui de gandire. Toate mamele afirma ca traiesc dedragul copiilor, dar daca pentru bine1e copilului, Ii se cere sa-~i dezvolte spiritul, eleincep sa se eschiveze inventand tot felul de pretexte. Nu cred ca 0 sa reU$esc, nu epentru toata lumea etc. Ma uit la a astfel de mama ~i ma jenez sa-i spun ea eu ii vadadevaratele ganduri. Va ingrijiti de corpul eopilului, dragi parinti, dar i-ati abandonatsufletul. Daca ~tiu ca medicina ma ajuta, de ce sa ma mai straduiesc? Dar ca sarecunoasdi ca nu are eredinta, ea friea ii bloeheaza capacitatea de gandire - asta omulnu poate face. Si atunci vine chirurgul ~i ii indeparteaza din corp un organ eu care naturaa socotit ea este necesar sa 11inzestreze. Omului nu ii este dat sa intreaca natura cainventivitate ~i oportunitate. Cine considera ca prin aceste randuri eu 11invinovatesc,acela trebuie sa se elibereze cat mai urgent de sentimen1111 e vinovatie. d Ne plangemca tineretul obi~nuie~te sa dea muzica prea tare. Unul din argumente este ea i~i stricaauzul. Dar tineretul chiar nu aude bine. Tipetele ~i bombaneala parintilor, precum ~irepro~urile celor mai in varsta Ie provoaca

87



Luule Viilma o reaqie de aparare - nu vor sa asculte lueruri neplacute. Rar se intampla catineretul sa-~i astupe seleetiv ureehile. Acela~i lucru se poate intampla ~i eu vederea.Ochii vad unele lucruri, altele - nu, pentru ea aeestea au in ele un stres care Ie provoacadurere. Privirea poate sa baleieze multa vreme incoace ~i incolo mainte de a se strica.Cand suntem lini~titi, vederea se narmalizeaza, cand avem in noi rautate, ea seinrautate~te ~i poate fi pierduta total. Sunt foarte multe cazuri de copii cu vedere slaM,pentru ca ei nu vor sa vada rautatea parintilor ~i a Iumii in general. Imi aduc aminte deincercarea e~uata a unui psihiatru de a-I trata pe un tanar care avea 0 puterrica diderefizica. Era yorba de un sportiv in activitate, care in minutele de ragaz nu mai putea tine inmana nki macar un ziar. El se afrrmase doar prin sport. In sport era apreciat. In rest erainsa umilit. Forra lui fizica rezista selectiv. Copilul vine pe lume ~i traie~te pentm parinti,de dragul binelui. Dadi parinrii accepta acest lucru, con~tient sau incon~tient, totul este inardine. Dar daca ei considera, in chip de stapani, ca supunerea ~i devotamentul copiluluisunt de la sine intelese, copilul ori va lupta, incercand sa se smulga din Ianturileparinte~ti, ori va muri - este tot 0 eliberare. Ce grad de libeliate Ii trebuie fiecaruia, se vavedea Ia finaiulluptei. Copiii se sacrifidi din ce in ce mai mult in numele familiei. Tot maides mar de moarte sub ita - se culca seara ~i dimineata nu se mai scoala. Saulumanarea vietii lor este stinsa de 0 boala incurabiia cu un diagnostic neclar. Aceastaboala se nume~te curmarea iubirii Sllflete~ti. In aceste cazuri medicina esteneputincioasa. Poti sa-i angajezi surori medicale, sa-i pui monitoare, golul sufletesc alcopilului nu va fi umplut. lnima lui se opre~te pen88



Alunga raul din tine tru ca atitudinea fa!a de via!a a parin!ilor - doar in postura deconsumator - a secat izvorul iubirii. Mamele nu in!eleg acest lucru - vezi Doamne, au fostatat de grijulii cu mo~tenitorul. Ele nu ~tiu di copilu! nu este 0 avere ~i nu este un mijlocpentru realizarea unei cariere politice. Copilul nu este un obiect eu care, laudfu1du-se,parinJii vor sa-~i mareasdi propriul prestigiu. Copilul este iubire. Cei pentru care el aaparut ca sa-i iubeasca nu au, spiritual, nevoie de el. Ace~tia doresc in mod obligatoriuceva material, palpabil. Asta este soarta copiilor in societatea, chipurile, de binefacere.Acestor copii nu Ie mai riimane decat moartea pentru ca ei sa demonstreze ca due dorula ceva. Duc dorul ca parin!ii sa tanjeasca dupa iubirea lor. Ei inca nu ~tiu sa~i indrepteiubirea spre alte persoane, spre natura sau animale. Sau nu au un animal in casa pe caresa-l poata iubi. Sau, poate, nu doresc sa-~i inlocuiasca parin!ii cu altcineva, mai bine samoara. Daca insa la patu!UI unui copil bolnav se afla 0 mama care in!elege ca principalacauza a bolii este nepriceperea ei de a iubi pe taHil copilului, ca apoi sa poata iubi ~i pecopil, acesta se va insal1ato~i categoric. Boala lui este numai lectia pe care copilulle-o da~i pe care ei trebuie sa 0 invete. Toate bolile incep de la ne~tiinta de a intelege viata.Sentin!a poate fi foarte trista, atat pentru ea cat ~i pentru copil. Foarte des 'vin la cabinetparinti cu copii care s-au imbolnavit chiar ill prime Ie zile de viata, au 0 boala la cap.Parintii sunt neferici!i ~i ingrijorati. Eu nu vreau sa Ie amplific ingrijorarea, dar altfel nu potsa-i ajut. Despre ce e yorba? Este yorba despre faptul ca sotiile i~i considera soW pro~ti.Femeia care i~i dde de inteligenta barbatului ei,89



Alunga raul din tine

Planeta durerii suflete~ti- PamantulSufletul este mama. Vad in fiecare zi mame care au facut multe gre~eli in viara lor. Estefiresc, altfel nu am fi oameni. Din cauza grqelilor necorectate, mamele au un puterniesentiment de vinovarie, dar rar se intampla sa ~i Ie recunoasca. Toate doresc 0 viara maibuna pentru copiii lor. De~i este 0 dorirrta sine era, ele nu ~tiu ins a ce este binele.Considera ca este bine ceea ee Ii se pare lor a fi bine. Mamele sunt foarte sensibi1e candeste yorba despre gre~elile lor. Sa nu dea Dumnezeu ca un copi1 sa povesteasca cuivacum a devenit elinrelept: "pentru ca parintii mei se certau fntruna eu am fnvatat ceva dinasta ~i acum pot sa nu mat repel ~i eu acele certuri flira rost a~a cum .1aceau ei".Certurile, chiar :tara cuvinte, ale parinri10r raman in sufletul copiilor. Sa nu uitari acest1ucru! Auzind ce spune capilul, mama ar putea sa gandeasdi astfel: " copilul a fnvaJat dingre$elile mele. Deci, asta este partea pozitiv6 a raului meu. farta-ma puiuIe, ca a trebuitsa inveri in felul acesta, 17rin suferinf(I Dar eu n-am ~tiut alifel. Pan a acum n-am ~tiut,acum, prin necazul tau, mam de~teptat, iarta-ma ". In loc de asta, urechea fina a mameiprinde numai fraza incriminatoare"parintii se certau fntruna" ~i ea se napuste~te ca 0apucaUt asupra copilului: "MCifad de ras 1n fata lumii. Nerecunoscatorule! Nu fi-eru~ine?!" ~i lacrimile li curg de-a valma 1aolalta eu acuzatii1e. Dragi mame! Sunteriaarneni , 1a fel ca sorii ~i copiii dumneavoastra, gre~iti la :fel. Toata omenirea invata dingre~eli.

91



Luule Viilma Cine nu ~tie sa pastreze in suflet bucuria, aceia va avea un sentiment devinovatie exact in acelloc - in sufiet. Cel care invinuie~te pe altii (atat femeia cat 9ibarbatul) este foarte sensibilIa fiecare cuvaut care i se SpUl'1e i care 9 se spune despreeL Chiar §i in cel mai nevinovat cuvant i se pare ca se ascunde 0 aluzie la adresa sa §iimediat se Infude. Au! Mi se intfunpla ceva cu inima! Au, mar! $i numat tu e~ti de vina, tum-ai seas din sarite! Cei care sunt departe de noi sau sunt deja pe lumea cealalta suntbuni, sunt imaculati §i nu se poate sa nu-i plangi. Cei care Insa sunt mca in viata, trebuieinvinov~l!iti de ceva. Este un paradox, nu-i a§a? Si se poate §i mai mult. Daea fiecare oms-ar elibera de sentimentul propriu de vinovatie, nu ar mai 111vinova!ipe altii ~i nici n-ar mai atrage asupra sa invinuiri din partea altom. Nu ar mai avea motive sa spunaurmatoarele cuvinte: "Nu vreau sa mii due acasa. Nu ma a~teapta decat repro~uri. Imieste indiferent unde ma ajlu -it ce fac. Oricum acasa nimeni nu da doi bani pe mine".Astfell§i Incunul1eaza opera spaima ca nimeni nu mii iube§te. Iertati-vii sentiment'ul devinovatie di a venit sa va invete, dar n-a §tiut cum sa 0 fadi. Cereti ieliare sentimentului devinovatie cii I-ati lasat sa creasca atat de mult Incat , , s-a transformat in du~manie. Ceretiiertare corpului ea, invinuind pe altii, va daunati dlLrnneavoastrii In~ivii ~i eel orlaW. Caudinvinovatiti pe cineva, apare in piept 0 senzatie de apasare care sepoate raspandi in totcorpul, daca nn sunteti atenti la semnalul pe care vi-1 da inima.

92



Luule Viilma teptate din te miri ce motiv. Obiectul invidiei pot sa fie cei apropiati, dar ~istrainii. Una din formele ei este gelozia. Invidia este a du~manie care provoaca cancer.Oameni dragi! Aflati ca a urare de drum bun rostita eu un ton mustrator se a~eaza ca 0piatra pe inima dilatorului. Drumul devine greu, mra bueurie, mra sens. Sa ne eliberamfieeare de stresurile noastre 9i yom obtine ceea ce dorim. Binele va veni de la sine. Vin lamine mame ~i imi cer sfatulin cele mai diverse probleme. Una se teme pentru copil,deoareee tatal sau 11 tine pe langa el ~i ii arata cum se repars. ma~ina, cum se facluerari de constructie sau altceva, periculos pentru micut. Se teme sa nu se raneascacopilul. Frica nu 0 lasa sa vada ca tatal ~i copiluli~i impart treburile conform cu var~ stafiecaruia. Cea mai mica zgarietura este privita ca 0 tragedie in care vinovat este, evident,tatal. Ea nu intelege di 11face pe copil sa se sperie din eauza tatei ~i tata din cauzacopilului ~i candva, in viitor, copilul va pHiti pentru neprieeperea lui de a umbla eusculele. E mai bine sa va eliberari de frica ~i dadi vede!i ca tatal se comporta nesabuit,spune!i-i, ~i el va in!elege, daca Ii spune!i eorect. Barba!ii sunt satui de vaicarelile ~ispaimele femeilor. Revolta lor se extinde 9i asupra copiilor. o mama care i~i tine copiluldeparte de tot ee este periculos ~i greu nu intelege de ce aeesta s-a lipit de calculator. EInu intelege pove!ele mamei. Ca doar computerul nu mu~ca, nu ii cade pe picioare, nu-latrage intr-o banda eriminala. Computerul nu te invinovate~te, nu te sperie, nu se infurie,cu el !i-e bine. Dar mama este nemul!umita. Ea spune ca ti se striea vederea, de~i ar trebui sa ~tie ea intr-o mare masura vederea se striea de la rautatea pe care familia nu~tie sa 0 evite.96




o mama care nu ~i-a invatat la timp copilul sa fie manierat, ordonat ~i harnic ~i a facut eatotul, va ramane in continuare sclava lui. Din copil a creseut un lene~, un petrecaret pasivcare ii demonstreaza limpede mamei sale ce gre~eli a facut. Mamele bolnave de nesomn~i suprasolicitare se plang ca sunt nevoite sa fie roabele sotilor ~i copiilor. Dimineataincepe cu ceremonia sculatului. Le ascu1ti ~i ai impresia ca nimeni nu se mai uita la ceas~i di nimeni, in afara de chinuita mama, nu ~tie sa faca patul. Micul dejun Ii se pune directsub nas acestor sarmani somnoro~i care trebuie sa mearga la ~coala sau la serviciu.Dupa program, care este mai lung decat al copiilor la ~coala ~i al sotu1ui la serviciu,trebuie sa dea fuga la magazin ~i apoi la buditilrie. Vasele murdare care s-au adunat S-i1gandit sa Ie spele in timp ce face mancarea. Apoi familia obosita trupe~te ~i suflete~tetrebuie J:;..ranita. i ea se mira de ce toti sunt nemulturniti. ~Ol'

Dragi femei! Opriti-va 0 secunda ~i ganditi-va de ce sbucura locatarii caseidumneavoastra cand ies afara. Ob1igatia de a sta acasa ~i de a te simti inutil impingerelatiile, ~i a~a incordate, pana la scandal, scandal care, ea 0 explozie, Ii arunca pemembrii familiei care incotro, unde ei ar putea ori sa-~i gaseasca rostul, ori sa devinani~te ra-

t$.

·

La inceput nimeni nu ~tie sa indrepte situatia, iar mai tarziu, nimeni nu mai vrea. SoWl ~icopiii nu-~i mai gasese locul in casa. Devin inutili. Tot ce fac ei nu e bine ~i sfaturile lor sunt respinse. Mama §tie eel mai bine, deei sa faca ea! Ea nu a dat niciodata sotu1ui ~icopiilor posibilitatea sa incerce bucuria de a pregati ceva de mancare, de a face curat, dea calea rufe etc. Bucuria de a face Ii ramane 97



Alunga raul din tine care nu are spaima ca pe mine nimeni nu ma illbe~te, va avea cuprisosinta sentimentul de demnitate proprie: ea va trai corect. Daca are un hobby, va gasi~i la adanci batraneti eu ce sa se ocupe ~i nu se va plictisi. Femeile modeme sufera eanu pot sa se afirme ~i atunci se amesteca in viata ahara. Mol' de plictiseala, nu are rostsa ma apuc de ceva, n-am ce face. Justificari -gasesc destule. Apropo, ;>omajul nu aaparut din cauza crizei economlce. Draga copiie, chiar daca nu mai e~ti a9a de tanar! Tuinsuti ti-ai ales aceasta mama ale carei parti rele ai venit sa Ie indrepti. Iarm-ti sentimentulde vinovatie, spaimele, rautatile 9i atunci vei putea sa 0 ierti 9i pe mama ta. Atunci nu veimai atrage asupra ta invinuirile materne. Ea nu te va mai face sa suferi ~i nu va mai suferinici ea. Inima ei se va lini9ti. ~i intr-o buna zi vei descoperi in inima ta pe buna ta mama,mama visurilor tale, in care 0 vei recunoa~te pe cea cu care te luptai pana mai ieri. Atuncivei putea spune ca ai cunoscut cea mai mare fericire din lume. Crede-mat Vreau sa vaprevin - munca este grea 9i de lunga durata, dar bine:Ia.ca.toare. Sa nu fiti naivi, yetiprimi, ca raspuns, 9i lovituri, deoarece pentru un am in varsta este greu sa adopte un stilnou de comportament. Nu dati fuga sa-i spuneti mamei tot ce ati auzit sau ce v-a trecutprin cap. Prin asta ii yeti retrezi sentimentul de vinovatie 9i veti provoca eruptia unuivulcan. Va yeti simti amarat 9i decePtionat. Vechile certuri vor reizbucni cu 0 nOlla forta.Puneti-va in situatia asta ~i trageti singuri conc1uziile. Pentru ca sa intelegeti acestelucruri, invatati continutul acestei cfu1:i.In caz contrar, discutia se va transforma intr-oavala~a de invinuiri care de care mai dureroase.99

a femeie



Luule Viilma Deceptia ar putea fi atat de mare indh sa va apara tulburari de circulatiesangvina in tot corpul. Puteti avea frisoane, varsaturi, diaree, urinare frecventa,transpiratii. Prin aceasta corpul va ajuta sa va eliberati de nlutate, de deceptii. EI a vazutce ati realizat prin nesabuita dumneavoastra facere de bine. Voi da un exemplu care sailustreze eficacitatea gandurilor.

P.xJ;mp[u din viata meaM-am trezit mai devreme dedit de obicei din cauza unei arsuri la vezica urinara. Dupacum se ~tie, inf1amarea vezicii urinare are loc din cauza acumularii de deceptii in viat~i.Scaparea urinei ne vorbe~te dimpotriva de dorinta de a te elibera de deceptii sau de cesunt obligat sa suport! Celui care nu-~i intelege probIemele ~i nu ~tie sa Ie dezlegecorect, Ie vine in ajutor, pe masura posibiIWitilor, vezica urinara. Ca 0 teava de evacuare,ea elimina in permanenta deceptiile in exces, altfel ar aparea cancerul vezicii unnare. Amtras concluzia ca vezica urinara ilrj da semnalul di trebuie sa ma eliberez de deceptii1e,de insuccesele meIe. Dupa ce am inspirat ~i am expirat de cateva ori, am descoperit cuuimire ca am un stres - nu doream sa-mi recunosc deceptiile (infnlngerile). Am inteles dispiritul meu mi-a trimis aceasHi importanta in~tiintare prin respiratie. Trebuia sa maeliberez imediat de stres, altfel chiar in aceea~i zi a~ fi avut alte deceptii. Nu fac partedintre acele persoane care i~i varsa focul pe altii, de aceea am destul de suferit. Cum seobi~nuie~te 100



Alunga raul din tine Ia oarnenii inteligenti ~i bum, ~tiu sa-mi tin gura. Faptul cii sunt a~anu-mi provoaca 0 decePtie. Dimpotriva, ma simt bucuroasa ~i mandra ca §tiu sa fiuechilibrata, macar exterior. Aceasta este parte a mea tare. Dar cum poate fi mentinuteehilibrul tara a absorbi raul - asta mai invat deocamdata. Daca mi-a aparut un astfel destres, trebuie sa-1 eliberez. Incep prin a-mi ierta Iipsa de dorinta de a-mi recunoa~tedeeeptiile. lmi reprezint mental aceasta nedorinta ca pe un om eu care stau de yorba ~idescopar ca ea sunt chiar eu. Atunci ma privesc din afara ~i vad ca !ipsa mea de dorintaeste 0 rautate evidenta impotriva faptului ea eu a~ putea fi vinovata. Chiar ~i in realitateeu nu aduc acuzatii nimanui ~i, daca stau sa ma gandesc, se intampla intradevar, sa maindarjesc cand cineva invinovate~te pe altul, pentru ca vad cat este de rau. Ba ehiar intervin in favoarea persoanei atacate ~i atrag asupra mea mania atacatorului. Nuobi~nuiesc sa ma apar singura. Pot s-o fac numai intr-o situatie periculoasa pentru viatamea. A~tept sa ma apere aitul, ca doar -ii eu I-am aparat pe el. Dar ~tiu ca n-o va face ~inu ma in~el. Asta duce la deceptie §i la indarjire. Acum ~tiu ca propriul meu stres -oricum aifii n-or sa ma apere -Ii va face pe ceilalti sa nu-mi sara in ajutor. Daca ar sari, eun-a§ mai putea sa invat prin suferintele pricinuite de acest stres.

Pe oricare aimi poti sa-l vezi bine din afara, pe tine trebuie sa te analizezi eu mareatentie. ,Acest adevar mi se potrive~te eel mai bine. Eu ~tiu sa eitesc gandurile oamenilor, dar casa ma descure eu sufletullor trebuie sa am timp. Din fericire, am invatat deja sa 101



LlIlIie Viilma gandesc mai bine, dar nu-mi neg negativitatea. Prind cu pHicere racii de subpietrele raului din sufletul meu, pentru ca $tiu ca astfel devin din ce in ce mai mult eninsami curajoasa, putemica, de~teapta. Cine ~tie, poate ~i frumoasa. o 'lad deodata inlocul meu pe mama. Da, exact a~a! Pentm ca eu sunt copia mamei mele in acest plan. ~icum sa condamn eu aceasta trasatura de caracter a ei! Incep sa ma eliberez, prin iertarede !ipsa mea de dorinta de a-rat reclmoa~te decepfiile. Fiind imagine a mamei mele, simtcum 0 eliberez ~i pe ea de acest stres. Cer stresului iertare pentru ca I-am tinut atata timpin mine ~i I-am Iasat sa creasca. Intre timp repet pur ~i simplu: "E !ipsa dorinlet de arecunoa~te deceptWe mamei meie. E !ipsa dorintei de a-mi recunoa~te proprWe decePtiin. Repet iara~i ~i iara~i, indiferent de ordinea cuvintelor. Nu exista ran fara bine ~i binefara ran. Incapatanarea mea m-a ajutat, prin partea ei buna, sa ies din unele situatiidelicate, iar prin partea rea - peste masura de mare - a produs in mine lipsa de dorinta deami recunoa~te deceptii1e. larta-ma, Doamne! Dar aceasta este adevarul. cat a~ fi vrutsa arat ca sunt slaba, ca ma predau. Frica de a fi vinovata pentru ca honea n-o sa mamai respecte a crescut in sufletul meu ~i a devenit 0 rezistenta indarjita. Asta se putea citiprobabil ~i tara cuvinte pe chipul meu. Sotul ~i copiii au vazut, desigur, dar in prezentaaltara Hi domini ematiile. Frica - nimeni nu ma iu, , , be~te 11face pe am sa se incadrezefortat in ni~te canoane.

102



Alunga raul din tine Sa continui discWia cu lipsa mea de dorinta. Orice invinuire ce mi seaduce mi se intipare~te in suflet. N-am '.-anat gre~elile altora, dar Ie-am gasit totdeauna0 explica~ie ~i 0 justificare. Pe mine insami ma invinovatesc insa rapid. Si pe cei care imisunt apropiati. In copilarie imi spuneam: "Strainii nu .Jtiu ce-mi place mie. Dar de ce aimet malac sa sulCir?" . Si abia acum pot sa spun ca prin cei apropiati ti se dau cele maimad ~i mai amare lectii de viata. Cine te

iube~te mai mult, acela te invata mai mult ...Noi in~ine ne-am ales rudele pentru ca sa invatam :tara incetare sa indreptam rauI. Dar dilectiile se dau prin intermediul raului - asta n-am 9tiut in copilarie. Acum imi vine sa rad.Omul este totu9i un prost. Viata trebuie sa-i mai dea cate un pumn. Altfel, cum sa sede~tepte? Eu cer iertare nedorintei mele rautacioase de a-mi recunoa~te deceptiile 9ipentru ca am lasat-o sa creasca atat de mult. Daca exista durere, exista 9i rautate -trebuie sa fim cinstiti. Cer iertare corpului meu. Durerea din vezica urinara a trecutdemult, dar eu continui discutia despre nedorinta mea de a-mi recunoa9te Infrangerilecare mi-au incrancenat sufletuI. In aceea9i zi s-au prezentat la cabinet bolnavi care prinmodul cum aratau fizic ma invinovateau: "M-at tratat tu pe mine, dar nu m-ai vindecatl"Daca aseara eram dezamagita ~i amarata ca ace9tia nu vor sa primeasca intelepciuneaDU.l1mezeiascaprin intermediul meu 9i ca nu au lucrat cu ei in~i~i atat ca.t ar fi trebuit,acum Ie-am spus direct: " Cum a.Ja? Dumneavoastra afi vrea ca in casa safie caId, dar inca n-a{i taiat copacul. Doar I-afi crestat nitelu.J.Jipe deasupra .Jifierastraul era neascufit~i copacul a crescut ~i mai repede, tocmai bine ca urmele sa ramdna". 103



Luule Viilma Reactia acestor oarneni a fost una lini~tita: "lVi-am gandit eu di nimic nu seface de la sine ". Deceptii1e mele n-au avut baza sa se poata dezv01ta.

Despre minciunaToti dorim sa vedern ~i sa auzim nlli'nai lucruri bune, dar prin spaimele noastre atragemcontrariul. Pentru a evita aeuzatii1e ~i pedepsele, infmmusetarn prin cuvinte esenta1uerurilor. Asta inseamna minciuna. Exista minciuni mici, mari ~i foarte mari. In lumea deazi minciuna se intalne~te 1a tot pasul, a clevenit un sti1 de viata. eu cat omul ~tie saminta mai bine, ell atat mai putin i~i reeunoa~te gre~elile. Daca 1a i11ceputi~i spune cii afost nevoit sa spuna un neadevar pentru ca a~a este mai bine pentm toti, mai tarziudevine un stil de viata ~i cmar mineinosul incepe sa arate cu degetu1 pe o.ltii. Deexemplu, cineva vede gafa f8.cuta de altul, dar claca ii ceri parerea, nu ti-o spune verdein fata. De bine - poate sa spuna, dar de rau nu vrea sau, mai degraba, nu are curajul. Siatunci d, omul bun, 11va statu.i pe eel care a gre~it sa se adreseze altcuiva, ca acelaeste mai dqtept ~i ii va da o soliltie. Iar acela i~i va spune parerea mra ocoli~uri.Sineeritatea lui ineon~tienta a fost provocata dedorinta necinstita a primului "smtuitor" dea arunca responsabilitatea unui lucru neplacut in spinarea altuia. In final, toata lumea senapuste§te asupra celui sineer: "Ce om rau!" Primu1 smtuitor cauta sa se intalneasca eua1 doilea ca sa se justifice: " Vezi ce prost e! Ar fi trebuit sa-i spun demult adevarulinfata!" Primul nu intelege ca, dorind sa fie 104



Luule Viilma fara, care ii sunt gre~elile ~i nici sa nu surzeasdi de ce aude, este 0 marearta. A~a gandeam eu ~i intre timp ea vorbea ~i tot vorbea, dar nu ~tia sa gandeasca. Seplangea ca nu-i ajung banii, dar plangandu-te abia ca-ri imautare~ti sanatatea ~icheltuind banii pe medicamente scumpe vei fi intr-o situarie materiala ~i mai precara. ~iacum eu trebuie sa-i spun ei toate acestea. Doamne milostiv, ajuta-ma! Sa ascunziadevarul inseamna sa minri, indiferent daea o faei pentru a proteja pe cineva sau pentrua evita suferintele. Justificari sunt atat de multe pe cat de multi sunt oamenii care ascundadevarul. Odata, tratand pe un strain, am descoperit cauza initiaIa a bolii lui intr-uncontlict intamplat acum vreo 50 de ani. In sfanta mea naivitate, tara sa tin cont canotiunile nu seamana la ei ~i la noi, i-am spus cauza, ceea ee a provocat 0 explozie deindignare: "Cum va permitefi! Eu nici macar alar mei nu Ie-am pavestit lucrul acesta .}idumneavaastra nu va e ru.}ine sa mi-a spunefi in fafa!" Am fost uluita de no!iunea decinste adoptata in lumea celor care platesc eu bani pe~in. Ru~ine mi-a fost, dar doar pentru ca, din delicatete, a trebuit sa-mi mu~c limba ~i sa-mi consolez pacientul cu 0minciuna ca, chipurile, sanatatea lui se va indrepta. Mi-a fost ru~ine fa!a de Dumnezeu.Minciuna maturilor pare sa se deosebeasca de cea a copiilor. Maturul nu vede di copilulse uita fix in ochii lui, eu 0 privire de clarvazator ~i invata in acel moment minciuna, pentruca a~a fac mama ~i tata ~icapilul vrea sa fie ca parintii lui fiindca, poate, atunci ar sa maiubeasca mai multo A~ehia nu sare departe de porn. Daea vreti sa ma contraziceti, sa~titi ca ~i gandul dumneavoastra este tot 0 fapta. Un om in aparenta cinstit care, candva,n-a putut sa 106



Alunga raul din tine fme, de fridi, a regretat de multe ori in gand ca nu a fost descurcaret~i asta i~a format copilului deprinderi de comportament. EI a venit pe lume sa invete cru;ncuvintele se transforma in fapte. eu cat sunt mai multi mincino~i cu atat trebuie sa fie maimulti cinstiti. Extrema este totdeauna periculoasa. Vorbind despre cinste, daca parintii l~ieduca copilul astfel incat el sa nu ~tie nimic despre cinste ~i hotie, cand va cre~te mare,ne avand experienta , s-ar putea sa primeasca 0 asemenea lovitura sufleteasca incM sanu-~i mai revina niciodata. EI nu va mai ere de in nimeni, nici in parinti, pentru ea ei I-aufacut un inadaptat. Ei au unit minciuna ~i chiar vor suferi din cauza ei. Aruncand manu~alumil paditoase, au respectat cinstea atat de mult, indh copilul n-a auzit niciodata deminciuna ~i a crescut un naiv. In sufletul ~i spiritul sau el poarta spaima ~i rautatea contraminciunii ~i en prima ocazie chiar pe ea 0 va atrage. In felul acesta a functionatmecanismul minciunii creat de parintii sal. Minciuna unor oameni cinstiti a constat in faptulca ei nu au invatat pe eopU ca viata are ~i 0 parte ascunsa. Ei nu au ~tiut ca adevfuul ~iminciuna SUllt cel doi poli ai adevarului vietii. De aceea, copilul unui parinte din cale afarade mincinos nu poate depa~i aceasta extrema ~i el vine pe lume pentm a trai cinstit.Langa acest parinte el va trebui sa invete alte leetii. Poate fi de~tept, putemic, sanatos ~iultra realizat numal eel care ~tie totul ~i aplica eoreet legile vietii. Va plae 1I'Jncino~ii? Nuva plac? Prin unnare, va temeri de ei sau Ii urali. UIa fata de minciuna este ura fata demincino~i, fala de premcatorie, neeinste, hotie, combinali107



Alunga raul din tine chinuri. Cereti iertare minciunii ca va temeti de ea, ca 0 ur,lti, ca 0cre~teti, lle~tiind sa 0 eliberati. Spre uimirea dmnneavoastra, yeti constata ca sunteti instare sa va ganditi rnra iritare la cei care nu spun adevarul ~i la infractori, ca sUllteti instare cmar sa-i intelege!i. Prill aceasta, a!i invatat sa va aparati de ei. Evident, minci· unauniversala ~i nedreptatea nu vor disparea gra!ie dumneavoastra. Cum sa clispara dacaoamenii, prin ele, trebuie inca sa mai illvete.

Despre aju.torul acordat celor care fipa

dupaelExista oameni carora Ie este greu sa-~i retina emotiile. Daca sunt nevoiti sa fad acestlucru, dupa ce i-ali cunoscut mai bine, veti putea anticipa ce explozie urmeaza. Odatatrecut momentul, omul redevine deschis §i placut. Iertati-i rautatea, inainte ca ea sa sedeclall~eze, iertatiI ca 0 sa inceapa sa va acuze ~i faceti un lucru bun pentru el - restitidunmeavoastra eu voce tare, in locullui, acele cuvinte provocatoare ca el sa poata saurle. In felul acesta, el se va elibera de rautatea acumulata ~i dumneavoastra yeti face unbine. Sentimentul alarmant de tensiune va disparea ~i amandoi yeti continua bucuro~i satraitL Problema aceasta este cunoscuta celor care traiesc aliituri de oameni batrani. Unuibatran nu-i mai pori intoarce tineretea, dar pentrl,l un om eu un mod nou de gandirebatrane!ea este 0 proba de rezistenla. Daca yeti rezolva eoreet situatia, to!i var fimultumili ~i dumneavoastra va yeti ina1la spiritual. 109



Luule Viilma Dad! un batran spune ca degradarea fizica ~i rautatea lui sunt pro vocate deboala, a~a pare sa fie pentru el ~i a~a ~i este. Iertati-l di va irita cu neintelegerea,neghiobia, neputinta san lipsa lui de dorinta ~i lasati-l sa traiasca cum vrea. Eliberati-vade stresurile legate de el ~i yeti sim!i bucuria ca ati evitat cearta. Poate sa va spuna arice~i oricand, yeti fi surd. Diferenta dintre dumneavoastra ~i un surd este ca ceea ce ati auzittrece pe Mnga dumneavoastra, pentru ca ati invatat aceasta lectie. Dar, daca yeti simti 0dorinta rautacioasa de a nu auzi tipatul, candva va veni surzenia ~i va va arata di nu atigandit bine. Surzenia apare ~i la copii din £fica ~i din refuzul de a auzi tipetele umilitoare~i pagubitoare ale celar din jur. La batrani, contrastul dintre vorbe ~i fapte poate fi izbitar,dar ei l1U-~ivad gre~elile, ca ~i dumneavoastra de altfei. Iertarea ~i scuza pot sa vi separa. umilitoare, dar in realitate ele va ina1ta. Veti simti imediat ca ati redevenit lini~titsuflete~te, dupa ce ati cerut sincer iertare. Dar, dadi ati cerut iertare, fiind silit de 0 situa!ie, sau v-a!i impus acest luem pentru a fi lini~te in casa, va umiliti singur ~i provocati inbatran bucuria rautacioasa de a va face sa va in continuare. In realitate, triumfulinvingatorului umiliti nu este altceva dedit rautatea de a cauta vinovatul. Umilindu-va,atrageti umilin!a din partea celuilalt. Daca va e foarte mila de un batran, pentru ca acelava este mama., tata, sora sau frate, cere!i iertare sentimentului de mila pana cand acestava disparea ~i va yeti lini~ti. Veti intelege impacat ca el nn are nevoic de bineledUlTh'1eavoastra, ci de rauI propriu. Aceasta este metoda lui de a invata lectia de viata -prin suferinta. Spaima omului in varsta ca nimeni nu ma iube.Jte cre~te odata eu numarulanilar ~i se transforma In repro~uri

~i

110



Luule Viilma Parintii ar urma sa-~i cocoleasca ~i sa-~i povatuiasca nepotii, iar copiii ar urma sa-~i ajute parintii, dar distanta nu permite. Justificarea este convingatoare. Odatacu cre~terea greutatilor incep sa apara acuze reeiproce ~i, in aparent a, eel carevorbe~te are dreptate. Nici una dintre parti nu intelege ca ambele au de pierdut. Adevarule ea nici parintii, nici copiii nu au invatat sa se inteleaga unul pe celalalt. Lectiile lor deviata au ramas neinvatate. Si consecinta va influenta educatia propriilor copn. Unii parintispun: "llfi-am educat copilul sa fie independent. " - Este un indicator exceptional cu carear trebui sa ne mandrim. Dar, orice bine in exces se intoarce in rau. Daca gradul deindependent a cre~te pana la a te rupe de radacini, copacul se poate inalta pana Ia cer,dar nu mai e copac. Copacului caruia i-au devenit indiferente radaciniIe, nu mai are viata.El zice: }) ce-mi trebuie radacini} ma La descurc ~ifara ele. }' El nu observa insa cum iidispar fortele pe care ~i Ie extragea din solul care il hranea ~i cum boala fatala a noiiepoci ii distruge corpul pamantean care traia numai din hrana venita prin radacini. Parintiide azi ar fi putut sa se elibereze de isteria sexual-maniacala a omenirii care ii distruge peei ~i generaria viitoare. Multumiti lui Dumnezeu ca aeasa sau prin apropiere aveti mama~i tata, bunica sau bunic, chiar daca mai tipa IaVOl.

Dumnezeu a lasat ca oamenii sa se nasca ~i sa moara in flux continuu pentru ca de-alungul vietii fiecare sa invete, nu numai din experienta proprie, ci ~i dintr-a altora, chiar ~irnai mult, dad este posibil. Dar, fugim de lectiile de viata ca, apoi, candva, sa simtim caraul ne-a ajuns din 112



Alunga raul din tine lal!i sa se schimbe. Ascunderea adevarului in interesul pacii in familie- adica minciuna - devine un stil de via!a ~i devine solul prielnic in care rode~te uramocnita. Dintr-o astfel de casa barbatii fug sau mor. Mi-am facut un obicei din a cereomului sa-~i puna ordine in via!a. Deseori aceasta cerinta se dovede~te a fi un obstacolde ne depa~it. Chiar ~i cei care se ocupa deja de iertare descopera frecvent, spre marealor nemultmnire, ca iara~i au cazut in capcana vechilor obiceiuri. Oamenii nu-~i vadsuperficialitatea, nu vad ca n-au depus suficiente eforturi ~i, dezamagiti, trag concluziapripita ca iertarea nu le-a ajutat. I~i recunosc gre~eala numai atunci cand in viara lor apare 0 nOlla Incercare. Nu ajunge insa numai iertarea. Dadi veri invata sa gs.nditi astfelincat sa nu mai atrageti raul, totuI va fi in ordine. A venit vremea sa deschide!i totu~i gura~i sa lamuri!i Iucrurile pentru a va apara, pe dumneavoastra ~i pe ceilalti. Trebuie saripostati la arogan!~L Celui care face rau, spuneti-i in fata ee a faeut, ca sa nu se maieonsidere atotputernic. Prin tacere, eel care sufera, mare~te raul pentru ca suferind, seacumuleaza in el pe neobservate 0 rautate surda ..g. De cand e lumea, cine nu intelegede vorba buna este batut cu nuiaua la picioare ea sa-i vina mintea la cap. Omul arenevoie de aceasta inva!atura, dar daca ea ii este oferita la un nivel prea inalt ~i el nupoate sa 0 asimileze, va ramane cu 0 etapa de studiu ne parcursa ~i oricar s-ar stradui,nu poate deveni mai de~tept. Ineerea!i sa intelege!i acest lueru ~i sa nu cade!i inextreme. Orice om trebuie sa aiba experienta macar a unei singure pedepse fizice pentma ~ti sa inteleaga.

115



Alunga raul din tine Dorinla neabatuta, invincibila a femeii de a fi mai puternica decatbarbatul duce la ateroscleroza. Daca barbatul incepe sa se infurie pe solie din cauzaacestei dorinle a ei ~i i~i cultiva rautatea, se va imbolnavi ~i el de aceea~i boala. Forlafemeii este iubirea. Iubirea femeii poate face totul, mergand pana acolo incat te poateapara de moarte.

P,~mp[u £in viatiiS-a prezentat la cabinetul meu un barb at in varsta, dar viguros ~i energic, care din cauzaunui efort fizic prea mare i~i accidentase bra}ul stang. Bra}lil ii atarna ca un vrej. Trebuiasa-i pun la loc vertebra cervicala care se deplasase. Durerea venea de la cea:fa..I-amvorbit despre stresurile lui. I-am spus ca necazul a venit nu de la greutatea ridicata, ci dela faptul ca inainte de a incepe lucrul s-a suparat pe sotia sa ~i pe fiu. Barbatul a dat dincap afirmativ, deci a inteles totul. Am inceput sa-i explic care au fost gre~eli1e dinmodullui de gandire ~i dupa 15 minute am auzit un pocnet, ceafa barbatului s-a scuturat~i el a spus: "Ei, cred ca am scapat de napC/stc/C/stC/".$i, intr-adevar, ~a a fost. Am fastuluita de receptivitatea lui ~i de uimitoarea lui caldura sufleteasca. M-am uitat la el - eranumai iubire. Am simlit cum patrunde in mine caldura lui - ma iubea ~i pe mine. Nu cafemeie, ca om. Aceasta este iubirea de aproape despre care se vorbe~te atat de mult inultima vreme, dar care este confundata cu politetea :fa.tarnica. Am privit sufletul lui ~i i-am spus: "Ati avut a mama minunata. 0 iubire atat de mare fata de sotuZ ei rar mi-a fastdat sa vad. Probabil, tatal dumneavoastra a trecut prin foc §i apa dar s-c/ fntors acC/sa?"119



Alunga raul din tine tru pentru di nu aji indreptat gre~eala soacrei voastre, di din ne~tiinjaaji permis acestei gre~eli sa se agraveze. Cand veti dobandi starea de eehilibru, vorbiji cucopiii vo~tri ~i cereti-Ie iertare pentru gre~elile :Ia.eute. Tineti minte ca, dadi veti ineepesa va umiliti in fata copiilor prin autobiciuire, ei se vor imai ~i mai tare. Copilul vrea sa-~ivada parintele inaltat, nu milllit. Copiii lnteleg mult mai bine ca viata este 0 lectie undetoata lumea gre~e~te.

Meditatia sau 0 discutie cu gandurile , , noastreDaea ati descoperit di aeum aveti intelepeiunea de a sta de vorba eu dumneavoastrain~iva, n-o sa mai spuneti ca nu aveti timp pentru a~a eeva. Orice clipa. libera va fifolosita pentru a redeseoperi lumea, a 0 contempla ~i a 0 admira. Veti inva!a sa fiti ferieit.Dqi viata sufleteasea a fieearuia dintre noi este irepetabila, voi da totu~i cateva eazuriconcrete ce pot fi folositoare pentru toti.

Prima meditatie ;Respir 0 data, inca a data, imi ascult gaudurile ~i descopar in mine rautatea ca nimic nueste a§a cum vreau eu. Imi reprezint mental ca am de-a faee eu un am, eu altul, care avenit sa ma invete. Este drept ca sunt mirata de gandul meu rau, aparut de undeva, in totcazul din mine. Incep sa vorbese eu el ~i am grija. sa nu ne deranjeze nimemo

121



Alunga raul din tine Ma iert pe mine pentm ea am adunat pieatura eu picatura aeeastamare rautate ca nimic ml-mi iese cum vreau eu ~i nu mi-am dat seama ea aeeste picaturi,pe care eu nu Ie numeam rautate, se aduna intr-un vas mai mare dedit caldarea ~i nu-ipot spune altfel decat rautate. Inainte Ii dadeam alt mIme. larta-ma, aeum nu !i-am spusadevaml. Ca sa Splli'1 drept, niei inainte nu-i spuneam cumva, imi negam rautatea pentmea vedeam defectele la al!ii. Ii min!eam pe ceilal!i ~i pe mine, ~i nu in!elegeam de cenimeni nu vede partea buna din mine. Nu eram mai rea dedit al!ii. N-am ~tiut sa ma bueur de bucuria eelorlal!i, pentm ea mi se parea vulgar, de~i mi-ar fi placut sa fac un pic despectacol. Acum in!eleg ca nu era nimic rau in asta, ell exceptia faptului ca In sufletul meuregret ca nu am meut-o. Dragul meu corp! lurta-ma ca toata via!a ti-am fiicut rau prinrautatea co nimic nu era a~a cum voiam ell. Iartama ca nu am ~tiut sa ma comport eubucurie fata de obstacalele apamte in calea mea, ca nu am inteles di ele te avertizeaza inlegatura eu ceva. Este adevarat ca mi-a fast frica, dar n-am ~tiut ca tu mi Ie-ai seas incale, ca sa ma aju!i. Nu am tras niei 0 concluzie ~i de aceea, dragul meu corp, prinregretele mele ti-am daunat ~i mai mult. Iarta ..ma, corpule drag, ca n-am fast maicon~tienta de taptul ca orice ooala, de~i este rezultatul rauta!ii me1e, este ~i unavertisment pentm viitor care spune ca, daca n-o sa gandesc coreet, voi atrage asupramea un necaz ~i mai mare. Aeum ~tiu ca ariee obstacal este 0 lectie legata de trecut, dar care aetioneaza ~i in viitor. Draga corpule, in duda dorintei mele, in mine a aparutsentimentul de vinavatie fata de tine ~i asta ma face sa plang. Acum inte1eg ca lacrirnilesunt 0 rautate care a stat 123



Luule Viilma prea mult inabu~iUi in mine ~i care vrea sa iasa afara. In~eleg ~i ca, odatilcu lacrimile, pentru un timp ies ~i stresurile, dar asta nu m-a facut mai dqteapta ~i voicontinua sa adun in mine acele~i stresuri. Sunt bucuroasa ca acum ~tiu sa Ie eliberezprin iertarea rautatii ca nimic nu-mi iese a.;a cum vreau eu. Fiind un canal de legaturadeschis intre energia Dumnezeiasdi ~i omul bolnav, in disentiile mele eu ei eu mijlocesc.eu tot focul inimii. cuvintele scripturii si mi s-a intamplat ca lhl1 pacient aflat in sala dea~teptare, sa-mi spuna dupa aceea, rara sa ~tie absolut nimic, ca parca a fast strabatutde ni~te raze calde de lUlY'Jna,capul i-a clevenit mai mare, iar corpul a inceput sa-~ipiarda contururile, iar pacienta cu care tocmai discutam in momentul acela sa-mi spuna:"Amflicut tot ce a depins de mine. Ai-am consumat facdnd bine pentru al{iif " "Si cum vasimfiti acum?" - lntreb eu, incercand sa nu pufnesc in fils, vazand chipul speriat alpacientei care ~i-a adus bruse aminte ea nu 0 doare nimie, ca nu are de ce sa se planga.Avea 0 fata atat de rumena ~i de bueuroasa. incat, daea s-ar fi vilzut, nu s-ar firecunoscut A ie§it ceva din ea ~i la plecare mi-a spus: "Pardi am uitat eeva ... " Ei, atiuitat doar greutatea mare a stresurilor eu care vali obi~nnit. Daca ~i in cominuare ea i~iva putea face timp ea in acela§i feI sa se elibereze ~i de ga.ndurile rde, nu are de ce samai vina la cabinet..' ,.;0,,)

c}'1ecfitatia a aouaJ

V-ati sculat de diminea!a ell 0 durere de cap. Daca pentru 0 clipa ati acorda atenriegandurilor, ati intelege ea 124



Alunga raul din tine Trebuie sa recj.illOsc ca trebuie sa fiu cinstita cu mine insami ~i sa fiucon~tienta ea eu ~i numai eu sunt obligata sami indrept gre~elile. Conilul meu nu e maieinstit eu mine dedit sunt eu cu ~ el. Eu I-am invinuit ~i el niei n-a eracnit. Nu m-a invinuitca nu-l iubesc. Mi s-ar fi pamt justificat sa gandeasca astfel, dar aeum ~tiu - nu aredreptul sa gandeasca a~a pentru ca eu 11iubesc. De frica sa nu aud acuzatii pe temaasta, am inceput sa fiu eonfuza. L-am facut sa-l doara ~i el daar suferea ~i se ferea demine. Nu-mi place acest luem - treze~te in mine sentimentul de vinovatie. Totdeauna amvrut ea oamenii sa spuna deschis ee gandese, am pretins cinste in fapte ~i in sentimente,dar eu insiimi am fost mai ascunsa decat toti. Ma mandream eu cinstea mea, dar in loc saspun ceva rau, strange am din dinti pentru ca voiam lini~te in familie. Pretind de la altii safaca ce nu fac eu, fiindca ma jenez de dorintele mele. Copilul este trist, dar eu11consideram incapatanat ~i inchis. Ei evita sa-mi faca rau pentru ca, odata, cand eramfoarte bolnava, copiii s-au speriat atat de tare ca a sa mar, incat m-am speriat ~i eu ~i desperietura m-am facut bine; mai tarziu am uitat ins a de asta. L-am facut sa sufere infinitmai mult prin dreptul meu de om matm ~i putemic. Draga rautate capUul meu nu maapreciaza, iarta-ma ca nu te-am eliberat mai devreme. Tot timpul 11cicaleam sa nu steacoeo~at, pentru ea un am demn trebuie sa stea drept. Iara~i nu spun adevarul. Inrealitate nu suport sa fiu umilita. Nu mi-am dat seama di el sta eoco~at din cauzasentimentului de vinavatie ~i faptul ca prive~te injos nu aseunde altceva dedt lacrimilecare ar putea sa destainuie urmatoarele: "Mama, tu nu ma iube.rti. j\1afaci mereu sa suflir cu cuvintele tale jignitoare, 127



Luule Viilma cu oftaturile tale, cu trantitul u~ilor ~i eu refuzul de a continua discutia. Printoate astea imi dai de inteles cCl cu oameni ea mine nu poti vorbi omene~te. Nu pot saspun totul, eu insumi nu ma inteleg, invat doar. Cum iti spun ceva, tu te superi. Esteadevarat ca te prefad ca totul este in ordine, dar oricum te superi. Tu crezi ca te pricepifoarte bine sa cite~ti starea de spirit §i gandurile altora, dar ca $i ceilalti pot sa-fi simtagdndurile taZe ascunse, asta nu recuno~ti. Nu vreau ca mamei mele sa-i fie rau. La dreptvorbind, eu procedez ca # tine - de dragullini§tii in familie fac 0 fata uimita care ar vrea saspuna: draga mea, nu m-ai fnteies bine. Urasc minciuna. Dupa parerea mea, e mai binecand un hot sustrage un lucru, decat atund cand tu iti ascunzi sentimenteie §i ie dai un altnume. Atunci ma simt foarte riiu. Te iubesc mai mult decat orice pe lume, dar tu ai nevoiede dovezi ~i eu nu ~tiu sa ti Ie dau". Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza, tu m-aiinvatat sa vad ca supararea mea se depune in copi!' lnainte nu intelegeam. Ma simteamofens ata, cand aflam ca el cere un sfat altcuiva, temandu-se sa VIDa la mine. Erammahnita ~i plangeam, a~a cum plang mamele nefericite care fac totul pentru copil, iar elraspunde binelui eu rau. Acum ~tiu ca erau lacrimi de rautate. Le condamnam pe mamelecare, in schimbul grijii lor, pretindeau de la copi! sa fie ascultator. Abia acum inteleg ca ~ieu mceam la fei. II invinovateam canu are incredere in mine, de~i in suf1etul meusimteam ca eu eram cauza, dar pana acum nu i-am cerut iertare. Considerandu-mainfailibila, am acumulat inver~unare in suf1etul meu. Draga rautate copilul meu nu maapreciaza, iarta-ma ca, lasandu-te sa cre~ti, nu mi-am dat seama ca in mine se

128



Luule Viilma Cat imi e de greu sa recunosc. Toata fiin!a mea se revolta. Simt cum corpulmeu e gata sa se lase injos, cum se lasa sacul de pe umeri, ~i sa-mi spuna la revedere.Ce bine ar fi fostca altcineva sa fi facut asta, pentru mine, dar simt, draga corpule di tusocote~ti altfe1 dedt mintea mea proasta. Am trait sa ma supar ~i pe mintea mea. lnaintea~ fi invinova!it guvemul ~i vremurile grele pentru situa!ia mea ~colara, dar acum ~tiu catu, draga corpule, in permanen!a m-ai inva!at spiritual, dar eu nu am fost serioasa ~i amchiulit de la lee!ii. Draga rautate, i!i mul!Umesc pentru lectia pecare miai dat-o!

9vleditatia a treia ,Va dor picioarele ~i din dnd in dnd vi se umfla. Se intampla sa merge!i mult sau sa vainvfuii!i prin casa, mra sa sta!i 0 secunda, uitand de picioare. Cateodata, de~i nu a!i mersmult, deja va ard talpile ~i degetele de la picioare, de parca a!i avea bataturi. Nu existanki 0 logical Sa revenim la ziua dumneavoastra de ieri ~i sa inceream sa ne amintim cuma fost. Mergea!i !inand in suflet rautatea ca nimic nu este a.Ja cum vreau eu. Sa 0 iertam.Draga rautate nimic nu este a.Ja cum vreau eu! Te-am crescut in permanenta, am stransin mine multe rauta!i de "de ee", rara sa-mi dau seama ea asta este 0 rautate. Cand merg~i incep sa ma doara picioarele, ma gfmdesc la gandurile mele rele de dinainte ~i laurmarile lor ~i, sup arata, incep sa caut vinova!i. De ce drumul e numai gropi? De ce faca~tia incal!amintea a~a de stramta? Nu ma gandesc ca pantofii pe care 130



Luule Viilma rezolve singure. A~ fi putut sa-l pun pe solUl meu sau pe eopii sa Ie faea,dar ~tiu eu ee 0 sa iasa? Ei nu au gust ea mine, nici nu gandese logic. Cat pot sa fieoamenii de pro~ti! Iertati-ma dragii mei, di de necaz am Inceput sa va insult. Ma irita dndsotul meu vine de la mundi obosit. Drase barbatii slabi. De~i am incercat sa inteleg ce felde mundi grea 0 avea, tot n-am inte1es. Este ingrozitor de greu sa-i vorbe~ti faxa sa-lironizezi. Tu~esc ca sa-mi dreg glasul ~i imi devin mie insami nesuferita din cauza vociimele false. De ce sa nu-mi spun direct parerea? Ma tern sa nu ne certam. in realitateinte1eg insa dl nu a~ proceda bine. Nu vreau sa-1 ranesc ~i mi-e lehamite. Seara dnd imispal picioarele~ ma mir din ce in ce mai des ca imi sunt a~a de umflate. N-arn ~tiut ca,pre cum boala de gat, ~i umflatu1 picioarelor se produce din cauza repro~uri1or tacitefaeute sotuJui in legatura eu problemele gospodare~ti care, dupa parerea mea, sunt u~or de rezolvat. Dar cum de nu-mi dau la iuteala seama ca a repara un aeoperi~ iti ia maimult timp dedt dirpitul unul ciomp? Vai, ce buna sunt, n-am ce spune. Ba o iau la fuga cala incendiu, ba stau degeaba, dar defectele Ie vad doar la altii. in loc sa port 0incaltaminte eomoda, rni-am pus pantofi eu toe, fiindea am vrut sa arat mai bine. Vreausa fiu respeetata. Nu sunt eon~tienta di alergatura aeeasta fara nicio noima are dreptcauza frica - nimeni nu ma iube.;te. Acum ma rod pantofii din eauza VTernii,care pardi efacuta contra mea. De ce azi, inadins nu bate vantul, de ee chiar azi arde soarele? leri,nu ~tiu de ce, pardi a batut vantul... Dar ea ieri din cauza vantului mi s-a stricat eoafura,132



Alunga raul din tine astazi nu-mi mai aduc aminte. ~i daca imi aduc, nu e, dupa parereamea, pentru di eu sunt posadi. Eu vreau ea ieri sa fi fast soare ~i astlizi vant. Totrasucindu-ma, in eunlnd a sa ineep sa vad numai raul, dar nu ma gandese la asta. Sa neimaginam ea vine Spre mine un am mj:elept ~i spune: "De ce ifi faci singura rau?Gande~te coreet! RauJatea ta contra problemelor gospodare~ti iese din tine ca ni~te bule,Ji ia forma biitaturiZor, pentru ca tu eel pufin sa nu mat incurci ,Ji mat mult ifele diverselor rautafi legate de mersul pe jos. COl:uul tau te ajuta, in limitele posibilitafilor lui, sa rezolvisitua{ia cateva zile nu vei putea sa mergi din cauza rosiiturilor la p ptcioare. 1ft dCiosibilitatea sa cugefi ~t sa tragi ni§te concluzii. Day dadi tu 0 sa te incalfi cu altceva, znsavei continua sa strangi in tine aceea~i r(jutate, corpul te va ajuta sa-Ji scrantqti pieiorul. Siatunci 0 sa ai timp sa cugeti". Se pare ca Slma rational, dar mie nu mi s-a intamplat saaud a§a ceva. De ce rjmeni nu m-a invatat treaba aceasta? De ce la vremea respectivanu mi s-a spus la ~coala? Ii se face diu, nu altceva. Cum adica sa 0 iau de la capat lavarsta asta? Ce nedreptate monstruoasa! Totdeauna am zis ca toml este alandala. Dragarautate totul imi iese alifel decat vreau eu! larta-ma ca inainte n-am ~tiut, ll-am putut ~i n-am vrut sa gaudesc corect ~i te-am Hisat sa cre~ti pana intr-acolo, incat nu vad ill IUInededt rau1. ~i chiar daca vad bine1e, din cauza rautatii mele, in mintea mea el llU eintotdeauna atat de bun cum este, de fapt, in realitate. Acum ~tiu ca, cine prive~te lumeaeu bucuria curata ~i sincera a unui copil, acela 1ivede frumuse!ea. Gfu1dind ~i rationandin felul acesta am ajuns acasa. Observ deodata ca picioarele nu ma mai dor, pantofii nu133



Alunga raul din tine Fiind creata de Dumnezeu ca partea care da, femeia modernadore~te insa sa primeasca din ce in ce mai multo Cercullogic al vietii se inchide. Edemulindica i'mbolnavirea limfei. Cauza 0 constituie rautatea femeii pe neputinta barb atului.Aceasta situatie . este mult mai grava ~imai periculoasa decat ar putea parea la primavedere. Noi apaqinem umanitatii ~i pmtam in noi ~i stresurile ei. Rautatea sexului femininpe neputinta barbatului pleaea din sfera eeonomicului. Dar ~i ea distruge sexualitateamaseulina. Distrugerea se petreee pe fondul dominarii barbatului de catre feme ie,ironizarea so!Ului ~i a capaeitatilor lui mentale ~i alte umilinte. In final sufera sotul, dar ~imai tare sufera sotia ~i cel mai mult sufera copiluI. Edemul ineepe de regula de lapicioare, ceea ce demonstreaza 0 ra.utate exagerata contra neputintei economice ~isexuale a barbatului. Daca soria percepe sexul ~i iubirea ea fiind doua lucruri deosebite~i incepe sa se inraiasca pentru ca sotul este atat de neghiob ca nici macar sa iubeascanu ~tie, ea se va umfla la fata ~i la maini. Daca incepe sa-i repro~eze sotu1ui aeest lucru,umflaturile vcr fi la trunchi. La tot pasul numai exagerari ~i ea se umfla din ee in ce maitare. Doamnelor! Cand veti incepe sa va eliberati de acest stres, veti intelege d.t de mult11stingheriti pe so!U1dumneavoastra ~i 11faceti sa se ocupe de lucruri marunte, in loe sase oeupe de treburi impOltante, barbate~ti, ea apoi, tot dumneavoastra, sa-1 criticati. Cefolos ca pe urma Incepeti sa-l consolati ca 0 mama, mangaindu-l pe cap, ~i sa va mu~catilimba sa nu-l mai suparati din nou! Tainuindu-va. ill suflet dezamagirea, 11stingheriti ~imai tare.

137



Luule Viilma Prin gandurile sale rele, solia provoaca din ce in ce mai multe insuccesesotului ei. La fiecare nou insucces gande~te in sinea ei: " Vai, ce blegi mai sunt ~i barba{iia~tia ". SOlia Ii submineaza solului inerederea in eI. E1 nu va mai indriizni sa intreprindanimie important ~i intre timp dispretul ei va ere~te. Ea i~i va identifiea sotul eu totireprezentantii sexului maseulin ~i seara, agitandu-se prin casa eu pieioarele umflate,treeand peste durerea din artieulatii, il va bodogani: "Tie ce-fi paso. Tu e~ti sanatos. A~ fialergat ~i eu, ca doar munca nu te omoara, dar eu sunt bolnava" . . Uitati-va la oameniibatrani, atat femei cat ~i barbali, cum bantuie incoace ~i incolo blestemandu-~i continuuviata. Se blestema ~i pe ei ~i picioarele lor bolnave, rura sa inteleaga ca rautatea pe loculbolnav abia ca intensifiea boala. Ei toti au edeme dureroase 1a picioare ~i ele se 'vad cuoc:hiulliber. Daca un barbat tanar incepe sa se ponegreasca pentru neputinta sa ~i infelul acesta, la rautatea sexului feminin pe neputinla barbalilor - pe care 0 are de la mamasa -, va mai adauga ~i propria rautate ca nu a reu~it sa faca ceea ce se dorea de la el,'lor aparea nu edeme, ci direct cancerul vaselor limfatice. Pentru ca cine este diu eu sine,i~i dore~te rauI. Dispretul tanarului fata de el insu~i, provocat de neputinla, va aveaaceea~i influen!a. eel care se va compocta eu un dispret trufa~ fata de ignorantabarbatilor ~i neputinta lor profesionala, se va alege eu 0 marire cronica a ganglionilor inzona capului ~i a gatului. Mai ales atunei dnd simte ea nu este indeajuns de apreeiat sauea genialitatea lui a trecut neobservata.. Edemul este earacteristic mai ales pentru sexulfeminino Barbatii nu pot sa-~i lina mult in ei sentimentele. 138



Luule Viilma servi defectele sau Ie vezi mai mici, pentru ca e~ti inteIegator. Un ta1har nuse va grabi sa acuze un alt talhar. Un om binevoitor se straduiqte sa dezvinovateasca peun alt binevoitor, chiar dad ace1a s-a murdarit vizibi1 cu 0 fapta necinstita. Scapati deorice gand rau despre aitu1 - e1 se refera 1a dumneavoastra. Scapati ~i de refuzu1, delipsa de dorinta de a vedea raui care se ascunde in umbra binelui aparent. Tdiind Intr-Th'1mediu in aparenta prosper, trebuie sa fii prost sa nu simti cum tensiunea nev8.zutacre~te pana la stare a de explozie. Cum se va manifesta explozia - printro tumoare pesuprafata corpului sau prin distrugerea corpului - asta depinde de nuanta acumuHirii derautate. Daca un astfe1 de protest inabu~it al unor mari mase de oameni ta~ne~te inafara, acest lucru se va exprima, precum 0 ulceratie pe fata Pamantu1ui, sub forma unor calamita.ti naturale sau a unui focar de razboi care nu vor lnceta pana cand rautatea nuse va elibera. Cu raul vizibil nu ne obi~nuim. Dar cu binele vizibil ne obi~nuim panaintraco1o, incat uitam complet de rau. $i daca, dintr-odata, ceva san cineva vrea sa seelibereze, va fi ca un tunet pe cer senin. Acela~i 1ucru se intamp1a ~i in situatiile opuse,c§,nd asupra omu1ui are lac un atac in seop de profit, iar el elipe~te din ochi ne~tiutor caun copil naiv care nici m8.car nu banuieste ca ar exista un pericol deom-ece ei se rasfatain , ~ , razele binelui vizibiL Totu1 trebuie vazut 1..'1 ansamblu1 sau.

Osul reprezinta simboIic barbatuI.Tesutul moale - femeia.

142



Luule Viilma Spaima ca nimeni nu ma iube§te este principala spaima a omenirii orientataspre a primi, a ob!ine. Ce anume dore~te sa obtina? Pai, acela~i lucru tara de carenimeni, nicaieri ~i nicicand nu poate trai - iubirea. Cel orbit de setea de a ca~tiga nu vedecerinta de baza a traiului omenesc - necesitatea de a da. Spaima ca nimeni nu are nevoiede iubirea mea, iubirea imi este respinsa este spaima cea mai mare, dar omul lacom 0are numai atunci cand i~i pierde bogatia. De regula, el abia atunci descopera ce este cuadevarat valoros pentru el - omul de alaturi. Spaima ca nimeni nu are nevoie de iubireamea este stresul celor care dau. Nimeni nu este doar datator sau doar primitor. Dar, dacalasati ca setea de ca~tig sa ia amploare, ea va capata 0 asemenea putere, incat nu yetimai avea nimic in afara de bani ~i ceea ee se obtine eu bani. Puteti sa va simtiti chiar fericit ca v-ati dat iubirea pe bani, dar ca in orice exagerare binele se intoarce in diu. Dacaacum va veti gandi la dumneavoastra ~i yeti simti ca aveti ambele spaime, asta inseamnaca setea de ca~tig ~i generozitatea dUlllileavoastra se intrec intre ele sau chiar se lupta.Care dintre ele prevaleaza in acel moment va arata pe care dintre ele 0 simtiti. Datul ~iprimitul pot fi chiar confundate la 0 examinare superficiala. Daca dati sau daruiti ceva ~ia~teptati in schimb recuno~tinta sau daca va uitati la ce se face cu cadouldUlThleavoastra ~i considerati ca nu e ce trebuie ~i mai faceti ~i comentarii - asta este totsete de ca~tig. Inseamna ca l-a!i dat ca sa fiti iubit, respectat, sa vi se acorde atentie. Atidori sa dati tot mai mult, dar pentru a da mai mult, trebuie sa primiti mai mull. Va in.furiatipe eel care nu da, ca-

144



Luule Viilma munca un mijloc de profit ~i va fi nevoit sa sufere. A~ fi vrut sa ma adresezsotiilor care intentioneaza sa divorteze, dar inca nu au divortat. Imaginati-va ca va trebuisa va despartiti in momentul acesta. Ce sentiment v-a aparut? Daca ati simtit in suflet 0durere nemasurata ca deja nu-l mai puteti iubi, pentru ca mai devreme sau mai tarziu elva apartine altcuiva, inseamna ca ~i in continuare veti fi cel care da. Eliberati-va despaime ~i atunci va disparea rautatea ~i in familie va fi intelegere, pentru ca indumneavoastra s-a reaprins dragostea. Atunci fiecare cadou va fi precedat de iubireacare 11va face ~i mai pretios pentru cel care 11prime~te. Fericirea in casnicie nu depindede varsta la care te casatore~ti sau a cata oara te casatore~ti. Dadl familia se creeazapentru a face fericit pe celalalt sau a-I ajuta - va fi fericire. Daca omul se casatore~temizand pe ajutorul celuilalt, atnnci eel care dore~te sa se casatoreasca va fi lipsit exactde' ceea ce a calculat el ca va obtine. Cine a sperat sa primeasca iubire, va fi lipsit deiubire. Cine a sperat sa capete un sprijin, va fi lipsit de sprijin. Cine a sperat sa faca rostde bani, va fi lipsit de bani. Cine a sperat sa aiba de-a valma, va ramane :tara tot. Unii 'lor sa capete sanatate. Nimeni nu-i poate da omului sanatate, in afara de el insu~i.Sanatatea omului este masura spiritualitatii lui. Concepand cop ii, parintii viseaza ca ei sacreasca oameni onorabili, dar uHa ca nu este suficient doar sa Ie daruie~ti viata.

Oferirea iubirii este baza vietH. Oferiti iubire in fiecare clipa ~iin fiecare clipa yeti avea ceprimi.146



Alunga raul din tine Dar onorabilii parinti moderni nu ~tiu acest lucru, ei considera ca sepoate oferi numai material ~i sunt foarte nedumeriri de ce copiii lor incep sa distruga ceau facut ei eu atata truda. Parintii strang bani - copiii ii arunca in vfmt. ParinW cumparama~ina - copiii 0 fac prafln accident. Bunii parinti au uitat cum tanjeau dupa iubirea ~imangaierile parintilor lor ~i, daca iubirea lor era In~elata, incepeau sa se revolte pentruorice. Revolta cre~te ~i devine spirit de contradictie. Copilul nu da doi bani pe ma~ina, cidimpotriva, vrea sa 0 distruga, fiindca vede ca pentru parinti ea este comoara cea maipretioasa. Gandul se transforma in fapta ~i, devenind realitate, face ma~ina tandari. Ebine cand el nu se accidenteaza mortal. Daca macar langa patul de suferinta al copiluluiparinrii ~i-ar recunoaf?te gre~eala, leeria setei de ca~tig ar fi cu asta incheiata. Dar dacEIei vad in copil doar pe vinovatui accidentului f?iplang dupa ma~ina lor, lecria nu setermina. o pierdere materiala obliga. la recuperarea pagubei. Setea de a ca~tiga te obligasa te grabe~ti din ce in ce mai tare. Un om grabit nu face nidodata eeva temeinic ~i nushnte nido satisfactie. EI nu vede cum au facut ceilalti oarneni, ci cat au aeumulat. Invidiate poate seoate din mintL Chinuit de problemele proprii, un astfel de am improa~ca cunoroi pe ceilalti, Ie critica fiecare pas ~i in toate vede doar interesul altora. Eu am fticutincomparabil mai mult §i m-am ales doar cu boala - eonchide eu amaraciune cate cinevala batranere. EI n~a observat ea altul a muncit cu drag, el- Cll rautate. Aitul s-a straduitdin toate puterile, el - doar ca sa ia fata.

A oferi iubire §i a oferi eu iubire este 0 fentire, a primi iubire §i a primi tara iubire este 0nefericire.147



Luule Viilma Setea de glorie este tot 0 manifestare a setei de ca~tig. Efecte1e ei suntcunoscute ~i intelese doar de eei care au suferit de pe urma gloriei. Cel care intr-o viataanterioara a surerit din cauza gloriei, acum, incon9tient, se va comporta eu prudenta fatade ea. Avand-o, nu va deveni euforic ~i pe scara lui de valori ea va ocupa un loc modest.Grice om are nevoie sa se acorde atentie, dar dad aceasta necesitate devine mult preamare, ea poate ucide. De exemplu, moartea subita in prezenta unei mad multimi deoarneni poate fi rezultatul unei dorinte, neimplinite in alte conditii, de a fi in centrulatentiei. Acum ea se realizeaza prin moarte. eu cat gloria este mai mare, ell atat frica de a0 pierde este mai mare. Celebritatile pun de obicei la inima oriee cuvant rostit la adresalor. Astfel, din cauza unei critici, 0 persoana cu faima poate sa cada intr-o depresieprofunda, iar un adolescent idolatrizat de prieteni poate ridica pumnul asupra celui care nofenseaz3. ~i chiar 19i poate pata numele eu 0 crima. Daca gloria nu este din ce In cemai mare, omul va in- . cerca un sentiment de nemultumire fata de sine ~i fata de cellalti.Geniile de la Dumnezeu nn se intereseaza de parerea ahora, se afunda eu totul in muncii~i de aceea creatia lor este libera ~i ve~nica. eei care sunt apasati de glode nuIndraznesc sa scape de ea, pentru ca asta ectJvaleaza eu a pierde tot Ei nu suntconvin~i de valoarea muncii lor. Eliberali-va, prin iertare, de setea de glorie inlelegeti-iesenta ~i veti avea un sentiment de libertate. Iv1uncadumneavoastra va fi Incoronata deglode, iar dumneavoastra va yeti smulge din cercul adoratorilor.

i

148



Alunga raul din tine Indiferent de explicalia pe care am dat-o in cartea mea precedenta,mi se pune intrebarea: "De ce oamenii eu eQpacitiiti extrasenzoriale nu se infelegEntreei?" Pai, pentru acel~i lucru pentru care, In general, oamenii nu se Inteleg ffitre ei.Din dorinta de a-I face pe ceUilalt sa semene cu ti.., ne ~i,mai mult, - din dorinta de a fimai bun decat ceilaltL Din pacate viala este 0 continua ga1ceava. Orieum i-am spune noiaeestui hie! care ne impinge sa ne luam la bataie - sete de glorie sau spaima ca nimeninu mil. iube$te, in esenta este tot setea de a ca~tiga din care cre§te invidia. Exista lacopii a zlcala foarte nimerita cu care este gratulat eel care te necaje~te: " Cine zice, alae". Problema eiviliza!iei - setea de a ca~tiga - provoaca durere. Ori ca e mare, ori di emidi, ea va cre~te, dadi nu va elibera!i de ea. Ineepeti sa discutati euea. Ea a aparut easa va invete cum sa deveniti damic, dar n-ati Invatat. Cerep.-i ierillre pentru rataeireadumneavoastra. Cereti corpului iertare pentnl gre~elile meute. Una din formele demanifestare a setei de a ca~tiga este srrinteala pe Umimul credi..'ltei. Care credinta.?Indiferent care. Cand omului se intuneca mJlltea, SLllgurullucru care senate din minti estecredinta sincera in Dumnezeu. Cellalli zei, mai d,:\Teme sau mai tarziu, mai mult sau maiputin, va. vor suci rnmtea. Daea. omul vrea 5a-i depa§easca pe ceilalti 9i considera capoate face aceasta prin bani, el ~la fi chinuit de setea de bani. Daca omul vrea sa seimpuna prin foqa, e1 va fi manat de setea de putere a direi maTIifestare exterioara estepolitica. Daca politicianul va dimane 1n cadrul posibilita}i1or lui pamante~ti reale sau dad'iva 'lrea sa cucereasca lumea, depinde de cat de echilibrat este, daca ascultii de glasulinimii sau daca plute§te in nori,

i

149



Luule Viilma considerandu-se trimisul lui Dumnezeu pe pamant, pana intr-o zi cand i~i varupe gatul. Daca omul nu are inc1inatii in sfera economica sau nu are darul vorbirii, el i~iva indrepta pa~ii spre 0 secta reIigioasa unde se subliniaza tot timpul ea dad. e~ti eu noi,e~ti mai bun deca.t altii. Dadi aceasta sete de a ea~iga dorinta de a te ridiea deasupracelorlaiti - nu este foarte puternica, omul se multume~te cu dogma ~i eu seeta lui ~i estesatismcut de faptul ca toti membrii sectei sunt mai bunl decat aiW. Daca ai casei nu intrain aceasta seeta, ei vor incepe sa-i priveasca eu dispret ~i sa-~i dea aere. Nu se impacaeu gandul ca nu este respectat ~i pretinde ca ceilalti sa se schimbe. Daca dorinta de adomina se transforma in dorinta de a fi mai presus decat toti, ell~i va aroga dreptul de aactiona in numele Iui Dumnezeu. In arice coltisor al globului pa..'11antesc, rintre pacientiisanatoriilor psipjatrip ce pot fi intalniti napoleoni ~i hitleri, ace~ti zei omene§ti, periculo~ipentru societate prin impetuozitatea ~i obsesia lor ca pot sa indrepte IlL'11ea. Nma aid i-aadus setea lor de a ca~tiga. Cine ignora cre~terea setei proprii de a ca~tiga, cine nu 0tine in frau, poate, pe nesimtite, sa illtre intr-o astfel de criza. In acest caz, va ±1 greu safie ajutat, pentru di el nu-~i mai controleaza gandurile. Toata aceasta tulburaresufleteasca este provocata de spaima ca nirneni nu ma iube§te, care nki pe departe nuvrea sa ne smiliteasca, ci vrea sa ne invete sa fim curajo~i, de~tep!i ~i putemici, dar noirespingem invalatLlra ei. Ideile rupte de viata, chiar dad1 pot fi minunate, dar daca eletrebuie traduse in viata de altii.' autorul lor se va , , afla pc 0 cale gre~ita. Un om genial,con~tient ca ideile lui par 0 bizarerie pentru ceilalti, - el percepandu-le Insa ca fiind reale,- va traduce el insu~i in viata aceste idei §i in, 3 ;;

150



Alunga raul din tine aceasta va consta genialitatea lui. Pe astfel de personalitati se bizuiedezvoltarea lumii. Celor dintre dumneavoastra care aud voci ~i comenzi, interdictii ~iamenintari de osanda, va spun unnatoarele. Sa ~titi, dragii mei, ca Dumnezeu nu ordona,nu interzice ~i nu ameninta. Dumnezeu este un tata bun care Ii cia fiului sau posibilitateasa invete ~i libertatea de a folosi corect aceasta posibilitate. Dar daca fiul vrea sa inveteprin propria suferinta, tataJ ii da aceasta posibilitate. Daca in capul dumneavoastra suntganduri rele, sunteti precum un fiu rau care atrage a~a-numitele forte intunecate,denumite adesea necuratul. La nivelul fizic al vietii de zi cu zi, acestea sunt ruda cuprietenii rai carora un om slab Ii se supune ~i spera sa capete forla prin faptele sale rele,de~i se teme de ele. Un om putemic nu-~i va apropia prieteni rai. Prietenii rai din parteanevazuta a vietii va supun, mai mult sau mai putin, la acelea~i incercari. Dati-Ie unraspuns raspicat. Spuneti ca va intelegeti gre~eala ~i ca va puteti indrepta, eliberandu-vade gandurile rele. Eliberati-va ~i de frica, de tot felul de forte inexplicabile ~i de spaima caDumnezeu nu mii iube§te. Apoi, spuneti celui care va deranjeaza sa va lase in pace,pentru ca acum sunteti mai de~tept, mai curajos ~i mai puternic ~i, de asemenea sa ~titica nevazutul nu poate influenta in rau pe un om cu sufletul curat. Multmniti ispititoruluipentru ca, cu ajutorullui, ati aflat de energia negativa care s-a adunat in dumneavoastra.Altfel, ati fi fast in ne~tiinta. Nu considerati aceste forte ca fiind oarbe ~i ignorante. A~acum ele v-au aratat esenta dumneavoastra rea, pe care ati atras-o ca un magnet, tot a~aele VOl' vedea munca pe care ati depus-o pentru corectarea modului de a gandi. Ele potsa-~i spuna Dumnezeu

151



Luule Viilma atata timp cat dumneavoastra nu va yeti infnma ambitia, setea de glorie,dorinta de putere, setea de ca~g etc.

Deprim.aTea pTovocata de oa-meniDaca am ~ti sa ne eliberam de mah ... .urea provoeata de neintelegerea omeneasea,daca am pricepe importanta ei, ne-am elibera de tragicomedia intregii noastre vieti. "Ego-ul" omenese ere~te odata eu cre~terea nivelului de instructie. Sentimentul proprieiderruuta? se transfonna pe neobservate in egoism. Sunt insa foarte putini eei care sunteon~tienti de acest lueru. Disponibilitatea marita de a te apara fata de parerile §iaprecierile de diverse tipuri, lupta pentm denll1itatea umana, felul deosebit de a-tidemonstra bunele tale intentii ~i intentiile rele ale celorlalti, capaeitatea de a eauta eevasuparator cmar ~i in situatia cea mai favorabila - taate acestea demonstreaza cre~terea"ego-ului". Eu 9i nUllai eu sunt eel mai respectabil! In aeeIa~i timp, ace1~i om estemahnit ea nu este inteles de ceilalti, ea nu exista ni~te Ielatii simple, umane, ea sedestrama rapid unele legaturi de prietenie, disnieii etc. Un om aflat in impas, care dore~tesL.'1cer inteleaga sa viata ~i care dore~te sa-~i indrepte gre~e1ile, de multe ori nid nu-~ida seama in ce masurs. ~i-a subordonat trupe;;te ~i suflete~te partenerul de viati'i. N emai vorbind de sclavia primitiva, eli~i extenueaza consoarta prm mtrebari ciealitoaredespre oriee presupunere a Iui, despre orice oftat. Sentimentul propriu de vinovatie11face sa n-o scape din ochi, dar nu e eon~tient de asta. Nu e con§tient nki ca, din

152



Alungii riiul din tine eauza extenuarii fizice perrnanente, spiritul omului se toce~te. Inaintede arice, are nevoie de odihna. Se obi~nuie~te sa se spuna "lumea a devenit atat derea". Cel care 0 spune nu intelege ea aeeste cuvinte se refera mtai la el.

Depresia este rautatea inabu~ita de frica.Ne pu...rtarnell altii eu un sentiment de mahnire ~i nu mtelegem de ce sa fim obligati sacomumcam. Nu obseryam ca prill bunavointa no astra de fatadii aratam celui ratacit 0caIe gre~ita, deoarece spre asta ne impinge 0 invidie inexplicabila. Cine se teme mai tareca minciuna va ie~i la suprafata, acela va arata drumul bun, de~i tare ar fi ispitit sa facaaltfel. Nu mtelege!i de ce siroti!i in partea superioara a spate1ui 0 greutate ~i 0 durere ~ide ce se prind atat de u~or de dumneavoastra boEle infec!ioase? Pentru ca rautateaInabu~itii de frieti blocheaza partea posterioara a chakrei comunicarii legata de vointii.Deprimarea blocheaza energia iubirii ~i dorinta de a iubi. Starea de de prim are duce lagripa. Succesul intr-o treaba depinde foarte mult de ~tiinta de a comunica. Lustrulexterior, un zambet stralucitor ~i mamerele fine sunt in realitate amagitoare, dar suntconsiderate un semn de intelectualitate. Eliberati-va de deprimare ~i yeti putea sacomunicati substantial ~i eu rezultate bune. Nu va yeti mai scalda mtr-o politete defatada. Manierele fandosite nu va vor mai mta. Comportamentul dumneavoastra poate saramana acela~i, dar mintea dumneavoastra, 153



Luule Viilma treaza ~i eritica, nu se va mai lasa imbrobodita. Caldura dumneavoastrasufleteasea ~i mu~catura dura, dibace a eonloeutorului dumneavoastra, determinata desetea lui de a ca~tiga, nu vor mai putea sa faca jonctiune. Fieeare este liber sa aleaga.Cine alege iubirea, va avea mai tarziu ~i indestulare. Cine alege setea de ca~tig, va filipsit de iubire. Cel deprimat are un sentiment de deznadejde ~i inceteaza sa mai ereadain eeva. Sau, in deprimarea lui, ineepe sa se infurie pe eei lipsiti de speranta. Si intr-uneaz ~i in eelalalt, urmarea este di, atunci cand fae gripa, se plang eel mai tare de dureride cap. Ii irita sporovaiala mra. rost, devin nelini~titi, daea nu pot sa-~i spuna ~i eiparerea. Cine i~i spune parerea, nu va avea dureri de gat ~i de laringe. Dar eine i~ispune parerea {ipand, va suferi de angina din eauza rauta!ii. Febra care insote~te gripaajuta eorpul sa-~i arda rautatea provoeata de deprimare. Boala insotita de temperaturaeste foeul purificator al organismului. Din an in an viru~ii devin tot mai toxiei, aqiunea lor distrugatoare asupra organismului este din ce in ee mai vizibila, pentru ea deprimareaomenirii devine din ee in ee mai deprimanta. Daea aeum zeee ani politiea ii infuria peoarneni din anumite motive, aeum aeeste motive au devenit eu totul altele. Daea aeumzeee ani, de Craciun, pregateam pentru rudele noastre eadomi faeute de noi ~i simteam0 mare bueurie, acum vrem sa Ie eumparam iubirea prin eadouri scumpe, care saepateze, pe eare sa Ie cumparam din magazine, dar nu avem bani. In eoncluzie - val degripa de Craciun. Cu cat depresia este mai profunda ~i mai tara de speranta, eu atat maigrea va fi forma de gripa. Trebuie sa in154



Alunga raul din tine telegem ca lumea se va indrepta numai atunci cand noi ne yomocupa de indreptarea modului nostru de gandire. Cine se va elibera de deprimare, nu seva teme nici de nevoi, nici de gripa. Imaginile de co~mar pe care ni Ie in:tati~eaza spaimaca nimeni nu ma iube~te sunt intr-adevar chemate sa ne invete curajul. Ea nu dore~tenieideeum sa ne sminteasca. Daea nu ~tim sa vedem lumea a~a cum trebuie ~i ne ie~imdin minti, vinovati suntem numai noi. In lac sa fim curajo~i, devenim rai ~i facem raucorpului nostru, dar nu ne treee prin cap sa-i cerem iertare pentru prostia noastra. Stirndoar sa eerem ca viata sa se faea mai buna ~i nu veclem ea noi suntem ereatorii ei.

Despre foml purificator o boala este totdeauna provoeata de ceva. Si daca ne gandim bine, in spatele aeestuieeva sta totdeauna cineva. Aeeasta este logica gandirii obi~nuite. Dar, la un am cu 0gandire traditional a boala insotita de febra vine eu durere, eu eritem, eu frisoane, cuedem ~i eu secretii. Durerea este ea un indicator rutier sui-generis; ea vrea sa nedirectioneze gandurile in matca lor corecta. Intrucat majoritatea oamenilor au dureri decap cand fae gripa ~i eatar, prin aeeasta corpul lor vrea sa spuna urmatoarele: "in capultau se alIa mintea ~i in momentul acesta acolo este concentrata durerea. Cauta in tinecauza. in cap sunt a§ezate gandurile. Prin urmare, tu nu gandeo/ti coreet din moment cecauli cauza in afara ta. Durerea, eritemul, febra, edemul ~i secrefiile sunt semne pentrugasirea cauzei ".155



Luule Viilma Voi da 0 serie de coresponden!e simbolice: frunte - judecata, ochi - claritate,urechi - importanta, nas - timiditate maxilar - maudrie, vanitate Durerea din aceste locuriindica cre~terea critica a trasaturii de caracter respective. Excesul se transformatotdeauna in rautate.Cu cat ne anam mai departe de ratiune, eu atM egoismul devine maimare. Daca omul tine eu fncapaldnare la ideile Iui incorecte, 11 vor durea ceafa ~ivertebrele occipitale. Intrucat gasesc vinovatul in altii, trebuie sa-i doara ceafa.lncapafdnarea este 0 trasatura de caracter foarte periculoasa, pe masma ce cre~te, ea setransforma ill cruzime.

Lantul de stresuri mcepe la om de la sentimentulde vinovi.itie. Boala incepe de la invinovatirea

altuia.

Fiecare simptom are importanta Iui: durere - rautatea de a cauta vinovap., eritem(inro~ire) - rautate din gasrrea vinova!ilor, febra - rautatea de a judeca pe v1novati edem -rautate din exagerare, secretii - rautate din suferinta , , Cand va descifrati in cuvinte,pentru dumneavoastra, fiecare rautate In parte ~i dupa ce ati cernt din tot sufletul iertare~i v-ati eiiberat de ele, veti sim!i ca all transpirat ~i vor apare 1?icelelalte secretii.Deosebit de importanta este transpiratia, deoarece suprafata pielii este foarte mare ~iatunci, odata ell transpiratia, se scurge ~i 0 cantitate enor156



A!ungii rau! din tine ma de rautate. Febra va sdidea ~i ea in cateva minute ~idumneavoastra va veti insanato~i cu 0 viteza uluitoare. Mu1tumiti corpuluidumneavoastra pentru ajutor ~i mu1tumiti-va ~i dumneavoastra pentru ca nu aticonsiderat inutil sa lucrati asupra gandurilor. Sa vorbim separat despie cele cincisimptome.

Durerea este sem..'1alulde alarma care ne in~tiinteaza ca nu trebuie sa cautam vina laaltcineva. Daca durerea ar aparea la ace la, atunci intr-adevar vina ar fi a lul. Durerea vaimpiedica sa pa~iti pe 0 cale gre~ita. Va doare, de exemplu capul ~i cautati cauzaindispozitiei, dar capul va spune: )} lata cauza - gandirea ta gre.;itV)}

a.

Eritemul este semaforul care va obliga sa va opriti. Daca, insa, continuati sa merge!iinainte cu indrazneala, aceasta seamana eu 0 victorie care 11poate orbi pe invingator ~i11duce la necaz. Victoria teorbe~te rapid, daca lupti cu raul impotriva raulul. Numaisuccesul obtinut prin bine iti poate aduce adevarata fericire, dar nu va fi numita victoriepentru di sunt fericite ambele parti. Dadi, de exemplu, ati observat di frigul nu va facebine, inro~irea pielii va arata care anume loc a suferit. Iml ~irea urechilor arata ca omul nuaude bine, imo~irea ochiI~If arata ca omul nu vede bine viata ~.a.m.d. Febrademonstreaza di daca ati gandit despre un am, chiar fara a-I repro~a, ca el ar fi vinovatulnecazului dumneavoastra ~i prin aceasta I-ati condamna rara crutare, aceast~condamnare ar putea fi mistuita doar de focul temperaturii, daca organismul vrea sa vaajute. EI insa este 157



Luule Viilma totdeauna pregatit sa va ajute, Cll conditia sa ii dati aceasta posibilitate. 0gandire corecta este ca ~i cand ati deschide u~a pentru a primi ajutorul sosit la timp.Focullasa pustiu in urma lui pentru ca omul sa poata sa 0 ia de la capat ~i de la capatulcel bun. Cine merge pe calea suferintei trebuie sa treaca prin iadul focului purificator ~iabia atunci se poate prezenta in fata lui Dumnezeu, dadi nu ~tie sa 0 faca altfel. Daca, deexemplu, ati decis ca boala dumneavoastra este provocata de frig, va va cre~te febra. S-ar putea ins a ca la mijloc sa fie alt du~man inver~unat. Edemul arata ca exagerati atuncicand va amintiti de situatiile dnd el v-a provocat durere, ceea ce va face ~i de acumincolo. Edemul va avertizeaza ca exagerand, puteti cadea in disperare ~i nu veti maivedea partea lui buna. Daca, de exemplu, .sunteti convins ca totdeauna va imbolnaviti dincauza frigului ~i in general considerati ca frigul este un lucru rau ~i ca oricum lumea se vaimbolnavi din cauza lui, in locul unde se afla adevarata cauza va aparea un edem. Cinezice "oricum" se va trezi obligatoriu eu unedem. Secretiile arata di va autocompatimiti ~iva considerati 0 victima, dar nu intelegeti di dumneavoastra va supuneti corpullasuferinta. Strangeti inlauntru tot ce ar trebui sa dati afara, pana apare boala care sa vasalveze de propria prostie. Daca, de exemplu, va curge nasul, aceasta spune ca motivulbolii este faptul ca va simtiti jignit. Daca motivul ar fi frigul, frigului i-ar curge nasul.

158




o rautate mai midi atrage dupa sine 0 suferinta mai mica. Atata timp cat corpul estecapabil sa ne ajute printro boaUi insotita de febra, el 0 ~i face. Daca s-ar acumula 0rautate puternica, focul s-ar intensifica, dar s-ar depa~i pragul de suportabilitate alcorpului urnan. Atata timp cat omul i~i va pastra sinceritatea copilareasca ~i cinstea fatade el insu~i ~i i~i va recunoa~te gre~elile proprii, ii va sari in ajutor 0 boala insotita defebra. Dar cine persista in incapatanare ~i spune ca el are dreptate, va atrage asupra sao incercare sub forma unei boli grave. Nu va purtati cu ma fata de 0 boala! Iubiti-o, ea avenit sa va ajute. Boala este mentorul durnneavoastra. Daca ganditi corect, puteti boli degripa cateva ore ~i puteti chiar sa deveniti imun la acest virus. De ce orice inflamatie,chiar ~i un guturai, dureaza eel putin 0 saptamana, adica ~apte zile? Pentru ca ea ii daomului cate 0 zi pentru a-~i analiza gre~elile la nivelul fiecarei chakre. Indiferent unde seafla focarul bolii, inflamatia este intotdeauna 0 imbolnavire a intregului corp. 0 inflamatieincepe de la un organ ~i se extinde la nivelul intregului corp, iar alta incepe la nivelulcorpului ~i apoi se coneentreaza intr-un organ. In acest caz, doetorii spun ca a aparut 0complicatie. De exemplu, gripa a dat complicatii la rinichi sau la creier. In realitate, inprimul caz, omul nu a ~tiut, chiar in cursul bolii, sa se elibereze de starea de deprimareprovocata de spaime, iar in al doilea caz - nu a ~tiut sa se elibereze de starea dedeprimare provocata de planurile e~uate. in ambele cazuri, boala ii mai acorda timp sainteleaga ca ea nu este un rau §i ca omul se imbolnave~te pentm ca nu ~tie saga.n.deasca.159



Luule Viilma Exista momente cand ne pierdem orice interes ~i am vrea sa ne varamundeva unde sa fim singuri cu noi in~ine. In spatele aeestei situatii se ascundenecesitatea de a incepe sa eugetam. In aeest eaz, 0 boala insotita de febra ne-ar puteaintr-un fel justifiea in fata oamenilor. Ea esteun ajutor. Alta data, aeumularea de stresurise transforma intr-o avalan~a ~i omul nu gasqte 0 cale de ie~ire. Atunei febra, prin foeulei purifieator, 11ajuta sa-~i pregateasea terenul pentru a lua startul. Ii da posibilitatea saia totul de la eapat ~i noul ineeput sa fie coreet. Ar fi mai coreet: - nu sa curatam, ci sa necuratam, adidi - nu sa schimbam, ci sa ne schimbiim. Indiferent de obiect, sehimbareaeste totdeauna 0 situatie fortata, impusa, in timp ee schimbarea de sine este libertate. Vinla mine la cabinet oarneni care imi povestesc ca sorul sau sotia au ascultat deinvatatu.rile me1e ~i acum se poate trai mai u~or cu ei. "Ce ar mai ji trebuit sa fac? " maintreaba unii. "Acum trebuie sa va schimbafi ~i dumneavoastra. Ce s-a schimbat la eZeste fticut de el insu~i, nu considera{i ca este merituZ dumneavoastra. Numai in acest feZpute{i sa conta{i pe un rezultat stabil" - Ie raspund eu, aruncand eu apa rece peste fa cuIlor emotional. In caz contrar, tot ce a fost pana acum s-ar putea intoarce, dar deja la unnivel mult, mult mai rau. Starea de obligativitate este un stres pe care nu-l consideram caatare. Avem nevoie de libertate, dar in acela§i timp, obligandu-ne, ne transforrnam inproprii no§tri robi. Ne obligam sa ne sculam dimineata, sa mer gem la servieiu, sa neintoarcem acasa. Ne obligam sa ne culcam160



Alunga raul din tine pentru ca diminea!a sa ne obligam din nou sa ne scuUim. Ne obligampe noi in~ine, ii obligam ~i pe altii. N-af} vrea, dal' ce sa-i faci, trebuie, nu se poate altfel,a§a se obi§nuiefjte. nu se poate altfel, n-ai ce face etc. Exista 0 multi-me de justificari. Peseurt, ne obligam sa traim. Obligam ~i pe altii sa traiasca dupa regimul nostru. Dar noi amaparut pe lume dupa liberul arbitru al spiritului nostru. Daca ar fi sa privim viata un pic maivesel, am putea spune ca starea de obligativitate este un fel de prizonier al nostru, care avenit sa ne invete cum sa evadam din captivitate. Cereti-i iertare pentru ne~tiin!adumneavoastra. Cereti iertare eorpului pentru ca, in loc sa traiti §i sa mlLTleiti ca un amliber, singuri v-ati obligat sa traiti 0 viata terna, lipsita de bucurii, ca ni~te robi .. Eliberati-va de starea de obligativitate ~i munca dumneavoastra eotidiana va deveni mai u§oara §iphna de bucurie. Va disparea oboseala, starea de indobitocire, senzalia de nonsens ~ilipsa de speranta. Lumea va deveni minunata, iar munca ~i mai eficienta. Si atunci yetiinte1ege cata energie ati che1tuit in zadar pentru a va obliga, la cate chinuri v-ati supus,in loc sa fiti fericiti. Dupa ce va yeti eEbera de stare a de obligativitate, urmariti-vagandurile pe pareursul unei zile. Cum va veti prinde ca iar ati meeput sa va obligati,indreptati-va imediat aceasta scapare. Efectul 11veti simti cmar la sfar~itul primei zile. Nuyeti mai fi adus de spate, spinarea se va mdrepta u~or. Fostul sentiment de vinovatie seva mic~ora ~i inima va 'la permite sa respirati mai libeL Greutatea in picioare va fi maimica, pentru ca nu va vor mai apasa problemele gospodare~ti. Veli avea spor la treaba.Seara deja nu va yeti mai obliga sa mergeti la culcare pentru ca dirrJ.neata sa 0 luati dela eapat ~i va yeti duce ell bucurie sa va 161



Luzde Viilma extrageti fortele din somn pentru a saluta minunata zi ce urmeaza. Stareade obligativitate i~i are sediul in coloana vertebrala, la nivelul coastelor inferioare. Candveti lncepe sa va eliberati, veti avea cele mai diferite senzatii de durere, senzatii derupere a ceva, un sentiment de eliberare care va face sa trageti adanc aer in piept. Inaceasta lume, coloana dumneavoastra va deveni elastica. Daca insa negati prezentaacestui stres, blocajul se va intensifica, 0 treaba care pana atunci vi se parea placuta vadeveni grea ~i nesuferita ~i veti ajunge parra acolo, incat veti sim!i ca nu ave!i chef denimic. "N-am chef' este un stres foarte serios, el blocheaza partea volitiva a chakrei.Starea de obligativitate inchide partea volitiva a plexului solar ~i asta inseamna ca omulnu mai dore~te sa se autocontroleze ~i incepe sa ceara acest lueru de la altii, adicaincepe sa se poarte samavolnic. Daca nu dore~te sa se poarte samavolnic ~i eu alrii, ova face cu sine sau va pieri. Starea de obligativitate neeliberata 11transforma pe om intr-o ma~ina oarba. Intr-o dimineata stateam la geam, ma intindeam, salutam noua zi, irnisalutam corpul ~i am vazut pe cerul de iama un soare mare - care pentru mine estesimbolullibertatii. In aceea~i clipa soarele, libertatea ~i cu mine ne-am unit intr-un tot ~im-am simtit fericita. Nu ma garrdeam la nimic, dar in imaginatie mi-a aparut un tablousimbolic cu oamenii care s-au trezit odata cu mine. Toti priveau undeva in jos. Unul i~itrecea in revista plcmurile pentru ziua respectiva, aItul privea dezordinea din casa, altulcauta ceva, altul croia un plan de razbunare, altul punea la cale 0 infracriune, altulsuferea ~i se tanguia, altul... Erau multi. Pentru ei soarele era un corp de iluminat care saIe permita sa faca ceea ce ii obliga viata, mai bine zis, se obligau ei 162



Alunga raul din tine in~i~i. Niciunul nu se simtea liber, de~i ne este tuturor la indemana.Trista priveli~te. Cand tin 0 conferinta aud deseori din auditoriu urmatoarea replica: "inultimii cincizeci de ani am trait In fntuneric.''' Nu, dragii mei. SOal'ele stralucea ~i atunci.Socialismul nu este mai rau decat eapitalismul, numai ca partea lui rea se vede mai bine,de aceea I-am botezat ea fiind rau. Incetul eu incetul incepem sa descoperim binele luinevazut. Omenirea a avut nevoie de aeeasta lectie. Cine 11 considera rau, va trai rau.Cine vrea sa compare realiziirile epocii socialiste cu un stat, acela vrea sa desfiinrezeistoria ~i a~a ceva nu este posibil. Istoria este inscrisa pe vecie in bancile cosmice dedate, acolo este fixat tot ce exista in noi, chiar ~i gandurile. Toate gre~elile noastre ~icorectarea lor sunt 0 dovada a modului nostru innoit de a gandi. Putem sa danlmam unmonument, dar dadi el ar rihmlne pe loc ~i in fiecare zi near spune noua, eelor caretrecem pe langa el: "Draga omuIe, nu at fnteles pana acum ce am fncercat sii te fnvii/",atlli"'1ci, poate, am J:ntelege. Dar I-am daramat parra la temelie. El este ca 0 negatiecare se coace imperceptibil, i~i aduna fartele in intuneric ~i apai da lavitura martaUi.Rautatea ascunsa este rautatea cea mai dureroasa. Nimeni dintre nai nu este pregatitpentm intamplari ie~ite din comun, oricat de viteji ne-am considera. Specificul unui faptsurprinzator este imprevizibilitatea luL Rc'iutatea aseunsa actioneaza asupra lor ca unmagnet.

163



Luule Viilma

Dorinta de perfectiune ,Sub presiunea nimidtoare a stihiei valurilor, marea omeneasca ajunge sa in!eleaga, princhinuri ~i suferin!a, cat de necesara este lini§tea sufleteasdi. en cat furtuna este maiputemica, ell atat incercariie sunt mai mari §i ornul are tendinta sa se afunde cat maiadanc. Intelepciunea vine treptat datorita dezvoltirii simultane a emo!iilor ~i asentimentelor. Omul emopilor Lnvata ca un capil, prin durere tIzlea. S-a lovit la lli'1 pieior,a ~i capatat experien!a, ceea ce i-a adus mai multa millte. A lnvatat sa-~i ridicepicioru~ele, pamant. Nu-i nimic, dar g-a dezechilibrat ~i s-a prabu§it o sa invete ~i asta §in-o sa-~i mai faca cucuie in frunte. A~a se lnvata - prin suferinta. 0 numim experienta. Dinpacate, la orrml sentimentdor intelepciunea se dezvolili la nivelul fizic ~i asta va continuapana cand e1 va deveni con~tient de sine ca personalitate. Urman!i desenele cLqteincontinuare ~i veti vedea ca ambe1e tipuri umane au neajunsuri. tHci unul, mei celalalt nu~tie sa se rnteleaga pe el insu~i §l pe ceilalti, ~tie doar sa actioneze. Capacitatea de a

judeca se dezvoltil ill ultimul rand. Dar ~a Invat~im. Omul are ~apte chakre. Durata mediede viata este de 70 de ani. In medie, un.ui om ii trebuie 10 ani De~tru a Invata sarationeze, conform nivelului fiedirei chakre.

,

h

164




•••

+ Intre 10 ~i 20 ani omul descopera partea sexuala a vieW ~i Incepe sa 0 cunoasca illtearie ~i In practica.

In primii 10 ani de viara omul afla ~ii~i testeaza pasibilitarile fortei fizice vitale

+ Intre 20 ~i 30 ani omul cunoa~te ~ipune in practica capacitatile care se refera. la madulde a domina.

+

Intre 30 ~i 40 ani are lac Inrelegerea iubirii

165



Luule Viilma

'4tL ~

I}~j\ Ll + -

Intre 40 ~i 50 de ani se formeaza raporturile eu lumea

.~

~\\\\\-~

"

\\ 1..+

"

\. \ I \

Intre 60 ~i 70 de ani omul se deschide pentru credinta ~i devine con~tient de necesitateaei. Este timpul pentru cainta ~i lndreptarea gre~eliior

166



Alunga raul din tine Cea mai importanta neeesitate a sentimentelor umane este iubirea.

Daea are sentimentul de iubire este eapabil sa 0 radieze ~i spre altii.

Dupa ee a simtit forta iubirii, omulincepe sa eomunice ~i sa-~i manifeste puterea

'e400*

::;

+

m +

,~

i~i :taure~te sperante ~1 se ocupa de sex.

in fine, ineepe sa creada in bine ~i tine cont de acest luem atunci cand i~i folose~teforte1e. 167



Alunga raui din tine Aceasta este frica nimeni nu ma iube:;te, pentru di nu ma apreeiazaa.;a cum trebuie. In vorbaria lui omul tot incearca sa explice ceva, sa demonstreze, sa se

justifice, tara sa-~i dea seama ca pentru un ascultator inteligent discursurile lUl suntplicticoase ~i penibile. Daca se casatoresc doua tipuri opuse de oameni - unul foartevorbaret ~i unul foarte tacut, vor avea posibilitatea sa realizeze multe lucruri in viata. Cusingura conditie - sa se inteleaga unul pe celalalt ~i atunci se va pastra ~i iubirea. Dadirnsa amandoi doresc sa eomande, se vor desparti foarte repede. "Ermn atat de diferifi cane certam din oriee. Totdeauna aveam.punete de vedere diametral opuse n acesta esteargmnentul lor. Astfel de oameni se priveaza de mnIte valori spirituale. Sotii eu caracter asemanator, care ~tiu ~i sa vorbeasca ~i sa taca ~i care se sustin reeiproe, sunt ca ni§tevasla~i pe marea calms. a vietii, capabiE sa strabata mari distante. Principalul e sa nu seimbete eu 1ini~tea. 0 via!a prea lini~tita este monotonfL nu te inva!a mare lucru ~ioamenii incep sa caute senzatii tari. Suntem doar ni~te bieti oameni! Si astfel dintr-lillcalm prea mare se isca furtuna. n Ne-am in/eles totdeauna foarte bine ~i nu ne-am eertatniciodata. Nu infeleg de ce 711-a parasit. Nici macar nu ,;tiu sa ma supar. Stiu cii rt-O sa-ifie bine cu alta) dol' nu-l mai pl'imesc fnapoi". Cam a~a suna a plangere traditionala. :$i aastfel de persoana s-a considerat iubitaare. Prin urmare, ematiile sunt ~i ele neeesare.E1e due la certuri care curata atmosfera, pre cum 0 furtuna. Dar furtunile prea dese11extenueaza peam. Cine ~tie sa. se certe, ~tie sa. ~i iubeasca. Cand te certi nu trebuiesa-ti jigne~ti sau sa-ti umile§ti partenerul. Cine nu §tie acest lucru, seamana discardie §ipana la bataie nu 169



Luule Viilma mai e mult. Deosebirea COnSUln ~tiinta sau ne~tiinta de ai ti administrarautatea. Cine i~i va elibera rautatea nu va duce niciodata 0 cearta pana la discordie.Cine nu ~tie sa ierte, va amplifica discordia ~i ea va fi greu de oprit. Astfel, in oriee omexista un bine ~i un rau, dar daca omul viseaza numai la un bine peste masma de mare,mai devreme sau mai tarziu, peste el va veni l'aul. Nu este posibil ea binele ~i raul sa setopeasea unulintr-altul preeum manearea rntr-o cratita. Ele trebuie sa ramana fieeare infelul sau, mane area - mane are ~i eratita - eratita, dar sa se eompleteze reeiproe.Eehilibrul realizat printr-o gandire core eta face lumea sentimentelor mai bogata. Astfel deoameni VOl' ~ti sa apreeieze corect ~i binele ~i raul, mai tragand eu oehiul ~i laexperienta altora. Ei nu vor fugi de greutati, deoarece pentru dezvoltarea universului desentimente Ie este necesara viata in toata varietatea ei. Vor cauta chiar ei 'greutati , ,pentru a-~i testa gradul de suportabilitate. Viata lor de familie va fi indiferent cum, dar nuva fi plietisitoare. I~i vor da libertate unul celuilalt, libertate ce Ii va uni intr-un tot solidpentru multa vreme. Aceasta pricepere este caracteristica pentru oamenii putemici,opusul ei fiind iubirea libera de astazi. Oarneni atat de perfeeti sunt foarte putini. Parteabuna a raului actual este faptul ea, inevitabil, ere~te numarul celor care nu dau adevarataintelepciune pe intelepciunea pamanteasca ~i pe bunuri materiale. Ei ~tiu sa atragabogatii de toate felurile. Daca 0 femeie i~i va iubi in primul rand sotul, ea se va obi~nui sapriveasea lumea eu ochii Iui. Capacitatea femeilor de a vedea lucrurile marunte se vaimbogati cu capaei-

170



Alunga raul din tine tatea bfubatilor de a vedea luerurile global. ~i 0 astfel de femeie va ~tisa vada lumea in integralitatea ei. Daea barbatul are fona de a-~i iubi sotia, el se vaobi~nui sa vada lumea ~i prin oehii ei. Vederea lui globala se va imbogati eu eapaeitateafeminina de a vedea lucrurile marunte. Un astfel de bfubat va ~ti sa vada lumea inintegralitatea ei. Femeia vede lumea la suprafata ~i larg, barbatul - in profunzime ~iingust. Femeia este incetineala, bilrbatul este viteza. Femeia este flexibilitate, barbatul -inflexibilitate. Femeia invata din gre~elile aHora, barbatul - dintr-ale sale. Uniti prin iubire,ei vor forma perfectiunea. Dar, in aeeia~i timp, femeii i-a fost repartizat un rol feminin,barbatului - unul masculin. Trasaturile de caracter feminine $i masculine pot sa seamplifice sau sa se diminueze in eadrul aceluia~i rol, dar dad sotii i~i schimba rolmile,cmand ar putea sa apara bolile. Barbatul ar putea, de exemplu, sa-$i intensificeinflexibilitatea ~i sa devina incapatanat $i aeeasta sa se numeasea fermitate.Incapatanarea femeii ar putea sa 0 transforme rapid in capricioasa ~i cicalitoare,deoarece prin natura ei a fost inzestrata eu flexibilitate. Fermitatea masculina, atingandpunctul critic, ar putea sa se transforme in cTUzime. Flexibilitatea feminina poate sa setrans forme in servilism. Mult mai periculoasa este situatia cand barbatul devine flexibil ~iintra sub papuc sau devine capricios, cicalitor ~i invidios, incepe sa teasa intrigi $iincearca sa-i umileasea pe eeilalti apeland la tertipuri feminine. Barbatul este creat sa fiestapan. Stapanul este un model, de milretia spiritului sau depinzand autoritatea lui.Stapanul care are sentimentul propriei demnitati, nu se va

171



Alunga raul din tine Necasatoritii, divoqatii sau vaduvii se vor grabi sa atinga perfectiunearora a invata in prealabil lectiile vietii materiale. Fiecare dintre noi tanje~te inexplieabildupa singuratate, dar daca ne uitam la eei singuri, foarte putini dintre ei sunt ferieiti cusinguratatea lor. Chiar ~i eel care l§i dorea foarte tare sa se elibereze de jugul casniciei §ivisa la singuratate, dupa ce a obtmut-o, nu mai §tie ce sa faca cu libertatea eucerita. Inrealitate, ace§ti oameni doreau sa aiba. o familie §i sa continue sa Invete leetiapamanteasca. Dcar sa-~i fi gasit un bu..f1 tovara~ de drum. De ce dorim singuratatea ~ide ce ne temem de ea? o dorim, deoarece pentm omul sentimentelor ea constituie idealulde perfectilLne. Toti avem dorinta de a spori binele. N e temem pentru ca Inca nu ne-ameliberat de frica nimeni nu ma iube$te ~i pentru ca nu avem capacitatea sa Intelegemvaloarea intrinseca, profunda a singuratatii. Noi apreciem doar partea aparenta. In fiecareferode exista ~i un bfubat ;;i ill fiecare barbat exista §i 0 femeie. Cine ;;tie sa-;;i echilibrezeeu-l interiorul eu cel exterior, va atinge nivelul actual al perfectiunii umane. Pentruaceasta este necesar ca omul sa invete st ·§i Inteleaga parintii. Premisa 0 constituieiertarea. Nu e:te important Cill'll 0 veti face, dupa metodologia mea sau dt.pa oricare alta.Daca credeti ca vi se potrive~te mai mult 0 meditatie de cateva ore, ~i daca ea va vaajuta sa deveniti con~tienti de gre~eliie dumneavoastra ~i sa Ie indreptap totul este illardine. Daca veti reu~i sa va schimbati modul de gandire prin perfeqionarea corpului, ~iasta este minunat. Daca yeti lncepe sa pricepeti viata printr-o dieta vegetariana ~i plantetamaduitoare, este foarte bille. Numai nu 173



Luule Viilma uitati di energia gandurilor este energia primara ~i eea mai puterniea, de~iea nu poate fi vazuta ~i nu poate fi atinsa eu mana. Trebuie sa intelegem ea, prin naturano astra interioara, noi reprezentam sexul opus pe care l:nceream sa-1 inabu~im in noieu forta. Aceasta este problema parintilor fiecaruia dintre noi ~i a intregii omeniri. Pelumea aceasta sunt putini giganti autentiei ai spiritului ce calatoresc singuri ~i nu dau niciun semn ca s-ar phlnge. Sanatatea lor este in ordine. Merg pe drumul lor, folosind oriceposibilitate pentru a-~i spori intelepciunea, ca apoi sa-~i foloseasca cuno~tintele pentrubinele vietii. Nu-~i trambiteaza faptele ~i sunt considerati ni~te ciudati. Doar spiritul nostrueste capabil sa inteleaga faptele unui astfel de om ~i sa-l considere 0 personalitate.Deocamdata nu am invatat ins a sa ne eunoa~tem spiritul. Cine se va elibera de stresuri,va inva~a ~i va deveni un astfel de calator, ~i toate chinurile lui fizice ~i suflete~ti vor disparea. Astazi, .se obi~nuie~te sa se vorbeasca despre misiunea omului. Daca atiaparut in viata aceasta ca sa invatati de unul singur sa va perfectionati - aceasta ~i estemisiunea dumneavoastra. Nu e nevoie sa traim cum vor altii. Trebuie sa facem binepentru noi ~i prin aceasta pentru eeilalti. V-ati propus un astfel de scop? Dadi nu,lepadati-va de stresuri pentru ea sexul opus sa se poata uni cu dumneavoastra ~i saformati perfectiunea. In feIul acesta va yeti face dumneavoastra in~iva bine ~i yeti facebine ~i celuilalt. Etaloanele de singuratate sunt siha~trii ~i sflntii. Neam obi~nuit sa ni-iimaginam ca pe ni~te singuratici ce mediteaza intr-o pe~tera din munti. Este infinit maigreu sa auzi lini~tea cand te afli in mijlocul unei mu1timi zgomo-

174



Alunga raul din tine toase. Este po sibil, day este capabil de a~a ceva numai cel care s-aeliberat de stresurile pro vocate de emotii. Pe un astfel de om eu 11consider maturizatspiritual ~i puterni~. In orice societate, el se comporta la fel, dimanand in acela~i timp 0fiinta singuratica. Esenta determina faptele. Printre singuratici se intalnesc tineri serio~i,care au intelepciunea vietii, dar nu sunt con~tienti de esenta lor ~i sunt tri~ti pentru ca nupot sa-~i gaseasca un partener egal de sex opus. In general sunt barbati, dar sunt ~ifemei. Ei nu inteleg ca Ie este proprie exigenta fata de sine ~i fata de ceilalti, ca ei suntrrinunatii oameni ai viitOl;ului, dar i~i diminueaza valoarea prin stresuri. Eliberati-va deantipatia fata de cuvintele goale 9i de micimea omeneasca, de spaima de a fi singur, desentimentul de inutilitate, de indoieli, de neincredere, de neincredere in sine, de satietatefata de viata, de deziluziile pro vocate de oameni, de dorinta de a parasi lumea aceasta,de nepriceperea de a gasi un om apropiat ca spirit, de lipsa spiritului de intreprinzator, denegatie etc. ~i acum imaginati-va 0 tanara necasatorita care se intreaba: !J Si la urmaurmei, de ce ne trebuie ace.Jti barbali? J.' Ea roste~te de fapt intelepciunea de viata amamei ei, pe care ea i-a insuflat-o tara sa-~i dea seama. Mama ei era atat de de.Jteapta[neat a avut destul de suftrit din cauza inteligentei ei. Reprezentarile dogmatice alemamei sunt lip site de ceIe mai importante intelepciuni de viata: - 0 femeie are nevoie deun biirbat pentru a ramane femeie; - un barbat are nevoie de 0 femeie pentru ca el saramana biirbat; 175



Luule Viilma - m!elepciunea unui om deceptionat nu va mtrece niciodam imelepciuneanaturii. Este dureros sa ti se spuna adevarul. Spaima de a vedea ~i a auzi adevarul ii facepe oameni sa nu spuna adevarul. Ii face sa se minm chiar pe ei In~i~i in a;;a felincat nicinu observa cat de nesinceri ~i de teatrali sunt, mai simplu spus - mincino~i. Animalele ~ioamenii "naturali" vad bi.ne adevarul, a~a-numitii oameni civilizati 11vad foarte rau. Cesfat i-ati da unei femei de varsta medie, necasatorita, care ~tie tot, a citit tot, care demulta fost operata de pietre Ia vezica biliara, a carei fata este p1in~ide pete ro~ietice de la 0eczema aparuta m copiHirie ~i nelecuita niei acum, dar care este ferm convinsa ca nu arein ea mci 0 rautate, ca nu are nici spaima ca nimeni nu ma iube~te ~i di in ~ general esteun om nemaiintalnit de bun? Eu stiu ee , medicament sa-i prescriu. Ea nu a ajuns inca laun nivel spiritual, de~i dare~te fomie mult Trebuie doar sa inceapa prin a-~i recunoa~tegre~elile. Sentimentul de singuratate, capabil sa provo ace bali, este privilegiul societatiide binefacere. Haideti sa ne gandim ce e bine ~i ee e rau. Sa recunoa~tem ca preruim inviala daar ce se vede. Un om care eu adevarat iube~te pe celalalt, nu va fi niciodatasingur. Omul care iubqte bogatia, este condamnat la singuratate pentm ca bogatia nu areun suflet iubitor. Reprezentarile, modul dUllh'1eavoastra de a privi viara v-au adus laboala sau, la inceput, la neputinta ~i asta Inseamna ca nu gandi!i corect. Recunoa~tetiacest lucru §i revizuiti-va parerile. Invatati sa daruiti celorlalti iubirea §i sa va simtitibucuro~i ~i atunci veti fi fericiti. Este u~or sa negi ~i sa te pui de-a curmezi~ul vietii,ulterior insa va fi mult mai greu sa-!i lecuie~ti ranile suflete~ti. 176



Alunga raul din tine Puneli-va intrebarea:., Ce a~ vrea sa fiu?" Daca ati decis ca vTeti safiti om, atunci trebuie sa faceti alegerea intre nazuintele naturale, omene~ti ~i nazuintelenenaturale, fantastice. Insu~iti-va acest adevar - di libertatea este inevitabilulcon~tientizat. Omul nu poate schirnba legile vietii ~i mersul ei, el trebuie sa traiasdi inconformitate eu de. Afla!i ca, in realitate, omul este 0 fiinta singura ;;i acesta este un faptincontestabil al vietil. In viata de zi cu zi, u..'1ii or sa fie singuri, altii se tem desil1guratate, a1tii 0 v urasc. Modul cum te raportezi la acest lucru Iti determina perceptiafata de viata. Eliberati-va de atitudinea durnneavoastra negativa ~i va va fi bine. Daca vaplace viata ~i va plac oamenii, singuratatea corpului fizic nu are importanta, el nu-~i simtesinguratatea pentru ca impreuna cu el este iubirea, care nu face decat sa creasca ;;i sase transmita ~i celorlalti. Ati intalnit cu siguranta oameni, tineri ~i batrani, care se plang inpermanenta ca sunt plietisiti, ca nimeni nu organizeaza ceva, ca nu sunt invitali, ca nusunt distrali, ca nu primesc vizite, ca nu au cu cine sa vorbeasca, di. eel orlalti nu Ie pasa,ca nimeni nu-~i aminte§te de existenta lor pe lume. Nemultumirea lor nu poate fisatisfacuta nici de eel mai bun sistem social de asigurare care exista ill lumea aceasta.Spaima egoista ea pe mine nimeni nu ma iube~te le-a blocat ratiunea. Rautateaprovenita din insatisfactie infrange toate simturi1e omene~ti - vawl, auzul, mirosul, gustul,pipaitul, memoria ~i judecata. Toli ace~ti oameni au un defect comun - nu vor sa dea, civor sa prirneasdi. Vi s-a intamplat, probabi1, sa intalniti ~i oameni ciudati care nu seplictisesc niciodata ~i care In singuratatea lor se ocupa cu mare bucurie de cine ~tie ce1ucru neobi~nuit. ~i cata determinare au oamenii ace~tia! Se vorbea de 177



Luule Viilma

se duce la munca, are satisfactii datorita capacitatilor ~i posibilitatilor sale. El munce~te ~inu 0 poate intelege pe sotia sa care este atrasade autoperfectionare spirituala, vrea sa secultive, vrea ceva u~or ~i emotionaL Iara~i contradicp.i!

180



Oezvollare

• _\.."r 7 ~, \"SPifp€itt,tal,a,',

00

~..••....•

Dezvoltaref1zict\

ffi-

L"""""'" " "'" Barbat

I.1/ F••••U,ei~e*,-'" _ 1\ el ,A

~nHde

\.I via~a

~ ~Oq$::)( "":

S

;: -$::)(

~"'"

9" 9"

~

anii de viata

,

Dezvoltare

fizjd



Luule v'iilma La 35 ani incep sa-~i puna intrebari serioase in legatura eu viata ~i seinteleg bine. Dupa aceea, la femeie apare necesitatea de a-~i organiza, in sfar~it, parteamateriala a vietii. Incepe sa se grabeasea. Are 0 mare capacitate de munca. La aceastavarsta barbatul simte ea are ultima oeazie sa invete. La 42 de ani vine Iini~tirea. Omul i~iia un ragaz inainte de sosirea batranetii ~i mediteaza asupra vietii. Dupa 42 ani femeiatinde din nou spre valorile spirituale, de data aeeasta de pe pozitia unei personalitatimature, exigente. Barbatul de 42-49 ani vrea sa-~i tennine taate treburile inainte de a-IIasa puterile. Ambii dorese sa ia maximum de Ia viata, numai ca fiecare are necesitatileIui. Daca vor fi capabili S2, se in~e1eaga intre ei, vor realiza mult. . Femeile de 42-49 anitrebuie sa ~tie ca corpullor fizic a intrat intr-o perioada de mari transformari ~i de aceeacapacitatea ei de mand intra in partea descendenta. Este varsta, este timpul pentruautorealizare spirituaIa, pentru perfectionarea sufletului. Daca suflelul este lini:;;tit~imunca ii va merge din plin. La aceasta varsta barbatii muncesc intr-una. Dupa 49 de anireapare varsta copilariei, dar deja la un nivel mai inalt ~i ell 0 amplitudine exact inversa.Barbatii tree prin aceasta perioada mult mai lini~tit, dar femeile i~i pierd cumpatul. Estevarsta care Ie inspaimantEL Pentru cine nu §i-a pus niciodata Intrebari asupra vietii,incepe perioada de cadere - eel mai jos din toata viala, caderea nivelului spiritual, amemoriei, a judeditii. La aceast~i varsta omul se imboinave~te gray ~i numai dintr-osingura spaima - spaima de batranele.

182



Alunga raul din tine Femeia care nu este ingrozita de batranete simte ca i-a revenitrnintea clara de copil. I se treze~te interesul fata de lucruri pe care pana atunci nu Ierealizase. Cea care a ajuns la filosofia vietii, nu se mai gande~te la moarte, nu va atrageboli din cauza fricii de moarte, nu va mai simti 0 stare de apasare in timp ce munce~te.Capacitatea ei de munca va cre~te atat de mult, incat ii va da clase oricarei fetetinere.Dadi femeile ar intelege ca stresurile Ie sustrag fortele ~i Ie doboara la pamant ~i daca le-ar da liber, ar capata sanatate. Barbatii, dimpotriva, se simt bine la aceasta varsta.Cre~terea spiritualitatii ~i priceperea de a-~i analiza viata traita pana atunci ii ajuta sainteleaga ca munca ~i bunastarea nu sunt nici pe de parte lucrul cel mai important dinviata. Urmeaza sa-~i satisfaca necesitatile spirituale pe care nu ~i Ie putusera perrnite ~iatunci nu VOl' veni nici bolile. La apusul vietii omul este capabil sa mediteze la ziua carea trecut ~i sa-~i indrepte gre~elile in sufletul sau. Pentru cine ~tie ~i pentru cine poate,seara vietii va trece calm ~i cu bucurie, la fel cum trecea pe vremuri seara de duminicii,atunci cand oamenii se schimbau spiritual. Astazi, pentru majoritatea oamenilor, easeamana cu seara de sambata cand se face baie. Diferenta consHi doar in aceea caatunci baia se facea cu bucurie, oamenii se spalau de murdiiria veche pentru ca saintampine ziua de odihna cu trupul curat. - In prezent, oamenii se sperie de batranete sau0 urasc. Daca omul se teme de batranete, ea va trebui sa-l sperie. Cine ura~tebatranetea, la batranete 11vor a~tepta incercari foarte dureroase. Batranetea are 0 marevaloare, ce produce bucurie celui ce se delecteaza eu ea - intelepciunea vietii. Astazi,ba183



Alunga raul din tine momentul respectiv. Dadi ~eful nu are teama ca nu este iubit, nu vacunoa~te nici teama ca unul din ei ar putea sa fie mai de~tept decat el. El l~i alege inmod con~tient colaboratori mai in vilrsta ~i mai cu experienta, de la care are ce sa invele.Un adevar de viata spune ca cine e mai batran, e mai de~tept, dar nu orice de~tept arecapaeitati de condueator. Cine va fi con~tient de aeest adevar, i~i va dezvolta talentul deconducator mra sa fie invidios pe capaeitalile celorlalli. Si atunei nu va fi nici un fel deconflict intre ~ef ~i colaboratori. Nieiunul nu va simti nevoia sa rada de eOffipetentaceluilalt pentru ea sa se ridice pe el in oehii eelorlalli. Un om care se respecta, nu va umilipe al!ii pentru a-~i menline autoritatea. Viata este prea seurta ~i pre a prelioasa ca s-odam pe fleaeuri. A lucra eu astfel de oameni este 0 1~ pmcere. Marea masa de oamenidevine mai inreleapta odata eu varsta. Dadi cineva nu se poate afinna ~i asta se intampladin cauza fricii ca nu sunt bagat in seam a, nu va fi niciodata multumit ~i vesel. Va incepesa spuna care este varsta lui, subliniindu-~i in felul acesta inrelepciunea, deoarece insubcon~tientul uman inlelepciunea este valoarea cea mai mare. I~i va pennite sa critice,sa ironizeze, sa fie sarcastic sau chiar sa sara la bataie, in func!ie de gradullui deeducalie. Dadi este concediat, se eonsidera indreptatit sa spuna ca nimeni nu vrea saaiba alaturi colaboratori mai in varsta ~i mai de~tepti. Viara ne invata ca un ~ef trebuie sa~tie sa-~i aleaga echipa ~i un lucrator trebuie sa ~tie sa-~i aleaga ~eful. Daea omul s-ar elibera de spaime, spiritul sau s-ar ingriji ca el sa se afle intr-o pozirie favorabila. Daca nus-a eliberat, spiri187




Dar de ce 0 mama de 21 de api na~te 0 fata, iar una de 28 de ani - un billat? De ce sa nuse nasca ill ordine inversa? Pentru ca spiritul eopilului dumneavoastra a dorit sa inveteIectia mai grea a comumdirii. La aIm varsta acest copil nu ar fi putut sa va aleaga pedumneavoastra, ar fi fost un cu totul alt copil. $i acela nu v-ar fi considerat omul eel maidrag. Nu uitati, cine se aseamana se eauta. Cel care are 0 sinusoida total opusasinusoidei mamei lui, va putea sa-~i atinga u~or scopul ill viata - sa devina contrariulnegativitatii mateme. Acest copil va fi mai putemic L'1terior, mai determinat, va aveaincredere in el, va spune mereu ea e rau, pentru di nu chiar daca mama este dependentde ea. In viata de zi cu zi, acest eopil §i mama lui nu seamana, ei au pareri diferite despreviata, conflictele principiale dintre ei vor fi inevitabile ~i vor produce multa suferintaamandurora. Nu se vor certa des pe fleacuri. Dar claca copilul are deja a varsta, parintiise vor lauda, mai mult decat cu placere, eu succesele lui, dandu-le drept ale lor. Dinpacate, numiirul parintilor care nu iarta, care nu Inte1eg viata lumii este mare ~i in relatiilelor vor continua sa-l considere pe copil rau ~i neascultator, ehiar daca el a facut 0 mar~descoperire pentru omenire. Parintii cicalitori devin totdeauna piatra de incercare Sf :11tuala pentru copilullor. Mamele - in mai mare masura, tatii - in mai midi, dar eu cat vor trai mal mult impreUL.1, tatii vor incepe sa semene eu mamele. Aceasta este foqa puteriifeminine. Importanla primordiala 0 are dezvoltarea spiritului. Dar spiritul este totdeaunade gen masculin. Cu cat criza de pe Pamant este mai mare, eu atat mai mult vor suferimateri3.li§tii. Timpurile de azi impun 0 dezvoltare spirituaIII rapidll pentru a ramane inviala.

ii

189-



Alunga raul din tine Unii i~i traiesc pentru a nu ~tiu cata oara viata in chinuri pentru a-~iindrepta daar a singura trasatura de caracter. Christos a aparut sa ne invete cum putemsa ne schimbam cu demnitate. Dar, nu se ~tie de ce, omenirea daar vorbe~te despredemnitatea umana. Cine pretinde delThiitate umana s-ar putea sa nu 0 obtina niciodatapentru ca pretentia deja indeparteaza binele. Demnitatea umana vizibila, cea fixata inlegislatie, este 0 autoamagire a omenirii, ca oricare aHa. Numai atunci dnd fiecare se vaelibera de stresurile sale, familia va putea fi pastrata. ~i familia trebuie pastrata. Cel care~i-a intemeiat 0 familie, a avut nevoie sa invete lectia dobandirii perfectiunii. Noi nu putemintelege ce inseamna unirea dintre un barbat ~i 0 femeie. Obligatoriu, subintelegem inprimul rand patuI. Nu ne gandim la unirea sufletelor. Cel care se desparte de partener numai este in stare sa-~i dobandeasca echilibrul sufletesc. Dezamagirile n abliga saaprecieze sexulopus dupa experienta lui amara. Lini~tea sufleteasca vine numai dupa ceai devenit can~tient de gre~elile tale. Pentru aceasta trebuie ca mai intai sati ieqistresurile, apoi sa-ti ieqi satia ~.a.m.d. Daca intre soti este 0 diferenta de varsta de 7 ani,ei i~i vor gasi mult mai u~or un limbaj comun. Urmatoarea diferenta este de 21 de ani. Inacest caz, lectiile ce urmeaza a fi Invatate prin partener sunt atat de mari incat, daca vatrebui depa~ita ~i diferenta de varsta, omul nu va avea fortele necesare sa Ie invete. Eleste inca foarte slab. Femeile ~i barbatii sunt, in orice situatie, contrariile care forrneazaun tot unitar, echilibrarea lor pana la unire fiind un scop minunat ~i tatodata scopulsuprem al civilizatiei actuale. Celui care 0 realizeaza, i se va deschide calea catreina1tare. 191



Luule Viilma Ea este aeeesibiladoar oamenilor eu judecata, care ~tiu sa ereeze uneehilibru intre sentimente ~i ratiune. Oricine poate insa sa invete sa judeee. Deasemenea, oricine poate sa invete sa iubeasea. Pentru inceput trebuie ~tiut ca, eu cateonsideram ca ~tim foarte muite, ell amt ~tim mai putin. Cat de putin ~tim putem saconstatam numai atunei eand ne apucam de LllVatat. Am fost uluita dnd am auzit pentmprima oara replica: "De unde e chestia asta di eu trebuie sa iubesc un am strain? Eu fmiiubesc saru!!! - "Nu vi se pare ca nu este suficient?" - am Llltrebat eu. A urmat raspunsul:"Omul trebuie sa 9tie ~i sa-.Jifaca dataria". Am 'lazut ca era tentata sa ma intrebe ce zicesotul men despre amoralitatea mea. A trebuit sa ma chinui sa-i explic ca un om inteligentnu trebuie sa reduca iubirea de aproape 1a ni'lelul poftelor sexuale nel:nfranate ~i 1arealizarea lor fizica ~i sa se ~i considere 0 autoritate incontestabila in domeniul datorieiumane. Ea nu ~tia ea cu cat iubirea sufleteasca, :tara 'larbe, a Qmului pentru ceilaltioameni ~i pentru viata este mai mare, eu at<1tmai putermca este iubirea el perfectapentru sotu1 ei. Iubirea perfecta garanteaza fidelitatea. Un astfd de om perfecti:~ieunoa~te loeul in via!a.

Stim, desigur, cu totii acest joe din eopilarie. II jucam tot timpulin viata, :tara sa-i damimpOlianta cuvenita. Omul este sanatos atunci eand energia lui negativa ~i cea pozitivase afla intr-un echilibru in mi9care. Dh'1 pacate, ne-am obi~nuit sa percepem viata ca pe0 lupta. Nu erista lupta pentru viap. daca nu existii rautate. 0 adunam In noi 192



Alungii riiul din tine ~i ea cre~te prma ajunge la punctul critic ~i incepe sa ne distrugacorpul. Corpulincearca sa se opuna distrugerii. Cum, in ce mod? N e miram de ce copiiisanato~i nu se tern de frig ~i credem ca asta insearnna ea sunt caliri. Este adevarat ~i caoamenilor in varsta, mai ales femeilor, Ie place caldura. Ne miram de sfinri care suportatotul, in oriee situatie, pentru ca sunt daruiti eu capacitati ie~ite din comun. Acestea suntreprezentarile unanim acceptate. Consideram reglajul termic al corpului ca fiind un procesautomat ~i nu ne gandim mai departe. Temperatura corpului este unul din modurile deechilibrare a rautatii la myel fizic. Pe cel care nu ~tie sa gandeasdi coreet, 11ajuta corpul.o temperatura normala nu inseamna ea omul nu are rautate. Ea inseamna ca omul seelibereaza de rautate prin ripete sau injuraturi, sau nu se elibereaza ~i nici nuintenrioneaza sa se elibereze. Vrea sa fie gata sa mu~te ~i i~i ascunde rautatea in sine,pentru ca mai tarziu sa vada, printro boala grea, ca inca mai are de invatat. Existaoamer..i care nu suporta frigul ~i explica aceasta prin conditiile de sera pe care Ie-au avutin eopilarie ~i este adevarat. Atmosfera plina de ura din easa parinteasea i-a obligat satraiasca permanent la Iimita crizei. Un mic curent ~i imediat omul se imboinave~te. Unaitul poate sa se transforme intr-un rurtur ~i ramane tot sanatos. Iertati-va parintii, faceti-oimediat ~i temeinic ~i treptat n-o sa va mai fie frica de frig.

Caldura seoate rautatea din corp. Frigul fiU lasa rautatea sa iasa.193



Luule Viilma

Se imbolnaYe~te acel corp in care rautatea strans pana la cota critica.

s-a

Dadi in corp s-a acumulat mulUi rautate, cre~te temperatura - focul purificator alorganismului. La atingerea punctului critic incepe transpiratia, care ajuta ~i eacorpul sa securete de tot ce este inutil, ~i temperatura incepe sa scada. In felnl acesta temperaturacontribuie la eliminarea rautatii. Cand corpul incepe sa transpire, inseamna ca a trecutcriza ~i corpul e pe cale sa se insanato~easca. Transpiratia incepe imediat ce omul ~i-adat seama de cauza bolii ~i cere iertare corpului sau pentru gre~elile tacute. Prin faptulca ne place caldura ne ajutam incon~tient corpul. Locuitorii din tarile nordice daresc sa-~ipetreaca eoncediulin sud. Si asta tot pentru a trece prin foeul purificator. Climatul caldseoate afara rautatea. De pe vremuri, estonienii au obiceiul ca atunci cand fac baie deaburi sa se bata cu 0 maturica, lecuindu-se in felul acesta de dureri de articulatii de oase~i de alte bole~nile. Efectul este minunat, mai ales daca acest lucru se face regulat. Nune gandim, noi - estonienii, ca se face ~i 0 curatire de rautate. Spunem ca baia necalmeaza ~i ne curata. Cel pentru care baia a devenit un ritual, se curi:ita in toatesensurile. Sa vedeti cum fac baie barbatii tipic estonieni. Mai intai se incalzesc pe 0 lavita,apoi se bat eu a maturica - ~i cum? Pana ca.nd transpiratia incepe sa sara de pe ei. Apoise a~eaza in tinda baii ~i beau bere. Ce este berea? Intai de toate este 0 cereala, ~i nualcoal. Cerealele au proprietatea de a-Ii mari sentimentul de responsabilitate in fata lumii,iar arzul ii da omului incredere in f0l1ele sale. In felul acesta, berea, dadi nu facem abuz,contribuie la capatarea 194



Alunga raul din tine de intelepeiune ~i ne da forte pentru ca viata sa mearga inainte. Intimp ce i~i beau berea, se leaga 0 discutie despre viata, probleme mondiale, economie ~ipoliti ca. Glasurile Ii se aud din ee in ce mai tare. Tocmai cand discutia este in toi, rasuna0 voce: Ba, aide/I la oparitoare (a~a se spunea pe vremuri, acum se zice: Baie/i, haide/ila sauna!" ). ~i pomese toti ea unul. Din nou intra in functiune maturiea ce seoate rautateadin corp. Apoi barbatii beau din noubere ~i i~i continua discutia pana se simt vlaguiti. Lasfar~it pleaca spre casa. Corpul a fast curatat prin baie ~i abia acum sufletul se simteu~or. Din aceste motive a~tepta taranuI cu nerabdare ziua de sambata, sa mearga labaie. Pe vremea aeeea femeile nu-i eertau pe barbatii lor ca se due la baie numai ca sase ameteasca, fiindca ~i ele l~i scoteau rautatea eu maturica ~j 0 mceau, ea ~i peeelelalte mund, eu placere. Lasau taate celelalte treburi de a parte ~i se imbaiau eusfintenie, delectandu-se ~i de baie ~i de ele insele. Omul modern a pierdut eultura de ase imbaia. Se spala, n-are importanta cum, ~i gata. S-a dus mizeria, corpul miroasefrumos, dar in suflet murdaria a ramas la fel cum a fast. A~adar, celui cui Ii place dHdura,acela dore~te sa se elibereze de rautate. Caldura iti scade >pofta de mancare, mai alesde came, ~i te fuce sa slabe~ti. Frigul are actiul1.einversa. Blocheaza ie~irea rautatii ~iea este nevoita sa se acumuleze in corp. Daca la caldura omul devine energic,temperamental, zgomotos, in frig el se lini~tqte. Ec:b..ilibmlaparent ~i retinerea suntnumai un efect exterior.J! J! J!

Urma.riti-va corpul dupa 0 cada calda sau 0 baie. Are pete albe ~i ro~ii. Petele albe suntspaima, petele ro~ii - ra195



Luule Viilma utatea. Prin contrast, dildura va scoate in evidenta rautatea ~i spaimele. eucat va veti bate mai mult eu maturica cu atat petele albe se vor imputina - spaimele se vor miqora, deoareee rautatea iese odata cu transpiratia. Nici 0 alta portiune a pielii nu vamai vrea sa se imo~easca. Veti spune di in cutele corpului, sub sam, la subsuoara nupatrunde caldura, dar in realitate aceasta arata prezenta frieii respective de care omul se

jeneaza sa vorbeasdi ~i de aeeea ea nn iese din corp. Sunt spaimele cele mai aseunsedespre care omul nu indrazne~te sa pomeneasca, sa nu se rada de el. Daca, in timp cefaceti baie simtiti un feI de frison, Inseamna ca s-a pus in mi~care energia fricii. Impreunaeu transpiratia poate sa lnCeapa sa iasa ~i rautatea. Afland acest lucru, omul ar putea sase bata ore intregi cu maturica, scotand din el 0 cantitate uria~a de rautate, dar oricedepa~ire a masurii poate da na~tere la pericole - ne putem face diu. Cel mai bine ar fi sane eliberfun de rautate eu ajutorul gandurilor ~i apoi, in baie, sa ne de1eetam de felul incare corpul nostru reaetioneaza la schimbari. Portiunea de corp ramasa alba dupa baieeste loeul care urmeaza sa se imbolnaveasca. Adesea, este regiunea din jurul osuluisacru care ne arata ca nu a fost utilizata energia sexuala ~i ca exista spaime legate deprobleme economice. Pasiunea ~i portofelul merg totdeauna mana in manit Sanii albiarata di acuzatiile s-au acumulat. Mainile §1 gatul alb - probleme ell comunicarea. Astfelbaia pune diaga nosticul bolilor dumneavoastra ~i Ie prezlce. PriIT'.J.ti jutorul ei ~i nu vamai trebui sa spuneti pe urmi:i: "Daca a~fi§'tiut".

Dupa 0 raceaHi apare durerea insotita de temperatura. Prin aceasta corpul contribuie laie§rrea rautatii acumulate.

196



Alungii riiul din tine Omul care, cu un anumit scop, i~i cale~te corpul prin frig devine calm,puternic ~i capabil de lupta. eu toate acestef,l, in el dimane 0 agresivitate ascunsa. Dacaaceasta calire se face rara a schimba modul de gandire, numai de dragu! cre~teriieapacitatii vitale ~i a disponibilitatii de lupHi, va cre~te peste masura ~i potentialul derautate. dlldura prea maExcesul este L.'1totdeaunadaunator. re sau instantanee duce la~oc termic sau la insolatie. Aceasta inseamna ca. dad dintr-o singura data iese mult preamulta rautate, corpul fizie nu poate suporta acest luem. Daca 1a focarul de inflamatie,care ~i a~a are 0 temperatura ridicalli, se mai adauga eeva fierbinte, focarul seraspande~te in tot ccrpul ~i devine periculos pentru viallt Focarul de inflamalie trebuie maiJ:ntaj dicit ~i abia dupa aceea incalzit moderat. Frigul excesiv bloeheaza ie~irea rauHilii.Rautatea acumulata ameninta sa distruga omul din interior. Asta 11 sperie pe corp. Omulincearca sa-~i ajute corpul prin eruptia rautatii - apare 0 senzatie de dildura. Cine estecon~tient de perieol, ace1a nu va ingheta. Dad'i un om inghetat va fi introdus J:ntr-o carlaell apa fierbinte, el va mud, deoarece ie~irea prea rapida a rautatii nu poate fi suportata.Intrati 1:ntr-ocada eu apa rece astfel incat sa va ramana p afara nlliilai fata ~i urmaxiti-vasenzatiile. Foa..'1:e utim vor reu~i, majoritatea vor silri afara din cada tipand. La lli'1.elepersoane, mai sensibilia frig este abdomenul, la alte1e spatele, in flli'1qie de Iocul undese acumuleaza rautatea. Oamemi care au putina rautate in ei, sau daca sunt puternici~itraiesc in armonie eu lumea lor interioara, vor fi capabili sa stea mult timp in apa reee ~isa nu se imbolnaveasca. Acest lucru este posibil, dadi este facut in numele unui scop debine. Caldura "salveaza" omul, in schimb in frig

a

197



Alunga raul din tine De un singur lucru are ea nevoie - ca sotuI sa fie un om cumsecade.Aceasta femeie are pietre Ia vezica biliara. Din dnd in dlnd ii apare un fel de boala depiele ciudata care trece de la s:i.ne~i pe care doctorii 0 numesc alergie. Sotul ei este unom de viata ~i din cand in cand trage cate un chef monstru dupa care i~i vede de treaba.Este apreciat la locul de munca. (In aceasta perioada femeii ii trece temporar boala depiele). Cand femeia 11pune sa fadi ceva, el se enerveaza, de~i pe urma face. Ea sesupara tare de tot ca el 0 face proasta ~i cand ea ii face morala, el, ca raspuns, 0 trimitela cratita. El spune adevarul, dar ea nu-I crede, pentru ca fem~ia moderna vrea sa sedebaraseze de cratita ~i de luerul de mana, tara sa inteleaga ca prin aeeasta i~i pierdefeminitatea. In loc sa abordeze rational treburile gospodare~ti, femeia moderna vrea sascape de cratila, deoareee in lupta pentru supravietuire hrana ~i-a pierdut importanta. Inschimb, copiii ~i nepotii vad in visurile lor chipul bunei lor mame sau bunicute caremiroase a prajituri ~i care face 0 mane are de te Iingi pe degete. Cea de a doua femeiema intreabil eu 0 nuanta de dispret: "Spuneti-mi, cum pot sa iubesc un astfel de om? Dar nu merita. il suport numai din mila .Jipentru ca este tatal copiilor mei. Trebuie sa neajutam fUca .Jifamilia ei, ea are un copil bolnav din na.Jtere". Aceasta femeie are cancer Ia san. Sotul ei este un om neajutorat, supus, tacut, eu 0 privire ~tearsa, care, chiar claeaface ee ii spune solia Iui, dnd pune mana pe sticla nu se mai opre~te. Daea nu i-o iei euforta, n-o mai lasa pentru nimie in Iume. Dupa parerea ei, sotul nu 0 apreciaza, de~i toataIumea 0 respeeta. Spune ca s-a maritat din mila eu acest barb at, dar nu vrea sareeunoasca ea viata a unit-o anume ell el ~i nu ell aItul, pentru 199



Alunga Taul din tine ca ea va fi nevoita sa pHiteasea pentru dispretul ei fata de eeila1ti,orieum ea se va socoti tara de gre§eala. Dar legile vietii nu se vor interesa de parerea ei,ci 0 vor seoate la leetie. Dispretul cre~te incetul eu ineetul. Corpulineearca saI ajute peom sa_se cure!e ~i va seoate afara dispretu1 sub forma de temperatura. Omul ii zieeraeeala, boala virala ~i continua sa traiasc8_in inttmeric. Cu cat dore§te mai mult sa seridiee deasupra greutiltilor §i deasupra celorla1ti, aparitia febrei ii spune din ee in ce maiputin. a lectie atat de banala ~i de primitiva lui nu-i folose~te la nimic. E1 merita mai mult.

Dispretul este rautatea care umile~te. Umilind pe cineva, dorim •. ·aui. De aceea dispretuiindeamna la du~manie, la ura.

ii

Du~mania duce la cancer. Cu cat ne ascundem mai mult dispretu1, cu atat cancerul sedezvolta mai insidios. Du~mania este totdeauna indreptata spre un vinovat concret. Dacanu exista 0 baza clara pentru a-I condamna ~i omul modem nu este de acord eu maiputin - oamenii ineep s8.-limproa~te eu dispret, mra sa-~i gaseasea timp sa vada dadiacest om are maear vreun amestec. De foarte muIte ori du~mania incepe doar de la 0banuiala aparutil in urma unor Lvonuri inventate. Cu cat nefericita victima vrea sa paramai inteligenta, cu atat l~i ascunde mai mult dispretul. Nici 0 parte, nici cealalta nu poatespune ca.intre ei exista 0 du~manie sau ca s-au certat. Nimmmi nu-i trece prin cap saineeree sa inte1eaga esenta dispretului. Cum sa recunoa~tem dispretul? 201



Luule Viilma Uitati-va in jurul dumneavoastra. Daca va temeti de oarnenii trufa~i, sfidatori,dizuti in autoadmiratie, sau de oarnenii care nld de altii, veti atrage dispretul asupradumneavoastra. Daca va irita, daca va supara sau daca va simtiti jignit ~i nu putetinicicum sa uitari, acestea sunt semneIe dispretului izbucnit din focul rautatii bru~te.Multumiti celui care v-a umilit: el v-a ajutat sa descoperiti dispretul din dumneavoastra.Ceea ce va provoaca dispret, va va s:kai ~i in continuare. De exemplu, daca un tanar dispretuie~te femeile in varsta, ele, categoric, vor incepe sa-i faca morala ~i 11vor dadacicu 0 dHdura subliniata, batandu-l pe umar sau imbditi~andu-l ca 0 mama. Daca 0 tanaradispretuie~te barbatii in varsta, ei 0 vor invita, de exemplu, la dans cu 0 galanteriesubliniat tinereasca sau cu aerul unui donjuan notoriu ~i se vor simti jigniti daca earefuza. Unul dispretuie~te mitocania, altul - fandoseala; unul - munca fizica, altul - muncaintelectuala; unul pasivitatea, altul - harnicia excesiva etc. Eliberati-va de dispret, el estefrica ~i rautatea dumneavoastra fata de oamenii sfidatori. Este un stres periculos. Pemasura ce cre~te, el distruge un numar tot mai mare de oameni buni, mode~ti ~iinteligenti. Si daca v-ati culcat eu temperatura, multurniti-i pentru semnalul de alanna tras~i pentru drumul drept pe care vi I-a aratat. Dispretu1, desconsiderarea incepe dincopilarie, din easa. Modul de raportare al parintilor sau educatorilor fata de viata amplificaneeesitatea naturala a copilului de a face bine pentru parintii lui, de a-I apara ~i ocroti.Mai ales daca, dupa parerea parintilor, in jur locuiesc oameni rai sau pro§ti care nu facaltceva decat rau. I se insufla copilului ca nu e bine sa povesteasca strainilor despre cevorbesc 202



Alunga raul din tine parintii Intre ei, pentru ca acest lucru s-ar putea sa Ie faea rau.Iubirea fata de parinti il obliga pe copiI sa-~i Inabu~e revolta interioara. Astfel aparerautatea omului politicos dispretul tacut fala de tot felul de lucruri posibile ~i neplacute,inclusiv sadicia, saracia lucie etc. Cand ii vad pe cei imbogatiti peste noapte cum sefudulesc ~i cum arata, de pardi nu ~i-ar da pentru nimic in lume avutia lor ma!eriala, am 0seI1.zatie de pericol ~i dorinta de a-i preveni. Bogatia agonisita eu propriile maini 11 facepe barbat sa aiba pre a mare incredere in el. Infumurarea orbe~te ~i, daca omul continuasa 0 cultive, el va cadea bruse. Femeile nu pot sa nu-~i exprime bueuria cand e yorba debunastarea materiala. Ambilor ar trebui sa Ie spun: "Stati a~a, dragii mei! Prin rapacitateavoastra mereu crescanda atrageli neftricirea! Daca v-au orbit succesele, daca priviti totulde sus, foarte cur and se va abate asupra voastra ceva ce nu poate ji cumparat cu bani -boala. Daca afi flicut pufin rau, vefi suferi vOl fn.}iva. Daca afi facut mult rau, va slifericopilu!. Daca afi flicut foarte mult rau, va suferi nepotul. eu cat raui este mai durercs, Cllafaf rasplata va ji mai dureroasa. A1asura se afla lajiecare fn suflet". Copiii parintilor avutirar sunt in arrnonie ell ei in~i~i. Mai devreme sau mai tarziu se va vedea atitudineadispretuitoare fata de viata a parintilor ~i vor incepe chinuriIe, pentru ca acoIo unde suntmulti bani este putina iubire. Pe lumea aceasta sunt putini oarneni care s-au inteleptit prinpropria lor experienta de viata, la care boga.tia a venit de la sine. Cornorile lor cresc,chiar daca, chipurile, au irosit rara noima bani pentru educatie, cultura, crearea unar valari ve~nice. La maturitate, copiii lor var merge pe urmele parintilor. Ei au mo~tenit dela parinti 0 203



Luule Viilma atitudine plina de respect fata de toate formele de manifestare a vie!ii.DisprelUl este un mentor care 11 obliga pe om sa se ocupe cmar cu ce dispre}uie~te.Astfe! se capata intelepdunea de viata. Dispretul este un mentor neindurator. Candcopilul dispretuie~te pe oamenii nedrepti, el sufera din cauza nedreptatii ~i va inva}a

jurisprudenta pentru ca, devenind judeditor, sa fadi 0 judecata dreapta. Adesea la serviciuel va intra in impas, procesele se vor pre1ungi, justitia nu se va mi~ca. Disprerul rata denedreptate a crescut ~i s-a transformat in dispret fata de criminal sau fata de sistemul

judiciar. Cand copilul dispretuie;;te oamenii bolnavi, se imbolnave~te chiar el foarte des ~idupa ce va termina ~coala se va duce la medicina pentru a invata sa starpeasca bolile.Dispretul se intoarce impotriva bolnavului sau impotriva medicinii. Cand copiluldispretuie~te cladirile urate, el va trebui sa locuiasca intr-o casa ufiita sau in apropiere deea ~i va dori sa devina arhitect ca sa proiecteze case ftumoase. Intre timp el este nevoitsa traiasca intr-o casa unlta. Va incepe sa disprej:uiasca condiliile de viata ~i oranduireade stat. Cfuld copilu! disprej:uie~te saracia, va trebui sa traiasca in saracie ;;i se va ~colipentru a deveni bancher, ca sa se afle printre bani. Dispretuie~te 0 munca rau platita ~inu are salariul la care a visat - incepe sa dispretuiasca pe cei mai bogati de cat el ~i pecei mai saraci pentru saracia lor. Cand copilul se manifesta cu dispret fatii de certuriledintre parinti, va fi atras de ele ~i in viata va incepe sa evite eu orice pre! eerturile, insehimb se va amesteca in mariIe scandaluri. Categoric va nimeri intr-un grup conflictual.204



Alunga raul din tine Ineepe sa-i dispreruiasca pe cei care asupresc pe allii sau pe cei carei~i permit sa jigneasca. Profesia aleasa va ineepe foarte repede sa-l nemulrumeasca petanar, deoareee el nu ~tie sa se elibereze de atitudinea dispreruitoare fala de greutali. Seinlelege de la sine ca munca va fi grea, ca arice 1eclie de viala. I~i va face cu neplaceremunca zilnica, pentru care a cheltuit atatea forte ~i se va simli extenuat ~i seos din saritepentru eft nu ~tie sa 0 iubeasca. Disprelul se va amplifiea ~i se va furi~a in el pe tacute,ca ceara ce se lasa seara, ~i obstacolul va fi greu de observat. Gamenii ell vointa ~tiu sa-~i mobilizeze fortele in numele seopului propus ~i eforturile lor vor aduce roade. Dinpacate, foarte curand vor incepe sa dispretuiasca pe cei eu mai pulina vointa, pe frico~i,neajutorati, pro~ti, pe eei care nu gandesc ca ei, pe eei taculi etc. ~i vor deveni atat deInfumurati incat Ii vor dasdili in gura mare pe cei mai de~tepti decat ei, socotindu-i ni~tepro~ti. Intre timp disprelul i~i va face in lini~te treaba distrugatoare. Pentru acest gen deoarneni pretutindeni sunt numai obstacole. De exemplu, vine la mine la cabinet unpacient ~i imi SpUl"1.e:" Vreau sa .jtiu care este baza existentei meIe". Prea de~teaptaintrebare la care nu-ipoli raspund! in doua vorbe pentru ca altfel el se supara. Ii vadspaima i'4a de umilinta, care Ii provoaca agresivitate, ~i 0 incapatanae dispretuitoare. euto ate acestea 11intreb:.,La ce va referifi? Spuneti mai simplu ca sa pot fntelege". Dar nueste de acord sa coboare pana la mi.ne. Este greu sa-i ajuti pe oamenii aroganli,deoarece ei nu recunosc altceva decat propria lor minte.

205



Luule Viilma Ar fi trebuit sa inceapa sa se elibereze de dispret mai din vreme, fiindca maitarziu ea poate deveni 0 piedica de neinlaturat. Peste un minut intra in cabinet un omcare iradiaza caldura. Vad in elintelepciunea. Ma pregatesc interior sa-i raspund la 0intrebare complicata, apropo de comportarea pacientului precedent. ,.A§' vrea sa aflu catmai multe despre mine. Cartea dumneavoastra n1-a ajutat sa mii lecuiesc de boala, dar a§' vrea sa nu ma opresc aid ,. - imi spune el intr-un limbaj simplu. Am ce sa-i povestese~i el ma asculta eu bucurie. Constat ca are minunate cuno~tinte in specialitatea lui, dar nu-i repugna sa se adreseze altcuiva pentru a invata in domeniul spiritual. Ii imparta~escdin tot sufletul tot ce ~tiu ~i ii multumesc pentru ca am intalnit un astfel de am. Dupaaceea Ii voi povesti despre dispret pentru a-I ocroti de rau.

In carte este subliniat rolul femeii. Intrucat in alte vieti SUl1temori femei, ori bilrbati,trebuie sa ~tim ca, inainte de orlce, suntem oameni ~i nu avem dreptul sa aratam pe altuleu degetul. Multi barbati se agata, ca de paiul de salvare, de ideea ca femeia nu ~tie saiubeasca barbatul. Avem in sange sa invinovatim pe altul, dar asta este 0 justificarepentru pro~ti. Vreau in mod special sa subliniez pentru barbati care este rolullor.

206



Luule Viilma ~i aceasta apreciere 11va caracteriza chiar pe el. De obicei negativitateasoacrei se regase~te amplificat in sotie pentru ea barbatul sa poata sa-~i invete inamanunt lectiile de viata. Sau sotia este opusul direct al soacrei, fiindca negativismulextrem al acesteia nu se mai poate amplifiea in sotie ~i dumneavoastra yeti continua samasurati Cll aceea~i masura. Emotiile sunt parte componenta a feminitatii. Din emotieapar stresurile. Toate stresurile pe care Ie tineti in dumneavoastra due in final ladistrugerea eorpului. Sotia poate sa-~i iubeasca sotul dar, eu toata dorinta ei, nu este instare sa desditu~eze stresurile sotului. Trebuie s-o faca el singur. Barbatul "sufocat" deemotii feminine prea mari, i~i pierde barbatia ~i piere. Un barbat curajos nu neagaemotiile ~i stresurile, ci Ie ia ca 0 parte a vietii. Ell'ntelege ca, in cantitate moderata demi~ca viata inainte, iar in exces - sHibesc, blocheaza, distrug. Pe biirbat 11caracterizeazaratiunea. Un barbat curajos nu face fite, nu se supara, nu fuge, nu face istericale, nu-~itoce~te simturile cu nicotina, alcool, medicamente 9i droguri. Biirbatul care are acestedefecte este 0 calamitate. $i in zilele noastre calamitatile se produc; tot mai frecvent.Fiecare dintre noi poate sa preintampine sau sa lichideze acest dezastm. Barbatul trebuiesa 9tie di totul poate 9i trebuie sa fie indreptat - pentm aeeasta ne este data viata. Dacabarbatul nu se elibereaza de frica - nimeni nu ma iube$te sau de diversele ei fonne, el nuva fi capabil sa primeasea in totalitate iubirea femeii. Aceasta spaima invinge ratiunea,logic a, memoria, judecata. Se nume9te complex de inferioritate. Barbatului eu un astfelde com208



Alunga raul din tine plex ii fuge pamantul de sub picioare. Simte ca nu-~i ocupa loculcuvenit in viata, di nu este capul familiei. Acest barbat ·J'ncepe sa traiasca orientandu-sedupa parerile celor-

lalti.Cine are un puternic sentiment de vinovatie, devine eel mai mare acuzator. Eliberati-vade acest sentiment, de frica ~i de rautate ~i nu yeti mai fi acuzat, speriat ~i scos din sarite~i nici dumneavoastra nu yeti mai face altora acela~i lucru. Sentimentul de vinovatie ~iacuzatiile 11slabesc pe om, atat spiritual, cat ~i fizic, ~i asupra lui se pravale~te 0avalan~a de stresuri. Barbatul care mnile~te femeile eu superioritatea lui masculina va fiel Insu~i umilit, pentru ea nu intelege de unde i~i ia foqa vital a barbatia lui. Daca barbatulii provoadi femeii 0 durere fizica sau sufleteasea, el trebuie sa ~tie ca , mra sa-~i deaseama, va atrage imperceptibil pedeapsa asupra sa, pedeapsa ce va depa~i eu mult ce amcut el. 0 lovitura ~i mai mare va veni prin copii ~i va continua ~i in viata viitoare. Dacaviata de acum este grea, inseamna ca ati comis 0 gre~eala inca din viata anterioara; n-omai repetati. Barbatul i~i alege solia pentru ea prin ea sa atinga perfectiunea ~i peaceasta baza viata sa se mi~te inainte. Mintea barbatului este 0 comoara ce nu e voie safie cheltuita pe certuri. Cine este mai de~tept, iarta. Cine spera ca prin evadare sa evitecerturile, va fi atras intr-o cearta ~i mai aprinsa, deoarece lec!iile de via!a raman acelea~ipana c§.nd vor fi invatate. eel care va folosi arma tacerii dispretuitoare impotriva sotieisale, va suferi elinsu§i. Barbatul care vrea sa traiasea in fericire ell sotia lui trebuie ca,intai de to ate, sa-i ierte mamei sale toate gre~elile ~i sa invete sa-~i iubeasdi mama.Cand 0 earaeterizati209



Luule Viilma pe mama dumneavoastra, lasati emotiile la 0 parte, va este folositor numaipuml adevar. Singur v-ati ales parintii, deoarece ati venit pe lume sa invatati din gre~elilelor. Este 0 cerinta inevitabila. Femeia se ocupa de educatia copiilor. Este treaba cea maigrea dintre toate. Daca are ~i sprijinul barbatului, ea prinde aripi. Dadi barbatul estecon~tient de acest lucm ~i considera urcu~urile ~i cobora~urile din viata familiala ca fiindinevitabile, problemele se VOl' rezolva cu u~urinta. Graba ~i nerabdarea in relatiile dintresori dauneaza copiilor. Casatoria trebuie sa sfinteasca familia, dar daca el 0 distmge, vatrebui sa gaseasca in el calea de ie~ire cea mai putin dureroasa. In lumea modemabarbatii sunt atat de mult privati de iubire, incepand chiar cu propria mama, incat,nereu~ind sa-~i aranjeze cu cap viata in familie, incep sa-~i caute iubirea in aHa parte.Ea sufera 0 deziluzie amara ~i iubirea, cata 0 fi fost la inceput, dispare. Ramane doar insatisfactia ~i iubirea fizica aducatoare de durere. Aceasta situatie arata ca oamenii nu~tiu ~i nu sunt capabili sa se inteleaga peSIlle.

Umilirea femeii, iillobirea ~i tratarea ei ca un obiect a fost ~i, din pacate, va ramane 0razbunare a barbatilor pe sexul feminin, situatie in care arnbele parti sunt perdante. Mi s-a pus de multe ori intrebarea: "Spunefi di dadi sorul moare primul, sofia nu a '.jtiut sa-liubeascii. Dar daca moare fntdi ea? Unii barbafi f.ji fngroapa mat multe neveste ". In acestcaz, barbatul nu a ~tiut sa primeasca iubirea femeii. Cerinta suprema este ca femeia sa-~i iubeasca barbatul. Nepriceperea de a oferi iubire sau incapacitate a de a face 0 bre~ain zidul ridicat de Mrbat ii provoaca femeii 0 cadere interioara. "Cum reu.je.;te el so. sedescurce 210



Alunga raul din tine jara iubirea femeii?" Acest barbat se va dedica total rnuncii sale, vaiubi natura sau animalele. El se va terne sa iubeasca oarnenii. Pro babiI, aceasUi spaimaa adus-o cu el dintr-o viata anterioara. Este po sibil sa fi iubit pe cineva pana la uitare desine, sa nu fi putut suporta iubirea posesiva a aceleia ~i sa fi murit. Sau, el a fast iubit illa~a fel incat nu a putut suporta. El nu ~tie ea incerearile vietii distrug doar iubireaernotionala. Iubirea sufleteasea este indestructibila. Daca ea a existat de la bun inceput,ineercarile vietii nu fac decat sa a caleasca.

Revenul binelui excesivOmul pa~e~te pe dirarea tara de sfaqit a vietii lui invatand ce ii este necesar.Deocamdata este spirit, dar vrea sa capete tmp pentru a invata lectia de viata a aeesteiepoci. Vrea foarte mult, dar nu poate, deoarece parintii, prill intermediul carora dorinta luis-ar fi putut indeplini, nu-i dau posibilitatea sa apara. Ei nu ~tiu acest lucru pentru ca nuinteleg viata. Ace~tia - barbatul ~i femeia - au obosit sa tot a~tepte un copil, aeesta fiindscopullor suprem in viata. De dragul lui ar fi in stare sa sacrifice orice. Oricat s-au straduit,minunata lor dorinta nu s-a implinit. Nu au facut ei, oare, totul pentru ea prnneu! sa poataaparea? In comparatie ell altii, la ei copiluI ar fi avut 0 viata ca in rai. Dorinta lor estebuna, dar daca nu are masura este periculoasa - ei nu ~tiu ea 0 viata ca in rai poate aveadoar un idiot. Copilul nu vrea sa se nasea idiot, el va a~tepta ~i, prin neaparitia lui, ii

211



Luule Viilma va face pe viitorii lui parinti sa inteleaga ca nu au nevoie de 0 viata lips ita desens, irationala. Acest spirit este suficient de def?tept sa nu imite ca 0 maimuta gref?elileparinti10r f?i sa devina proprietatea lor. Stie ca acum el sHipa.ne~te situatia. Sentimentulpropriei demnitati, capatat in vietile anterioare, nu ii da VOle sa se nasca ca a marionetatara creier, doat pentru distractia parintilor. Nevoia lui de a trai viata reala cantaref?te maimult dedit stralucirea falsa a unei vieti frumoase. Aceasta este problema familiilor fadcopii, vazuta de pe pozitia copilului. In realitate, copilul insu~i stabile~te cand sa apara laparintii lui concreti ~i prin venirea sa sa le arate cat de adevarat sau de fals esteadevarullor de viata. Copilu! vine pentru a fi opusul parintilor, in masura in care reu~e~tesa invete in decursul vietH sale. EI este limitat de factorul timp al vietii fizice. Niciu..'1spiritnu-~i va asuma 0 sarcina mult prea nerealista. El poate spera Ia mai bine ~i sa nu-lobtina, in prineipiu ~tie rnsa ca dorintele lui sunt realizabile. Grice spirit ~tie di soarta lui afost prestabilita de vietiIe anterioare, dar simte f?iel nevoia sa-~i Indrepte gre~elile. in cemasura va reu~i sa atenueze loviturile sortii, depinde de priceperea lui de a trage dh'1eleconcluziile necesare. Daca pruncul ar aparea la ni~te parinti care viseaza la un bine multprea mare, el ar trebui sa devina foarte rau In acceptiunea comuna. El nu dore~te acestlucru ~i niei nu meritii. a~a ceva. eel care merita, va apare ~i ca el vor fi tot mai multi. eeicare nu au copii trebuie sa inteleaga ce este bine pentru ei ~i sa inteleaga ~i faptul canazuintele lor spre un bine excesiv de mare este un obstacol pentru copil.

212



Alunga raul din tine Uitati-va la oamenii care au un necaz ~i vi se va confirma acestadevar. Doar foarte putini va vor fi sincer recunoscatori, dad ii ajutati sa se ridice. I~i vor continua calea incercfmd sa inteleaga motivele caderii lor. Majoritatea insa vor incepe sacaute vinovati ~i nu VOl' vrea sa inteleaga ca acuzand pe altE, in realitate se acuza pe ei.Ei nu ~tiu sa multumeasca din suflet celui care le-a sarit in ajutor, se gandesc numai cumsa-l pedepseasca pe vinovat. Trebuie sa incepem sa intelegem ca raul este pentrufiecare un obstacol scos in calea vietH lui, este obstaco, lul personal seos in cale numaipentru el. Aceasta este nefericirea lui pe care el este chemat sa 0 transforme in fericire.eu cat este mai multa nefericire, eu atat ar putea sa fie mai multa feddre, doar daca am~ti sa intelegem viata. Ne deruteaza faptul ea invatam odata cu toata omenirea aproapeaceea~i lectie, mra de care drumul s-ar inchide. Fiecare are insa teama lui individualarara de care nu va face nimic. Asemanarea ne ispite~te sa avem aceea~i masura caceila1ti pentru ca a.;a este mat u.;or. Inca nu am invatat sa ne vedem pe noi in~ine. ~iastfel evaluam totul pe scala "bine-rau" indiferent ca este yorba despre un obiect, un om,familie, guvern sau stat, mra sa intelegem ca toate acestea sunt imagine a in oglinda aneintelegerii omului de catre el insu~i. Spunem despre tari: daca sunt foarte dezvoltateeconomic - este bine, daca sunt in curs de dezvoltare - este rau, dar nu suntem capabilisa intelegem adevarata lor problematica. 1'/laimult, cel care are 0 situatie materiala buna,se considera mai bun decM ceilalti, iar cel care este mai sarac, de buna voie se enumerael insu~i printre oamenii de categoria a doua. Omul e mcut sa gre~easca. 215



Alunga raul din tine Am varbit mai sus despre dilatarul ee merge pe drumullin a1 vietii ~i,mra sa aiba habar de nimie, zfunbe~te dnd ii apare in fata a prapastie. Abia dupa ee aajuns la fundul ei ineepe sa inteleaga de ee a aparut pe lumea aceasta. I-a fost dat sa fiecan~tient ca a aparut ca, prin durere, suferinte ~i maarte sa faca din rau bine. Raulexista. Dadi n-ar fi, n-ar fi nici binele. Gre~eala lui consta in faptul ca nu a vazut rautAceasta gn~~eala trebuie indreptata. Naivitatea, campartarea capilareasca, negarearaului, refuzul de a avea de-a face cu raul, taate acestea due la fundul prapastiei vietii.

Cine iese singur din prapastie, acela a dobandit inte1epciune. eel care este ajutat sa iasii,va cadea din nou, deoarece nu a inteles motivul diderii.Cel mai mult ma deprima faptul ca omul nu intelege viata. De exemplu, din darinta de aajuta, a cansultam pe 0 tanara femeie care nu demult fusese operata de cancer la san.Dupa intelegerea ei, ea era intruchiparea bunavaintei intrudt la nimeni ~i nicaieri nuvedea ceva rau. Acesta este cuvantul - nu vedea. Si nici nu vrea sa vada. "Doctorii m-auajutat, daca se strange latul ma Val' ajuta $i in continuare" - parca vaia sa spunazfunbetul neajutarat ~i sarcastic al femeii. ,,$i la urma urmei tali oamenii sunt muritori" -roste~te ea aceasta sintagma demanetizata, dar nu e can~tienta de sensul ei, deaarecenu este capabila sa inteleaga ca se refera ~i la ea. "De ce vreti sa-mi puneti eticheta deam rau?" - este tot ce a retinut ea din discutia naastra. Taate staruintele mele s-au lavitca de un zid. Femeia aceasta nu suparta sa fie abligatii §i discutia mea a punea 217



Luule Viilma intr-o situatie in care trebuia sa suporte - acum va fi nevoita sa inceapa sagandeasca. A fast dezamagita de mine. Se a~tepta sa inta.lneasca un tamaduitor cuinima buna ~i cand colo ... Zambetul intelegator, binevoitor al unei persoane politicoaseplus 0 rezistenta interioara foarte putemica, asemeni unui zid de beton, adunate, dau unmare zero. Este foarte greu sa-l faci pe om sa vada ce e TaU la el. Pentru ca el vrea catotul sa fie bun. Negarea raului nu este ca jocul de-a baba oarba cand nu sesizezi caexista un pericoL Este pura copilarie. Copiii sunt invatati sa cunoasca viata - sa-~idezvolte gandirea pomind de la experienta pentru ea sa creasea oameni valoro~i. La~coala nu se invata ins a acest lucru. Procedeaza cu eap acei parinti care dau eopiluluiposibilitatea sa se loveasdi de greutati, in limitele puterilor lor. Parintii care pretuiescintelepeiunea vietii, ii invata pe copii, cu severitate, dar cu dreptate, pentru ca viata sa nu-i invete cu ~i mai mare severitate. Omul trebuie sa ~tie din timp ce se cere de la el pentruca sa-:;;ipoata dezvolta capacitatile. Parintii care se iubesc ~tiu care este limita ce nutrebuie depa~ita ca sa nu se extenueze copilul ~i 11opresc la timp. Nu-l vor mana de laspate pe copilullor, ~i a~a con~tiincios, de dragul gloriei ~i onoarei. Parintii care se iubescnu-l vor rasfata niciodata peste masura. Subcon~tientulle va spune care este limita pentrua nu cadea in extreme, deoarece pe ei nu Ii mana setea de ca~tig. Ace~ti parinti nupretind un comportament demn, pentru ca ei in~i~i au din pUn propria demnitate - eitraiesc ~i Ii lasa ~i pe copii sa traiasdi. Un parinte demn nu-~i va obliga copilul sa traiascacum Ii porunce~te el, ci Ii va spune: ..Asculta, dragul meu, am §i eu defectele mele , 218



Luule Viilma femeile viseaza scopuri mimmate, iar barbatii idei. Stabilirea unor obiectivenerealiste, adica prea mari, duce la sufednle fizice.

Cine i~i stabile~te drept seep mi~carea pe drumul "ietii, l.mde va exista totdeauna ziua demaine cu binele ~ieu raul ei - ~i raul trebuie indreptat in fiecare zi - acela va fntruchipa mi~carea. Comoaralui cea mai de pret va fi rntelepciunea vietii.

Cine i~i va fixa drept seep sa debandeasca, fie

de

bunuri spirituale sau materiale, acela lncepe sa se grabeasca ~i nu va baga de seama cascopul se va mi~ca odata eu el, adica nn va dobandi niciodata ce a dorit. Chiar dacadobande§te ceva, niciodata nu va fi ace! ceva care Ii trebuie lui, dorintele crescproportional eu graba pana cand corpul va fi oprit din goana lui de boli, pentru ca, Insfar~it, omul sa-~i gaseasca timp sa mediteze. Traim intr-o lume materiala in carebiirbatul ~i femeia pot sa constituie un tot unitar eu contururi materiale, dar in esenta safie 0 mi§care tara de sfar~it. Barbatul merge inainte luminand drumul ca 0 raza de lumina.EI se grabe~te, aceasta este firea lui. In urma lui vine femeia. Ea se uita in jur sacerceteze situatia, iar el, din cauza ei, e nevoit sa-~i incetineasca pa~ii. Daca n-ar fi a~a,in graba lui, barbatul s-ar rani mortal. In zare se profileaza lectiile de viata ale omenirii,mari ~i mid, pe care aceasta pereche Ie va intalni in drumul ei. Pentru a mtelege totultrebuie sa se grabeasca incet. Unul vede in adancime, celalalt - in latime. Iubirea Ie vastrange intr-un tot unitar unde fiecare lucru~or l~i va oeupa loeul euvenit. Intelepeiuneade viata a aeestor calatori consta in rabdare, nu in suferinta. Scopullor este viitorul. Eisunt oameni, nu sunt rngeri,~i acest lucru 11~tie eel220



Alunga raul din tine care merge in urma lor - copilul care va aparea curand pe lume. Prinparintii lui copilul va afla ca tot ce exista pe lume este necesar. El va lncepe sa Inteleagaca chiar ~i un gand oarecare, ne mai vorbind de fapte, are doua fatete - una buna ~i unarea. Simrul responsabilitatii, care mi~ca omenirea Inainte, poate sa-llngroape pe omatunci cand devine peste masura de mare. Frica ii da omului senzatia de pericol, un felde instinct de conservare. Dadi frica cre~te peste masura, ea atrage raul care distruge.Pentru a invata lectiile civilizatiei actuale, omul trebuie sa fie pregatit de lupta. Aceastastare este asigurata ~i este reglata de catre rautate. Amplificandu~se, rautatea11distruge ~i pe el ~i pe a1tii. Invatand sa vada totulin unitatea binelui ~i raului, omul vacapata echilibru, sanatate ~i fericire.

Fericit poate fi numai acela care i~i indreapta iubirea sufleteasca catre tot ce exista. CafreUnitatea 811premiL Catre Dumnezeu.

Copiii se nasc dintr-un sa:ndCand eram tanara, a~a credeam. Mai tarziu, dupa c ~ am studiat cu seriozitate medicina,nu mi-am schimbat parerea. Nu aveam nevoie de alt adevar. Acum vreo zece ani setaceau glume pe seama unui filosof rasaritean care in invatatura lui spunea ca sarutuleste forma cea mai intima a iubirii. Pe vremea aceea nu aveam 0 parere proprie, dar acum pot sa splm ca avea dreptate.

221



Luule Viilma Cum pot sa afirm acest lucru? M-am convins, tratand femeile mra copii.Femeile din prima grupa au ramas gravide imediat dupa prima consulta!ie. Le-am explicatgrqelile din modul lor de gandire, din cauza carora in subcon~tient s-a fixat urmatorul modde a pune problema: oricum nu 0 sa am copii: eu sunt 0 mama rea, copilul se va na.;tebolnav: nu am condi{ii materiale sa fl cresc, de aceea nu-l doresc, trebuie sa a.;teptvremuri mai bune etc. Toate fricile actioneaza asupra unei portiuni din corp, blocandu-ienergia ~i copilul nu poate fi conceput; chiar daca este conceput, el nu se poate dezvoltatara energie ~i odata cu prima menstrua!ie parasqte uterul. Lucrul eel mai important estesa ~tii sa iube~ti ~i sa speri in gandirea sanatoasa a barbatului in probleme economice.Le-am convins ca in so! trebuie vazut binele. Dupa cateva zile sau saptamani ele auramas insarcinate. Femeile din cea de a doua grupa au ramas insarcinate dupa ~ase luni.Mai intai ele au trebuit sa trateze procesele inflamatorii ~i consecin!ele acestora. Tottimpul am spus apasat ce este mai important - iubirea face minuni. Recunoa~te ca aiganduri rele, elibereaza-te de ele ~i iube~te ~i atunci totul va fi bine. Am atins struna dinsufletullor, care In subcon~tient deja vibra. Majoritatea au avut 0 sarcina normala. Doar cateva au pierdut sarcina - erau femei autoritar~, isterice, mra sim!ul maternita!ii. Prinplecarea lui, copilulle-a dat de Inteles di se teme de 0 astfel de mama ~i prefera sa seduca. lmediat a venit intrebarea: "Dar spiritulinteligent al copilului prevede totui. Atunci dece sa mai apara, in ge1jf.ral vorbind? "'7'-.)

222



Alunga raul din tine Spirite1e au 0 nevoie imensa de a capata intelepciunea vietii fizice.Dar, J:ntrucat omenirea J:mpiedica mersul natural al vietii prin anticonceptionale, ele auposibilitati de alegere extrem de reduse ~i acest lucru Ie obliga sa se grabeasca. SpiriteleJ:nvata, din lipsa de experienta gre~esc ~i aceasta lectie injumatatita ~i dureroasa Ie vinein ajutor. Ele spera in mai bine, dar 0 mama care i~i gase~te timp pentm a-~i schimbc~modul de gandire numai pentru a ramane insarcinata ~i dupa aceea redevine aceea~i,11sperie pe copil. Majoritatea celor plecati erau bliieti ~i n-au sup011at setea de ca~tig amamei ~i agresivitatea ei fata de sexul masculin. Majoritatea femeilor modeme apeleazala simtul de responsabilitate al barbatului, pentru ca ele poarta sub inima copilul acestuia~i de aceea sotul este obligat sa-i faca toate capriciile. Copilul, care nu vrea ca tatal sausa fie umilit din cauza lui, pleaca. Pentru copil, iubirea este libertate ~i mai degraba sesacrifica el, decat sa faca pe altul sa se chinuie in sclavie. Din cea de a treia grupa facparte femei cultivate, inteligente, intelectuale. Adesea sunt femei de afaceri. Ca toatecelelalte, ele se impart in doua categorii. Pentm unele munca e mai presus de orice, nusuporta barbatii afemeiati. Timpul inseamna bani. Gandurile sunt date pentm a face bani,nu-i ~a? Copilul ~i mentalitatea de consumator nu sunt compatibile. Nimic de valoare nupoate fi creat in graba. Copilul ~tie ca, daca s-ar na~te din astfel de parinti care gonescorbe~te dupa bunuri materiale, el de fapt ar ramane tara parinti ~i de aceea nici nu vine.Din cea de a doua categorie fac parte femeile servile ~i rabdatoare. Sarcina ~i succesul -e bine, dar vocea interioara Ie spune ca un copil ar fi ~i mai bun. Comunicand cu 223



Luule Viilma spiritul viitorului copil, femeia afla de la el ce defecte are. Pe unele Ie invatasa fie echilibrate, pe altele sa cedeze; Ie invata ori sa faca prajituri, ori sa tricoteze, ori Ieinvata sa iubeasdi pe viitorul tata, sa-~i corecteze gre~elile etc. Multe dintre ele au avutmai multi parteneri ~i asta nu-i place copilului nenascut, pentru ca el vede ca mama luiinca nu a invatat sa iubeasca pe tatallui. Si a~a mai departe. Femeile ra:man uluite. Elenu considera ca defectele lor sunt defecte. Spiritul copilului spune ciar ca 0 astfe1 defemeie nu s-a maturizat pentru maternitate. Pe femeie 0 fac femeie sentimentele. 0domni~oara naiva inca nu este femeie. 0 femeie de afaceri care se gande~te la afaceriprofitabile deja nu mai este femeie. 0 tanara indragostita, care iube~te pani'i ~i defectelealesului ei, poate foarte u~or sa ramana insarcinata. Daca i s-ar permite sa nasca. Dinpacate, parintii, indignati, ii cer intrun glas sa scape de copil. Sarcina simbolizeazamaterializarea iubirii. Daca femeia ii daruie~te bfubatului iubirea ei sufleteasca, barbatuleste capabil sa-i dea femeii dragostea fizica. Si atunci, in femeie se deschide iubireafizica, iar in barb at se treze~te dragostea sufleteasca.

Organele genitale sunt formate din tesut moale, prin aceasta de exprima esenta mamei -modul ei de raportare fata de lume. Subliniez. Chiar daca sanatatea tesuturilor moi alefi.ecarui om depind de mama, el, omulj stabile~te dadi i~iva amplifica sau mic~oranegativitatea mamei.Tot ce exista este 0 unitate a contrariilor, deci orice intreg are 0 parte feminina ~i unamasculina. 224



Alungii riiul din tine Sarcina se dezvolta in uter. Uterul ca intreg se relationeaza simboliccu mama = matemitate. Cum este uteml a~a este ~i mama. $i a~a yeti fi ~idumneavoastra ca mama. Jumatatea stanga a utemlui exprima atitudinea mameidumneavoastra fata de sexul masculin, Jumatatea dreapta exprima atitudinea fata desexul feminin. Peretele anterior al uterului exprima viata sentimentelor mamei, pereteleposterior exprima forta voin!ei ei. In partea superioara a uterului sunt concentrateproblemele legate de viitor ~i de spiritualitate, in partea inferioara - problemele legate detrecut ~i de economic. Respectiv, stare a cavitatii uterului exprima ga"ldurile ascunse alemamei. Lupta Inver~unata pentm viata ~i de asemenea fU~inea ~i rautatea din cauzasexualitatii copiilor se exprima in uterul fiieei sub forma unei noi formatiuni care vasangera, daca mama va continua sa lupte, ~i va sta in stare latenta, daca mama nu vavrea sa auda nimic despre problemele fiicei ei. Dar daea mama este inchisa in ea, i~iascunde ne~tiinta ~i ru~inea, iar fiica amplifidi in ea aceasta trasatura de caracter, fiicei ise va intrerupe ciclul menstrual. Simtul exagerat al maternitarii este 0 feminitateexagerata, sau 0 emotivitate exagerata, sau acumularea unui surplus in uter, adicaaparitia tumorilor. Cu cat maternitatea exagerata este mai evidenta, eu atat miomul vacre~te in afara provocand a9a-numitele noduri pe picioare. Cu cat matemitatea exagerataeste mai aseunsa, adica eu cat femeia are mai putine posibilitati de a-~i manifestamaternitate a, cu atat mai mare va fi tumora care va cre~te in eavitatea uterina. In timpulsarcinii, locul uncle se fixeaza placenta arata en ce se hrane~te de preferinta copilul.Daca placenta se prinde de peretele anterior al utemlui - copr1 nl se hIane~te 225



Luule Viilma din forta sentimentelor mamei, dadi se prinde de peretele posterior - fortavointei mamei este mai puternic dezvoltata. Daca mama considera ca in educatia capiilor canditia cea mai importanta este bunastarea materiala ~i pentru asta ~i ea ~i sotul eiinvestesc toata ziua, fara sa se gandeasca la cerintele suflete~ti ale copilului, placenta seva prinde in partea inferioara a uterului ~i pentru na~terea copilului va fi necesaracezariana. In caz contrar ar putea muri amandoi. In conditiile actuale, Iocul de prindere aplacentei se stabile~te prin diagnosticare ecografica. Prin indreptarea modulU1de gandirese poate modifiea pozitia incorecta a placentei. La organele genitale ale femeii, ca sistemunitar, partea feminina este reprezentata de trompa, iar partea masculina de ovare.Starea lor poarta informatii foarte importante despre influenta pe care mama tinde, princonceptiile ei de viata, sa 0 aiba asupra membrUor familiei: - sanatatea trompei drepte nespune ce relatii vrea sa vada mama intre fiiea ei ~i sexul masculin; - sanatatea trompeistangi arata ce relatii ar vrea sa vada mama intre fiica ei ~i sexul feminin; - sanatateaovarului drept arata care este atitudinea mamei fata de fiul ei; - sanatatea ovarului stingarata care este atitudinea mamei ei fata de toti barbatii, inclusiv sotul ei 9i ginere. Dacaorganul este indepartat chirurgical, aceasta ne arata 0 atitudine negativa a marnei, carela fiica s-a amplificat ~i, ca unnare, negarea in gand S-Ll transformat in negare materiala.Sarcina extrauterina apare atunci ca.nd femeia nu dore~te sa Imparta ell nimeni capilul.Vorbe9te gelozia ma-

226



Luule Viilma afara timpului ~i spatiului obi~nuit. In ovarul drept se vedea un ovul maturat.Trompa s-a apropiat de ovar, ca de 0 tanara frumoasa. Capetele franjului au cobonlt cani~te degete pe suprafata ovarului ~i tromp a s-a btarit a~teptand ca ovarul = barbatul sa-~i faca treaba. Era ca un fel de munca individuala, ca:nd fiecare i~i face partea Iui.Capsula ovaruIui a incremenit de spaima, s-a incordat ~i presiunea ei intema a inceput sacreasca. Suprafata ovarului a il1ceput sa se IUpa sub presiunea intema ~i sa expulzezeovuluL Speram sa vad cum ovulul intra in trompa, dar spre uimirea ~i amadiciunea mea,ovulul eliberat, impreuna eu lichidul care 11inconjura, a alunecat pe Ianga. Trompa nu aobservat - era interesata de altceva. Eram uluita. Organele lL'1Uia ~i aceluia~i corp secomportau C3. ni~tc persoane straine sau, eu alte vorbe, femeia ~i barbatul din el secomportau ca ni~te straini. Ce insernna acest lucru? Trompa ~i ovarul drept arataurelaliile reci dintre femeie ~i fratde ei. Ea nu invatase sa se poarte tandru eu fratde ei, nuinvatase, prin fratde ei, sa fie femeie. La aceasta femde nici trompa stanga nu seapropiase nki ea niciodata foarte mult de ovar ~i toate ovlliele se indreptau spre cavitate aabdominala ~i piereauo A~a erau ~i relatiile femeii eu tatal ei - reci ~i instrainate. Mamaacestei femei nu ~tiuse sa-~i iubeasca sotu1 ~i de aceea atmosfera din tamilie era reee~i calculata. Fiica ei nu §tiuse sa~~iiubeasca taun ~i fratele ~i nici Mrbalii in general. Eanu ~tiuse sa devina un tot unitar eu barbatul. In timpul ovulatiei, expulzarea ovululuiseamana la aceste femei ell 0 explozie, ceea ce poate auce la hemoragia ovarului ~ifemeia ajunge pe masa de operatie.

228



Luule Viilma em. Este a trompa sanatoasa a unei femei sanatoase. i~..m. privit in spiritcum saruta femeile care nu au capli §i dnd Ie-am descris ce anume 'lor ele sa spunasotului prin sarutullar, au fast foarte mirate. Cel mai adesea, sarutul exprima obi~nuin!a,a~teptare, dezamagire, iudarjire, deznadejde, ordin, obligatie, respingere, simtal datoriei,saturatie, aer glumet, imitarea sceneIar amoroase din filme. In relatiile matrhnoniale,devenite banale, merge ~i fara saruturi. Se poate face sex 9i fara ele. Priceperea de asaruta porne~te din copilarie ~i, indiferent de sex, exprima, iubirea sufleteasdl. A devenitfoarte Ia moda sa fad sex fara iubire. Se ... ~ 1 1 poate apl1ca 0 crema pe b uze, se pOT.unge organele sexua!e, se poate face capil in eprubeta, dar nu este normal. Corpulspiritual $i carpul fizic a1 omulni au nevoie sa fie coreet hranite. Secretiile naturale. careate sUi0 functionare corec, ,,, ta a carpului, trebuie sa aiba posibilitatea sa ias,'L In cazcontrar, ele devin nocive. Toate mijkJacele posibile de stimulare artificiala, de9i potprovoca ernotii, nu pot Insa sa contribuie 10. 0 iegatura naturaHL Daca femeia are 0atitudine extrem de nega~iva fata de sex ~i 11evita eu spaima, pentru ca a avut 0experienra m> pHicuta, este ca ~i cum de fiecare data sotul ei ar camite un viol. Maidevreme sau mai tarziu, sexul :tara iubire va provoca uscarea mucoasei organelor sexuale externe ~i a vaginului, ceea ce va pricinui chinuri mari. Daca 111 neputinta ~i inantipatia ei, femeia incepe sa-1 urasca pe sot ~i sa-i doreasca raul, i se va dezvolta unCMeer la organe1e sexuale exteme. lar vaginita fiicei ei - eontractia spasmodic a avagillului - Ii poate afecta aeesteia capacitatea de a-9i trai viata sexuala ~i 0 poate privade fericirea matefI1Jtatii. Cn atat mai mult eu cat 0 astfel de mama, sub 10z1ncamo230



Alunga raul din tine Daca femeii ii place foqa masculina primordiala, ea va atragebarbatu1-at1et. Daca femeii ii plac barbatii voinici, dar are 0 experienta trista in legaturaeu ei, ea nu se va marita niciodata eu unul ca ei ~i daca 0 va face, se va cai dealegereataeuta. Daca femeia simte 0 senzatie de neajutorare, de frica fata de slabieiunea ei ~idaca din aceasta cauza se teme sa nu se aleaga eu un sot slab, ea va avea parte de unsot slab In aparenta, a carui forta va cre~te ~i se va manifesta ~i exterior, cu conditia caiubirea sotiei sa depa~easea frica. Nidal} barbat nu este slab din cauza staturii. Fortabarbatilor mid de statura consta in intuitie, un bun-simt genial ~i foqa vointei. Barhamlcapata forta datonta iubirii ~i respectului manifestat de sotie. Daca femeia dispretuie~te ~iura~te barbatii mici de statura sau barbatii pre a sensibili, ea va avea parte de marisuferinte de la un astfel de sot. Rautatea femeii va distruge in el ceea ce ea ura~te la el.Ca 0 concluzie, gandindu-se la viata care a trecut, femeia va da din mana dezamagita ~iva spune: "Ah, totdeauna a fast a~a!" Cat dispret, cat refuz de a-§i vedea gre§elile se aflain aceasUi nefericita femeie! $i ce rautate otravita! Dar asta poate vedea doar unobservator din afara. Barbatu!, devenit supus din cauza caracteru!ui autoritar al mameiIui, cu greu se hotara~te sa se apropie de sotie, fiindca se teme sa nu auda din gura eisentinta la moarte: "Nu te iubesc. Nu am nevoie de tine". Experienta capatata In casa nuIe permite tinerilor sa se cunoasca mai bine. Sotul se apropie de sotie pentru ca ea sa-1fadj. barbat, iar ea a~teapta ca el sa 0 faca femeie. Frica - pe mine nimeni nu ma iube~tenu-i permite femeii sa iubeasca barbatul, iar barbatu1ui sa se apropie de femeie ~i sa-~iexprime senti233



Luule Viilma mentele tare ~i eu autoritate, a~a cum a~teapta ele. Nici el, nici ea nu ~tiuca prin gandurile lor ~i printr-un comportament eontrar dorin!elor ~i inc1inaliilor lor, i~iprovoaca suferin!a. Ei nu ~tiu ca barbatul ~i femeia se manifesta diferit in toate ~i diaceste contrarii pot deveni un tot unitar, gratie cedarii lor reciproce. Apare prima deceptiereciprodl ce va cre~te cu timpul. Ferneii nu-i place un astfel de barbat, iar barbatul nu arefor!a pentru iubire, . Primul organ de sim! sunt urechile. Ea vrea sa auda ca lumea arenevoie de iubirea ei. In realitate insa, eorpul ei vrea sa auda cum iubirea trece prin ~i dintot corpul ei in corpul barbatului. Acest transfer este insotit de un susur. Acest susur Iicople~e~te pe cei care se iubesc, iese din corp ~i se indreapta spre infinit. Astfel seproduce unirea in spirit. Tacerea lui tandra spune femeii: "Tu e.}tifemeia iubita de unbarbat .}i asta te face femeie n. Pentru ca aceste cuvinte sa fie auzite este nevoie delini~te. Treptat femeia i'ncepe sa simta ea se streeoara eu totul in barbat. Nu vrea saauda nimic, chiar daea se spune ceva, pentru ca ea vrea sa auda cum se scurge inbarbat iubirea ei. Nici nu e nevoie sa auda ceva, pentru ca ea, femeia, a auzit ce era maiimportant - iubirea. eel de-al doilea organ de sim! sunt ochii ~i de aceea barbatul iube~teeu oehii. El vrea sa vada adevarul. Pentru barbat este foarte important sa auda ~i savada ea e nevoie de iubirea lui, ea iubirea lui Ii daruie~te ferieire femeii. Nu este delocIntarnplator ea intre organe1e de auz, vaz ~i iubire se afla organul comunicarii - gatul.Indiferent de sex, scurgerea adevaratei iubiri se face prin chakra comuniciirii. Pentrumajoritatea oamenilor, viata familiala depinde de priceperea lor de a-~i exprima iubireaprin cuvinte, pana cand vor ajunge sa Inve!e sa-~i citeasca gandurile. Daca

i

234



Alunga raul din tine Insa barbatul simte ca este obligat sa vorbeasca, nu mai este liber iniubire. Frica de a fi In~elat in iubire este foarte mare, atM la femei cat ~i la barbali. Fricaatrage ace! ceva care 11sperie pe om ~i euvintele frumoase aiei nu mai sunt de folos. Ineel mai bun eaz, abia peste mulli ani omul va intelege ca aeeste cuvinte nu au fost dedtemotii. De obicei, eu Ie spun femeilor: " Cum poole sa va spuna soful ca va iube,'lte, dacael intr-adevar va iube~te?" Cuvintele exprima doar emotii. Eliberati-va de rautate ~i despaima ca nimeni nu va iube.Jte ~i atlmci yeti intelege. Barbatului i-a fost dat mlul devinovat, femeii - rolul de acuzator. Chiar dadi femeia nu se hotara~te sa-~i exprimeparerea ~i in loc de asta se pripe~te ~i face nazuri, oricum influenteaza sexualitateabarbatului pentru ca subcon~tientul fixeaza arice umilinta in cea de-a doua chakra. Ceeste in barbat de la mama sa atrage acela~i lucru in sotie. Compozitia ~i viteza dedeplasare a fluidelor din corp depind de functionarea inimii ~i,prin aceasta, de sentimentulde vinovatie. Daca acest sentiment cre~te, t1uidele se ingroa~a. Aeela~i lucru seintampla ~i cu sperma. Ca urmare, eantitatea de sperma seade. Pe masura ee spermase ingroa~a, mi~carea spermatozoizilor se ineetine~te pana Inceteaza total. Treptat,spermatozoizii incep sa moara. La inceput Ii se modifidi forma, apo! Ii se atrofiazacoditele ~i in final se descompun. Disperarea barbatului ~i rautatea pe propriul corpaccelereaza acest proces. a astfe1 de sperma nu este buna pentru fecundare. Aceastaimpotenta ascunsa se va dezvolta, mai devreme sau mai tarziu, in incapacitate de a avearelatii sexuale. Erecria membrului depinde de modul cum circula sangele 235



Luule Viilma In organele genitale. Arterele inseamna femeia. Membrul incepe saslabeasca atunci cand sangele care I-a irigat trece in vene. Venele insearnna barbatulcare are satisfactie din implinirea dorintelor femeii. Prin urmare, functionarea organelor sexuale masculine depinde in totaiitate de modul cum se manifesta femeia in biirbat. eualte cuvinte, functia sexuala a fiului este determinata de atitudinea mamei fata de tatiHsau. Daca mama se comporta ironic fata de insu§irile sexuale ale so!ului, testiculele nucoboara. Baiatul care se teme sa-i arate marnei sale podoabele Iui barbate~ti - daca 0 sarada de el? - ramane eu testiculele necoborate. 0 mniIin!a traiHi intr-o viata anterioara,sau invers, umilirea sotului poate deveni 0 datorie karmidi ce va trebui pUitita. Ferneiacare rade de biirbatul ei, l§i directioneaza preaplinul de iubire ditre fiu §i prin cocolo~ireaIui excesiva poate sa-i sperie fiinta Iui masculina pana intr-acolo incat el sa aiba organegenitale anormal de mici. Mama care 11mangaie eu tandrete pe bebe1u~ pe funduletulgol este chiar iubirea. Iar mama care se jeneaza de insemnele sexuale goale alebiiietelului ei, 11poate speria pe copil pentru toata viata. Frica tine cre~terea pe loc,rautatea 0 mare~te - aceasta regula se aplica la toate. La barbatii activi ~i agresivi,membrul ~i testiculele sunt mai marl decat la biirbatii tematori ~i mode§ti. eel care devinel11saexcesiv de agresiv se va imbolnavi. Barbatul, care chiar ~i in deceptiile lui sexuale -cauta vina la femei, - gase§te ca femeile sunt vinovate, - este convins ca femeia estevinovata, - considera ca toate femeile sunt la fel de rele, 236



Alunga rCiul din tine

- simte di din cauza aceasta este nevoit sa sufere, se alege cu 0 inflarnare a organelor sexuale. Dad\. rautatea se amplifica, apare 0 boala mai grava. La baieli, bolile viroticedau adesea complicalii la organele genitale. Dadi mama nu se poate descurcaprin oricarealt mijloc cu taHH Iui, ea, prin cuvinte sau ganduri, n va lovi mai jos de byau -in locul eelmai vulnerabil pentru biirbat. Felul r[mta!ii materne determina natura complicatiel: - creion- rautate din neputinta, - varsat de vant - bucurie r[mtaeioasa (la neeazul altuia), - grip a -depresie. Cu cat rautatea este mai mare, eu atat boala este mai grea. Daca parintii secearta ~i i~i varsa rautatea prin tipete, pe copillneepe sa~l doara gatul. Cu cat se vadepa~i mai mult masma, cu atat mai putina rautate se va arde In timp ce ei se cearta ~icu at<ltmai mult boala se va compliea. Rautatea provocata de excese provoaca edeme.Dintre bolile care duc la eomplicatii, cea mai grava este, din acest motiv, oreionul,deoarece eel care se simte infrfu1t nu este capabil sa se elibereze de rautate.Invingatorul devine, p, in victoria sa, marinimos, in timp ce invinsul aduna in el rC:'ltate,a~teptand un moment prielnic. Cereti iertare corpului ca n-ati ~tiut sa-l ajutati la timp, can-ati ~tiut sa va identifieati lecliile de viatit Iertati gre~elile marnei ~i tataluidumneavoastra.

237



Luule Viilma

p,y-pmpru din viatd Examinam odata anatomia ~i fiziologia unei femei :tara copii. Mi-aatras atentia un aspect oarecum neobi~nuit. De regula, femeile nu ~tiu sa iubeasdibarbatii, dar, 1a aceasta femeie, ovarul stang era ca un barbat caruia ii place viata ~imunca, baiat bun ~i muncitor la prima vedere, dar care n-a vazut femei. Trompa stangaera ca 0 femeie trista care 11prive~te melancolic pe tata1 ei. Tatal este urmarit euvigilenta de mama ei, in aparenta 0 femeie de mare moralitate, dar in esenta geloasa. Ampatruns eu privirea in ovarul fiicei ca sa-l vad pe taUil ei. Primind 0 edueatie foarte severa,]a maturitate e1 a devenit un om minunat din toate punctele de vedere ~i respectabil, dar pe soria lui 0 deranja ceva inexplicabil, care pe nesimtite se transformase in gelozie. Eanu ~tia sa spunEI. a sotul ei Ii refuza iubirea, deoareee nu mai avLlsese 0 c experien!aasemanatoare eu alti barbati. Fiind oameni cuviincio~i, amandoi s-au cufundat in treburilelor. Femeia a inceput sa se fereasca tot mai mult sa iubeasca. Sensu1 vietii devenisemunca, copiii fiind dej a nascuti 1a vremea aceeb.

Ovarul stang al fiieei era exact tatal ei, care vedea totul, ~tia totul, dar nu-i dadea pringand sa priveasdi in el ~i sa scoata de acolo ce este mai pretios dedt orice in via!aiubireasufleteasca. Cand fiica lui, micuta, i se a~eza pe gemmchi ca sa-1 iubeasca, el,leganand-o, vorbea cu altcineva despre probleme mult mai importante. In aceasta familiemodel raporturile erau, in realitate, instrainate ~i incordate. Iubirea fiicei nu era necesara~i ea se invatase sa 238



Alunga raul din tine se retina, presupunand ca a~a ii face placere tatalui ei. Sotul se alegedupa asemanarea tatalui. Sarutandu-~i sotul, sotia reactioneaza cu foarte multasensibilitate dnd gandurile Iui zboara cine ~tie unde. Acest lucru 0 jigne~te. Ea simte cael nu are nevoie de iubirea ei ~i se retine, tara sa inteleaga ca trebuie sa-~i sarute sotulaltfel, cu foe, tara sa~i retina pasiunea. Sotul ei este copilul .care s-a inchis in el ~i care asuferit din cauza mamei, dar a carui incredere in femei poate rena~te in arice moment.Din fericire, sotia lui este suficient de de~teapta ~i rabdatoare. Grice efect are a cauza. Lapaisprezece ani, tatal era deja un voinic, cu un sim! al propriei demnitati foarte u~or deranit, a~a cum se intilmpla cu copiii maturiza!i prematur ~i gravi. Candva ~i-a zdrobitdegetul mare de la picior. Copilul rabdator nu a mai putut sa rabde singuratatea, aveanevoie de dragostea materna ~i de mangaieri. Mama a fost insa surda la durerea lui ~i atrecut pe lallga, declarand ea un barbat nu trebuie sa se vaite pelltru ariee Deac. Nu erapentru prima oara, acesta era stilul de viata in familie. Elli implora mamei iubirea pe care0 merita, fiind aseultator, ~i pentm ea nu a primit-o, s-a illChis pentru totdeauna in fataiubirii unei femel. Daea nu mi se da, nici n-am nevoie. Cum-neeum, 0 sa ma descure eu~i singur. Aeeasta hotarare grava ~i definitiva constituie 0 autoIini~tire pentru multioameni dezamagiti. Cercul s-a inchis. Indiferenta bunieii fata de barbati sa manifestat in !ipsa de copii a fetei baiatului ei. ~i un baiat va a~tepta mult ~i bine ca viitoarea lui mamasa indrepte gre~elile a trei generatii prin eliberarea de propriile stresun.

239



Luuie Viilma

Ghid de viatci ,Corpul nostru este un fel de ghid. Citindu-l, omul trebuie sa-~i dezvolte gandirea pentru a-I putea intelege mai bine ~i a-I utiliza corect. Cred ca ~i dUIl1..neavoastra inteati Ies dejaaeest Iucru. Indiferent despre ce parte a corpului este yorba, acest ghid ne spune unsingur lucru. Trebuie sa invatam limbajul corpului nostru. 1. Sa ne uiHim Ia m~iini.Ce nespun ele? Ne vorbesc d" espre comunlcare Mainile pornesc din corp la nivelul chakreieomunicarii ~i, prin urmare, sunt in legatura eu verbele "a da" ~i "a primi". Partea stangase eorelationeaza eu tata ~i intregul sex masculin ~i de asemenea eu economicul ~i eutreeutul. Partea dreapta - cu mama ~i sexul feminin, cu sentimenteIe ~i eu viitorul.Seheletul este tatal, tesuturile moi - mama. Dadi se imbolnavese tesuturile mal de pepartea stanga, inseamna ea mama, cu rautatea ei, s-a amesteeat in jumatatea tatalui ~iconduce aeolo dupa cum vrea ea. Daca sunt afeetate oasele din jumatatea dreapta,atunci tatal s-a amestecat in jumatatea mamei sa conduca Clh'1l vrea el. Omul poate finemultumit ~i de cat a dat ~i de cat a primit. Mama se reduce la tot. ce e de gen feminin,tarni - la tot ce e de gen maseulin. Noi am aparut pe lume pentru a indrepta partile releale parintilor no~tri. Daca nu ati facut acest lucru, Inseamna ea ati amplifieat gre~elileparintilor ~i de aceea sunteti predispu~i la 0 boala. La om, boala apare l:ntotdeauna caurmare a propriiIor lui gre~eli. 240



Alunga raul din tine Dadi in momentul de fata sunteti sanato§i, lncepeti sa va schimbatireprezentarile de viata. Negativitatea durnneavoastra va prestabiIe§te viitorul. Inacceptiunea obi~nuita, mana unui om bun ~i frumos trebuie sa aiba. degete lungi,flexibile ~i frumoase. DegeteIe flexibiIe se Indoaie eu u~urinta spre exteriorul mainii. Unom hraparet ~i interesat are palma lata, iar degetele sunt aduse spre interior ca un drlig,sa poata prinde mai u~or. Primul tip de mana este earacteristic pentm tineri deoareceuniversul gandurilor lor este deocamdata pur ~i faptuI ca nu 9tiu sa se teama excludeagresivitatea de ordin economic. eu dH setea de ca~tig cre~te mai rapid ~i eu dUrautatea acumulata in llil11ainsucceseIor este mai mare, eu atat mai rapid se modifica ~iforma mainilor. Degetele care s-au scurtat boInavicios arata ca omul face economie ellrautate, dar ascunde acest lucru, ~i ca este aVa!. Degetele dcformate ca un drlig arata 0sete de ca~tig care nu tine cont de principiile unei vieti oneste, tara derapaje. Existaforme foarte difente de modificare a aspectului mainii. In princip1u, cuvantul carecaracterizeaza schimbarea formei mainii caractenzeaza 91 particularitatile pofteirespective de ca~tig. De exempIu, daca la un om generos, generozitatea Iui este dictatade dorinta de a merita sa fie iubit, el va incepe sa fie exploatat de ceilalti. Rautatea "N-osa mai dau" ,provocata de deceptii, pe care elinsa 0 tine ascunsa, Ii va un1!i degetele,fine pana atunci, prl.1'1 formarea unor pEuri zbarcite la articulatiile acestora. lata cum unom frumos ~i generos inceteaza sa mai fie frumos din cauza aparitiei setei de ca§tig.Doar un corp foarte puternic dore~te sa~l abata pe om de la un drum gre~it. Setea deca9tig

2.:11 i..t



Alunga raul din tine tati la mama, in bratele careia ne simtea.rn in siguranta. Manadreapta ne arata comunicarea eu sexul feminin, stanga - eu sexul masculin. Uitati-va careeste distanta dintre capetele degetelor stranse ~i intinse ~i yeti intelege cat de apropiatesau de reci sunt relatiile dUlTh'1eavoastraeu oamenii respectivi. Strambarea degetelor arata de cine ati vrea sa fiti mai apropiat ~i de cine va tineti la distanta. Uitati-va lacicatrici, deformari ~i la degetele Ilpsa 9i trageti concluzia in legatl.lra ell rautatea inceputade la parinti 9i onlplificaUi de dumneavoastra. Va reamintesc, articulatia este mama care£1ce barbat din tatal dumneavoastra - un supon solid in viata. Dadl articulatia estedeformata - este rautatea mamei pe slabiciunea tatalui, care la dumneavoastra s-aamplificat. Tata este baza soliditatii vietii dumneavoastra fizice. Degetul mare flexibil ~iputemic este tatal care are acelea~i calitati. Degetul mare ramane in unna celorlaltepentru cii tatal merge, se afla pe dmm. Dar daca intindem ;>i incordam degetul aratator ~iceIelalte degete se \Tor strange in punm inseamna cii cerinlele mamei unesc familia. Aarata ell degetul nu este politicos, este un mod de a pomnci. A pomnei InSeaITI-llaingradi a libertatea cuiva. De aceea un om eu demnitate nu arata cu degetul, chiar dacamental da un ordin" El va face un semn ell mana, ca ~i cum ar oteri dreptulla alegere: "Facum e mat bine pentru tine ". Aceasta inSearrlna ca e:jti liber in lucrurile mt/runte, dar infond vei face ce trebuie pentru ca vrei sa-.ti arali parte a fa buna. Sunteti un am politicos,nu? Acum, faceti un gest ponmcitor ~i politicos ~i vedeti care deget va fi in centru. Nucumva mijlociul? Frecati-va palmele sau observati cum va spalati pe maim sau va dati cucrema. Urrnariti cum incepeti ~i cum 243



Luule Viilma tenninali aceasta operalie, claca 0 faceli repede san lent, daca 0 faceli prinmangaiere sau prin apasare, daca atingeli cu mana zona ell defecte de la cealaltIi mana~i multe altele. La feI se face ~i comunicarea dintre femeia ~i barbatui dindumneavoastra. Daca va mi;;cali mainile energic, ~i nn ave!i chef de mofturileinterlocutorului, vi s-ar putea Inchide u~a m J?-as.Daca msa mainile durnneavoastra suntdelicate ~i sfioase, yeti fi nevoit sa suferiti din cauza unui interlocutor prea energic.Umlariti cum i~i mi~ca mainile cineva care face treaba ~i va yeti convinge ca existS. 0asemanare mtre comumcare ~i mainile lul. In via!a ri:Lmfu'le ~i pentru lupta. Dadi trebuiesa 10loc viti, f6qa loviturii este comunicata degetelor dunmeavoastra stranse in pumn dedUre degetul mare - tata, care preia greutatea loviturii. Acum, stra.'lgeti purnnul repede~i :tara sa va gandi!i ~i 0 sa vedeti care este fdul dumneavoastra de a va bate. Degetulmare Ie apara pe cele1alte? Pe care? Sau el se sprijina pc celelalte? Sau §-a ascll.'1Sdetot sub celelalte degete? Dadi s-a ascuns, iertati~va tatal pentru !ipsa lui de curaj.Purrm.uI eu degetul mare ascuns este un purnn slab. Prin anaIogie yeti inteIegesem...'1ificatiilediverselor mi~cari ale mainii. Tatal i~i manifesta rigiditatea, mama -flexibilitatea. 0 rigiditate excesiva n face pe om fragi!, 0 flexibilitate excesiva n transformain rob. Echilibrullor da fo11a. Echilibrul se capaili prm iubire sufleteasdi. Daca ea nucxista, apar boli ~i se nasc copii bolnavi. Certurile dintre parinti in timpul sarcinii nu duechiar atilt de SL.'1lplu diformitati. la Dorinta du~manoasa de a avea din ce in ce mai multpoate face ca copilu! sa se nasca cu mai mnIte degete, ele fiind formate de regula dintesut moale. Iar amenintarea du~ma-

244



Alunga raul din tine noasa eu pedeapsa san setea de razbunare, provocata de invidie, sepot intoarce prm na~terea unul copil lara degete. Partea exterioara a palmei este tata,partea interioara mama. Ca intotdeaUi"1a,tatal intruchipeaza tot sexul barbatese, iar mama pe eel femeiesc. lneheieturile mainii vorbesc despre lupta ell viata. 0 lupta echi!ibrata inseamna ineheieturi sanatoase. Civilizatia actuala nu poate exista total mra lupta.La eel care traie~te ca S3. dea eu punmul, rautatea este directionata spre inafara ~i,cand se bate, traumele capatate sunt direct proportionale cu forta rauUitii lui cinstite. Celcare, sub masca de om bun, l~i ascunde pumnii la spate, de~i tare ar mai dori sfi dea unasaA mute din loc pe atacator, se va alege ell 0 boala la incheieturi. Aceasta se petrecedin cauza rautatH pe propria neputinta. Este foarte raspandit sindromul cand gentuteletendoanelor se inflameaza ~i se contracta, in afara de durerea crunuitoare, omul nu-~imai poate lI1j~~ ca mana. AeeasUi.boala spune rara ascunzi~uri: "Nu te iua la biitaie! Nuumili pe altul ridicand mana! Aduna-ji mintile ca nu cumva din prostie sa ridici mana lacineva", 1mbolnavirea mainii 11 fere~te pe am sa nu faca a crima Intr-un moment decriza suHeteasca. Cu cat mana doare mai tare, ell atilt potentiala crima ascunsa insubcon~tientul unul om bun este mai periculoasa. Articula~iile cotului caracterizeazamodul cum se mi~ca omul in viata. Via!a este sanatate, daca omul ~tie sa comunice. Unadintre caracteristicile turmei umane este necesitatea de a simti cotul cuiva. Cine estemultumit de viteza ell care merge turma sau, eu alte ellvinte, este multurnit ea seamanaeu ceilalti. simtitul comlui Ii da un sen, , , timent de Incredere placuta ~i nu intentioneazasa iasa in evidentii. Va avea articulatiile comlui sanatoase. Dar, eel..

245



Luule Viilma care vrea sa fie mai bun decat cei1alti, sa ta~neasca in rata, va trebui saaiba 0 forta sufleteasca ie~ita din comun pentm a fi in stare sa influenteze convingator tunna, sa 0 1ntread\. ~i sa ramana teamr. Turma nuva pemllte a~a u~or oii raUicite sadevina lider. Ea pretinde ca toti sa fie la fel. Ne~tiind sa gandeasca, dar dorind sata~neasca in fata, omul incepe sa dea din coate ca sa-~i fad. lac ~i de aceea articu1a!iilecotului se imbolnavesc. Daca doriri sa Ie averi sanatoase, , eliberati-va de rautatea ellcare mergeti in viata, , ~ ~ ~ d pe eel'I a 1t1. ' Impmgaw'

A

'

A

A

2. Arum sa ne uitam la pidoare. Ce ne spun ele'? In 1 b . 1 esenta~ e.f YOr6§C t·.1uespre comumcare, oar (,cJa en ot U]1 subtext economic. Jumatatea superioara acorpu1ui este feminina, cea inferioara - masculina. Daea femeia madema i~i va adaugaun plus de felninitate ~i barbatul un plus de masculinitate, nu Ie va strka, dar invers se vor imbolnavi. Daea, atuuci cand merge, omul calea pe cakaie, aceas'-' i 1 .J ta "mseamna•.•ca succesUl 1m•..•economIC pleaca ae Ja mOUll...1 de ~ l2:andire al tatei.Cine ~ 1Joarta tOCUr1 inalte.~va calea inevitabil pe varfuri ~i deci i~i organizeaz5. viatueconomidt dupa mama - adica feminin, Lectiile primite de la viala modifica modul degandire. Nu degeaba, imbatranind, fe~ meile lncep sa poarte indHtaulinte joasi'i, comada.Vor 52. se simta protejate economic. Totul are Insa a limita ~i daca femeia refuza sa-~ipuna toeuri czmd iese in luroe, aceasta renuntare la ferninitate poate fi periculoasii. Orieeremere trebuie ca, din cand in cand, chiar la adancj batraneti, sa se incalte eu pa.ntofi eutoc. Cine merge mereu in papuci, este un Infnint. Barbatul nu trebuie sa se compare ellfemeia, nu i-ar strica sa calee tot timpul pe dilctiie.>0

<0'"

"I

246



Luule Viilma Baza vietii 0 constituie mi~carea. Avem nevoie de mi~care, at§t spiritual cat~ifizic. Corpul nostru este modelul UniHitii Supreme. Unnariti-va cum calcati. Dinspre toespre varfuri, apoi un u§or zvacnet ~i pasul a fost mcut. Nimeni nu poate merge multnumai pe calcaie sau numai pe varfuri, a§a cum intr-o familie buna nu este aservitamama sau tata. Tatal este in feIul lui calcaiul pe care te sprijini, rara varf insa nu poti facelL11 pas. Degetele sunt membrii familiei - la randullor dau pasului un sentiment desiguranta §i coordoneaza mi§carea. Calcaiul da suportul, varful da directia, iar degeteleprivesc fiecare incotro poftesc §i toate lmpreuna fac un tot unitar. ~i acum incepeti saalergati §i unnariti cum vi se mi§ca talpa piciomlui. Varfurile impreuna cu degetele preiausarcina, ca 0 femeie care, ehiar daca l~i asuma 0 sarcina mai grea, ii obliga pc ceilalti saparticipe. Si ci'md varfurile obosesc, omul se sprijina pe cincaie. Ce bine e sa te sprijini pecaldi; gratie varfului, el este un suport solid pentm intregul corp. Alergatul este bun §ipentm suflet §i pentm corp. Este cel mai bun tip de sport care antreneaza intregul corp.Toate fluidele i§i accelereaza circulatia §i. procesul de insanato§ire se accelereaza §i el.Purificarea se produce cu ajutoml secretiilor de to ate felu..rile.Deosebit de importaniaeste transpiratia. Cu cat este mai multa transpiratie, eu atat mai mare este satisfactiaalergatului, pentm di se produce 0 e1iberare de rautate. Obisnuintele se creeaza infarn.ilie. Pfuintii care alear, , ga eu plaeere, imprima pbiceiul de a alerga §i capiilor lor.Invers se intampla intr-o faJTljliein care mama este Intr-o grab a continua din cauzaspaimelor §i setei ei de ca§tig. Copiii ei vor fi impotriva alergatului. Dad! pe copil 11dor picioarele lid nu poate alerga, in principiu problemele Slit'lt 248



Alunga raul din tine acelea~i. Descifrati cauzele suferinte10r dumneavoastra ~i daca elenu exista deocamdata, aveti grija sa Ie evitati. Daca nu puteti alerga, atunci mergeti pevarfuri, picioarele dumneavoastra au nevoie de acest lucru. Aflali ca fiecare parte acorpului are functia ei pe care vrea sa ~i-o realizeze. De exemplu, tendoanelegenunchilor vor sa sara sau macar sa. se incordeze pe degetele de la picioare, dar, dadiomul nu iese din ~lapi, aceste tendoane se vor osifica. De cum apare durerea, se va opridin mers. Un mij10c de mi~care superb este dansul. Cine vrea ~i poate sa danseze vaavea picioare sanatoase. Esenla dansului este bucuria. Un om care iube~te viata nu seva supara ca nu are pantofi noi, ca imbracamintea lui s-a demodat, di nu arata bine sanca nn are sala de dans. Propria voce in loc de orchestra, picioareie goale pe iarba moalesau un loqor in coltul camerei - ce bogalie! Daca aveti dorinta sa dfuisati exact a~a,picioarele dumneavoastra se vor face bine. Uitati-va la degetele de 1a picioare. Degetulmare este tata, al doilea - mama, al treilea dumneavoastra in~iva, al patrulea - fratii ~isurorile, al cincilea -lumea. Daca degetul mare este mare ~i lung - tata este mare ~i inalt.Daca varfullui este indo it in sus, inseamna di aveti un tata mandru. Dadi este atat de mullindo it incat va produce durere, mandria tatalul s-a transformat in infumurare. Iertati-l.Daca degetul al doilea este mai lung decat degetul mare, mama 11conduce pe tata. Deaid apar dureri la picioare. In acest caz, de obicei, are loc 0 ingro~are a principaleiarticulatii de la degetul mare; poate sa apara un zgarci care face ca degetul mare saincalece peste celelalte sau sa intre sub de. Aceasta deformare spune ca tatal in249



LuuIe Viilma ceardi sa fie mai puternic ~i nu observa eu C§ta rautate 0 domina pc soriasa. In rautatea lui, ori el 0 terorizeaza, ori, invers, se Iasa terorizat de ea. Deformareapiciorului drept arata probleme familiale pe partea femeiasca, deformarea stangului -probleme pe parte barbateasca. Toate bolile se produc, de fapt, din eauza unei evaluarisuperficiale a vietii, adiea ineoreet. . Dad\. al doilea deget este mai lung dedt eelelalte,InsealJ1..na a doriti sa fiti persoana cea mai importanta. Durec rile din picioare depind decat de mare este aceasta dorin!a. Constrangerea, ea ~i ineal!amintea neadeevata,inf1uen!eaza in mod diferit via!a fiecaruia: pe unii ii roade la degete, pe altii - la calcai. Laneeaz, modul ascuns de gandire se manifesta prin analogie eu modul cum se simtepieiorul intr-o incaWiminte eare te strange. Vede!i care dintre degete inealeca pe celalaltsau care se ascunde sub celelalte. El se aseunde sali eelelalte 11inghesuie? Gandi!i-vala via!a dumneavoastra. Departati degetele ~i veti vedea cat sunteti de apropiati Infamilie. Daca degetele se distan;,. teaza bine, sunteti mai putin dependent de ceila1ti,atat in bine cat ~i in rau. Va reamintesc ca talpa eu problemele ei economice reprezintatreeutul eel mai indepartat. Totul pleadi de la parinti. Si daca aveti suferinte inseamna caati amplificat gre~elile parintilor. Nu exista boala cat de mica care sa nu aibil Iegatura eumodul de gandire. De exemplu, Ia muIte persoane unghiile de la picioare sunt incarnate.Explicatia cea mai freeventa este ea "nu au fost taiate bine, nu trebuie taiate pe margini".Este aeela~i lucru ea ~i cand ai pune calului oehelari sau ai interzice cuiva sa priveaseaeu coada ochiului. Unghia este fereastra spre lume ~i dadi pe om il intereseaza numai eevede trag and eu coada ochiului, pentru ca a~a 1n250



Alunga raul din tine vaTa el cum nu trebuie sa faca, unghia, crescand in latime,ingusteaza campul vizual. Dad! acestJucru Ii produce durere, trasul ell coadaochiuluLs-atransfonnat in spionaj ~i unghia 11invata: "Nu-timai'baga nasul in treburile altora, nu mai

ji din cale ajCtrade curios, oricwn din tine n-o sa iasa niciodata un Sherlock Holmes! $ichial' daca ar ie#, eu to~ a sa continui sa cresc .;i n-o sa te fmpiedic safacLce vrei ",Tendoanele de 1a genunchi reflecta. salturile din viala ~i salturile economice. Un omcaregande~te coreet, va avea tendoane sanatoase, chiar dacastain frig ;;;i munce~tefoarte mult. Unii pot sa alerge zilnic zecide kilometri, a1tii se imbolnavesc cloar de lamers, pentru ca. poarta in ei rautatea pc succesele economice ale altora. A!i auzitprobabil de cazuri cand cineva se imboInave~te dupa ce a aflat de fericirea nea~teptatadizuta pe capul culva. Cel care se lauda eu succesele sale, poate pravoca celui care11ascuWi 0 rautate fata de laudaro~enie ~i 0 rautate pe sine insu~i ca nu este capabil saurce ~i eI ~i, ca urmare, i se vor 'imbolnavi tendoanele. Ca intotdeauna, marimea ~i felulrautatii determina marimea ~i felulcum se imbolnavesc tendoaneIe genunchilor. Este lafel ca atunci cand un sportiv face 0 saritura ~i se alege eu un traumatism; la fel seimbolnave§te ~i eel care prive~te cu rautate salturile economice din viat<'L

Viata este ca 0 eursa eu obstacole. Cel care alearga eu rautate, va rasturna obstacolul cugenunehiul. Obstacolul a cazut, dar ~i genunchiul s-a lovit rau. Cine ~tie daca se va mairepara vreodata. Picioarele sunt mijloacele cu care merge omul ~i in sens direct ~i figurat.Fiecare merge in feIul lui. eel care nu merge coreet, va avea picioare bolnave. Cine vreasa251



Alunga raul din tine Va reamintesc, clatorita articulatii1or, osatura, care este rigida, setransforma intr~un sistem elastic, de mare mobilitate, care fomleaza baza corpului uman.Cu alte cuvinte, fiecare articulatie este mama care il face pe tata barbat. Articulatiareflecta adevaratele relalii intre mama mea ~i tatal meu, indiferent cum SlL.'1t vazute dedin afara. Articulatii1e de Ia picioare caracterizeaza mersul inainte din punct de vedereeconomic al parintilor mei ~i modul cum au rezolvat ei aceste probleme dind eram eucopE. Suferin!a cea mai raspandita este anchilozarea articulariilor ~oldurilor ~igenunchilor. Bazinul simbolizeaza familia. Baza solidiHitii farniliei este sotu1, pe caresotia 11 face barb at prin iubirea ei. Articulatia ~oldului arata flexibilitatea ~i mobilitateavietH economice in familie. Daca mama nu cedeaza in treburile economice ~i acest lucruil Inraie~te pe tata, articulatia de Ia ~oldul st:Ing se va ancrIiloza. Se va distruge ~i osul.Daca mama, in incapatanarea ei, se supara pe ea lnsa~i ~i pe fa..'11ilie, e va anchilozaartis eulalia de Ia ~oldul drept. Daca tata imparta~e~te rautatea mamei provenita dininsatisfactie, se va distruge ~i lesutul osos. Articulatiile de la genunchi illsemneazamersulillainte din punet de vedere economic. Daca copilul nu amplifica gre~eli1eparinti1or, ci dimpotriva, Ie diminueaza, iivergentde parinte~ti privind viata economidl avietii nl' ii vor influenta sanatatea. Omul care are picioarele in "x" este avar. Cu cat avaritiaeste mai mare, eu amt genunchii sunt mai deformati. Daca pe parcursul vie~ii, picioareleinnascute ill forma de "x" devin ~i mai strfunbe, Inseamna ca avaritia mo~tenita de laparinti s-a amplificat ~i dad ele ~i dor, avaritia provoaca :autate la om. Daca Ia un omnascut eu pieioare

253



Luule Viilma drepte, unul dintre ele ia forma de "x", inseamna ca. unul dintre parinti a fostavar ~i acest pieior va fi dureros. Picioarele strambe in form2i.de ,,0" earaeterizeaza unom generos. Cu cat intrece masma, eu atM stare a Iui materiala va fi mai dureroasa. eucat irose~te mai mult, de oehii lumii, eu atat devine mai rEm~i eu atat mai tare 11'lor durea genunehii. Sau eei apropiati i~i aseund d"iutatea pe el deoareee ii eondamna lalipsuri materiale. Daea are in el 0 rautate legatii de barbati risipitori, il va durea genunehiulstang. Daca eonsidera ea femeile sunt vinovate de saracia lui, i se va imbolnavigenunchiul drept. Picioarele drepte arata echilibru economic. Dar dad acest echilibru afost realizat prin avaritie, partea economica ar putea sa nu mai progreseze ~i ingustareacavitatilor artieulatiilor = lipsa de progres exprima rautatea legata de declinul economic.Cu cat portofelul devine mai subtire, eu atat mai rau devine proprietarullui ~i eu atat maitare i se seurteaza picioarele. Treptat, articulatii1e de la genunchi se strang, apoi seingroa~a. Durerea care insote~te acest fenomen 11va face sa stea pe lac ~i sa segandeasca 1a gre~elile mcute.CEY(fmp[u

din viatd

Haideti sa ne gandim putin. Unui barbat eu radiculita lombaro-sacrala ii amorteaudegetele IV ~i V de la piciorul stang. Prin urmare, din eauza tatalui sau ~i a lui, ca barbati,avea probleme atflt de mari eu fratii, surarile $i cu Iumea, incat functiile acestor degeteerau alterate. Fie ca ace~ti oarneni nu existau in reaIitate, fie ca el era atat dedeceptionat, inca.t uu mai voia sa ~tie de ei. Barbatul avea ~i picioarele stnimbe. Astam254



Alunga raul din tine seamna ea era extrem de avar. Bolta talpii stangi era supraineordata.Deci, tatal nu putea sa faea fata pretentiilor prea mari ale mamei. Pentm a intelege maibine, sa privim pieioarele in intregime. Barbatului i se parea ea picioml stang ar fi maiseurt deeM dreptul. Nu se in~ela - a~a ~i era. Mu~chiul anterior de la pieiorul stang eramoale ~i cazut. La fel era ~i femeia din aceasta jumatate maseulina; molieiune = senzatiede nesiguranta. Barbatul se sprijinea mai mult pe pieiorul drept. In felul acesta, din punctde vedere economic el se sprijinea pe femeie, de~i trebuia sa fie invers. Pentru a intelege~i mai bine, sa ne uitam la bazinullui. Bazinul simbolizeaza familia. Osatura ilsimbolizeaza pe tata. Bazinul ba.rbatului era deformat - partea stanga era lasata. Deci,economic, tatal era umilit. Daca fiul s-a imbolnavit, inseamna ca nu a indreptat gre~eliletatalui, ci lea amplifieat. Partea stanga a bazinului era ie~ita in fata. Prin urmare, elincerca sa-~i compenseze acest neajuns printr-o straduinta exagerata, :tara sa inteleagaca nu va reu~i, claca nu-~i va reeapata sentimentul de demnitate. Un bazin astfeldeformat este un sprijin mcoreet pentm coloana vertebrala. Vertebrele doi, trei ~i patmerau deplasate, deoarece barbatul se invinovatea de tot felul de probleme economice.Deplasarea vertebrelor provoaca strangularea terminatiilor nervoase. Durerea provocatade pierderea capacitatii motorii indica 0 acumulare critica de rautate. De ce s-a imbolnavitacest barbat? Este 0 poveste foarte obi~nuita. Cand era copil a fost infiat de 0 familie.Ace~tia erau a!CooHci ~i il umileau in permanenta. Fiind bun la suflet, suporta totul curesemnare. Apoi s-a insurat, dar nici atunci nu cracnea. Tot ~tepta ceva, cum a~teapta255



Alunga raul din tine Dorinta de a dobandi ~i realizarea ei sunt tainuite eu cea mai maregrija in viata ~i in corpul omului. Setea de ca~tig este foarte greu sa fie tinuta in echilibru~i de aceea cre~te numarul de suferime ale tractului gastro-intestinal. Deseori ele suntdescoperite prea tarziu. A~a cum trece mancarea prin organele dumneavoastra digestive,tot a~a trece prin dumneavoastra ~i intelepciunea vieth. Ba asimilari cate ceva, ba lasatisa treadi adevaratele valori ale vietii. Ba ~tiri sa alegeti graul de neghina, ba lasati totuI lanimereala - posibilitatea de a alege este mare. La un om generos, bun, care se bucura deviata, tractul gastro-intestinal va funeriona irepro~abil. Bolile aeestui tract la un om stresatoglindesc universul de gandire al proprietarului. Mancarea introdusa in gura simbolizeazapIa nul care trebuie bine gandit. Mestecatul este un fel de maruntire a planului pentru aavea 0 viziune de ansamblu ~i a putea munei bine ~i corespunzator. Cine i~i gande~te inprofunzime $i cu iubire planul sau, nu va gre~i in timp ce munce~te. Cine considera caviara este urata, fara sens, plicticoasa $i mra rest, manearea se va invarti in gum lui tota~a $1va duce la imbolnaviri ale cavitatii bucale. Cel care nu acorda atentie planificarii,fiindca pune semnul egalita!ii intre lucrurile mid $i lucrarea mare, nu va da importanta nidmasticatiei, care trebuie mcuta cu grija. De altfel mei nu simte gustul mandirii, a$a cum nu$tie sa simta nici gustul vietii - bucuria. Nu shnte gustul nid eel care apreciaza doar rezultatIll final al mancatului ~i se Imbuiba la repezeala. Omul mo~tenqte mintea de latatal sau. Dintii simbolizeaza mintea tatalui. Cine are dinti puternid, ~tie sa-~i facaplanurile ell cap, a mo~tenit de la tatal S2lU a minte buna, Cine persifleaza mintea tataluisau a biirbatilor in~"';1

1,·7



Luule Viilma general, va avea din!ii de lapte strica!i. Cine ura~te, din cine ~tie ce motive,mintea barba!ilor, va suferi mult din cauza dinrilor. Cine i~i va arata coltii la ceilal!i, se 'lor strica incisivii. 1ar cine vrea sa umileasca pe ceilal!i prin cruzimea lui, va faceparadontoza, adid inflamarea radacinilor ~i s-ar putea chiar sa-i cada dintii pentru a nu-~imai folosi gura ca anna de lupta. Cine simte nevoia sa ronlaie tot timpul ceva, trebuie sase apuce de a lucrare mare ~i importantiL Dorinta de a fonTaiinseamna un stres pravocatde dorinta de a face planuri intr-una. Scopul suprem al oridlrui spirit este dobandirea deinte1epciune. Aici intra ~i lucrarea eea mai mareata schimbarea de sine. Cata vremeacest stres nu este eliberat, ornul nu va fi capabil sa inventeze ceva inteligent ~i cu rast.Marimea stresului lui poate concura in mod simbolic doar eu greutatea eorpul ui sau.Inceputul determinafinalul, a~a cum cauza atrage dupa sine efectul. Circulatia hrand intubul gastric sea-

i

mana ell punerea planului in actiune, inseamna a-I doridrum bun. La eel care se razgande~te bruse, fiindca nu crede in rezultatele muncii Iui,manearea se va intoarce eu sughituri din esofag 1n gura. Hrana otravita de ganduri releinfluen!eaza negativ digestia. Cine se teme sa mearga 1nainte, va avea din cand in candspasme in esofag. Cine se va supara pe greutatile vie!ii, intrucat vrea sa mearga prearepede, va altera atat de tare starea esofagului incat acesta poste ramane ingustat pentrutotdeauna, de exemplu ca unnare a nenumaratelor ulcere. Daca IDsa se teme de viats. ~ise ascunde de greutati, se vor forma diverticuli pe esofag. Sunt un fel de ni~e in care esteretinuta manearea.

258



Alunga raul din tine Cel care confunda esofagul eu ci'iile respiratorii, adica mancarea intraIn trahee, acela amesteca munea eu libertatea ?i ell iubirea. In sens simbolic muncasufoca libertatea. Stomacul simbolizeaza iDceputul lucrului. Cine se teme s2ise apuce deun lucru, are un stomac spastic. Cine nu vrea sa se apuee de un lucru, stomacullui nu vaproduce sue gastric. Cine se apuea de treaba eu rautate, la inceput i se va inflamamucoasa, adica face gastrita. Daca rautatea se amplifica, il1cepc ulcerul. Daca rautatease transforma in du~manie, in ura, ulcerul se transforma in cancer. eu alte cuvinte, ca.ndsentimentul de vinovatie se transforma in acuzatii. aeiditatea din stomac cre~te, indiferentdaca omul se invinovatqte pc sine sau invinovate9te pe altiL Diferenta este ca, daca seinvinovatqte pe sine, va face un ulcer mai adanc .;:i mai dureros. Cel care se comporta.du~ms.nos fatS. de ~efi sau fata de un ordin dat ~i se opune categoric, fie ~i ill ganci, nuva avea un stomac sfmat05. 0 mundt neplacuta il face pe om sa se oblige sa 0 faca.Obliga!ia este 0 rea-vainta en un scap determinat, adica omul i~i dore~te raul. Cinedore~te ca vremurile bune de aWidata sa se into area san se opune viitorului, stomaculluiva da afari3.tot contimltul prin vom3..

Jumatatea feminina a tractului intestinal este intestinul subtire; jumatatea masculina esteintestinul gros.

259



Luule Viilma

Organele digestive

Dinti

Ficat Vezica biliaraDuoden

Colon transvers Col.on ascendent

Anus

(Intestinul gros = cec + colon + reet)

260



Alunga raul din tine In intestine continua digestia ~i incepe absorbtia substantelor nutritive, sau, simbolic, asirnilarea intelepciunii de viat~LLa inceput, procesul are loe inintestinul subtire. Aeeasta inseamna ca asimilarea intelepciunii Incepe odata euintelegerea lucrurilor marunte din care se dezvoWi intelegerea lucrurilor mari.

Duodemd seamana simboIic ell inceperea unei luerari de mari proporfii 1a care suntangrenate toate persoanele care au tangenta. Duodenul se gase~te imediat dupa stomaela inceputul intestinului subtire. Starea acestuia ne arata cum se comporta omul fata delucrurile marunte ale vietH ~i fata de sexul feminin. Ne arata cat de mult ~tie el sa-$imobilizeze toate fmtde pentru a executa luerarea. Daca barbatul considera dl vitejia Iuieonsta doar in a incepe lucrarea, iar continuarea sa 0 arunce eu rautate pe umeriialtcuiva, de exemplu ai sotiei, duodenul i se va in£lama sau va aparea ulcerul. Boalaspune ca nu este de fU" ~ine sa te ocupi ~i de lucruri maI1h'1te ~i ele pot sa~i dea maimulta rninte unui barbaE. Ea SPUnt:: "Poate di altar barbari nu Ie trebuie; dar tie ifitrebuie. Daca n-o sa fnvert aceste lucruri, nu-fi va fi bine ". Femeilor ie place mai mult sacontinue ~i sa termine 0 lucrare, de aceea ele fac mai rar ulcer duodenal. Dar dad eadetesta sa se ocupe de fleacurile vietii, va face ulcer pentru ca e1 sa 0 oblige sa se intoarc a la modul feminin de a gandi. Amintirile urate din trecut aduc amari.kiune. Canalulbiliar se varsa in duoden, iar excesul de fiere ii amplifica suferinta, daca omul estepredispus la amintiri urate. Tot in duo den da ~i pancreasul. Daca fierea poate t1comparata cu hotararea ~i exigenta femeiasca, excesul lor provoaca duj(1 ~Oi



Luule Viilma rere, fermentii digestivi ai pancreasului sunt asernanatori eu delicatetea ~imangaierile barbatului, absenta lor Impiedicand digestia sau asimilarea fineturilor deintelepciune. Daca ins a terneia nu este deloe exigenta, seade secretia de bila. DacabaTbatul este prea sensibil la lucru, devine la treaba flexibil ca 0 femeie ~i se lasa.influentat de ea, cre;;te secretia de suc pancreatic ~i, in plus fata de problemele dedigestie, scade continutul de zahar din sange. Absorbtia substantelor nutritive sauasimilarea intelepciunii scade bruse. Duodenul este organu] central al tractl.llui gastric.Priceperea de a luera in colectiv pentru realizarea unei lunari Ilnportante constituiegararqia unui duodcn sanatos.

Intestinul subtire simbolizeaza munca de zi ell zi care, dupa cum Sf: ~tie, consta in lucru:dmanmte. Totintestinul subtire caracterizeaza perioada medie a vietE ~i a activita~ii. Cine se 0cupa euplacere de lucrurile marunte ale vietii ~i TIU se fere~te de activitatea cotidiana, are un in~'testin sub tire sani'ltos, Dar cd care este grabit, va avea 0 diaree caracteristica pentrnintesthml sub tire - abia 1nananca ca 8i da fuga 10. toaleta. Cihe detesta maruntusurile , ,, vierii, mai ales dadi este femeie, ~i nu dorqte sa se e1ibc"Ooze . d'" '''It'~ ,,<> s'mti 0d·,Jrp.r'~ ',,; ur' ~'11tate"'" zon::J hnl'o;l;,~li_ ~\V \,..,.""".~ 'fU .1:a"" ••....1'J.b\,.t~~.' •..'Ll!.'_,-;, Iui, pentru ca de marunti~uri este chemata sa se oeupe mai degraba femeiadecat barbatul. BExbatul care se supara pe treburile femeie~ti, va avea aceea~iindispozitie. AmestecuI barbatului In marunti~urile femeie~ti ale vietii poate fi unul micdeocamdata, dar intestinul subtire da deja semnalul ea el i~i neglijeaza rolul de barbat. Inp~rtea dreapta, jos, a abdomenului, intestinul subtire treee In intestinul gros.A.,'" 1..0:..l.' (.,..,]~~ J_ ....

262



Alunga raul din tine Intestinul gros simbolizeaza partea gravi'i ~i riscanta a mundi, un denu mai e de gluma. Prima parte a intestinului gros se nume~te cee. Cecul are 0ramificatie in forma de vierme - apendicele. Apendicele este un fel de camara undefemeia depoziteaza marunti~urile care 0 sadl.ie, pana dnd 0 umple pana 1a refuz.Inflamatia ce intervine ulterior arata a acumulare critic a de rautate. Apendicele seamanaeu 0 femeie care s-a umplut de rautate §i vrea sa o reverse asupra barbatului, dar nugase~te momentul potrivit. Tratarea formei acute de apendicita prin corectarea moduluide gandire implica un risc, dar este posibila. In schimb, apendicita cronica se preteazil latratament pentru cii, in acest caz, timpul nu te mai gone§te din urma. In prezent,apendicita cronidi este mai frecventii la tineri. Vazand greutatile care cad pe capulparintilor, ei, fiind ocupati cu §coala, nu pot gasi nicio ie§ire dintr-o situatie de impas caredureaza de mai multa vrerne. Inflamatia cronica se raspande§te §i 1a organele vecine,provodnd reducerea functiilor acestora §i aderente in cavitatea abdorninala. Durereaperrnanenta din fosa Iliad dreapta care ba cre§te, ba scade., extenueaza ~ Dsihicul.Infundarea rectului, san a modului biirbiltesc de a gaud!, se face In cec, indiferent cinegande§te barbate§te barbatul sau femeia. Daca ornul se terne sa inceapa 0 Iucrare mare§i 0 tot amani:t, va avea un cee bolnav. N epriceperea de a merge mai departe din cauzaincapacitatii de a intelege viata cored pruvoaca imbolnavirea colonului. Daca omul seteme de riscuri, ii este frica sa ocupe 0 func!ie rnai inalta, fiinddi se considera in263



Luule Viilma competent, ~i totu~i i~i asuma riscul, colonul din partea dreapta aabdomenului se va imbolnavi. Dorind sa-~i satisfaca vanitatea, el inlocuie~te frica eurautatea.

Intestinul gros exprima atitudinea fala de lucrurile mari, serioase. Un om intreprinzator ~ipromitator i~i realizeaza eu cap planurile sale mari. Femeile care sunt echilibrate cabarbatii sau barbatii care tin cont de mersul natural al vremurilor au intestinul grossanatos. Dar, cine incepe sa se grabeasca, devine rau ~i se imbolnavqte. Cine detestainitiativele mari ~i serioase pentru ca nu se simte ill siguranta sau detesta muncabarbateasca slab platita, va avea intestinul gros bolnav. Cel care, in rautatea lui, devineapucator, avar, interesat, ~pertar sau hot, sau, din setea de a avea un ca~tig, incearcasa-i inderrlne ~i pe altii la a~a ceva, pe peretii intestinului lui gros vor incepe sa seacumuleze reziduurile de la hrana. Acestea ingreuneaza procesul de absorbtie, dar poatesa duca ~i la tumori maligne. Totul depinde de dimensiunea ~i de natura rauHitii. Numairautatea duce la neoplasm.

Colonul transvers este lornl unde sc concentreaza incapadtatea de a Iua dedzii, nnde sepun in balanta indoielile ~i beneficiul. Cel care se supara pe obstacoleleaparute in calea sa, pentru di se teme, ~i nu vrea sa dea inapoi, dar e obligat s-o faca,sau eel care preferS. sa se intoardi, pentru ca nu cumva din mersullui inainte sa ca~tigealtul mai mult ca el, va avea 0 senzatie de deznadejde, ceea ce duce la imbolnavireacolonului transvers. Pe scurt, este situatia in care tie nu-ti trebuie, dar fiU dai 10.. a1tii.Este boala cupiditatii ~i a invidiei. Simptomul ei este senzatia de saturatie,supraindircare :;;idurere sub plex. Cine i~i fa264



A lunga raul din tine ce lac ca un buldozer, strivind totul sub greutatea sa, din cauzaacumuH'irii de gaze i se va dilata colonul transvers ~i partea superioara a burtii se varevarsa in afm'a.

Colonul descendent exprima ~tiinta de a-ti atinge scopurile ~i de a evita perioadeIe dinviata cand au locdideri. 0 midi realizare Ii poate produce unuia 0 mai mare bucurie decat altuio. 0 marerealizare. iv1arimea este 0 notiune relativa. Cine se pregate~te eu rauto.te sa meargamai departe ~i 0 face eu ultimele forte, dintr-un motiv inexplicabil ~i in momentul eel mainepotrivit, poate sa-l apuce diareea, pentru ca in duelul dintre frica ~i rautate Invingeprincipiul mai negativ, adica rautatea. Mirosul puternic de fecale arata insatisfactia fata derezulto.tele muncii. In aceasta por}iune a colonului are a influenta negativa rautatealegata de renuntarea la ceva, adicil rautatea invinsului. Priceperea de a te preda, de aeeda la timpul ~i 10. 10cuI potrivit, garanteaza sanatatea colonului descendent. Agatareafebrila de ce este al tau, refuzul de a renunta 10. scopuri minunate, dorinta de a risco.pentm a obrine ~i mai mult, fac co. in colmml descendent sa fie retinute ~i sa seaeumuleze reziduuri, De 10. rautatea de am invins apare inflo.matio.,iar eel care dorqteraul invingatorului, se va aIege cu un cancer. Rautatea pe 0 munca nefinalizata,problemele irezolvabile, visurile neimplinite se aeumuleaza in intestinul gros. eu catobstacolul este mai coneret, eu atilt mai concreta este ~i nlutatea. Rautatea transformatain du~manie, in ura, provoaca cancer.

In colonul sigmoid sta necinstea. Cine cauta eu rautate eM de oeohre pentru a-~iaseunde e;;ecuriIe, i§i va imbolnavi sigmoidul. Spiritului Ii este proprie cinstea ~i daca265



Luule Viilma omul, pentru a-~i atinge scopurile, incepe sa foloseasca mijloace necinstite,va avea sigmoidul bolnav. Dintre aceste mijloace face parte ~i calicenia, pentru ca labaza ei se afla in~elarea altora. Rectul arata ca omul termina lucrarea. Cine simte bucuriela terminarea lucrarii, are un rect sanatos. Dar, eel care este nemultumit de rezuItatelemuncii sale ~i care se Invinuie~te pe el Insu~i sau pe altii, va avea rectul bolnav. Cinevrea doar sa refaca aceIa~i Iucm sau sa corecteze dte ceva, deoarece ii este frica safaca aitul nOll, acela simte un diseonfort Ia anus. Frica de a sdlpa ultima ~ansa, agatareade ea cu rautate sau senzaria de tragedie, de exemplu, la pierderea Iocului de munea -toate acestea due la imbolnavirea rectului. Cu cat exagereaza ell rautatea, Cll atat focamide inflamatie va fi mai mare. Daca simte ~i 0 sete de razbunare, se va trezi cu sangerari.Daca dore~te raul celui care a reu~it mai mult decat el, va face cancer. Despreconstipatie ca manifestare a caliceniei am vorbit mai sus. Dorinta de a obtine maximumposibil md.nd economie duce Ia calicenie ~i la constipatie. Grice spirit uman vine peaceasta lume pentm a crea ceva maret, dar considera ca a1tii I-ar obliga sa 0 faca. Dacaspiritul de contradictie = rautate pe cei care te obliga sa faci fapte mari se amesteca cufrica fata de obligativitate, constipatia va alterna cu diareea. Cu cat rautatea ~i frica apar mai pe nea~teptate, eu atat mai ascutitii va fi reactia tractului gastro-intestinal. Faetoruliritant poate fi nu numai un om coneret, dar ~i 0 situatie, 0 eonditie, un scop ~i toate seInsumeaza in eel care sufera. Dad se scapa de frica ~i de ra-

266



Alunga raul din tine utatea care au fast sursa obligativitatii, functionarea intestinului senormalizeaza. Gazde intestinale simbolizeaza ostilitatea. Daca punem un cazan pe unfoe mare, dnd apa fierbe, Val' ie~i aburi. Gazele intestinale seamana eu ace~ti aburi careau un miros diferit in functie de etapa de fierbere. Cu cat oniuI este mai grabit, eu at.it sevor forma mai multe gaze: CU C§J se va agita mai mult ~i mai cu rautate, cu atat ele var mirosi ~i mai neplacut. Ragaiala arata di omul l§i impune alton parerea sa. In problemede comunicare, cand omul este nevoit sa~i impuna parerea, pentru binele celorlaiti sau innumele intereselor sociale, el trebuie sa explice eu farta cum vede acest bine ~i atuncigriZde pot sa-i iasa din gura atat de des, inca.! va fi obligat sa-~i schimbe locul demuncEi. In felul acesta corpulii salveaza pe am sa nu faca 21buzde putere. E po sibil caf<lgaiala sa nu-IIase sa se duca prea departe. 'E7(emp[u cfin . ~

viata )

Un barbat a adus 121 cabinet pe nefericitullui vecin care avea nevoie de ajutor. eu catevaluni in unna acesta se imbolnavise brusc de 0 boala necunoscuta care se manifesta prinragaieli regulate ~i foarte dese. La un interval de jumatate de minut. "Ce 0 fi asta?" seintreba omul, nefericit ~i neajutorat. " Ce vi s-a fntamplat? Parca ari fi lnghi{it o ma~ina ellaburi ,. - am glumit eu. Gluma ca gluma, dar treaba era serioasa. Omului Ii era frica samai iasa din casa, ingrozit ca toata lumea va intoarce capul dupa el. M-am uitat in trecutullui ~i am vazut cum el, spre amuzamentul prietenilor, comenta cu multa savoare fru267



Luule /lUlma musetea fundului unei tinere care trecea pe langa ei. Fata n-a ramasdatoare ~i, furioasa, I-a Iovit peste fudulii. Primele nigaieli erau rare, apoi au inceput sa seindeseasca. A stat 0 luna in spital, rara nici un rezultat. Era ingrozit ca va trebui satraiasca cu aceasta boaia pana la sfar~itul zilelor sale. Si-a recunoscut gre~eala, i-a cerutiertare din suflet acestei fete, a iertat-o pentru atac, s-a iertat pe sine pentru ca "a facutmi~to de ea" ~i a cerut iertare corpului sau. Ragaiala s-a oprit instantaneu. Vecllii auplecat iini~titi spre casele lor. Mai tarziu, primul rru-a povestit ca tot drurnul au discutatdespre ce se mai intampia in lume. In apropiere de casa, I-a intrebat deodata pe vecin:"Auzt, da' de ce ne-am dus not la ora.}?" Vecinul, uIuit, i-a raspuns: ,JiLt .Jthi·'. Si auizbucnit in ras: "A, da, exact, amfost la doctor". Uitase deja de boala lui - conversatia lor,ca intre barbati, fusese mult mai importanta. Se spune despre cineva inteligent ea "ftmerge bila ". Gfu1ditul searnana eu digestia, el eonsta in deslu~irea intelepeiunii de viata~i folosirea ei in scopu..riproprii. Fiecare inghite hrana ~i 0 asimileaza in felul sau. Ce ebun pentru unul, poate fi rau pentru altul. Pentm un om echilibrat, orice hrana estecomestibila, asimilabila ~i necesara. Exact la fel se intampHi ~i cu rezolvarea oricareiproblerne de viata. Contemporaneitatea na~te oarneni care vor sa primeasca totul fararnundi. Adesea imi sta pe limba sa intreb: "Dar dumneavoastra de ce avert cap'!".Garnenii citesc, asculta conferinte, ceva-ceva parca ar invata ~i totu~i eer sfaturi, pretind~i se supma daca nu primesc ce ar dori. Cartea mea ~i eonferintele peeare Ie tin nu fae 0exceptie. In loe sa gandeasca logic, oamenii cauta eu lUlTIilnareade268



Alunga raul din tine fectele marunte ale celorlalti. Obi§nuinla de a primi totul rnra niciunefort se extinde in toate domeniile vietii. La un am superficial ~i grabit hrana trece printractul digestiv exact la fel cum gande~te, adidi incet ~i tara nici un folos, decat calorii.

Cine ~i-a pierdut i?teresul pentru a reaIiza ceva, vaavea un aparat digestiv ce nn va asimHa vitaminele. Cine nu simte nevoia sa fie el insu~i,va avea 0 defi-

Illi men

cienta de minerale. , Con~tientizarea ferma ca en sunt creatornl viitorufixeaza {':aiciul inorganism.

Cine v.rea sa invete sa faca diferenta intre esential , , ,

~i neesentiaI va avea suficient magneziu in organism.Vitamina C, magneziul ~i calciul sunt elementele de baza, extrem de importante pentrucorpul fizic. Prezenta lor in cantitati suficiente asigura absorbtia celorlalte substante dinhrana. Cu alte cuvinte, ele intruchipeaza interesui, dorinfa ~i activitatea omului in scopulde a fi elinsu~i. $i asta pentru ca spirituI intra in corpul fizic pentru ca in fie care via!a sainvete ceva important ~i ve~nic sau sa savar~easdi ceva maret. Unii ~tiu sa faca dinfleacuri 0 -:11nune, a1tii nu-~i gasesc timp sa-~i clarifice lucruI marel 'le care I-au obtinuttara erort. A~a se ~i intfunpla: unul cre~l~ Cll paine goaHi ~i devine geniu, altul cre~te cubucate alese ~i sufera de anemie ~i slabiciune.

Calitatea gandului este cea mai importanta dintre toate calitatile hranei, ne mai vorbind decantitate, deoareee gandirea conduce circulatia hranei noastre in organism. V olumuI dehrana ingerata este comparabil cu ma269



Luule Viilma rimea laeomiei. Uieomia este totdeauna un exces. Stiti deja ee adueecorpului excesul.

4. Despre ce ne vorbesc organele respiratorii?De ee nu se opre~te respiratia? De ce diile respiratorii . trebuie sa fie totdeauna libere?De ce este atM de cumpEta senzatia de sufocare? Pentru di respiratia este Iibertate.Cs.nd oinul este liber, volumul plambilor este mare ~i pHimanii sunt sanato~i. Un om liber face totul eu echilibru. De~i plamanii sunt deschi~i la maximum, respiratia abia se aude,sau mai superficial spus, pentru ca nu e nevoie sa ai 0 respiratie de rezerva, pentru ariceeventualitate, cum 1i se intampla eelor speriati. Frica 11face pe om sa respire adanc ~icu pauze. Respiratia unui om speriat arata ca ~i cand ar a'i/ea ultima posibilitate de aramane in viatit Intregu1 corp este aliment at ell oxigen, iar frica taie respiratia, san fricade moarte te obliga sa tragi aerul eu gura. Corpul nu are nevoie de oxigen in exees,excesul fiind Intotdeauna rau, dar groaza il seoate din minti pe om ~i, ca in oricare aWisituatie, el procedeaza exact invers de cum ar trebui. In loc sa dea afara, sa expire gazeleuzate, nefolositoare, - ca energia negativa - ~i sa inspire energie pozitiva, folositoare,omul speriat ia un excedent de oxigen. Cel care este preocupat de cum sa acumuleze, vaproceda totdeauna astfel incat va incepe sa se sufoce din propria 1ui lacomie. Corpulrespira libertate. Libertatea este DUl1Lllezeu. Prin gandirea no astra incorecta ne privamnoi in~ine de libertate. Daca apare senzatia ca este ingradit, ca viata ~i imprejurarile nu-ipermit sa respire, ca este prizonierul cui va, de 270



Alunga riiul din tine frica, in plamanii omului apare un spasm ~i senzatia de sufocare.Este groaza in fata pierderii libertatii, care, in corpul fizic, se manifesta prin incapacitate ade a respira liber. Cel cu mentalitate de rob fie moare de frica, fie se imaiqte. Cu cat fricalui de a nu fi prizonierul imprejurarilor este mai mare, eu at<3.t inabu~a nevoia de a filiber ~i se inrai~i ie~te ~i mai mult. Starea de obligati"\/itate inehide zona fortei vointei dinplexul solar ~i omul se simte incapabil sa se elibereze de puterea ahora. Nu indrazne~tesa faca acest lucru, fiindca se teme sa nu fie invinuit. Subcon~tientul ii spune ca loculvinovatului este 1a temnita, a~a se intampla din timpu<1 stravechi. Ca prizonieratulspiritual este mai raudedt inchisoarea fizica - 1a aceasta nn se gande~te omu1 modern,fiindca nu :;;tie 58.-91 inehipuie ca el este un delincvent. ~i nu ~tie nici sa compare boalaCll 0 inchisoare." De ce, door n-Cl facllt nimic rau, ll-(t ridicat niciodata mana asupr(i-.uivu!" Astfe1 se acumuleaza intr-un om bun rantatea provenita din lupta Iui pentrulibertate, Iupta ramasa tara nici un rezultat; marimea :]i natura acestei rautati determinanatura 5i gravitatea bolii. Vi s-a Intamp1at, desigur, dnd langa dumneavoastra cineva s-asufocat sa simtiti ~i dumneavoastra 0 jena in piept, sa simtiti ca nu mai aveti aer. Aceastaarata cat de rapid reactionam 1a lipsa de libertate. Nevoia de libertate este cea maiimportanta dintre nevoile oricarui spirit. Daca libertatea cuiva a fast ingradita, acest lucruinfluenteaza in rau asupra tuturor. Faceti 0 paraleUi cu societatea ~i veti intelege de ceeste rau pentru toti dnd cineva se afla la inchisom'e. Cel care, din teama de a nu faceceva cum nu trebuie sau din teama de a nu fi vinovat, i~i inabu~a in el, eu frica, 271



LUlil

e Viilma

rautatea - care I-ar indemna sa lupte pentm lib ertate , fiindca se teme _ca ceilal!i se vor purta rau eu el, va face astm. Este boala rauta.!ii inabu$ite. Chiar ~i rautatea are nevoiede libertate. Cand incepe un acces de astm, tinetiva intentionat respira!ia $i ganditi-va caimediat v-ati infuriat $i ca din cauza fricii n-ati lasat sa iasa aceasta f<iutate. Primul gandva fi :;;iraspunsul $i aceesul va trece inainte ca dumneavoastra sa simtiti nevoia de ainspira din nOll. Adio acces de astm, doar 0 singura il'1spiratie ce 11invata pe om sa aibagrija $i sa fie cuminte! Astmul este a boala alergiea. AIergia este rautatea provocata derevalta, de impotrivire, sau rautatea provenita din dorinta inabu~ita de a lupta pentmlibertate. Cine se teme sa-~i exprime sau sa-~i strige rautatea )1 ineepe sa se jeluiasca,sperand in feIu; ::~cestasa. se 8mageasca pe sine insu~i ~i pe ceilalti, va facetllben;uJ;Jz~~ pulmonara. Prin jeluiri el seoate afara suficient de multa rautate. Rtlutateafata de vaieareli aetioneaz3. b Eel. Cine se agata eu rautate de idealurile lui de hbertilt:::,se VOl' osifica plamanii pentm cs. 1ibert~tea este mj~cme ~i nu ordinea stabilita prinlege. Cine exagereaza in a-~i impune ~ia impune celorlal!i scopurile sale pentru airnbtmatati viata, conform parerilor IUl, se va imbolnavi d,;:, , bronhoextaz, dilatareaneunifOlma a bronhiilor. Aceasta se inmrnpUi din cauza dorinlei dogrnatice a ornului de aface astfelincat in viala sa se respire in voie, mai liber ~i mai u~or. Cine line in eldu~mania, se va imbolnavi de cancer fiindca nu inlelege cine este adevaratul hotallibertatii lui. Intrucat omul se inrobe~te singur prin gandurile sale, rautate a Iuiimpotrivacelui care ii ingrade~te libertatea .se transformi pe neobservate inrautate impotriva luiinsu§i ~i

i

272



Alunga raul din tine se declan~eaza cancemi. Printre doritorii de rau se afla ~i eel care intaina, in sufletul sau, dore~te ca celalalt sa fie pedepsit, fie ~i prin pedeapsaDumnezeiasca, numai sa nu~i manjeasca el mainile. Cine simte 0 rautate acum contraacuzatiilor, se va imbolnavi de 0 forma acuta de pneumonie. Se poate imbolnavi chiar daca, fHnd martor Ia 0 cearta, trebuie sa-~i exprime prin expresia chipului dezaprobareasa muta. Cine se supara tot timpul pe cei care acuza sau se acuza singuri, va suferi depneumonie cronica. Insanato~irea plamanilor este impiedicata de rautatea acuzatoare,care nu-i da lini~te, fiindca ceUilalt nu-~i recunoa~te vina. Cine se simte vinovat ~i il?ivarsa rautatea sub forma de acuzalie, va avea brOD§itaacuta sau, respectiv, cronidi. Celcare se considera obligat sa lupte pentru dreptate ~i sa lipe in gura mare, va facebron~ita pana cfmd adevarul va fi restabilit.· Daca s-ar ~ti insa al cui adevar! Cine nu aremasura, din cauza secretiilor permanente din bronhii se va forma 0 tumora. Cine are in el0 rautate contra ingradirii libertatii, se va imbolnavi de pleurWi. Cine i~i inabu~a dorintade a plange ca ~i-a pierdut libertatea, pleura lui va incepe sa elimine mult lichidexeedentar ~i apare pleurita umeda. Daea omul tine morti~ la convingerile sale, seformeaza aderente. Astfel, daca cineva considera eu rautate ~i eu consecventa caIibertatea lui este pusa in lamuri, se vor forma aderente ale pleurei. Traheea seimbolnave~te la eel care, in intelegerea lui, lupta pentm dreptate ~i 0 face cu rautate.Coardele vocale sunt un fel de megafon prin care poti sa tipi de bucurie, dar prin care poti~i sa fad 0 atentionare. Cine este obligat sa vorbeasdi mult ~i simte 0 revaha in2..,..., I:)



Lu1tle Viilma

terioara, i~i va pierde vocea. n Nli vreau " este totdeauna 0 rautate ~i daca omul nu vreasa vorbeasdL corpulii vine in ajutor ca sa l1U spuna ceva foarte rau. Dadi rautatea nueste exprimata ~i este tinuta in corp, apare inflamatia coardelar vocale. Dar daca omul seintreee ell gluma, daca acuzatii1e Iui depa~esc ariee limita, pe coardele vocale se vaforma 0 tumora. Cata vreme eel care urIa, nu are sete de razbunare ~i nu este rauvoitor,tumora nu se va transforma in cancer. Dar daca cella care se urIa Ii dorqte raul celui caremia, el va avea aceea~i soarta. Fiecare trebuie sa-~i ofere sie insu~i libertate. Cine vreasa obtina libertatea prin lupta, n-o va avea, pentru ca lupta este 0 rautate. Iertati lipsalibertatii, iertati starea de obligativitate care v-a provo cat senzatia de lipsa de libertate. Intimp ce iertati, puteti simti 0 durere in vertebrele dorsale care, treptat, va duce lacre~terea mobilitatii coloanei. Ca unnare, plamanii Val' respira in voie ~i dumneavoastrava veti slm!i bine.

Cum sa n.e de~teptamrara a suferiDe~i se aseamana, oamenii sunt foarte diferiti. Unul spune:,)\lJa zntfrijarez din arice yipun totul Ia inimii". Ce inseamna asta? Ingrijorarea este 0 frica; in inima I~i are sediulsentimentul de vinovatie. Aceasta '1nseamna ca omul se teme de arice ~i se simtev1novat ca nu s-a eliberat de ceea ce 11sperie, adica nu s-a eliberat de gandurile salerele. Reprezentanlii celei de-a aoua extreme spun: ,. Totul Imi trece pe zanga w'eche,nimic nu trebuie pus Ia inima ", 274



Luule Viilma sentimentul de vinovatie, friea ~i rautatea de a invinui pe altii.

Nemultumirea inseamna nepriceperea de a comunica ell sine, de a va intelege propriHenevoi, ne~tiinfa de a va organiza viafa.Cine nu se Intelege eu el Insu~i, riu este capabil nici sa-i inteleaga pe ceilalti. Majoritateaestonienilor se plang de dureri la ceata ~i omoplati. Exact acoIo sta captivanemu1tumirea de sine care a aparut sa va 111vetesa vii vedeti perfect pe dumneavoastraIn~iva ~i lumea incorJuratoare. De spaima di lumea n-o sa ma respecte a.'ja cwn sunt, atiinceput sa va plangeti de eorpul ~i de caracteml dumneavoastra ~i nie1 nu bagati deseama cat de mult v-a creseut exigenta fata de tot ce exista. Va stimulati vointa, vaaruncati pe umeri 0 greutate mult prea mare, doar-doar va veti realiza dorintele ~;iastfelvefi ji pe placul celorlalfi. N-o sa Ie realizati pana nn va veti elibera de nemultumirea desine. Oboseala se va apropia tiptil de dumneavoastra, satisfaqii - nu veti avea deloe ~i vaveti preda. Va aparea !ipsa de dorinta de a face eeva, senzatia de disperare, deinutilitate. Veti sim!i ca de eineva ea dumneavoastra nu are nimeni nevoie. Nemu1tumirease aeumuleaza in spatele chakrei comunicarii, acolo unde, la om, este concentratavointa. Ea arata di nu ~titi ~i nu vreti sa comunicati, niei eu durnneavoastra In~iva, nici eua1tii. Ce este aceea comunicare? Comunicarea este iubire neconditionata. , Dar oarneniicum spun? Ei spun: "Te iubesc pentru ca e.;ti om bun". Dar daca nu e~ti bun sau nn e~tibun tot tim276



Alungii riiul din tine pul? 0 iubire conditionata TIU mai e iubire. E u~or sa iube~ti pe eelcare merita, In el ~i a~a exista iubire. Viata este un p:roces de invatare prin acel ran careiti apare in cale. Este rau pentru ca nn poarta in el iubirea. Apan in calea unui anumit omfiinddi are nevoie anume de iubirea aceiui om ca, transformandu-se inoLqe, sa-i €lea 0 lectie de viat~i.

care transfonna rauI in bine se inalta in spirit, 1ntrucat din e1 ta~ne~te illl ~uvoi de iubire.eu cat acest ~uvoi de iubire ta~ne~te mai repede, cu atat omul devine mai vrednic derespect. Orice rau IlltalpJt de am in viata este eu adevarat raul care este necesar. Apar pe drumul vietii ceIe mai diferite forme de diu - ganduri, situatE, evenimente, fapte,o3mem, grupuri de oarneill, boli etc. Toate apar sa-l l11vete ceva. Ce anume, flecare sa-~i dea seama singur.

eel

ii

Riuluu vine nidodata la om ca sa-i arate rani din alp.i, d pentru cas prin. rani altuia sa-iatraga atentia ca el a facut 0 gre~eaHi. Dad! omul fin ~tie sa-~i iubeasdi u0conditionatpropriile defecte, cum poate iubi pe altii?

ii

Dar ce este iubirea? Prietenie, ata~ament, indragostire, sex, grija, fidelitate, viata incomul1? Exisffi muite pareri, dar niciuna dintre ele nu este iubire.

ale simturilor , singur sentiment - iubirea.

Dezlantuiri ,

sunt multe, dar exista un

277



LuuIe Viilma Pentru fiecare emotie exista 0 explicatie, dar nimeni nu ~tie sa dea definitiaiubirii, pentru ca emotiile se exprima prin cuvinte, in timp ce sentimentele se exprima printacere. Iubirea este ti'icere. Iubirea li da omului Lini~tesufleteasca ~i cuvintele devin deprisos. Ne-am obi~nuit sa facem totuI in graba ~i chiar sa ne mandrim ell asta ~i ruci nune dam seama ca trecem pe Ianga iubire ~i 0 risipim in zadar. In graba poti sa ai doar emotii. Pe buna dreptate oamenii spun ca nu ~tiu ce este aceea mbue. Veti recunoa~teiubirea daca va ',eti rezerva cate"va minute, sa spunem pentru imbrati~area dedimineata, cand plecuti J.a serviciu. Va veti lipi UTIu] de celalalt in Hkere, veti. 8imticaldura celuilalt si veti simti ca va este bine. Va " , : veti privi in oehi, in tikere, §i vetivedea acoin 0 tandrqe ascunsa - veti simTi ca va. este ~i mai bine. Pardi nati mai vrea sapleca!i glonlla serviciu. Ati simrit fericirea celui ce dELSim!i!i nevoia sa se inWmple dinnOll, iara~i ~i lara. Dand, veti primL Aceasia zi va va paxea cea mai frumoasa din viatadumneavoastra. La serviciu veti avea spar, iar seam va yeti grabi sa ajungeti acasa, pardiati avea aripi ..Acasa va a~teapta iubirea. eel mai adesea iubirea este confundata eusexuL Fac aceasta gre~eala mai ales cei tineri ~i neexperimentati, fiindca parin!ii lor nnIe-au 'lorbit niciodata despre iubire ~i sex. Ei l~i justifica totdeauna falsa jena princuvintele nu §tiu cum sa spun. A.m venit pe lume tocmai ca sil1nvatam. Daca toti am fi~tiut, astazi n-am mai fi existat. Daca am recunoa~te in fata copiilor no~tri maear faptulca. nu ~tim ~i Ie-am Imparta~i ~i lor din putinul pe care i1 ~tim, ei ar deveni mai de~tepti.Parintele care recunoa~te in fata"

278



Alunga rau! din tine copilului di, de~i celalalt parinte I-a suparat prin fapta lui, aeesta i-aramas totu~i drag in suflet, maear pentru cum a fost la tinerete, ii da copilului hranapentru ca el sa mediteze. De regula, adultul inrait incepe, impreuna eu jumatatea sa,devenita du~man, sa urasca atat sexul cat ~i iubirea.

Trebuie sa ~titi di cine pune pe pr~mul loe iubirea sufleteasca are contacte sexuale rare,dar voluptatea pc care ele i-o of era este mnlt mai marc. Cine nn da nido importanta iubiriisuflete~ti, ar putea sa aiba 0 activitate sexuala tumultuoasa, dar nu va eunoa~tevoluptatea.Cere!i ieliare nemultumirii care s-a adunat ca n-ati eliberat-o mai devreme; cere!i iertarepentru gre~eala dumneavoastra chakrei comunicarii, mai ales partii ei dorsale ceafa ~iomoplatii -; cereti iertare ~i capului ca prin aceasta i-ati blocat ~uvoiul de iubire, ce plead.de 1a inima, ~i l-ati rucut sa sufere. Migrena sau aha suferinta pe care 0 aveti amta ca nu~titi sa cautati in mod corespunzator cauza indispozitiei dm1l..'1eavoastra.Capul va~opte~te care este acel loc - exact acolo, in cap, se ami creieml de unde incepe gandireaineorecta. Dupa ce nemultumirea de sine va fi eliberata, 11-0 sa va mai extenuati eumunca $i n-o sa mai spuneti eu disperare in glas. "Nu mai vreau nimic, nu mat vreau satraiesc ". Iertarea pas eu pas elibereaza eorpul de negativitate. Cu fiecare noua elibemreapare 0 schimbare in viata de zi eu zi, eu care trebuie sa ne deprindem. Nu va grabiti,inarmari-va ell rabdare ~i veti simti bucuria. Pe eel ce se grabe~te, 11a~teapta 0 criza.770 -, -'



Luule Viilma In continuare, invatati sa lasati sa cearna prin dumneavoastra nemultumirea,astfelineat sa nu famana nimie din ee ar putea sa va fuca sa suferiti. In felul aeesta, nitelcate nitel veti deveni mai intelepti, dar deja tara suferinte. Daca lnsa, :tara sa banuiti ceurmeaza, veti aeumula nemultumire, in emand 0 sa pretindeti ea alteineva sa va indrepteviata. ~i chiar daca s-ar gasi persoana aceea, oricum nu yeti fi multumit, 'a~a cum esteeel care l~i aranjeaza singur viata, fiindca bine, cu adevarat, este ceea ce face omul eumainiIe lui, ~i indreptand rauI. Fiecare realizare proprie este lectia lnvatata ~iintelepciunea ve~nica a spiritului - izvorul multumirii ~i fericirii.

Fiti ca 0 sita care ~tie di, dadi ml §untep un obstacol in calea ranIni, raul nu va fi ranpentru dumneavoastra.Raul devine rau, atunci cand i se OpILTleezistenta. In r felul acesta, lupta contra rauIuiamplmca raul, iar iubirea raului mic~oreaza ranI. eu cat iubesc mai mult raul, cu atatbinele se face mai bun. Raul Insearnnii absen!a iubirii, iar eu sunt acela care se dizbunapentm ca lipse~te iubirea. Daca veti fi capabili sa intelegeti, nu yeti mai fi nemultumi!i desine ~i de lume. Tot ce exista are doi polio Prea multa multumire de sine 11face pe amvanitos. EI nu vede ~i nn aude acel rau care a venit sa-i dea 0 leetie. Nu se uita in jos - cenevoie are, dacii totul ii merge bine. ~j ell to ate acestea, raul a venit in calea lui. De ce?Omul care, de bucurie ca are 0 via!a buna, nu inva!a sa gandeasca, va deveni orb ~isurd. Vor ramane oare neinvalate Ieqiile lui de viala? De regula, nu. Mai devreme sau

ii

280



Alungii riiul din tine mai tarziu indiferenta iui aroganta va reveni, el va deveni nesabuit ~iva veni ziua carrd va fi piesnit din pHn. Dadi nu a mteles cum le-a fost altora din cauzaindiferentei lui, acum va simti pe propria piele indiferenta celorlalti fata de necazurile IuI.N-are importanta unde se va intampla acasa, la serviciu sau la spital - urme tot va lasa.Fie ea i~i va da seama de gre:jeala sa, fie ca se va supara pe ceilalti, spiritul Iui tot vaextrage intelepciune prin experienta capatata de corp. Inainte de 0 ineercare grea, inacest om se concelltreazao aroganta semeata fata de toti - pe care 0 ~i viid doar ceilalp .....: obi~nuinta de a primi tot ce i~i dore~te. Daca acest lucm nu se intampla, vadori sa se razbune pe eel care nu i-a ·satisrn.cut setea lui de a ca~tiga. Daca nu i~i varecunoa~te negativitatea, situatia se va complica. Cfuld intalniti ll.11 astfel de om, care seuita de sus la toti ceilalti, sa ~titica el este lectia dumneavoastra de viata. Toate emotiilevi' se vor pune in mi~care ~i acestea sunt stresuri care a~teapti:tsa fie eliberate. Credemca~tim ce este pericolul. Cand suntem revoltatUn sufletulnostru ~i spunem: "Nu vreau/ ",este oare un pericol? Da, este lli'1 mare pericol. "Nu vreau" este 0 rautate. Omul prime~tetot ce dorqte. Dar dadi el nu gande~te corect, va prirni exact contrariul a ceea ce a ganditdeoarece: - frica frfuleaza vointa; - rautatea distruge vointa. Pe partea dorsala a corpuluise afla energia vointei. Ea circula In sus ~i in jos prin canalul energetic principal aflat incoloana vertebrala.

281



Luule Viilma Principalii factori care distrug energia vointei sunt: - absenta dorintei - (i~i aresediulia niveIuIIombar); - starea de obligativitate (cu sediul in zona vertebrelor toracaleinferioare); - exigenta -(se afla in zona vertebrelor dorsale superioare) - nemultumirea (inzona cervicala) . - dorinta de a fi mai bun decat ceilalti (in zona vertebrelor eerviealesuperioare). Cand sunt in stare de eehilibru, aceste stresuri dau vietii sens ~i mi~eare.Cand cresc peste masura, distrug, daca omul nu invata nimic. In desen~1 de pe paginaurmatoare se arata locul unde sunt amplasati factorii de distrugere a energiei vointei ~isfera lor de actiune. Fiecare din ei contine eu mult mai multe elemente decat ar parea 10.0 citire rapida. Cautati-i ~i ii yeti gasi in corpul durnneavoastra. Ganditi-va ~i veti intelegece vor sa va invete. Despre starea de obligativitate ~i nemu1tumire s-a vorbit detaliat incapitolul "Despre focu1 purificator" ~i in capitolul acesta. Absenta dorintei de a face cevavine sa il invete pe om sa faca cu placere ceea ce inainte facea eu neplacere. Eo. spune:"Draga omule! Drumul vietii este plin de opreli$ti. in lac sa spui ca nu vrei, invata sa Iedepa$e$ti eu placere $i vei infelege ce te invafa ele. $i atunci picioarele tale nu se VOl'mai incapafana sa spund cd nu au chef sa mew'ga. in caz contrar, ele VOl' refuza total sase mi$te ". Exigenta vrea sa-l invete pe om sa fie mai indulgent. Ea spune: "Cine $tie sase mulfumeasca eu pufin, i.Ji va 282



Alunga raul din tine atrage 0 mare bucurie. Cine vrea sa obfina imediat ceva mare.important, va ramdne ,Ji lara pu{inul ace la, fiindca nu ,Jtiesa aprecieze fericirea ,Jisaaiba grijii de ea".

Dorinta de a fi mai bun ca ceilalti este 0 necesitate atat de naturala, incat este socotita 0trasatura negativa de caracter. Copiii sunt inva!a!i ca, dimpotriv~, fiecare om trebuie sa fiemai bun ca ceilal!i. Via!a demonstreaza insa contrariul. De ce?\filtor

Dorinta de a , _ ""'" .

fi

mal bun ca cellalti ,

.- - -Nemufiu.mire__ -,__ - ~- __ ...........".. --z.- __ ....Exigenta

Starea de obligativitate Absenta dorinlel

Trecut

283



Luule Viilma Ne-am obi~nuit saalergam in turmil, sa fim tOli la feI. Cand cineva vrea sa fiemai bun, trebuie sa la~neasca inainte. Pentru aceasta trebuie sa-i striveasdi pe ceilaltisau sa-i dea la 0 parte. In oricare dintre cazuri, ambele paqi sufera. A~a apare invidia.Cel care ajunge in fata obose~te din cauza invidiei ce10rla1ti ~i, mai devreme sau maitarziu, in el va exploda rautatea contra ·invidio~ilor. De aici lncepe pieirea. Foqele lui vor seca, viteza va scadea ~i turma 11va calca pe elm picioare. In felul acesta se producedezvoltarea pe orizontala. Omul care se elibereaza de dorinta de a fi mai bun deeatceilalti, ineepe sa se dezvolte pe vertic ala. Treptat el se depa~e~te pe elinsu§i ~i seridica la un nivel nou de con~tiinta, unde nu mai exista comparatii ~i evaluari marunte.Acolo nu va mai fi tulburat de lupta pentru supravietuire a celorlalti. Este nivelul suprem,binecuvantat al vietH - lini~tea sufleteasca.

in concluzieGandul guverneaza viala. Un gand bun creeaza binele, un gand rau - rauI. Problemacivilizaliei este femeia, dar fiecare am are gandurile lui. Prin ganduri suntem legaji devietile noastre anterioare, cand am fost ori femeie, ori barbat. Omul trebuie sa seingrijeasca sa-~i corecteze propriul mod de gandire ~i nu sa caute defecte la a1lii.

284



LUlile

Viilma

CUPRINSLectia civiIizatiei Parintii sotiior ~i sotii1or Despre sensui nonsensuIui R.. autatea lra!lona1a : Parintii visuriior noastre Cea mai simpla rautate compIexa.. Despre cat de greu estesa ierti Respira ca sa fii sanatos Stresui - prieten sau du~man? Planeta durerii suflete~ti -PamantuI Despre minciuna Despre ajutorul acordat celor care !ipa dupa eI Despredorinta de a fi foarte puternic Meditatia sau 0 discutie cu ganduriIe noastre Despre a primi~i despre neputinta " Deprimarea provocata de oarneni Despre focui purificator Dorintade perfectiune Singuratatea ca una din fonneIe de existenta a omenirii Viata ca un curentalternativ Rece. Cald. Fierbinte, fierbinte Rlutatea cinstita ~i rautatea mincinoasa.. Desprebarbati ~i pentru barbati Reversui bineIui excesiv Copiii se nasc dintr-un sarut.. Ghid deviata Cum sa ne de~teptam tara a suferi In concIuzie 7 22 30 "4 -' 38 49 72 81 84 91 104109 116 121 135 152 155 164 172 178 192 198 206 211 221 240 274 284

286



Luule Viilma a sistematizat invatatura sa in ~apte valume. Acesta este

volumul 2 - partea a 2-a

Au aparut: Valumull Valumul 2 - partea 1 Valumul 2 - partea 2

Lumina sutletului Sa stagnezi san sa evoluezi Alunga raui din tine In pregatire:

Valumul 3 - pmiea 1 Valumul 3 - pm"tea2 Valumul4 Valumul 5 - partea 1 Valumul 5 -partea 2 Valumul6

Caldura sperantei Izvorulluminos al iubirii Durerea este in sufletul tau In armonie ell tineinsuti , Iertarea adevarata ~iiertarea mimata Invatatura despre supravietuire

ALUNGA Raul Din Tine

Documents

Transcript of ALUNGA Raul Din Tine