Luule Viilma - Alunga Raul Din Tine

ALUNGA. RAUL DIN TINE

Luule Viilma

Este 0 cmie despre posibilitatile nelimitate de a ierta ~idespre neingradirea iubirii, despre puritatea sufleteasca,

lumina sufleteasca, caldura sufleteasca ~ibinecuvantarea sufleteasca.

Iertarea este dorinta de a sta de yorba, dorintade a iubi neconditionat.

Dorinta de a uni intr-un tot perfectspiritul ~i trupul.

Iertarea este puritate sufleteasca.Prime~te adevarullui Dumnezeu - iertarea

~i vei vedea cum sufletul ~i spiritul tau se ating.Aceasta este lumina sufletului.

Gandul este energie.Energia are con~tiinta.

Cine are con~tiinta, cu acela poti comunica.

Gandul negativ este ca un invatator.Dad elevul intelege ce 11invata invatatorul sau,

va deveni mai intelept.Daca invatatorul vede ca elevul sau

A devenit mai intelept, inseamna di el~i-a terminat treaba ~i se da la 0 parte.

Tot a~a se elibereaza ~i gandirea negativa.$i va disparea ~i boala, ea nefiind decat

suma gandurilor negative.Priceperea de a-ti asculta propriile ganduri

te va ajuta sa treci cu bine chiar ~ipeste unele situatii de viata fomiecomplicate ~i foalie periculoase.

ALUNGA RAUL DIN TINE

Luule Viilma

Traducere de

Georgeta Timcu

~

~~~'Si;j:p>~

Editura Dharana

Bucurqti2008

©£uu(e 1/ii{ma 1997

rJransUrtion Copyrigfit © 2006 CEcfituraDJ(/l1?jtJIf/l

rJoate drepturi[e asupraversiunii in EimGaromanii apartin CEdi

turii (j)J(jIc.R..1L:N/l. 1?,fproducerea integraw sau partia{J a teyCtu{ui

sau a i[ustratii[or din aceastd carte este posi6iCii numai cu acordu[

CEditurii (j)J(fi c.R..1L:Nfi.

f£cfitura (j)/iarana CBucuresti

Str. sfanta CEcaterina nr.15, sect.4, O.P. 53rJe{;021-3372424

e-mai[ ecfitura@gmai[com

Coperta co{ectiei: :M.ifiai :Marinescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationaie a RomanieiVHLMA, LUULE

Alunga raul din tine / Luule Vii1ma ; trad.: GeorgetaTimcu. - Blleure~ti : Dharana, 2007

ISBN 978-973-8975- j 3-2

I. Timeu, Georgeta (trad.)

159.961

Pe pagina urrniHoare este reprezentatSemnul Cosmic pentru Protectia Ciiqii.

Se dedica celor care vor sa 'inleleaga

Binecuvantarea sufletului

Alunga raul din tine

Daea eel care a pa~it pe ealea spirituluivrea sa obrina un sucees reaLTiU unul imaginar,atunci,fleee minm din vlara lui de aeum ineolo,fleee treaba de zi ell zi,fieee gand iscat,fieee dorinfa ~i impuls rationaltrebuie sa fie subordonate actiuniicare ii va dirija relul in viafii:gandirii

Cine vrea sa culeaga roadele ee crescin gradina pamanteasca a inva!aturii,acela trebuie ca intreaga lui viaFisa 0 transforme intI-un necontenit

exereiriu.Bo In Ra

AlZinga raul din tine

tertia civilizatiei, ,De ce se afla omenirea in criza? Unde am gre~it ca

principiu? Se mai poate indrepta ceva?Astfel de intrebari sunt frecvente. Spaima in fata viito

mini este extraordinar de mare. Va voi raspunde pe scurt.Ca sa mergi mai departe in viitor trebuie, ~i se poate, sa-tiindrepti trecutul. Trebuie doar sa ~tii ~i sa recuno~ti legiledurnnezeiqti ale naturii ~i sa traiqti in armonie cu ele.

Aceasta tema a fost dezbatuta ~i in cartea anterioara.Am primit muIte intrebiiri~i obiectii, deoarece oarnenii nucred in propriile lor ganduri ~i nu inteleg ce este aceea iubire. Haideti sa ne lamurim impreuna.

Omenirea exista atunci cand exista femeie ~i barbat.Oridte lucruri neobi~nuite ~i nemaipomenite am vrea noisa facem in viata, dadi nu exista unitatea formata dintre 0femeie ~i un barbat, omenirea ar inceta sa mai existe.

In aceasta unitate trebuie sa dornneasca ordinea. Un

om care se respecta pe sine, i~i cunoa~te locul in familie ~iare respect fatE\.de locul ~i atributiile celuilalt. In acela~itimp, aceasta unitate constituie 0 uniune flexibila ~i trainica ce nu poate fi distrusa nici de cele mai teribile incercari.

Daca familia dispare, va disparea ~i omenirea. Acestaeste nivelul actual al civilizatiei.

Actuala criza a omenirii este criza materialismului.

Materialism insearnna puterea femeii. dar ~i puterea efeminata. Indiferent ca in alte vieti am fost femeie sau biirbat,noi toti am aparut pe aceasta lume pentru ca aveam nevoiede aceasta leqie.

7

Luule Viilma

Am vrut sa vedem ee se intampla, daea omul intra subputerea obieetelor sau a bogatiei.

Prin straduinta, toti am realizat ca.te eeva, dar, doar cdbolnavi dau semne ea ar renunta la bogatie pentm ea, pentru ei, ea nu mai are nici 0 valoare, fiindca se chinuie. Restul oamenilor alearga orbqte dupa muIt ravnita bogarie.

Natura dumnezeiasca este invincibila ~i un tata bun iida copilului sau posibilitatea sa invete, pe atat de durerospe cat dore~te, fiindea ~tie ea in final vor ie~i invingatoaretot legile naturii.

Care este menirea barbatului in natura ~i in familie?Care este menirea femeii?

Menirea barbatului este mi~carea, sa mearga inainte, doar sa mearga ~i sa nn se opreasca niciodata, pentm di eel care se opre~te in fata obstacolelor, va disparea.Daca barbatul merge, pentru mersullui inainte natura I-ainzestrat eu barbatie ~i, fara sa i se comande .;i fara a ficonstrans, el face tot ce este barbatesc.

Barbatia inseamna:- sa gandeasea;- sa organizeze viara economiea,- sa coneeapa eopii.Barbatul trebuie sa tie pre cum catargul eel mai inalt

dupa care se aliniaza celelalte. Catargul nu vorbqte, dar elserve~te ea etalon. Fara eatarg nu exista corabie ~i in marea larga a vieW nu poti ie~i eu barca.

Barbatul este spiritul copiilor sai. Spiritul este foqamotrice. Datoria barbatului este sa mearga inainte.'-'

Barbatul este eapabil sa mearga inainte atunci candexista forta pentru asta - forta vointei.

De unde se ia aceasta forra?

8


Se ia din inima femeii.

Sa in!elege!i cum trebuie! Este yorba despre iubireasufleteasca, numita iubirea de aproape. Aceasta este iubirea desavar~ita dintre oameni, iubire eu care suntem din cein ce mai economi §i de care ne privam din ce in ce maimult.

Menirea femeii este sa-~i iubeasca sotul.Sotul inainte de toate. Nimeni nu trebuie sa fie mai

presus dedt sotu1, nici cmar copilu1. In imparatia luiDumnezeu ac!ioneaza legi ferme care nu trebuie §i nu potsa fie schimbate. Sotul nu este mai important dedt copilul,dar el este primul care trebuie iubit de ditre sofie. Daca eacrede altfe!, va f1 nevoita sa sufere §i i§i va condamna lasuferinta §i proprii copii.

In sufletul ei, prin iubire, femeia trebuie sa-§i sus!inain permanenta ~i total so!u!. Cmar in momentele cele maicritice ea este capabila sa dezmierde in suflet chipul sotuIui ~i sa 11sprijine. Si daca ea insa§i va avea nevoie de ajutor, sprijinul sotului nn va intarzia sa apara. Ma poate contrazice doar cine nu ~tie acest lucru, fie pentru ca niei nu ia trecut prin minte, fie ca n-a avut ocazia sa simta for!aatotbiruitoare a iubirii. Atunei cand sotia i§i iube~te sotul,prin iubirea ei, ea il alimenteaza cu forta vointei. Spatelebarbatului este simbolul acestei forte.

Doam.l.'1elor!Uitati-va eu atentie la spatele sotu1uidUITh'1eaVoastra§i urmariti-va sentimentele.

Dadi spatele Iui este drept, putemic, fmmos ~i excitant,asta se datoreaza iubirii dumneavoastra. Dadi spatele esteadus, slab ~i boinav, asta inseamna ca soria nu-l iube§tetldeajuns. Mangaiati aceasta spinare, spalati-o ~i cere!i-iiertare pentru suferinta pe care i-a!i pricinuit-o. Iubi!i-o!

()J

LUlile Viilma

o femeie care i~i iubqte sotul, nu va fi niciodatii nevoita sa-~i cheltuiasca forrele pentru a face 0 mundi debarbat.

o femeie care i~i iube~te sotul, vede lumea in cuiorileadevarate ~i nu in tonuri ~terse, a~a cum ne-am obi~nuit.

o femeie care i~i iube~te soruL nu va fi niciodata nevoita sa indure privariuni, ea prime~te tot ce i~i dorqte.

Femeia care iube~te are a calitate speciala - nu are nevoie de lucruri inutile. Ea este posesoarea celei mai marerecomori din Iume - iubirea.

Femeia care i~i iube~te sorul, se une~te cu el intr-un totde nedesrucut. Ati auzit probabi1 de cupluri in care, la d.teva zile sau saptiimani de 1a moartea sotiei, sotul parase~te ~i el aceasta lume. Aceasta femeie ~i-a iubit sotHl panala uitare de sine. Acest barbat n-a avut niciodata nevoie sa

~i traga forra din alta parte. Cand izvorul iubirii a see at,omul a murit de sete.

Dadi femeia i~i iube~te sotul, unitatea lor desavar~itava atrage ceva asemanator - doar perfeeriunea. Adica aucopii perfecti ~i sanato~i, 0 viata sanatoasa ~i perfecta. Perfectiunea, dupa cum se ~tie, nu inseamna numai lucruribune, ci un echilibru in continua mi~care ~i perfecrionare abinelui ~i a rauIui.

Copilul apare pe lume nu ca sa iubeascii pe mamasalt pe tata, ci pe mama ~ipe tata. Dadi soria l!ji iube!jtesOfal, so(ul i$i illbe~te sOfia ~i~fmpre un ii, ei formeazlipelfecfiunea. Acwn poate sa aparii !ji COpi/ill ca sii-i iubeascii pe am{'mdoi # pentru ca ei sli-l poatli iubi.

Parintele care i~i intreaba copiluI: "Tu pe cine iubqtimai mult, pe lnama sau pe tata? ", 1:itraumatizeaza sufletul.

10


Cand eu am ajuns la aceasta in!elepciune, I-am intrebat direct pe un baiat de patm ani: ,. Ce e mai bine, dupa parerea ta, cand mama te iubeyte pe tine sau cand fl iube.'jtepetata? "

"Pe tata" - a raspuns e1 dintr-o sut1are, mra sa stea peganduri, ~i ~i-a arintit privirea asupra mea cu 0 uimire nepremcuta: "Cum se poote, tanti, sa nu ~tii un luau atat deimportant?" ~i ehiar boaia 1ui era pricinuita de spaima cape el nimeni nu-l iube~'te. Capilul aeesta era un veritabilnurHHor al binelui.>

Am pns aeeea~i btrebare unar capii de varste diferite.eei mid aveau un singur raspuns dar - pe tata. eei maimari~aI'i, care lnva!asera dej a sa se gandeasca la propriulavantaj, taceau, dar 1E sufietullor se dadea a lupta. Dupace Ie-am sugerat raspunsuL au rasuf1at u~urati. Copiii 111ari,aflati relatii heme ell paril1tii, raspundeau eel mai adesea:

([i~e[lnil-nie Ilrl11otril-'Ct co. tna;na sa~l iubec/sea fntat

pe tata ".Feme:a modema nu-~i iube~te in primul rand sotui,

pentru ca nn ~tic d.t de bine este. 9i niei nu va afl& atatatimp va considera cii iubirea inseamna sa te culei ell el,sa fii grijulie, sa-i fii ficlela, s~Hifaei datoria 9i celelalte.

Femeia modema dorqte ell iEfrigurare sa fie iubita. 9io il.lbe9te toan:i lumea. Frica "nimeni nu ma iubq'te", 0obliga sa faca cat mai mult bine cat mai multor oameni ~i,deseori, ultimul pe listJ. este chiar propriul sot. ..

Si numai diEd sOfUl inceteaza sa existe:- fizic - moare

- familial ~ pan'ise9te familia- sexual - devine impotent,abia atunci baga de seama di obiectul despre eare ea

gandea ca Ii apartine a disparut.

11

Luule Viilma

Dadi macar atunci ~i-ar recunoa~te grqelile! Dar, deregula, apare furia, acuzatiile, regretul, setea de razbunare~i toate celelalte. Rareori ea l~i recunoa~te grqelile, Femeia modema IupUt pentru locul ei in viata. Lupta tara sa-~ialeaga mijloacele. S-ar putea sa iasa victorioasa, dar catavaloare mai are jubilatia victoriei, claca viata ei este 0 mina. Sotul nu mai poate fi recucerit.

Aceasta afinnatie a mea provoaca reactii diferite. l\,fajoritatea femeilor sunt categorice: Soful este totu~i un ammatur .;i prime§te ce 111erita. Daca nu, vina este a lut. Sava conving de contrariu, doamnelor, nu pot. Dar dad vaganditi mai bine ~i vIe!i eu adevarat sa cunoa$teti iubireasincera a unul am adevarat, dorinta dumneavoastra se va1ndeplini. $i abia atunci veti fi de acord di v~am SPU3 adevami. Daca femeia 19iiubqte in primal rand soru1, pe tatalcopiilor sai, atunci copiii lor nu au cum sa fie boInavi.

Incerea!i sa va de:z;voltati sentimentele, lata cum: reprezentati-1 in minte pe 30t •.11 dumneavoastra, a~ezati-I 111

suflet a~a cum vi I-a!i dori ~i lasati-1 acoIo pentru totdeau~na. Dadi va place sa-1 simtiti alaturi, in marime naturala,el va fi aeolo nevazut, dar perceptibil pentru dumneavoastra.. De fiecare data cand 'fa veti aminti de el, sa ~titi caatunci el are nevoie de iubirea dumneavoastra, pentru ea Iieste greu. Veli sim!i un §uvoi cald de iubire care treee dininima dumneavoastra in ir.ima Ial ~i veti simti ca va estebine. Anume in acel moment sotul si-a amintit ell dragoste

~ .!! ••••••

de dumneavoastra. Acum intelegeti de ee anume in acelmoment.

S-a intihnplat sa vina la eabinetul men 0 femeie disperata, ell copilul in brate. Copilull~i pierduse clmo~tinta ~iavea comrulsii. Medicina nu-1 mai putea ajuta. Si atunciam fost nevoita sa recurg 1a 0 masura ie~iti't din comun.

12

AT v v I ,..,unga rau. am tme

I-am spus: "COpillil dumneavoastra este bolnav pentru eadumneavoastra nu-l mat tub!!! pe tatallui. 11 ura/i pe acestom. Daea aCUln,chiar aiei, va veti da seama ca afi gre$it~i veri invafa sa-l tubifi fn prtmul rand pe tatal capilului,chiar dadi sunte{i divortati, copilul va trai. Daca nu puteti,eopilul nu va mai apuca ziua de nuiine ". Dumneavoastrace a!i fi facut in locnl ei? Ea nu citise dirtile mele, nu aveacuno~tinte in domeniu ~i totu~i mi-a ascu1tat sfatu1. Dupacateva are, COlT'vl1lsiileau incetat $i a doua zi am inceput saanalizez in detaliu boala ~ii-am dat de cap. Mama s-a dovedit a fi 0 fen1eie dqteapta, a recunoscut ca este 0 negativista.

Daca barbatii sunt inclina!i sa se foloseasca de povestirea mea pentru a arunca pe umerii femeii toate sliibiciunile, toate defectele ~i insuccesele lor, gre~esc. Gre~iti,dragii mei! Femeia poate sa-l iubeasca foarte tare pe barbatu1 ei, dar dadi el nu a primit educatia cuvenita de 1amama iui, dadi a mo~tenit frica pe mine nimeni nu ma iube:jte ~i de aid un comportament pEn de rautate fala desexul feminin, el nn va ~ti niei sa-~i deseopere fericirea ~inki sa 0 obtina.

Fiul unei femei depravate, tara nici un rost, nu va ~tisa-~i inte1eaga so~ia. Va vedea in sotie pe mama lui, ale carei defecte Ie ura~te. Pentru a-~i imbunatati viata, el va dorisa-~i impuna propria randuiala. De regula, un astfel debarbat nu are 111crederein sotie. Se va amesteca in toatefleacurile ~i n-o va lasa sa fie femeie ~i, treptat, se va na~teA ., 1 •m e1 gelOZla.

Gelozia este masura infidelitatii de care se folose~tepartea infidela. eu cat illfidelitatea este mai mare, eu atatgelozia este mai putemica. Acest sentiment este totdeauna~ >

reciproc, de~i, de regula, eel putin una dintre pani nu re-

1"<,)

Luu!e ViilmCi

cunoi19te, Tortura tacita, reciproca, sfar~e~te, de 0bicei,printr-o batalie cmnta ~i prin distrugerea familiei, daca eeidoi sori indaratnici nu ~tiu sa se elibereze de propriul ego.

Dar, dupa cum se ~tie, barbatul nu poate sa traiasdi fara femeie ~i femeia fara barbat Si a~a moare frumoasa iubire a femeii, fie eEl iubirea se duce, fie ca se transforma indu~manie. Un lucm este clar - sorul nu va avea parte de ea.1nt1'-o astfel de sitna!ie, femeia poate sa-~i corecteze viatade familie, doar dad invata sa gandeasca corect ~i sa aplice aceste cuno~tinte din tot suf1etul.

Daca ambii soti pretuiesc familia ~i sunt capabiE safadi rata, rezultatull1U va intarzia sa apara. Cu cat criza este mai mid, ell atat mai u~or se pot corecta gfe~eli1e.

Exista ~i b5xbati care se folosesc de hamici2t ~i de fidelitatea sotiei. Un barbat a cami mama a fast indiferenta fata fmnilie, a dec3.zut in desfranare ~i a1cooIism, se comporta de femei co. fata de un obiect ce trebuie sa fieumiEt lvlama nu ~i-a iubit niei sotui. Diei capEl, nu i-a insufi at fiului sentimentul propriei demnitati. Un om tarademnitate incepe sa-~i inece durerea sufleteasca in aleoal~i sa triiiasca ea un parazit. Femeia care reu~e~te, prin iubirea ei, s~Ireeduce un astfel de sot trebuie siI fie deosebit deputemidL Astfel de barbati i~i cauta G sotie pc care sa 0

paata mniJj Si apoi, remeia asia vine la mine ~i ma intrea~ba: :J De ce treauie sa suport? " Dar, ,.draga mea, nu tu 1

ai lUCit de biirbat?" - 0 intreb eu. Si, de regula, aceastafemeie nu este 10. prima casatorie.

Cel care vrea sa infranga incapat,?narea celuilalt, paatesa reu~easca, dar prin asta ~i-o infrange ~ipe a Iui. Cei dois-au ales unul pe celalalt, sufletele lor i-au adus sa fie impreuna, dad ambii au vrut sainvele sa trajasca unul princelalalt. S-au cravedit a fi pro~ti, n-au invatat ~i acum viata

14

Alzll1ga raul din tine

ii invata pe ei, dar mult mai aspru. Cine i~i schimba partenerii in felul acesta, i$i va aminti categoric de primul dintre ei, regretandu-$i prostia. Asta este Iectia vietii. Si cumfiecare vine in viata asto.ca sa invete acest adev3r intelept,urmatorul partener ii va da posibilitatea sa-$i insu~easca $imai bine lectia de viata, dar deja 10. un nivel mult mai ridicat. $i asta va continua pa.na cfmd fortele pentru escapadeamoroase vor seca ~i omul va trage ni~te concluzii din suferintele sale. Altre!, il a$teapta pieirea.

Goana dupa fericire este dorinta unei straluciri aparente, voluptate momentana $i doba.ndirea unei experiente superficiale de viata, lucru ce va fi platit ulterior prin suferinta. Dar, cum se zice, da-i Doamne omului mintea cea depe urma. Cine se disatore$te pentru bani, va suferi din cauza lor. Dar, daca un om bogat se casatore$te din dragoste$i va continua sa considere iubirea luerul eel mai important din ,,'iata, el va deveni $i mai bogat. Boga!ia trebuiepastrata pentru ca omul ii cunoa$te prerul.

In general, multi oarneni nu sunt capabili de un sentiment pro fund pentru ca parin!ii $i parintii parintilor lor nuau $tiut sa iubeasca. Au $tiut sa-$i pastreze familia pentru ase imbogati $i a-$i pastra bogatia.

In ultima vreme, ocupandu-ma de bolnavi, am vazut,prin ei, pe parintii, bunicii-bunieele. strabunicii - strabunicele lor $i mi s-a confirmat 0 concIuzie trista. Trebuie sarecunosc ca daca printre 1000 de persoane gasesc 0 singura bunica ce $i-a iubit sotul cu dragoste curata, desavaqita,de om allui Dumnezeu, sunt fericita .. Mil bucur ca am a'llutnoroeul sa vad asta eu Ocl1iimei.

Dragi sorii $i soti! STiuea va simtiti jigni!i pentru ca vasoeoteari iubitori, clar, daca ma credeli, analizati-va Iauntrie $'i gasiti grqelile care trebuie indreptate. Dadi trupul

1 ~-)

Luule Viilma

durnneavoastra reacrioneaza prin insanato~ire, insearnna cav-ati corectat cum trebuie gre~elile. Dati afara acel stresprin care invinovatiti pe alrii ~i cereri iertare trupului dumneavoastra pentru ca prin cultivarea stresului i-a!i pricinuitmulte suferinte.

Mama care n-a ~tiut sa iubeasca familia sotului ei, seafla in conflict cu copiii, pentru cii, rura sa fie con~tienti,ace~tia 0 gasesc pe ea vinovata. Ei nu ~tiu sa exprime acestlucru, dar nervozitatea ~i capriciile lor vorbesc de la sine.C:1tavreme familia este inca intreaga ~i in certurile familiale predomina injuraturile tatalui, copiii 11 vor invinovatipe el. Dadi tatal este pre a moale ~i cedeaza, va fi socotitvinovat tot el. Chiar ~i copilul care nu-~i cunoa~te tati'ilpoate sa-l urasca, dar, de regula, 0 ura§te ~i pe mama sa.Dadi copilul este agresiv, parintele a merita. Faptul ca parin!ii nu vor sa recunoasca, este a alta treaba.

Daca parintele la care a ramas copilul dupa destramarea familiei intentioneaza sa-l transforme pe acesta in armacontra celuilalt, ehiar daca la inceput e po sibil sa-§i atingascopul, el comite a crima. TaUil este spiritul copilului,mama este sufletullui. Priviti-va din afara ~i imaginati-vaca eineva rupe din dumneavoastra spiritul ~i sufletul ~iapoi, sub amenintare, Ie tine despartite. Dar ele sunt spiritul ~i sufletul durnneavoastra pe care ie iubiti atat de muIt~i de dragullor ati aparut pe lume. Numai ele va sunt trebuineioase ~i daar avandu-le pe amandoua puteti fi in viata.

Spiritul este eel care merge inainte. Numai el este viata ve~nica.

Sufletul hrane~te spirituL Viata rora suflet este un chin.Dragi parinti! Pe care dintre ele ati fi de acord sa Ie

dati?

16


~i acum ganditi-va ce i-ati :facut copilului dumneavoastra.

Tatal sau mama care au parasit aceasta lume vin la copilul lor de cate ori doresc. Spiritul vine numai cand estenevoie de ajutor. Omul viu este insa nevoit sa stea in fataunor u§i inchise. Exact in aceasta situatie se afla §i spiritulsau sufletul copilului dumneavoastra ... $i dadi spuneti cael insu§i nu vrea sa vina, mai gandi!i-va 1a roIul pe care 1ati jucat in distantarea lui §i corecta!i-va gre§eala. Niciodata nu este vinovata doar 0 singura parte.

Po;(fmp[u c£in viapa

o fetita de 19 ani, 0 :l::rumuse!ede fata, nu-§i vazuse tatal de peste 10 ani §i §i-l imagina ca pe un monstru, pentruca a§a il descrisesera ceilalti. Dupa ce s-a eliberat, prinmu1ta perseverenra, de acest stres, a simtit ca trebuie sa-§icaute tatal §i I-a gasH.

"Am intrat in camera tatalui meu .Ji, .Jti!i, am vazut unbarb at absolut obisnuit, numai ea arata mai batran, eraslabit ~'iobosit. An; stat mult de vorba. inehipui!i-va ea cutata am putut vorbi despre iubire, dar ell mama -nll. LapIe care, arn sim!it dorin!a sa-l imbraJi.Jez. L-am imbrali.Jat.'fiel a fneeput sa planga .... Tata!" In timp ce imi povestea,de fericire, fata nici nu a observat de cate ori a repetat cuvantLll "tata"!

Aceasta fata s-a insamlto§it repede. Dar cea mai marefericire pentru ea a fost faptul ca a inceput sa se uite labarba!i ca la ni§te oameni. Intelegea ca. nu §tie sa se comporte cu un barbat cum ar fi facut-o 0 fata cu 0 via!a normala de familie. A promis ca. va inva!a sarguincios. Dadidin familie lipse§te tatal, fiica nu va §ti sa-i fie sOlie so!ului

17

Luule Viilma

ei, iar fiuI ramas cu mama lui va deveni ca 0 femeie. Lelipse~te experienra vietii de familie.

Viata sufleteasca a barbatilor este mai fragila. Fiul, , '-'

desparrit cu forta de tatal sau se separa de spirit. Barbatultrebuie sa fie in viara un inaintemergator. Dar cum poateacest baiera~ sa devina mergator? Con~tiinra lui nu estecapabila sa se concentreze, el nu are scopuri in viata. Dacael este in permanenta dojenit, tristetea lui initiala se vatransforma treptat in rautate ~i in dorinta de a se autoafirma, chiar ~i pe partea rea.

Atunci cfmd copilul este invatat sa-~i urasca tatal, esteinvarat de fapt sa-~i urasca spiritul. Cand este invarat sa-~iurasca mama, este invarat sa-~i urasca sufletul.

Cine i~i ura~te tatal, acela ura~te sexul masculin. Cineisi uraste mama. uraste sexul feminin .

.} J ~.J

Iubindu-~i tatal, fiica invara sa-~i iubeasdi sotul. Fiulcare i~i iube~te mama invara sa-~i iubeasca soria.

Dadi fiica se supara pe mama sa, se va supara in acela~i timp pe sine. Daca fiica i~i ura~te mama, automat ea seva uri pe sine ~i va uri ~i sexul feminin, intrucat mama saeste femeie.

Daca. fiul se supara pe tatal sau, se va supara ~i pe sine.Daca i~i ura~te tatal, automat se va uri ~i pe sine ~i va urisexul masculin, intrucat tatal sau este barbat.

Doamnelor! Cel mai bine ar fi sa-i cereri iertare sotului, sa cereri iertare copiilor; treceri peste cruzimea sotului~i iubiri-l din nou, chiar daca nu mai este langa dumneavoastra. Tatal copiilor are nevoie de dragostea dumneavoastra sufleteasca, macar in numele vierii copiilor. 0 casatorie distrusa nu mai poate fi remeuta, dar trebuie sa va

18

A!unga rau! din tine

intelegeti gre~eli1e, Prin reeunoa~tere ~i prin eon9tientizarea gregelii vine ~i intelegerea, ca 9i cum lectia ar fi fastdeja i'nvatata.

Domnilor! Iertati-Ie pe mama ~i pe sotia dumneavoastra ea uu au 9tiut sa-9i indeplineasca eea mai importantadatOl'ie din viata unei femei - sa-~i iubeasca sotul. IertatiIe, pentru ca femeia a~teapta in primul rand iubire din partea barbatului ~i uu intelege ca, inainte de a putea da iubire,el trebuie sa 0 fi prim it. Orieum el i~i va cheltui furta fizi··ca, fara sa ceara voie.

Copii! Iertati-le pc mama voastra ~i pe bunicele voastre pentru gre§elile lor. Daca nu yeti face acest luem, yetisuferi chiar voL deoarece tatal este spiritu1 vostru. iar mama - sufletul. Dadi in voi aceste dowI ipostaze sunt 1nvrajbite, nu yeti putea merge inainte in viata ~i nu yetiavea lini~te suf1eteasca.

Femeia care 9tie sa gandeasdi corect, inareapta gregelile facute de mama sa ~i de soacra.

Barbatul care ~tie sa gandeasdi coreet, ~tie sa a~tepte~i, pe partea lui, ~tie sa-~i ierte mama, sotia ~i soaera.

Barbatul se inraie~te numai atunci cand nu poate avansa in viata. Nu poate merge inainte atunci ca.nd nu are forta.Izvorul fortei se af1a exact in inima femeii.

Cand femeia ~i barbatul se disatoresc ~i barbatul incepe imediat sa se poa1'te urat eu eo., conform educatiei primite de acasa, inima femeii se va Inchide pentru totdeauna.Si acqti oameni nu se Val' putea intelege niciodata la nivelul iubirii. Dadi 1'a111antotu~i impreuna, nu Ie ramane decatmunca. Este oare sufieient? Asta este 0 alta problema. SaIe vorbe~ti amandurora despre iubire este inutil. eu fiecare

19

Luule Viilma

1:nparte ar fi posibil. Cine neaga esenta energetica a bolii,adica faptul ca este conditionata de diversele forme destres, acela nu se va putea face bine.

Un barbat in jur de 50 de ani a venit la cabinet eu soriaIui care avea mati dureri de cap ce 0 ehinuiau tara intrerupere. Femeia citise eartea mea, sotul doar a frunzarise ~inu era de aeord eu ce serisesem eu pentru ca el inteleseseea omul se imbolnave~te Dumai pentru di nu este bun. Pemasura ce asculta conversatia dintre mine ~i sotia Iui se inro~ea tot mai tare Ia fata. Nu ~tia, evident, ca eu ii vadgfmdurile ~i chiar daca ar fi ~tiut n-ar fi crezut.

Femeia era de aeord Cll ce spuneam ~i 11privea eu circumspecrie. Ostilitatea fata de el era evidenta. Cumva miam dat seama ca urmeaza 0 iqire exploziva din partea lUl,dar nu m-am a~teptat la un asemenea uragan de Ia un omcare se respecta pe sine. Ineepuse sa ude eu 0 asemeneafurie, incM femeii i-au ta~nit lacrimile, iar mie era sa-miplesneasea stetoseopul. " Ce Fica? Ce ro.utate? Eu am ceamai buna sofie din hllne. Pute!i dumneavoastra so. muncificat munce§te ea? AdieCt tofi oamenii rai sunt so.niito.;i .;inumai aia buni se fmbolniivesc? Si Ie mai §i spunefi dlsunt ro.i!"

Marea iubire a aeestui om pentru soria sa Ii produeeaei 0 asemenea durere incat ar fi preferat sa moara. Dar, oare, nu ~i-l alesese ea de sot si nu ea rfunasese eu leetiile de, - ~,. ,viata neinvatate? Barbatul se hranea eu energia aeestei fe-mei inspaimantate. Ce nu obtinea eu binele, Iua eu japea.Fara sa-~i dea seama, el era un vampir. Dadi soria Iui ar fi

~tiut sa se elibereze mai devreme de frica - pe mine nimeni

20

AlungS diul din tine

nu ma iube§te, ar fi devenit mai putemidi ~i atunci sotu1nu ar mai fi avut tendinta sa conduca elin familie. Ea nu~i-ar mai fi incms iubirea cu cheia ~i el ar fi clevenit cuadevarat putemic. Acum, acest om nestapanit ~i rnra mintea devenit periculos, ramanand slab ~ivulnerabilin sufletuliui. A fost de-ajuns un cuvant imprudent ~i el a ~i Iuat foe.

Daea ar fi vawt dit de u9urata a rasuflat sotia lui ~icum ~i-a Iuat 0 Infati9are demna dupa ee el a trantit u~a laplecare! Sentimentul numit iubire Ie-a provocat amandurora malta durere pentru ca nu au 9tiut sa se inteleaga nicifiecare pe sine, mei unul pe ceUilalt. Sa se ajute intre ei nici vorba. E bine ca femeia ~i-a pastrat dorinta de a ierta,dorinta de a iubi.

Daca omul acesta ar fi ~tiut ca prin agresivitate 19imascheaza sentimentul de vin.ovatie, spaimele ~i 0 rautateell muit mai periculoasa decat cea care a ta9nit in afaraprin cUl/inte, ar fi vorbit altfel.

Daca wi am care a ~tiut S3. extraga a lectie dintr-un divort ~tie sa-~i vada 91propriile gre~eli - care au facut sa iasa la iveaia ~irau1 din partenerul sau - el va ~ti sa evaluezecoreet toate aspectele situatiei. Un astfel de om nu va incepe sa-~i urasca fosta sotie ~i va intra mult mai inte1eptintr-o noua casnicie. Vecmle grqeli nu 'lor mai fi repetate.

eel care continua sa-~i urasca consoarta de care toemai s-a despartit, nu va fi feridt pana nu-~i va intelegegre~elile. S-ar putea recasatori cu eea mai pa§niea persoana din lume ~i bruse se va eerta ~i eu ea pentru ea ~tie sa-~ifabrice suferinte. Ca sa se justifiee va spune: "Cum de f§i

permit sa-mi faca a§Clceva!" E un pic de adevar aici, ehiar nu trebuie sa penniteti sa vi se produca suferinte dar,din pacate, in afinnatia Iui se simte acuzatia la adresa eelu-

21

LIIlIIe ViiIma

ilalt. Pe neobservate el va incepe sa acumuleze 0 rautatecare il va distruge ~ipe el ~i pc eopiii sai.

Cunosc 0 ferneie eare este capabila sa-i trans forme inalcoolici pe toti barbatii care i~i leaga soarta de a ei. Pareaar fi piatra de lncercare pentru barbatii slabi, ocoliti de iubire. Nu duce lipsa de barbati, dar printre ei nu se prea intalnesc oameni care sa se respecte pe sine. Eo. arata foartebine, este buna - un adevarat Inger dupa parerea multora, dar niei unul dintre alcoolici nn a de\ienit anti-alcoolic gratie.\Hii ei. Frica ,.nilfzeni nu m6 iube.Jte·' s-a transfonnatdemult in rautate ~i i-a secatuit fortele sut1ete~ti. R~iutateavenita prin transfer de la mama ei. mascata in iubire pentrubarbati, s-a intors impotriva barbatilor spre a-I distruge.Prima victima este portofelul barbatului, a doua - barbatulinsu~i, femeia fiind mult mal rezistentE't.Nici ea, nki bar-b .. , d "'vI . b' '.1 l'atl1 nu gan esc a~a. 1 al me spus, nu ganGes:::oeIoc.

Parintii sonlor 4i:i SOtiilOT1 , Y 1

Aici este locul s~ivorbim despre soeri ~i soacre.Ne-am lamurit ca mama - femeia - este ceo. 0.1 carei

izvor su±1etesc il hrane~te pe sot ~i pe fiu. Daca n-ar 1'ia~a,nu ar mai supravietui niciun barbat. Ca..l1dfiul se va easatori, el i~i va alege 0 sotie care sa semene eu mama lui.Asta se intampla daca fiuI nu a inva_tatinca lectiile primitede Ia mama sa ~i vrea sa mai invete. Daca una dintre trasatmile de caracter ale mamei lui estc extrem de negativa,atunei el i~i va alege 0 sotie care sa fie opusul mamei. Dar,o va aprecia eomparand-o eu mama so.,

Daea mama nu-~i iube~te sotul, daca are 0 parere negativa despre sexul masculin, atunci ~i fiul va fi lipsit de

22

Alunga ralll din tine

iubire. Cfmd mama este ingrijorata in legatura eu easatoriafiului ei, asta inseamna, in esenta, ea ea are un sentimentde vinovatie fata de fiu. Intrueat mama nu-~i vede grqelile.avand sentimentul de vinovatie, ineepe ~i ea sa invinuiaseape altii. ~i uite a~a nora este vinovata pentru ca nu este potrivita pentru tlul ei, ca nu-i iube~te fiul ~i alte 0 mie demotive. Fara sa inteleaga ca nora este copia ei mai tanara.

Daca nora este isteata, va pricepe despre ce este vorba,iar daca ~tie sa gandeasca cu adevarat, 0 va ierta pe soacraei ca nu ~tie sa-~i iubeasca fiul astfel incat sa aiba inimau~oara. Se va ierta ~i pe sine pentru ca nu a respins invinuirile soacrei sale ~i va cere iertare ~i propriului trup caruiai-a pricinuit suferinta prin toate acestea.

o nora inteligenta trebuie sa ~tie ca, daca. ea i~i iube~tecu adevarat sotuI, toate celelalte defecte anterioare, inclusiv defectele soacrei, vor fi compensate. Nora care a gasitla soacra macar 0 singura parte buna ~i 0 pretuie~te sincer~i de aceea 0 ~i respecta, va avea parte de un sot 1ini~tit.

Bineinteles ca., avand 0 asemenea nora, sentimentul devinovatie al soacrei va fi puternic ~i, daca ea nu va ~ti sa-~iinteleaga propria persoana, va incepe s-o invidieze pe norafiindca ea i~i iubqte atilt de mult fiuI, iar el nu mai vedenimic in afara de sotie. Nici macar pe propria Iui mama!Un om gelos nu este capabil sa se bucure de fericirea ce10rIaW. Iertati-o. Draga soacra! Elibereaza-te de gelozie,pentru ca gelozia inSeami'1adu~manie ~i ea atrage dupa sine cancemi. Bucura-te ca fiul tau a avut noroc, ca a avutparte de 0 sotie buna. Pentru ca sotia se alege dupa modeIul mamei ...

Cfu1d soacra se cearta cu nora, fiul se va supara, farasa vrea, pe sotia sa, pentru ca soacra este sufletul fiului. Deaid ~i parerea femeilor ca sotul ia partea mamei lui ~i ca

23

Luule Viilma

nu-~i pretuie~te sotia. In realitate, fiul inceardi intuitiv sa alini~teasdi pe mama sa - sufletul sau - pentru ca sa poatatrai normal cu sotia. De obicei, ambele femei vor ca acestbarbat sa fie numai al lor ~i atunci il pierd. E1 i~i va cautain alta parte un lac mai lini~tit. Deseori, aceste cautari selungesc exagerat de muIt ~i atunci urmatoarea a~a-zisa nora va fi 0 straina pentru soacra: nici nu apuci sa te cel1i cuea ~i la orizont apare 0 alta nora.

Dragi soacre! Daca intr-adevar va iubiti fiii, lasali la 0parte acuzatiile ~i gelozia - prin asta TIUfaceti dedit sa distrugeri familia fiului dumneavoastra. Dad! veti invata sava iubiri nora ea pe propria £iiea, 11 veri face feridt pe fiuldumneavoastra. Dar, pentru asta trebuie sa va schimbatiehiar dumneavoastra, nLls-o sehimbati pe nora. Sa nu eOTIfundari cauza eu efectul. Iertari-va una pe alta, daca. vrerica acest barbat sa devina mai puternic, mai curajos ~i maisanatos.

Femeia care nu-~i iube~te sotul §i 11 tine sub papue i~idirijeaza dragostea, de obicei, spre fiu. Fiul devine totulpentm ea, mai ales dad este unicul capiL El devine intruchip area intregului sex masculin caruia ea llU i-a daruit iubire. Iubin~a pentm fiu ii da aripi. Dar, intr-o buna zi copilul devine matur ~i apare 0 fata care ii rapqte dragostea.Se poate suporta a~a ceva? Nu cred, pentru ca soacra a ineetat demult 53. fie doar mama lui, acum Ii este prietena ~i"prieten". Din acest cere de relatii 11 exclude pe tata, carenici el nu ~i-a educat baiatul sa fie barbat ~i chiar baiatulilsocote~te a fi un tata rau pentm di nu ~u~ote~te complicecu baietelul lui cuminte. Mama care n-a ~tiut sa ramanamama 11 face pe copil nefericit ~i pe lL'1na0 invinovate~tepe nora.

24

A lunga raul din tine

Rela!iile dintre cuscre (mama baiatului ~i mama fetei)este 0 alta poveste. A111belesunt sufletul copiilor lor. Chiardaca mama nu sufla mei un cuvfmt rEmdespre soacra baiatului ei sau soacra fetei ei, dar in suflet 0 ponegre~te, rela!iile dintre copii vor fi incordate. l~111belese ambaleaza mra nici un motiv. Stresul ajunge la amfmdoua la cota maxima ~i ambele gasesc un bun pretext sa spuna: ,,!i-amspus ell sa nu te fnsori (mariN cu ea (ell el)! Uite din ee

.{; 'Z' IJaml le e.

r£Xflmp{U cEin viata

Unui baiat de 10 ani i s-a descoperit 0 tumora in emisfera dreapta a creierului. Dupa iradiere a urmat chimioterapia. Sa incerce parin!ii sa-~i indrepte gre~e1ile? Nici vorba! A,.mbiierau obosi!i ~i indiferenti. Ei considerau normalca medicina sa Ie vindece filiI. E treaba medicilor. Este

uluitoare aceasta opime simplista.L-am intrebat pe tatal copilului cum se impaca mama

Iui cu nora, pentru ca am vazut ca du~mania dintre celedoua femei a dus la cancer. A~a cum am banuit, tatal copilului a ascuns adevarul sau nu a vrut sa-l ~tie. Mi-a raspunsca relatiile sunt excelente. In fond copi1a~ul i~i alesese elinsu~i acqti parin!i. Am avut impresia ca eu eram singuracare incercam sa schimb situaria ~i sa ridic viHul de peaceasta taina.

Problema ell euserii (tatal baiatului ~i taHil fetei) nu este atat de aetuala, illtmeat adevaratii barbati nu au obiceiulsa se amestece in viata altora. Din pacate, cre~te numarulbarbatilor care s-an blocat la nivelul emotiilor. Sensu! vietii la barbati este mi?carea. Daca tatal baiatului san al feteinu ~i-au realizat idealurile. de~i poate s-au straduit, tatal

25

LUllle Viilma

fetei va fi deosebit de sever eu ginerele sau, :taTasa inreleaga ea fata lui ~i-a ales barbatul dupa modelul1ui. Tata1poate sa ineeapa sa fie gel os ~i sa devina 0 sperietoarepentru ginere1e de aeum ~i pentru urmatorul.

Voi da un exemplu de relatii dintre un soeru ~i 0 nora.

Pwtemp[u din viafd

Un soeru grav bolnav de 20 de ani ~i-a a~ezat tanaranora pe genunehi in vazul tuturor ~i, mra sa se jeneze, aimbrati~at-o ~i a spus: "Ce noroe am avut! Fiullneu rni-a

daruit 0 fiiea!" Ii era recunoscator nurorii sale pentru iubirea fara de el. $i ea se simrea bine eu doi tari. Eo.a inceputsa-i spuna socrului - tata ~i soacrei - mama. Nu i-a stat ingat sa Ie spuna mama ~i tata. Fara sa fie con~tienta, prinaceste cuvinte fermecate ea a gas it cheia secreta pentrucomunlcare.

Intre timp socrul s-a insanato~it inexplicabil. A dipatato neobi~nuita putere de munca ~i rabdare. Acum el se hranea ~i eu iubirea sufleteasea a eeleilalte femei - nora lui.

Iubi1'ea ~i respeetul fata de soaera au inceput intr-unmoment g1'euca.nd soae1'a a eonsolat-o pe n01'a spunandu-i:.,Cine stie, poate tot raul este spre bine ". Aceste cuvinteau ajutat-o pe nora sa-~i inteleaga soaera. Cata lume n-o.1'reu~i sa evite momentele de c1'iza daca n-a1' fi tentata saarunee vina pe al!ii ...

De obicei. un cuvant de ocara de-a1 mamei este cons i

derat ceva normal, da1'eea.mai midi observatie din parteasoacrei este ca 0 palma. Cine se va elibera de prejudeca!i,se va si1u!i agreabil ~i in compania parintilor sotului.

26


Problema soacrei ~i ginerelui nu este nici ea atat deacuta. 0 soacra tipica modema i~i pretuie~te ginerele inprimul rand dupa starea matcriala ~i apoi dupa hamiciao.cestuia. Dar e suficient un prim conflict ~i biato., nefericito.soacra nu mai poate fi consolata. Soacra este sufletul sotieL Du~mania soacrei fata de ginere se transmite fiiceichiar 9i atunci cand eo.habar nu are de acest conflict.

Starea de incordare intre sotie ~i sot este oglinda ambelor pereehi de parinri. Cine se elibereaza prin iertare detoate tipurile de stres, acela nu-~j va atrage nici du~maniaparintilor soWIui sau sOfiei, niei du~mania ginerelui saunurorii. Nici nn va TImisim!i nevoia sa se amestece in viataaltora. Daca parin~ii se vor elibera de simtul de proprietate

asupra ;opilulni, copilul nu va putea fi niei jignit, nleiumilit. In [elul acesta, daca ambele pilirti se vor ocupa depropriile gre~eli ~i de corectarea lor, totul va fi bine.

Indifcrent ce relaTii e~{istaintre cele dOlla generatii, sa~titi ca dad vede'fi gre~eala numai 1a alrii, aceasta este gre~eala dUllli'1eaVoastra.eel care se napuste~te asupra eelarlalti se af15.chim el sub puterea raului. Corectarea rauluitrebuie 111ceputaeu sine, ell eliberarea de ganduri rele ~i TIU

eu vanarea gre~elilor altora.S-a.r putea ca pe unii sa-i supere cuvintele mele ~i sa

mi replice imediat: " Cwn sa ma bueur dadi cineva se lealie mine, ma fnjura, ma calomniaza ~i ma umile.$te! n

Nu trebuie sa va bltcurati. Numai un handicapat se buCUTE" indiferent de situ8.tie. Dar sa nu va fie frica ~i sa nufiti du~mano~i atunci cand averi de-a face eu persoane cicalitoare, certare!e ~i rau intenlionate. Iertari-va acestestresuri. Elibera!i-va de frica - ,.nimic nu este a~a cum a~vrea eu ". Aflali ca asta este leqia dumneavoastra de viatape care singuri ati atras-o. Din moment ee ati aparut pe

27

Luule Viilma

lume ea sa traiti, ati aparut ~i ea sa invatati. Dadi v-ari aleseonsoarta, v-ati easatorit in acela~i timp eu spiritul ~i sufletul ei - soeml sau soacra.

Analizand vietile anterioare se poate trage eoncluziad cine sufed in viara asta, in vieti1e anterioare a prieL.f1uitchiar el acelea~i suferinte care acum au cazut pe capullui.Cine n-a avut minte atunci, acum a aparut ca sa invete, darpe post de victima. Lectiile acestea ~i le alege chiar spiritul,adid noi in~ine. Daca vor fi invatate, suferintele 'lor Inceta.

~11lp[U din viatii

o mama se plangea ca fiul ei slabe~te contimm. Fiu!era inddigostit ~i i~i irosea timpul, f0rtele ~i banii eu 0 fatacare nic1 nu voia sa auda de casatorie. Ea voia sa fie inde

pendenta. Zicea ca este 0 persoana normal a, modema. Vo~ia sa ia tot ce se poate de la viara. Mama Iui 11branea, 11spala, dar nu indraznea 58.-ispun~lnimic. Chiar ~i a~a baiatul ajunsese stors ca 0 Iamaie.

Draga mama! Dumneavoastra ati preplit totdeauna,mai presus de ariee, situatia materiala. Va plae banii ~i lucrurile frumoase. Dar nici dumneavoastra nu v-a!i iubit BO

tulin a~a feI ca el sa pOuta deveni mai bi.Jxbat.Pentru dumneavoastra sotul insearrma un automat care va asigllra bunastarea $i totu$i regretati ca nu v-ali maritat ell lli'1.ul~imai bogat. Fiul dumneavoastra este continuatorul vietH tatalui sau $i nu se gande$te 1amai mult. Baietii l~;ialeg soriadupa cum este mama lor. Fam nului dum..lleavoastra estereductia marita a persoanei dumneavoastra. Platind tributul modei ziIei, ea dec1ara ca vrea sa fie independenm, :tara'

28


sa inteleaga ce inseamna asta. Daca v-ati fi inte1es gre~eala,baiatul dumneavoastra ar fi fost scutit de suferinte.

Nu at! vorbit niciodata cu el despre viata, despre oameni, erati totdeauna ocupata eu treburi mai importante.Daea ati vrea sa indreptati aceasta gre~eala acum, cand s-amai adaugat $i 0 umbra de acuzatie ~ibiiiatul nu vrea sa vamai asculte, sa $titi ca vremea povetelor a trecut. Acum eltrebuie sa treaca prin suferinta penlm a invata sa tragaconcluziile cuvenite.

Chinul dumneavoastra sufletesc vorbe$te despre gre$elile pe care Ie-ati facut. Va puteti ajuta fiuI cerandu-i iertare ea I-ati privat de sfaturile materne ~i prin asta ati atrasasupra In! necazurile de acum. Iertati-va $i pe dumneavoastra $1cereti iertare trupului pentru sentimentul de vinovatie. Acesta i-a daunat fiului dumneavoastra.

Daca iertarea vine din toata inima, fiuI dumneavaastrase va schimba el singur sau durnneavoastra veti 3imti ciiacum ave!i dreptul 8a-1 povatuiti. In acest caz, fata asta care a aparut in aceasta 'viara numai ca sa consume $1sa plateasea eu propr1ul imp diversele servicE, va disparea dinvia!a Iui. ~i a va face astfe1incat nimeni nu va suferi pel1tm ca, datorita transformarii dumneavoastra, se va schimba ~i el. ~i asta mra chinuri suf1ete~ti. Daca el nu vrea sava asculte, InSeam.l.ladi dumneavoastra inca nu v-ati 1ndreptat gre;;elile. Daar vi s-a pamt.

Nu uitati - fiui este ca dumneavoastra pentm ca i-atiobligat sa fie a$a, iar acum vre!i sa-1 fartati din nou, sa-1faceti altfel. ~i iara~i din considerente personale - pentmca gre~elile proprii sa nn doara prea tare ~ica sa nu va arate 1umea ell degetul.

29

Lliule Viilma

Despre sensul nonsensului

Viata este mi~eare in viitor. Dad\. omul nn ~tie sa traiasca, se oprqte din drum. Cata vreme omenirea s-a mi~cat pe drumul acumuliirii de bunuri materiale,dificultatileau putut fi depa~ite prin vointa. eei care ~i-au dezvoltatforta fizica, au fost eei mai puternici. Gamenii de arta emotionali, n-au rezistat in aeeasta cUTsi'L Dar vremurile seschimba.

Viata se aflii la 0 aha eotimri3.. tot mai evident,'\. Spaima in fala necunoscutului a impEi,rtiIomenirea in d.oua tabere: eei care se salveaza prin spiritualitate 3,ieei condamnaIl 1a pieire. Inainte de pieire oamenii plang dupa vremurile de altadata ~i Ie blameaza pe eele noi.

Cand au loc evenimente manmte oarnenii se vaici1resc,la evenimente importante devin ral, du~mano~i. Vaicareala

'se transforma totdeauna ill urlet de durere.

Ca.nd se vihcarqte 0 femeie -- treburile marunte i~i incetinesc mersul.

Cand barbatul se vaidire~te - se opre~te via~a.In vremurile de crizi'i, ca acum, vaicareala bi1rbatului

este periculoas2. atilt pentru e1 insn~i, cat 9i pentru cop ii,ace9tia Hind spirituI san. Vaidireala duce tatdeauna 10.

nonsens.

Cand se afli'i In impas, un om care nu gande~te coreetIneepe sa se vaicareasdi, In gaud sau prin cuvinte, cautilvinovati ~i nu se mai poate aprl nickum. Daca la mijloculsecolului se intampla acest lucru mai rar, acum fenomenula devenit de mas.i. Aceasta stare de inutilitate, de apatie ~idepresie a primit o' denumire expreslva:

30


Sindromul de extenuare.

In esenta este yorba despre rautatea care il distruge sufletqte pe om: rautatea ca " n-am realizat ce rni-arn dorit"san" nimic nu e a,~aCZlma~fi vrut", Omul este condamnatla abandon.

Este teribil de trist d.nd omul incepe sa se extenuezeinca din copiIarie ~i ne mai vilzand frumuse!ea v'ietii, traiqte pentru a muri. Dar este ~i asta 0 lecrie de viata. Cinei~i alege la na~tere a situatie de criza, acela are nevoie de 0

leqie critica. El ~i-a ales parintii care ii dau aceasta posibilitate.

Cine simte ca i s-a furi~at in suflet senzaria de nonsens,sa ~tie ca trebuie sa cante sensul nonsensului.

Orice situatie te invata cate ceva, dar la modul dureros.Asta inseamna ca inveti eel mai lesne din situatiile extreme. Nonsensul este senzatia de pustiire totala. Dragil omuIe! Riltacirea ta este sumum din tot ce era posibiL

Nonsensul vine sa va invete cii in spatele aparenteica uu ganditi ~i cii un gasiti 0 cale de ie~ire se ascund defapt ganduri marete.

Nonsensul apare pentru a va da ~ansa sa descoperiti posibilitatile uria~e pe care viaTa vi ie ofera.

Orice intreg are doi polio Polul negativ este l10nsensuLCum apare un obstacol va ~i grabiti 88.-1 numiti nonsens.Stati in fata cortinei ~i nu ~titi sa 0 trageri. In spatele ei seafta scena unde stau aliniate uriai'e posibilitati pentru viatadurrmeavoastra.

Veti intelege err ea exista atunci cand va veti despartide senzatia de inutilitate ce vi s-a furi~at in suilet. Cereti-i

4'.) 1

Litule J,'iilma

iertare pentru ca, ne~tiind sa ganditi, ati 1asat-o sa ajungala dimensiuni care ameninta sa va distruga. Nu sunteticon~tient ca ea a aparut ca sa dea vietii dumneavoastrasensul eel mai inalt.

Senzatia de inutilitate (nonsens) este una din formelecele mai complicate de stres. Ea nu apare bruse, nu esteinsotita de un torent de emotii, ea este tacuta pentru ca deaceea este inutilitate. Cereti-i ieliare din toata inima ca a!itinut-o captiva ~iveti descoperi sensul ei profund. In realitate, i'n spatele ei se afla insatisfactia, cauza acesteia fiindsentimentul de vinovatie.

Indiferenta dumneavoastra va 1'1 inlocuita de bucuriade a va mi~ca, de a actiona, de a trai. Veti simti ca suntetinecesari, necesari sie ~i prin sine - necesari celorlalti. Vetisimti cum contururile corpului dLLmneavoastra vor disparea ~i se va produce contopirea eu Unitatea Suprema. Esteun sentiment special, sentimentul ca ai dobandit mare tie ~idemnitate, sentimentul ca fiintezi.

Iertati-va ca ati permis senzatiei de inutilitate sa seapropie de dumneavoastra. Cereti iertare trupului dumneavoastra ca prin asta ati atras sindronml de supraardere ceea ce inseamna moarte pentru corp - inainte de a va insu~i lectiile de viata necesare. Cereti-i iertare ca n-ati inteles ca atata timp cat trupul traie~te mai sunteti inca iubit.Cautati persoana care va iubqte, ea exista.

Dragii mei, n-ati inteles ca daca nu exista iubire, nuexista nici trup. Aveti dej a trupul, se vor adauga ;;1eelelalte, daca veti ac!iona eu cap. Ispititorul dumneavoastra mintea - va face suftetul bolnav, va blocheaza calea spreiuhire pentm ca rascumpanlnd raul sa dobanditi valoarepropne.

32


Mintea 11poate duce pe am la boala. Mintea are doipoli - unul spiritual ~i l.mul fizic. Echilibrullor este ratiunea, intelepciunea. Materialismul a umflat rolul mintii fizice pana Ia limita maxima ~i a incercat sa nege spiritul.Rezultatul a fost nonsensul. Nonsens inseamna sa traie~tiin bogatie ~i sa mori de inutilitate.

Trece pe strada un sarantoe slabanog ~i ura~te vila luxoasa in care nu are acces. Din vila iese un bogatan binehranit ~i 11 invidiaza pe sarantoe pentru libertatea Iui. EItremura pentru bogaria lui. Nici unul, nici ceHUalt nu vadbine1e din spatele raului. Niciunul nu ~i-a invatat lectiilede viata. Nu au cautat sensul vietii, au cautat bogatia. Sanlntocului ii este mai u~or. EI trebuie sa se elibereze destresuri. Bogata~ului Ii este mai greu. EI trebuie sa se elibereze de jugul bogatiei sale ~isa a faca ~i coreet.

Din punct de vedere al esentei Universului, viata taraspirit inseamna nonsens, stagnare ~i pieire la mvel fizic. Sitotu~i viata nu se opre~te, pentru ca dupa fiecare moarteurmeaza rena~terea.

Cine inte1ege natura erizei omului modem, va trai ~i inviltor. EI tinde spre viitar ~tiind di dupa rau vine ~i binele.Cine nu va ~ti sa scape de senzatia de inutilitate, va intra innoua galaxie pe poarta mortii. Trupul nostru este muritar,dar fiecare dintre noi este capabil sa evite 0 moarte prematura.

Pe eel eare va gasi sensul nonsensului moartea fizicanu-l va ameninta pre a cmand. In noua galaxie, viata omeneasca este mult mai lunga. De aceea merita sa lucram maiintens asupra gandurilor noastre.

Cine crede ca acolo chinurile vor fi ~i mai mad, se in~eaHi.Acolo nu vor mai fi suferinte fizice, deoarece, princre~terea ratiunii, corpul nostru va fi guvernat de idei. Pe

33

Luule Viilma

masura ce va fi necesar vom incepe sa schimbam materiacu ajutorul ideilor.

Rautatea irationam,Am vorbit muIt despre rautate, cum apare ea ~i cum

poate distruge. Si totu~i se intampla destul de frecvent sami se ceara ajutorul de catre persoane care simt nevoia sainteleaga mai pro fund sensul rautatii.

Sunt la fel de derutati ~i cei care traiesc sub imperiulspaimelor ~i se considera rai ~i du~mano~i, dar de teamanici nu indraznesc sa se supere, ~i cei care detesta la~itatea,inclusiv pe a lor. Numai ca nu 0 numesc rautate. Chipurile,ei vor sa educe curajul, pe allor ~i pe al altora.

"Eu nu urasc, dar allii ma urasc pe mine" - spune 0persoal'1a care se amesteca tot timpul in viata ahora. 0 faceprin fapte, prin cuvinte ~i prin ganduri. Nu vrea sa inteleaga ca chiar ~i din propozitia pe care am citat-o transpare 0invinuire - ~i asta este tot rautate - ~i un ton iritat care inseamna rautate multiplicata. Persoana respectiva poate sanege, dar esenta nu se schimba.

Cauza ~i efectul vietii este iubirea. Cand omul se temeca nimeni nu-l iube~te, fluxul de energie a iubirii se lovqte de un zid. Fara iubire viata inceteaza. Pe masura ce fricacre~te se inmultesc ~i insueeese1e, pentru dl omulle atrageprin frica lui. Pentru ca viata sa poata continua, cel ee sufera incepe sa lupte pentru a inHltura obstacolul. Luptapresupune intotdeauna rautate. Sparge el, omul, zidul frieii,dar acesta devine tot mai gros, fiindca frica nu poate fi infranta in felul acesta. Abia ea se intensifica rautatea.

34


Rautatea este reactia incon~tienta la absen!a iubirii,indiferent ce inteiege omul prin iubire.

Rautatea i~i are izvorui in frica - nimeni nu ma iube$te.Multi neaga ca s-ar teme, intrucat:

- au fost foarte alintaJi inca de cand erau copii, iar ulterior de sot sau sotie. Ei i~i ascund formele negative destres in spatele unei bunatati aparente. 0 astfel de persoananu inte1ege ce vrea de la viata, ce Ii trebuie, de ce simte 0greutate in cap ~i de ce 11doare capul. S-a obi~nuit ca altiisa faca tatul pentru el. Nu este con~tient de faptul ca, dacael nu depune eforturi, spiritul sau va fi ca un tovara~ dedrum care s-a oprit in loc ~i asta 11nelini~te~te In legaturaeu viitorul. Viitorul este clar pentm cine a realizat multprin forte proprii, indiferent de sex. Femeia care i~i iube~tesotul nn va ramane singura pe lume;

- le-a fast foarte frica sa recunoasca aceasta spaima.Chiar daca voi suferi. tot nu recunosc. Aeeasta spaima 0au mai ales barbatii. Deoareee viata barbatilor depinde desoWle lor, cei sensibili sunt foarte vulnerabili in legaturaeu tot ce privqte soria. Nu sunt capabili uiei maear sa asculte 0 discutie pc a tema general a, pentru ca se tern ca nucumva sa fie ranita demnitatea sotiei lor. Temerile lor s-autransformat demult 1ntr-o permanenta iritare, pe care ins aei refuza sa a numeasca rautate. Ei Bunt aparCitorii celorslabi ~i sa nu-i treaca cuiva prin cap sa caute sa Ie schimbe parerea ) mai ales la maturitate. Ei nu pricep ca atragasupra lor exact lucrul de care se tern;

- la ei, frica - nimeni nu ma iube§te s-a transformatdemult in rautate ~i adevaratele sentimente au fast inmormantate. Poate ca la parintii lor frica aceasta a fost atat deputemica Ineat sub aparenta indiferentei s-a transformat innegarea iubirii. "N-am nevo ie de iubire, important e sa Jiu

35

Luule Viilma

lasat fn pace. Important e ca treaba sa mearga .}i lumea sama respecte ", declara ei cu mandrie. Si-au facut fOst de untovara~ de viata dupa propriullor chip ~i in existenta lorterna se indreapta ineet, dar sigur, spre moarte, neputandsa inteleaga ce anume Ii trebuie trupului in viata lor.

Este foarte greu sa descoperi esenta interioara a unorastfel de oameni. Ei sunt diritre aceia care cred ca merita

ell prisosinta iubirea. Au facut fn viafa atatea lucruri bune,fndit toata lumea fi iube.}te pentru dE au jaClit aNita bine.Sau sunt iubiti de sot, sotie pentru ca am facut atata bimpentru ea (el) fncat nu se poate sa nu ma iubeasca. Ace~tioameni nu pot sa inteleaga ca a face (a munci) nu inseamna a iubi.

Iubirea este forta necesara pentm a face. Pentm ommunca este un mijloc de a lnvata.

Iubirea este totul, iubirea este Dumnezeu. Munca estedoarmunca.

Un astfel de om nu se va lecui de bolile lui pana candnu vaintelege acest lucru. Dar el nu este de acord - s-o faea altcineva pentru el! Si, dupa 0 logica stranie, sa facataman acela pentru care el n-a facut nimie bun. Eu, deexemplu.

Un astfel de om poate parea chiar echilibrat, dar pe eelcare traie~te alaturi de elll pa~te sedituirea tuturor forte lor.eu cea mai buna intentie, el conduce, el da indicatii,lipsindu-l pe eelalalt de posibilitatea de a fi el insu~i. Sotulsau sOlia supergrijulii, care se amestedi permanent unul intreaba celuilalt, pot parea la inceput, pentru un observatorstrain, 0 pereche ideala, dar dupa cateva ore eomunicareacu ei devine insuportabila pentru lill om de acliune. Ace~tia se extenueaza reciproc, pe ei ~i pe altii. Cine ignora ro-

36


Iul dat lui prin apartenen~a Ia 1m sex, se condamna elinsu~ila suferintiL

Trebuie sa lnvatam di in viata totul are dOl poli, chiar~i iubirea.

Poate sa-~i condudi viata eel care ~tie sa gandeasca ~inu eel care a absolvit stralucit 0 facultate ~i se lauda eu asta. Persoana cu studii superioare care nu intelege ca via~amateriala este doar 0 particica din viata spirituala, poate samearga ani in ~ir contra curentului gandind despre sine eaeste onest ~i eu principii, hamic ~i inteligent. Dar 111tr-obuna zi picioarele Iui vor refuza sa se mai mi~te pe drumulpe care mintea Iui de materialist Ii porunce~te sa mearga.Drumul ca atare nu este grqit, dar sunt gre~ite mijloacele.Dad\. va lupta eu du~manie cu greutati1e vietii, perdantulva fi propriul trup. Nu-i vor mai fi de folos nici medicamente Ie, niei bisturiul. In viata totul trebuie facut cum trebuie, inclusiv depa~irea dificuWitilor, altfel va suferi inainte de toate omullnsu~j.

~mp{u din mapa

A venit la cabinet un am cu prostata gray bolnava.Urinarea se mcea cu foarte mare dificultate. Medicina nu-l

mai putea ajuta. Am mcercat sa vad care este cauza bolii,adica pietricica ce a provocat avaIan~a. Si am vazut ni~tehamuri vechide cal, rupte ~i pline de praf. In afara de sensuI simbolic, tabloul era atat de clar incat parea incredibil.L-am mtrebat: "Ce poate insemna asta?" Barbatul a ro~it ~is-a apucat sa-mi explica cu patos ca aceste hamuri zac devreo douazeci de ani pe peretele magaziei ~i pe zi ce trece11enerveaza tot mai tare, dar nu se indura sa Ie arunce.

37

Luule Viilma

Prostata (glanda) este organul paternitatii. Toate problemele legate de devenirea paternitatii ~i de existenta catata se concentreaza in aceasta glanda. Devenirea ca tataare lac in cursul vietii sexuale. Teama de a fi lipsit defunctia sexuala Ie provoaca barbati10r tot feIul de restrictii.In felul acesta se imboinave~te prostata ~i sunt afectate ~iorgande din jur care simbolizeaza baza familiei. Bazinuleste familia, pm'tea inferioara a bazinului este baza familiei. Oam.enii modemi socotesc di baza familiei inseamna

bunastarea materiala, bogatia. eel care vede baza familieiin iubire, acela nu se va imbolnavi de prostata.

Dupa cateva s8.ptamani omul a reapamt, de data aceasta cu 0 stare de spirit bun9, pentm ca Incrurile tindeau sa seindrepte. "Am scuturat tot case'!. Jumatate din lucruriIe-am dat let gunoi ~i nu regret deloc" 1111i povestea el eubucurie pentfU ca intelesese 1a ce duce obiceiul de a str[m.ge.

Pilrintii visurilor noastre,Intelegandu-va problemele, En uitari di sunteti formati

din taUi ~i din mama. V-au format credintele religioase aleambilor parinti. Trupul ne dezvaluie suma moduri1or lorde gandire. Bolile trupului ne arata partile rele ale parinti~lor. Dumneavoastra ati venit pe lume ca sa coreetati acesteparti rele, dar puna aeum nu ati ~tiut s~i Ie indreptati eupropria minte.

Tata este mi~carea.Mama estepiedica.

38


Dragi marne §i dragi copii!Pana cand omul care a ratikit drumul in viata nu va

invata prin suferinta, obstacolui va trebui sa fie chiar mama lui. Obstacolul ne obliga sa ne incordam toate fort,ele §iface din noi 0 fiinta ganditoare. Numai prin depa;;irea individuala ~i corecta a obstacolelor se ajunge la rezultatulce reprezinta valoarea ve§niea pentru spirit. Cu cat mamav-a pregatit mai multii suferinta, cu atat va da, potential,posibilitatea cea mai mare de a va inalta spiritual. Vor Intelege acest lueru numai cei care au iertat muIte mamei lor.

Dar, eel care 0 eonsidera pe mama sa rea ~i vinovatade tot, sa tina minte ca el §i-a ales mama pe care 0 areacum. Noi in~ine ne-am propus in viata un scop atat demare! ~i acum renuntam sa mai tindem spre el.

In fieeare om traiesc parintii visurilor lui. Ei sunt atatde buni ~i de frumo~i in eomparatie cu eei pe care ii are inrealitate. Contrastul este atat de izbitor incat, plilngandu-§isoarta amara, omul ar vrea sa moara. Pentru copii dorintade a muri constituie refugiul unde ei i~i varsa mai ales lacrimile amare. Prin aceasta corpul 11ajuta pe copila~ sa-~iu~ureze sufletul. Vedeti, aid a ie~it iara~i la suprafata notiunea de "suflet'". Dar sufletul este chiar mama .. In ultima vreme am avut oeazia sa devin martorul bu

curiei multor persoane dej a in varsta. Veneau la mine lacabinet ~i imi povesteau ea, dupa ce .;;i-auiertat mama, audeseoperit dintr-o data ca toemai ea era mama visurilor lor."E chiar ea, mama mea proprie, simt lucrul acesta. Nupot sa ma fn~el!" exclamau ei eu 0 bucurie sine era. Pentruei incepuse 0 DaUa viat~i.

Dragostea copilului pentru mama este cea mai mare iubire din lume. Copilul care, dupa ce ~i-a iertat mama,

39

Luule Viilma

a simtit aceasta iubire in sufletullui, a aflat cea mai marefericire.

Prin mama Dumnezeu intra in copil.

Copilul are a nevoie nemarginWi de parin!i pe care sai poata iubi. Niciun copil nu va spune vreodata atatea cuvinte rele despre mama sau tatal sau cate spune mama despre copil. Cauza este aceea~i radacina a duIu! - dorintade a avea, de a dobandi. Tot mai frecvent parin!ii concepcopilul cu un anumit scop. Dar ei, copiii, 'lor sa apara pelume de dragul iubirii. Copilul de astazi este nevoit sa-~icroiasdi singur drumul, sa se lupte cu muIte neajunsuri.Dad!. va veti ierta parintii pentm gre~elile lor personale ~ipentru gre~elile omului modern in general, parinW vo~trise 'lor schimba ~i voi nu veti mai repeta acelea~i gre~eli.

Aceasta bueurie a deseoperirii parintilor am avut-o ~ieu. Intr-adevar, este bucuria de a te fi dobandit pe tine insuti, este posibilitatea de a ajunge la acel nive1 care estelini~tea sufleteasca.

Gameni dragi! Toti purtam in suflet chipul marne 1

adevarate, dar nu-l reeunoa~tem pentm di nu ne-ammeuttema pentru care ne-am naseut pe lume. Ne-am naseutpentm a indrepta raul facut de panntii no~tri. BuniHateamamei se ascunde in spatele rauIu! aparent, ca tot ce estemai pretios pe lumea asta. Cautati-o!

Invatati-va sa intelegeti ce este binele ~i ce este raui.Unde incepe binele ~i unde se termina raui.

Leetia de indrumare copilul 0 prime~te de la mama sa.Nepriceperea de a intelege sensul binelui ~i raului aducenecazuri in viata amandurora. Sa analizam doua extreme.

40

Alunga riiul din tine

- in aparen/a mama este rea: este nervoasa, speriata,aqagoasa, autoritara, amorala, alcoolica, l~i abandoneazacopiii etc. PentrJ spirit chiar ~i moartea prematura este negativa - copilul a ramas tara mama ~i :filraindrumator. Rautatea materna este vizibila in acest caz - acesta este raul

~i pentm copil este u~or sa fad! acel lucru pentru care avenit pe lume.

Copilul vine pe lume pentru a ispa~i raul parintesc sau,mai simplu, sa devina contrariul mamei. Omenirea a invatat incon~tient acest lucru de-a lungul veacurilor - ~i-a extras forra din binele mamei §i inrelepciunea din raul tatalui.Oamenii de felul acesta (in special barbatii) spun la batranete eu bucu..tie: " Dacii piirintii nu m-ar fi ciomiigit in copilarieJ n-ar fi ie§it om din mine". Un astfel de copil a inte1es ca pentru faptele sale merita sa fie batut. Bataia I-ainvarat, dar sufletLlllui avea nevoie de iubirea cu care i seapEca bataia. Daca i~i va ierta mama pentru ca va ifi!elegepartea instructiva a raului, mintea lui se va deschide ~i sufletulii va fi lini~tit.

- in aparenpl mama este buna: este grijulie, atenta,rabdatoare, precauta, reu~e~te ill toate, face totui. Cu 0 astfel de mama copilul nu are Ia ce se gandi deeat la satisfacerea propriiIor mterese. Drumullui in viata va fi poleit euaur, drept ~i lin.

Copilul va merge filra nici 0 grija, dar mai devremesau mai tarziu, va aparea prima prapastie in care se va prabu~i, nebfumind ca i s-a intins 0 cursa. Incerciirile aspresunt necesare pentru el, pentm a intelege de ce a aparut pelumea aceasta. Copiii se nasc pentm a inviita ~i invata dinraui care se intarnpla. Prin urmare, partea negativii, propriemamei, se explica prin simplul fapt ca la toata lumea rauleste in oroDortie de 49% si bine1e de 51%.

..r .1 1 ~

41

LuuZe "Vriilma

Acest copil a aparut pentru a-~i insu~i ceo.mai grea varianta, dnd trebuie sa ridice valul ce ascunde adevarataesenta a bunatatii excesive a mamei Iui. Sarcina aceastadepa~e~te puterile copilului care i~i binecuvanteaza mama.

Mi se pune intrebarea: ,.De ce trebuie 8-0 wid pe mama intr-o lumina nefavorabila? OJ Sunt nevoita sa raspund:JJ Nu, nu trebuie, dar daca mama a devenit nwi aZbeidecatalblll numai pentru ca tata este mai negrll dedit negrul,afi putea. chiar £n interesul dumneavoastra, sa priviji adevarul in fafa, intrucat tatal dumneavoastra este spiritul decare depinde lumea dumneavoastrd fizidi. !ii, fn afard deasta, copiii mult prea buni din punctul de vedere al mameise fmbolnavesc grav. Trupul copilului -itie asta -ii semnalizeaza prin boala OJ.

Ierta!i mamei dumneavoastra bunatatea excesiva princare eo., de fapt, i~i mascheaza partile negative, dorind sapara mai buna dedit este in realitate ~i de aceea nu v-aspus adevarul despre greutati1e vietii, care va este necesar.Iertati-va mamele ~i taW care v-au ascuns ce este rau ~i deaceea acest faU voi trebuie sa-1 invatati pe cai mult maigrele. Toate lucrurile despre care ei s-au jenat sau s-au temut sa va vorbeasca, socotind di nu~~i au rostul, ca nu edecent, ca nu e inte1igent sau nu s-au considerat suficientde de~tepti pentru aceasta discutie, constihlie pentm voilectii de viata mult mai grele decat ce1e care provoacanermanente scandaluri in familie ..,

Daca copilul ar auzi, macar cu 0 meche, vorbindu-i-sedespre rau, ar incepe sa invete. ~i aceasta inseamna ca.acea mama care vorbe9te mult ~i varsa tot ce are pe suflet11invata pe copil ce este viata incomparabil mai bine dedito mama rabdiltoare ~i delicata care sufera in tacere de dra-

42


gul1ini~tii in familie. 0 sa ma intrebati: "De unde sa ~tiuce anume trebuie sa iert mamei mele, daca s-a ascunsfa{ade mine?" Va raspund:"Avefi multe probleme despre caJ'enu s-a vorbit niciodata fn casa, dar care v-au interesat.

Din ne:jtiin{a v-clfi ojlat de multe ort fntr-o postw'a negativa. Cele mat complicate situalit de vta{a sunt cele pe careliU Ie pute/1'lrezolva. pentru ca nu suntem capabili sa Ie fntelegem. Acestea sunt problemele pe care parin{ii ar trebut sa le lamureasca ell copilul, ehtal' daea mintea lui estelnititica ".

Mama are muite trasaturi decaracter. Partea rea se vc

de ell ochiulliber, se J:nva!a repede prin boli u~oare ?i copilul devine din acest punet de vedere opusul mamei. Derapt, de asia ~iapare copilnl pe lume, ca ea sa se schimbe.Dar ranI ascuns de maraa nu lese imediat la suprafata ~j

capilul orbecaie, :fiira sa il1!eleaga de ce mama ii spune:unde ai ie~Ji[tu (!~>-a?Iru.iijerent Clan Q,; Jfi ell., tu e~'ti

mat raudedt mine' CopiluI vea:; ~i el ca mama are drep-, - ~ t - ~ d ~ . -. d ~t " .tate ;>1 se amara~.e ea, mtr-aevar, este mal rau eea ea, '11

daca ea ii face mer-eu acest repro~, copilui se va supara ~iva IDcene sa-5i ir1vinovateasca mama, Si astfel se acumu--"'-" ~ "

leaza energia negativa a unei boli grave. Trebuie sa ~timea atata vreme cat EU 'lorn invata sa gandim coreet, necaregeneratie va 1'1mai nego.tiva decat precedenta ca apoi, dupatrecerea crizei, sa devina mai inte1eapta, adica mai buna.Daca anit marna cat ~i copilul l:;;i'lor corecta gre~eala, boaIa va trece mai repede. Daca 0 face nUi'nai unul dintre ei,va fi nevoie de mai mult timp.

Fiecare capil vine sa Invete lectii diferite. Trasaturilede caracter ale marnei ofera suficient de rnuIte variaTii pentm ca pentru niciunul dintre copii viata sa nu fie plicticoasa.

43

Luule Viilma

Pentru 0 mai buna inte1egere vom Iua ca exemplu trasaturile de caracter cele mai evidente de la trei marne di

ferite - generozitate, inflexibilitate ~i falsitate - ~i vom Ln

cerca sa intelegem specificul lec!iilor pentru copii. Caretrasatura este mai buna ~i care este rea? Categoric, 0 saspuneti di generozitatea este buna, la evaluarea inflexibilita!ii veti incepe sa cantfu..i!i parti1e bune ~i partile rele, iarfalsitatea 0 veti numi la unison rea.

Prima mama, dupa toate seITLDdeexterioare, este Ul1

om darnic ~i inimos ~ide aceea, in esenta, este buna. Foarte rar este zgarcita, ceea ce e de rapt spre bine1e familiei, ~ide aceea nu alarmeaza pe nimeni. Alte persoane, completstraine, vor aprecia eu toted altfel pc aceas!a mama, dar ellde ne intalnim rar ~i de aceea parerea lor nn este impor~tanta. Copilu! ~i-a ales aceasta mama ~iInva!a lectiile datede ea. Spre mahnirea mallei §i a farrJliei, la copil llicep saapara semne de avaritie care se amplifica producand marisuferin!e. De ce? De ce 0 mama atat de buna a crescut uncopil atat de necinstit s>i avid, gata sa dea totul penlTu bani?

Sa analizam esen!a lectiei - partea nevaZ"uta a mamei,pentru ca ceea ce nu se vede detennin3_ realitatea. Caracterul marnei se da 'in tabelul urmator:

44


Parteavizibilaa marnei

GENEROASA

Parteeinvizibilaa mamel

AVARA

Vedeti ce leqie mare de avaritie se ascunde pentm copilil1 partea nevazuta? In decursul unei perioade mai lungide timp copilul trebuie sa acumuleze energia avari}iei inaiute ca e,! sa devina evidenta ~i apol sa 0 creasca pfma lagradul de'suferinra.. Atunci, prin avaritie, el va avea partede incercarea din care va trage conduzia ca avaritia esteun Iucru rau. De regula, lectiiIe de acela~i tip se repeta demai muIte ad, adica suferinta ere~te pas eu pas pana seatinge limita. Doar unele spidte au atata ffiinte incat sa sefriga doar 0 singura data. Partea mare buna, vizibila amamei, adica partea mare rea, nevizibiHi i-a dat intelepciune acestui copil printr-o boala. grava.

A doua mama este in aparenta. inflexibila. ~i certareati:LDin cauza caracterului ei, in farnilie izbucnesc mereu certuri greu de suportat In permanenta careva dintre ei seImboillave~te, apoi se face bine ~i iara~i i~ivede de drumulluL Din dnd in ca.nd mama devine de nerecunoscut: foarte

buna ~i ingaduitoare, mai ales atunci cand se Imbolnave~tecareva. Copilul chiar vrea sa se Imbolnaveasca ca sa sebucure de aceasta. bunatate. Un astfel de copil i~i prime~te

45

Luule Viilma

lectiile de viara prin imbolnaviri repetate, dar care tree repede ~i se eorecteaza de necare datit

Parteavizibilaa rn<::tmi91

invizibilaa mamei

fngaduiloare

Raul mare vizibi1 sau binele mare invizibil a1marnei i

a ciat 1:ntelepciune primr-o boala u~oara.A treia mama este in aparenta foarte falsa. Tot ce

spllile este un neadevar. Partea nevazuta a falsitatii - cinsiea - poate si1 nu fie bagata de seama de ceHalti ~i nicichiar de ea. Ea chiar se poate detcstEt pentru ca de fiecaredata cand vrea sa fie cinstWi, Ii iese exact pe dos. Nici nu~i da Sefu'lla di detesta poleiala - fiindca simte sub ea minciuna ~i vorbele ei sunt ca 0 revolta fata de acest gen defatarnicie. Ea ~tie doar sa se lupte ell minciuna,mra sa 1:nteleaga ca lupta intensificii minciuna.

Copilul ~i-a ales insa aceasta mama eu lectiile ei complicate. lmediat dupa na~tere copiluI a ~i devenit mai intelept deoarece trasatura foarte negativa de caracter a mameinu mai are nevoie sa fie amplificata, a ajuns deja 1a cotacritidi. Mama este jumatatea copilului. De~i tOIl spun dimama aceasta este rea, totu~i pentru copil ea este buna, m-

46


,meat copilul ~tie sa deosebeasca binele din rau. El simterevolta materna impotriva cinstei pretacute, sensul fiind saramana cinstita fa!a de eainsa~i. Si, in felul acesta, 0 mama care ura~te necinstea, devine ea insa~i demonstrativfalsa. Copilul i~i iube~te mama. Si chiar dadi tori oameniibuni se napustesc impotriva ei ~i iau copilul din casa rea ~i11duc 1a 0 casa de copii buna, copilul va fugi inapoi lamama sa. Pentm capil mama va ramane buna pana dndopinia publica ii inabu~a acest sentiment.

Copilul ramas mra parin!i are 0 via!a debusolata pentm ea ii lipsesc lectiile pe care a venit sa Ie inve!e. Daca. i~igase~te parin!i adoptivi, ace~tia vor fi ~i ei 1a fel ca parin!iiadevaraTi, cu mid diferen!e. Parin!ii adoptivi trebuie sa~tie ca pe dinafara ei sunt 1a fel de buni cum sunt parin!iiadevarati pe dinauntm. Acqtia ar trebui sa-~i indrepteochiul interior spre rau, adica sa se elibereze de d, fiindcaun copil traumatizat este deosebit de sensibil. Grice spiritpreTuie~te cinstea, sinceritatea, adevaml. Pentm copil estemai greu sa suporte iubirea mainm!arita a parin!ilor adoptivi decat pe cea a parintilor lui. Trebuie inteles faptul ca aavea burtica pEna, hairmte curate ~i un acoperi~ deasupracapului este bine, dar libertatea de a-ti invata lec!ia de viafa este ~imai buna. Fara asta viata nu are sens.

Parteavizibilaa marnei

Parteainvizibilaa mamei

47

CINSTEA

Luule Viilma

Mama foarte rea pe dinafara i-a dat copilului un bineextraordinar, copiluI nu a fost nevoit sa sufere. ExtremeIesunt Intotdeauna rele pentru ca energia extremei se Intoarce In urmatoarea clipa in opusul ei ~i atunci viara copiluluiva fi grea. Daca el nu spune adevarul, nu va fi crezut, dadlspune adevarul, iara~i nu va fi crezut. Problema s-ar rezolva daca s-ar schimba opinia publica sau oamenii ar invarasa gandeasca ~i sa inteleaga ca binele ~i raul sunt valori relative.

Dad gfmdiri: ce bine cii sunt pUfin extreme!, va In~eIali. Astazi omenirea traverseaza a criza in care bine1e devine mai bine ~i raul mai rau. Cine va inre1ege di, daca i~iva schimba modul propriu de gandire, va face lumea maibLma ~i cine va incepe sa se ~i preocupe de acest lucru, l§iva cfipata echilibrul interior. Aceasta este mareata lectie atimpurilor noastre sau valoarea crizei.

Generalizand, se poate spune ca copilul seamana euparinrii, dar, intrucat el '>Teasa invete, iar invatatorul esterau, el incepe sa exagereze partile negative ale parintilorparra carrd va ajunge la 0 mare suferinta prin care va incepe sa inteleagi'L adica va ajunge la intelepciune. De aceease ~ispune de cand e lumea di tineretul e stricat. Rar se intampla ca leqia sa lina doar doua genera!ii. De obicei ease intinde pe trei generaW §i daca samanra data de parin!iprinde radacini bune, ea va daroade la nepo!i. A§adar,dragi parinri §i parinti ai parinrilor, lichidati cauza §i copiii§i nepotii dunmeavoastra se 'lor schimba. Alt mijloc deschimbare nu este eficient. Aceasta este calea aspra a vietiipentru eei care merg pe drumul suferintei.

Orice intarnplare din viala 1asa urme. Cicatricile nuraman numai de Ia rani. Cicatricea este semnuJ neierHlrii.

La eel care iarta, cicatricile 'lor disparea. Daca nu dispar,

48


inseamna ea ati dorit sa aveti rezultate tara a depune niciun efort.

Cea mai simplii rautate cOnlplexa

Sa reeapitulam pe scurt efeetul formelor de stres:- Frica - nimeni FlU ma iube$te blocheaza ratiunea ~i

omul vede totul intr-o alta lumina.

- Sentimentul de vinovatie il face pe om slab, ii pro-'voaca 0 avalan~a de stresuri. .

- Frica atrage rauI.- Rautatea distruge.Toate acestea sunt stresuri caracteristice oricarui om,

nu exista om tara ele. Pe Pamant nu existii numai oameni

buni ~i oameni rai. Un om perfect este eel care este echilibrat ~i pe dinafara ~i pe dinauntru. Toti oamenii buni ascund ceva r2lUin interiorul lor, fiindca viseaza sa devinaideal de buni.

Ce este rautatea?

Rautatea este a emotie negativa care distruge. Ea arednd sem..Tledupa care poate fi recunoscuta:

1. Durere

2. Temperatura3. Ro~eala4. Marire excesiva

5. DistructieAcestea sunt semnele medicale clasice ale inflamatii

lor. Daca apar impreuna, corpul ii da omului de ~tire ca "aluat foe" ~i trebuie de urgenta sa schimbe eeva pentru cafoeul este mai rau decat infraetoruI. Daca nu stingeti focul,veti pierde cate ceva pentru totdeauna.

49

Luule Viilma

Aceste semne pot sa apara pe rand, toate sau toateodata.

Bolile copiilor sunt totdeauna imaginea in oglinda avietii suf1ete~ti a parintilor. Dadi omul acumuleaza odataeu varsta un numar tot mai mare de stresuri din propria viata, bolile copila~ilor sunt provocate exclusiv de stresurileparintilor.

DurereaDurerea da alanna 9i informeaza eel mai bine despre

ruinarea sanatatii.Specificul durerii earacterizeaza felul de rautate:

Durere acuta - rautate acutaDurere surda - rautate surdaDuren~ ascutWi,rautate ascutitaDurere cronidirautate de lunga durata.Durere brusca - rautate brusca.

~i a~a mai departe.

Cineva tocmai te-a suparat.

Sentimentul de neputinta in coneretizarea ra.utatii.A9 vrea sa ma razbun dar nu pot.

i\mplifiearea sau atenuarea dureriiindica excesul sau deficitul de rautate.

Cu ajutorul urmatorului tabel va puteti localiza durerea ~i puteti gasi definitia ei exacta:

50

Duren~ in stomac

Durere de cap

Durere in picioare

Durere"

In ge-nunchi Durere

intot

corpul

Alungo.. ro..ul din tine

rautate din cauza ca nimeni nu mo..

il{be~te, ca sunt neglijat. Rautate canu este totul a~a cum vreau eu.rautate legata de dorin!a de a domina - pe tine ~i pe altii. Acesta esteobiectul sentimentului de vinovatie.

Invinovatirea altuia este tot a di~ta-te.

rautate legata de terminarea unei activitati, obtinerea sau cheltuirea banilor, intr-un cuvant, probleme economlce.

rautate ce impiedica mersulinainte

rautate contra a tot ce exista, fiindcanimic nu este a~a cum vreau eu

Temperatura

Temperatura arata cat de energic incearca corpul nostm sa ne ajute sa ardem sau sa distrugem negativitatea pecare am absorbit-o prin nepriceperea ~i prin prostia noastra.

TemperaturamareTemperaturacronica

Temperaturaseptidi

rautate puternica, crunta

rautate veche ~i de lunga durata (NB!Nu uitati de parinti!)rautatea cea mai toxica pe care corpul nu 0 poate arde dintr-o data pentm a reu~i sa supravietuiasca. Dupacum se ~tie, peste 41 grade Celsiusomul moare.

':::'..;1

Luule Viilma

Daca racim ~i prin raeeala stare a no astra se inrautate~te, pentru mu1timea de stresuri frigul ar fi ultima pieatura care ar umple paharul. Daca frigul ar :fi eauza, ne-amimbolnavi eu totii.

Cine considera frigul ca un factor de cre~tere a rezistentei, acela se cale~te. Cine vecle in el cloar partea rea,aceluia frigul ii va ingheta nasul ca sa poata sa-1 urasdL

in:ro~irea

Inro§irea arata Cft rautatea se concentreaza pentru aputea ie§i afara. Pentru ca rautatea sa incapa, vasele sanguine se dilaHL Corpul §tie di aceasta rautate trebuie eliberaHi.Noi vedem ro§ea!a la exterior, dar 0 astfel de inflamarese observa peste tot unde ea se acumuleaza pana dnd unuldin vase se rupe.

Oamenii care urIS.de furie se J:mo§esc de rs.utate. Ei nu§tiu sa-~i elibereze inteligent rautatea §i ~i-o varsa pe altii.Cine nu ~tie sa evite acest lucru, va primi 0 lectie care glasuie§te a~a: "Nu-ti fie frid! de eel care urlii!" Cine nu seteme de oamenii fai §i nu-i ura~te, zbieretele lor nu-l voratinge ~inu-i vor pricinui nici 0 durene.

Dar ia priviti pe eel care asculta urletele §i se inro§e§te~i el. Este deja 0 situatie mai periculoasa. Acesta nu-§i elibereaza rautatea, ci 0 tine in el ~i se distruge. eel care urla,varsa cauza furiei, iar cd care tace, sufera ~i 0 tine in el.

Acest lucru este valabil ~i pentru inro~irea cu caracterinflamator. Toate bolide de piele posibile sunt insotite deeruptii cu ro§eala. Rfulile care s-au vindecat urat, au 0 nuanla ro§iatica.

52


Sau, de exemplu, ro§eala de la inlepaturile de msecte.Ea cre~te §i cre§te §1lmeori este nevoie de intervenlie chirurgicala. Se pare ca nicio insecta sau reptila nu mu~ca peomul bun.

in tampfare cfin viata mea

Culegeam fiucie di..'1tr-oturn. Mi-am amintit deodatade 0 mica problema pe care n-o rezolvasem §i de per~oanavinovata. Eu ~tiu sa inteleg viata, dar de la mine se ceremai mult. Nu de pomana mi-a fost data mai muita intelepciune. Daca pentru unii care nu au invatat intelepciuneaiertarii gre~eala este mai mica, pentru mine gre§eala estemare.

A apamt 0 viespe bazaind suparata, ca sa ma convinga.M-am indepfutat de turn §i apoi m-am intors §i mi-am continuat gandul. De data asta n-am mai auzit bazaitul, dar amsimtit 0 intepatura ascu}ita exact in locul unde i§i are sediul frica. Pentru ca nu rezolvasem situatia, frica a crescut §ia devenit rautate. Am inteles imediat ca n-am procedat bine §i, evident, am 9i inteles cum sa rezolv problema corect.

Am cerut iertare tuturor fricilor mele pentru ca Ie-amlasat sa creasca parra cand, de dragul meu, viespea s-a sacrmcat. I-am cerut 9i ei iertare. Durerea a trecut la fel derepede cum a aparut. Nici 0 r0geata, nici 0 umflatura, nicio reactie Ia veninul de viespe. Ba prin veninul ei, viespeami-a facut mai bine.

Ro~eala este varsarea in afara a rautatii acumulate intro situalie neplacuta, jenanta 9i umilitoare, rautate ce a fostinabu9ita.

Acum despre ro§eala (eritem) provocata de razele solare. Soarele este lumina care lumineaza necrutator esenta

53

Luule Viilma

noastra. Cine se Inro~qte nefiresc de tare dupa ce a statdoar putin la soare, acela trebuie sa-~i elibereze rautateaascunsa ~i in anul urmator corpullui se va bronza eu u~urinta. Dar cine eonfunda soarele eu 0 tigaie, acela se vasupara pe eorpul sau ~i va arde impreuna cu el.

Grice dHdura face ca rautatea sa devina vizibila.

l\i1iirire excesiva

manifesta in urmEitoarele forme:

1. Umflatura (edem)2. Acumularea de lichid in cavWiti ~i organe3. Ingro~area excesiva a tesutLlrilor in organe, in eavi-

Hili, in artieulatiL Aderente4. Tumora5. Cancer

6. Litiaza (pietre)7. Obezitate (adipozitate)Indiferent de loc ~i de marime, excesul este 0 cre~tere.

Orice depa~ire a limitei duce la cre~tere. Griee cre~tereanormala este legata de acumularea de rautate.

Rautate mica - cre~tere micaRautate mare - cre~tere mareRautate ascunsa - cre~tere ee nu poate fi vazuta cu

ochiul

Rautate vizibila - cre~tere care se vedeCu cat rautatea este mai otravitoare, eu atat boaia este

mai toxica.

Cu cat rautatea este mai du~manoasa, eu atat mai haina este boala.

Cu cat rautatea este mai conereta, eu atat boala estemai clara.

54

Alungii riiul din tine

eu cat rautatea este mai ineapatanata, eu atat mai dureste focarul de infectie, de exemplu, ea1culii.

Daca pe om 11irita totul, atat situatiile personale cat ~icele generale, ~i eJ nu poate sa Ie rezolve sau ceilalti nupot sa Ie aplaneze, apare obezitatea.

Distrugere

1. Raniri:

- prin taiere- prin lovitura- prin strangere- prin arsura

Fie ca provine de la 0 teapa, de la un ciob, de la cutitul de bucaHirie, bisturiul ehirurgului sau de la arma alba aunui criminal, rana este atrasa de rautatea din noi.

De la 0 julitura pana la strangulari traumatiee - eu catrautatea este mai Inver~unata, cu atat rana este mai mare.

Rautatea arzatoare, razbunatoare duce la raniri prin arsura.

2. TesuturHe nu se pot reface complet- Rani care se vindeea urat.

Daca omul nu trage nicio eoncluzie din necazurile sale~i continua sa se Inraiasca, ranile nu se VOl' vindeca. Dacacopilul nu se insanato~e~te, la asta contribuie rautatea parintilor. Ranile de pe piele se identifica simbolie eu portileorganismului prin care iese afara rautatea omeneasca. Cese scurge din rana (secretii) earacterizeaza esenta rautatii.

- Boli de pieIe

55

Luule Viilma

Defectele pielii sunt orificiile prin care rautatea se revarsa in permanenta. Cand viata este tot mai suparatoare,pielea da posibilitatea ca rautatea sa iasa cat mai mult, altfel corpul ar pieri.

- Ulcera!ii trofice indiferent de cauza initiala a bolii.Ulcerul tractului gastrointestinaL

3. Leziuni la oase:

- Ruperea oaselor- Subtierea, inmuierea (decalcifierea) oaselor ~i alte

fenomene patologiee.- Strambarea oaselor

- Luxatii, intinderi de artieulatii.Osul este tata ~i intrucl:lipeaza sexul maseulin. Osul se

rope numai de la 0 rautate aparuta bruse. Cu cat rautateaeste mai putemiea, eu atat distruetia este mai mare. Rilutatea paterna - supararea pe tine lnsuti, pe altii ~i pe mama,rautatea materna - supilrarea pe tata, supanlrea copHlor petata, supararea pe tot sexul maseulin, totul se depune inoase. Aici intra toate tipurile de rautate care se reduc 10.

faptul ca pe barbat nu te po!i bazu, el poate sa te pacaleasca, sa te triideze. eel mai bine rupe oasele r£lutateaunUl barbat fala de alt barbat. Cu cat rautatea este maiconcreta, eu atat fractura este mai curaI8.. Un as zdrobit este semnul caracteristic 0.1 rauta!ii corLfuze 10. un om eu unmod de gandire eonfuz. Totdeauna este valabila regula eal~i rupe oasele, eel ce se infurie pe altul.

Rautatea navalnica duce 10. vatamarea traumaticil a oaseloL

Rautatea ascunsa mult timp duce 10. distructia patologica a oaselor - osteoporozii, osteomielita.

56


~mp{u ain viatd

TataI incepe sa-~i caute iubirea in alta parte. 0 sotie nu~tie di barbatul ei umbla pe de laturi numai atunci carrdiubirea ei nu-l mai hrane§te. Tradarea este descoperita §iamandoi se dezonoreaza. Ru§inea, ascunsa fata de ceilalti,se transforma in sufletul femeii intr-o du§manie dispretuitoare cu care 11unnare§te pe biirbat, chiar dad el §i-a recunoscut vina. In spateie stapanirii de sine, in spatele uneivieti aparent frumoase, se ascunde neputinta de a ierta.

Copilul acestor parinti va suferi de poliartrita deformanta eu distrugerea progresiva a tesutului osos. Copilulnu are cum sa §tie de acest episod nefericit din viata lorpersonala, pe care ei I-au ascuns. Pentru ceilaIti, relatiiledintre soli erau exemplare. $i pe copill-au educat in modexemplar, dar corpul unui copil nu suporta minciuna §iseoate adevarulla suprafata.

Parra carrd copilul nu va ierta mamei lui du§mania ucigatoare impotriva tatalui sau, oasele lui nu se vor lecui.Ne§tiinta, nedorinta de a scoate 10. lu.."'Ilinaratacirile parintilor sau negarea acestora nu vor indrepta situatia. Suferintadelicata, politicoasa nu este niciodata treaba doar a acestuiom. In primul rand, omul care are copii asigura sanatateaaeestara §i a nepotilor. In 0.1 doilea rand, odata eu inaintarea in varsta acest om va fi in grija altara §i Ie va ingreunaviata, mai ales copiilor Iui, §i eu toate aeestea de pe chipullui TIU va dispare zambetul neputincios de om bun.

Sunt nevoita sa spun oameniIor cat mai deli cat posibildi ei nu trebuie sa caute cauza necazurilor lor numai in parinti, ci :;;1ca ei In§i§i sunt continuatorii acelora~i gre§eli,dar nu am dreptul 8a-i oblig sa Ie recunoasca. Unii refuzacategoric sa recunoasca ca nu-~i pot schimba modul de

::''7

J i

Luute Viilma

gfmdire doar pentru ca vine cineva ~i Ie splme ca, totu~i,nu au gandit corect. Acest cine va sunt eu. Dar daca el nuse insanato~e~te, inseamna ca motivul bolii nu a fast acestfapt ru~inos.

Inver~unarea barbatului contra femeii actioneaza prinforta lui fizica. Forta lui sufleteasdl este slabita.

Daca tatal poarta in el du~mania ~i nu se debaraseazadin dnd in dnd de ea, pre cum un vulcan, copilul 'Fa cadea~i i~i va rupe oasele.

La oamenii in varsta fracturile au loc din cauza depunerii in straturi, pe fondul parintesc, a propriei rautatiacumulate de-a lungul vietii. Ca totdeauna, aceasta rautateeste din cauza sexului masculin ~i impotriva sexului masculin.

Fara exceptie, toate traumele, inc1usiv cele ca urmarea unui accident de ma~iila, se produc din rautate. Persoanade la volan aflata intr-o dispozitie proasta poate fi vinovatul potential al accidentului. Pentru persoana care, dineconomie de timp, alege pentru c1arificarea divergentelorfamiliale un drum cu ma~ina, acest drum s-ar putea sa fieultimul.

Daca sunteti nevoit sa va urcati intr-o ma~ina sau unautobuz cu un ~ofer rau, iertati-l ~i transmiteti-i acea fortamiraculoasa care transforma raul in bine - iubirea dum

neavoastra cordiala. Sa fiti convins ca veti ajunge eu binela destinatie.

Cine nu are rautate in d, nu va avea accident de ma~i-na.

Cine nu s-a preocupat din timp de corectarea moduluide gandire, dar imediat dupa accident incepe sa meditezeasupra gre~e1ilor proprii ~i Ii cere iertare corpului sau, act-

58


la se va face bine uimitor de repede. Chiar ~i oasele saufragmentele care s-au deplasat din lac se 'lor mi~ca u~or lalocullor. Hemoragiile 'lor disparea uluitor de repede, raniIe se 'lor vindeca fmmos. Dar, daca victima accidentului ~iapropiatii lui, mai ales parintii, 'lor diuta vinovatul in altii~i i~i 'lor face planuri de razbunare, Insanato~irea va intarzia mult, iar fenomenele reziduale pot sa ramana pentmtoata. viala. Tot eei i se intampla unui am matur este, inainte de arice, propria Iui gre~eala. Corpul a~teapta de la el 0intelegere corecta.

Daca victima accidentului este rara cuno~tinta ~i nupoate gandi, eei apropiati trebuie sa-~i concentreze fortaiubirii lor pentm binele celu! drag. rubi!i, nu diutati vinovatL Averi griji, nu va alarmati. Bucurati-va macar pentmfaptul ca este inca viu ~i prin iubire puteti s3.-1 recuceriti

. -, 1- I R 1 '-' Apentm 0 '/lata ae re,La va oare. ~ estu. 18-sa11pe mana me-dicilor si nu-i deraniati. ei stiu ce au de facut "i tineti 111.in-., ..I :;, , y, ,te, bolnavul are nevoie de lini~te, sa fie singur eu el insu~ipentru a g§,ndi. Lacrimile dumneavoastra nu-l lasa sa sefaca biller

~mp{u cfinviata

De curand au avut l.oe doua accidente de m~ina la unintenfal de cateva zile. In ambele ma~ini erau pacienti deai mei. In prima ma~ina se aflau tatal, mama, fiul ~i fiicalor. TataJ s-a ales ell multiple fracturi pe partea anterioaraa capului ~i in paliea superioara a corpului ~i ranirea tesuturilor mol. Fiica avea 1'animari pe fata. Mama - fracturi laoasele bazinului. FiuI - nid 0 zgarietura. El i~i invatasefoarte bine lectiile de via!a.

In a doua ma~ina erau mama eu cele doua fiice.

59

Luule f7Wma

Fetele, Intelepte fiind, §i-au tacut lectia de iertare, s-aueliberat de frica de dinaintea unui drum pnmejdios. S-aueliberat ~i de rautate. Mama a suferit 0 rupere ill V a vertebrei dorsale, fiicele - cateva vanatai.

La vremea respectiva Ie-am statuit pe mfu"'1lesa seocupe de ele Insele pentru ca copilul sa se poata 1nsanato~irepede. Ambele au negat ca sunt stresate. Trebuie sa rnentionez ca ambele familii erau intelectuali.

4. Secretii:- Lacrimi

- Transpirarie- Saliva

- Mucozitati din nas-Flegma-Voma-Puroi

- Secretii ale organelor sexuale- Sange- Urina- Fecale.

De illdaHl.ce au aparut, secretine trebuie 5i;;' iasa dincorp pe caile lor naturale. Daca nu ies san nu ies atat deabundent cat trebuie pentru scoaterea rautatii, corpul seirnbolnave~te.

Ganditi-va la fiecare fel de secretie, de care .dintreemotii sunt ele provocate ill yeti Inte1ege specmcul rautatiipe care acestea Ie provoaca.

eu cat fautatea este mai proaspata §i mai sangeroasa,eu atat mai sangeroasa este secreria.

eu cat durata rautatii este mai mare ~ieu cat s-a sedi~mentat mai mult, ell atdt secretia va fi mai curata: lacrimi.

60


Lacrimile rautatii pro vocate de tristete apar pentru eel omul:}-a primit de la viata ce a dorit. ~i el dore~te lucruri, oa:neni ~i atatea altele. Dore~te sa fie sanatos, dar nu vrea sa:-ecunoasca ca sanatatea depinde de ellnsu~i.

Cateodata omul ajunge la extreme cand, de exemplu,dore~te ca martul sa invie. Am avut astfel de. cereri, maibine spus, obligatii, pentru ca, dupE\.parerea solicitantului,eu, ca medic, trebuia sa repar gre~eala altor medici, carecici macar nu fusese gre§eala. Persoana nu era nici pe departe proasta, in acceptiunea obi§nuita era ceea ce secheama am.

Moare eel al carui spirit cauta echilibrul sufletesc maxim pe care nu I-a avut cat a trait. Omul deplans nu are lim§te nici dupa moarte. Dar, daca in spate1e jelitului se ascunde lipsa dorintei de a continua munca ~i obligatii1e raposatului, celui care jele§te Ii va fi intr-adevar greu. Pentruca.inainte acela facea totul.

Ne~tiinta ~i lipsa dorintei de a plange sunt stresuri grave ce trebuie descatu~ate. Dadi omul inca nu a inviitat sa~i guvemeze viata printr-o ga..'1direcorecta, trebuie sa aiba.posibilitatea de a da afara rautatea sub forma de lacrimi. Incaz contrar, lacrimile se aduna in tesuturi ~i In cavitatilecor1Jului sub forma de aClL.'TIularide liehid.

Transpiratia seamana ell lacrima ~i seoate din organism, 1ntr-o mai mare cantitate, cele mai diferite feluri derautate .. Dupa mirosul transpiratiei se poate detennina caracterul unui om. Nici n-ar trebui, in general, sa folosimdeodorante. Rautatea trebuie eliberata chiar daca ornul nu

transpira ~i nu va transpira. Intrucat nu exista un astfel deom care sa fie lipsit total de rautate, nu exista nid oarnenicare sa nu transpire deloc. Echilibrul constituie norma.

61

Luule Viilma

Saliva ne arata cum l~i realizeaza omul seopurile. Cinegande~te coreet ~i se bazeaza pe el insu~i, aeela va avearezultate bune. Dar claca omul nu depune eforturi, dar \Teareznltate btme, considerand Cft i se envine, ca 0 reactie inlant vor um1a rezultatele negative.

Friea fata de treburile coticliene usuca gura 9i te facesa 0 deschizi ca un pe~te pe llseat. Niei nu poti vorbi. Dar,dadi omul vrea sa scape inainte de vreme de problemelesale, atunci, corespunzator eu graba sa ilogicil, poate saapara 0 salivatie anormala pana acolo incat sa ii curga balele. Viteza de salivaJie 9i clorinta ilogica se af1a Intr-o legatura reciprodL ~i, desigur, cunoa§tem ell totii situatiacand din cauza unei dispozitii negative iri vine cateodatasa scuipi.

Mucozitlitile din llUS Insemllil8. rautatea provocata deciuda. Omul care se straduie9te sa fie bun ~i sa faca bine,se simte jignit dad cineva gasqte vreun cusur in faptdeIui. Cine umbla 'incoace ~i Inco10 eu 0 figura jignita astfelca eel care I-a ofens at sa vadii ca el se simte jignit, la el ciuda se va manifesta prin mucozitati care curg din nas. Celcare l§i ascunde insa umilinra, din maudrie, pentm ca vreasa se considere superior celui care I-a ofensat sau, ceilaltisa-l considere a§a, la e1 aceste mucoziUlti se vor duce insinusurile din maxilarul superior ~i vor provoca inflamareaacestora.

Dacil umilinta §i dorinta de a 0 ascunde depa~e~te orice limWi a logicii umane, apare inflamatia sinusului frontal care ne arata ca prostia omeneasca pune ratiunea In perieol. La copii sinusurile din jurul nasului nn sunt dezvoltate. Daca copilul nu este inteles, dadi alam1a data de el nueste ascultata, daca e1 este nevoit sa-§i inghita meTeu la-

62


2rimile de tristete, vor aparea vegetatiile adenoide. Ele pot=lscoase, dar vor apfu'ea din nou.

Stare a permanenta de umilinta provoaea guturaiul2ronie. Elementullui eel mai nepliicut este edemul care se:nanifesHi mai ales in pozitie ~ezand. eel care are un edemputernic la radacina nasului nu poate sa gandeasca, deoarece canalele lui energetice sunt infundate. Senzatia de durere surda in cap 1i ingreuneaza invatatura ~i dezvoltareagenerala.

Stranutul este incercarea corpului de a arunca bruscafara umilinta proprie ~i umilinta provocata celorla1ti.Stranuta eei care au a~a numita rautate de scurta durata.Rautatea de lunga durata atrage dupa sine a boala lunga.Sa nu va relineti niciodata, din poHtete, pornirea de a stranuta. Din moment ee energia umilintei vrea sa ta~neasca inafara, lasati-o. Altfel, veti face guturai.

Flegma este rautatea plangaretilor, a viiicarelii ~i aproblemelor legate de ea. Este in acela~i timp suparareapentru acuzatiile care ti se aduc, supararea pe cei care teacuza ~i deei, supararea pe tine insutl ea aeuzator. La multe persoane secretia cronic a de flegma dureaza pana candomul se smulge din cereullui obi~nuit. Tratamentul in staliuni Ie ajuta, dar odata reintor~i acasa secretia de flegmareapare, fiindea nu au inteles de unde a aparut boala.

Voma arata 0 rautate provocata de sila, rautate contranecuviintei altora ~i adesea contra propriei necuviinte.Voma insearrma dezgust fatii de via~a. Daca omul simte canu poate ie~i din impas, ca nu poate face fa~a situatiei, fieea nu are forta necesara, fie ca nu are posibilitati, atunciincepe sa vomeze. El se gole~te de murdariile acestei lumicare ii produc greata - fie ea mancare, fie a situatie inaeceptabila din punet de vedere spiritual. Regretul dupa

63

Luule Viilma

vrernurile apuse ~i dorinta ca ele sa se intoarea, revalta fata de ceva anurne, Iipsa dorintei de a merge inainte - inspatele lor sta tearna de viitor care provoaca spasrne instamac ~i te face sa dai afara continutul aeestuia. Existaoarneni care nu pot sa-~i provoace varna, chiar daca trebuIe. Acqtia sunt oarnenii care nu se potaiesc, care merginainte in vlata, pentru ei viata insemnand viitoml.

Puroililinsote~te rautatea provocata de neajutorare ~ide neputinta - rautatea din urnilinta. Dadi un am mic Iasuflet, 1a spirit ~i la corp sirnte ca este neajutorat ~i incapabil sa rezolve 0 situatie sau sa 0 aduca in folasul sau, rautatea lui va fi imprevizibila. Puraiul este marturia dorinteide razbunare pentru umilintele indurate rnulta vreme, mergand pana la distrugerea tuturor, indusiv a eelar care nusunt implicati in niei un fel. De aeeea a umili, ca ~i a inchide ochii la umilinta, este un lucru periculos cmar pentruun observator de pe margine.

A~a se acumuleaza vrajba illtre popoare ~i state. Eapoate rnocni veacuri in ~ir, ca focul sub cenu~a. Dar ~iumilirea sexului feminin care dureaza de secole, tratareafemeilor ca oarneni de categoria a doua ~i exploatarea lor(in lume cantinuand sa existe dreptul celui mai puternie)poate sa aprinda focul imprevizibil ~i irational al urii, indiferent in ce situatie.

Puroiul este rautatea du~manoa5a provoeaHi de nemultumirea fata de viata in general. La un om eamia nimie nui este pe plac, 11ieibinele, niei raul, ciar care eu toate aeestea trebuie 58,traiasca ~i sa nu deschida gura ~i care nu areo intelegere dara a ceea ee trebuie sa faca in continuare, lael, niei nu va reu~i bine sa treaca un buboi ca va ~i reaparealtul. Rautate mica inseamna 0 buba mica, rautate mare un buboi mare. A~a este ~i caracterullui - un mic du~man

64


::au 0 situatie negativa abia au reu~it sa dispara ~i la ori:::ontapar altele ~i mai grave. Du~mania irationala fata de-iata, pe care omul 0 ascunde, deoareee vrea sa fie bun,:zbucne~te in afara sub forma de puroi. Co~urile eu puroije pe fata sunt rezultatul unei rautati din umilinta. Prin eli:1su~ieo~ul va provoca in eontinuare umilinta, chiar daea:--imeninu-l observa.

Odata cu secrefia sexualii din organele sexuale iese in::fara incraneenarea legata de viata sexuala. Indiferent dejiagnostic, indiferent de mierobul care a produs imbolna'.-irea, cauza 0 constituie insatisfactia sexuala ~i dezamagirea. Toate infectiile genitale cronice care nu cedeaza lamedicamente dispar 0 data cu eliberarea de rautatea legatade viata sexuala ~i efectul vindedirii se diagnostieheazau~or in laborator. eu cat 11 veti invinovati mai mult pe partenerul dumneavoastra, eu atat vindecarea va fi mai grea,pentru ca, prin gandurile dumneavoastra, sunte!i chiarprovocatorulcare vrea sa va dea in felul acesta 0 lecrie deviata. Cine nu ~tie cum sa mai nascoceasca suferinre pentru celalalt, acela va suferi de infectii sexuale.

Speeificul rauta!ii legate de via!a sexuaia determina\'arietatea de infectii sexuale:

- trichomoniaza - rautatea disperata a unei persoaneu~uratice,

- gonoree - rautatea posaca a celui umilit,- chiamidioza - rautate autoritara,- sifilis - rautate provocata de pierderea simtului de

responsabilitate fata de via!aSangele corespunde simbolic rautatii provocate de

dorin!a de a Iupta, de a se razbuna. Daea va taiati la degeteu cutitul sau vi se intampla 0 alta trauma Iegata de sange,asta inseamna ea setea de riizbunare cautil sa iasa pentru ca

65

LUllIe ViiIma

dumneavoastra sa nu face!i altceva mai ingrozitor. Ea ~tieca in realitate nu sunte!i atat de sangeros pe cat sunte!i ingand. Dar pentru a evita 0 dezlan!uire brusca, cfmd pute!isa face!i rau altcuiva, rautatea se scurge sub forma de sange.

Natura i-a daruit femeii menstrua!ia pentru a 0 cura!ilunar de rautate. Uterul fiind organul chalaei sexuale,acumuleaza problemele sexuale pe care omul nu ~tie innici un fel sa Ie deosebeasca de problemele economice.Daca nemulWmirea fa!a de so! crqte pana intr-acolo incat,intr-un acces de razbunare, so!ia incepe sa imagineze pedeapsa cea mai crunta pentru el - sa-lin~ele, in acest planpacatos i~i baga coada 0 menstrua!ie abundenta. ~i unde temai dud in situa!ia aceasta ... In feIul acesta sunt ajutatefemeile pentru care fidelitatea nu inseamna lipsa de ocazii,ci sfin!enie. Pentru cele care considera ca. fidelitatea ~i morala sexuaia nu fac nici cat 0 ceapa degerata, leqia va fi ~imai aspra. Cu cat menstrua!ia este mai abundenta, cu atats-au acumulat mai multe stresuri. Odata eu sangele se elimina ~i nervozitatea premenstruala. eu cat mama este mainervoasa, cu ata.! fiiea ei va avea 0 menstrua!ie mai abundenta chiar de 1ainceput. Cand femeia i~i ascunde cat maiadanc problemele sexuale, apare amenoreea - lipsa menstrua!iei.

Cu cat secrelia este mai urat mirositoare, eu atat mairau mirositoare este rautatea. Urina ~ifecalele scot ~i elerautatea afara. Cu cat fecalele sunt mai inchise la culoare,cu atat mai multa fiere se elimina oclata eu ele. In vezica

biliara se acumuleaza rautatea cea mai vulgara. Daca omulvrea sa se elibereze de rautate ~i daea nu se jeneaza sa pararau, fecalele lui vor fi inchise la culoare. Daca omul vreasa para inteligent ~i rautatea din el ajunge la concentralia

66


maxima, corpului ii vine in ajutor icterul pentru ca, totu~i,rautatea sa fie scoasa afara. In feIul acesta corpul incearca3a-l ajute pe am sa ramana in viata. Daca omul nu vrea sarenunte Ia rautate pe cai normale, asta se vede in fecaleledeschise Ia culoare, in urina· anormal de inchisa ~i in cuIoarea galbuie a pielii din cauza pigmentilor biliari.

Odata cu urina se elimina ~i dezamagirile legate deviata. Daca omnl nn mai este capabil sa suporte dezamagirile, urina Iui devine acida. Iar daca odata cu urina se elimina ~i albumina, corpul are 0 posibilitate ~i mai mare dea scoate afara sentimentul de vinovatie ~i de invinuire a altara. Aceasta arata ea din punet de vedere fizie, eorpul aatins punetul critic. Dezamagirile aeumulate au devenit periculoase pentru via!a. Aibumina este principaIul materialde eonstructie pentru corpul nostru ~i este sinonim euenergetic a sentimentului de vinovatie. Daca sentimentulde vinovatie cre~te pana la 0 cota critic a, corpul se distruge, ori direct ~i repede, ori indirect prin inlocuirea albuminei eu un tesut gras.

Odata cu fecalele se elimina dezamagirile legate desfera volitiva. Daca OInul s-a suprasolicitat pana la ultimapicatura pentru a-~i atinge un scop, dar lupta lui inrihta cuviata nu a dus la rezultatele scontate, fecalele lui VOl' fi pline de substante toxice, caracteristice pentru boala ~i astaduce la imbolnavirea sigmoidului ~i rectului. Daca dezamagirile il inraiesc pe om intr-atat incat sa-l trans formedintr-un om generos intr-un zgarie-branza, toata otrava 1ncnlncenarii ramane in corp ~i poate provoca cancerul intestinului gros sau al rectului.

Dadi omul are 0 incredere excesiva in corpul sau sauii cere mult pre a mult, corpul, conform acestor ganduri, vaincerca, printr-o osardie ~i mai mare, sa-l ajute. Rezultatul

67

LlIuie Viilma

va fi sdipari de urina ~i de fecale, La copii, aceasta problema are legatura cu parinrii. Frica mamei fala de sol i setransmite eopilului ea frica fala de tata ~i atunei rinichii,blocati de frica, pot sa se elibereze ~i sa-~i faca treaba Insomn. Copilul va avea enurezis de noapte. Daca Insa copiIul se terne de tata pentru ca aeesta este prea sever sau rau,el va seapa urina In timpul zilei. eu timpul, frica fata detata se adance~te ~i poate duce la scaparea de fecale. In feIul aeesta se elibereaza rautatea acumulata de un om supus.

5. Fenomene de disfunctie:- avem oehi, dar nu vedem,- avem mechi, dar nu auzim,- avem cap, dar nu judeciim,- avem coarde vocale, dar nu vorbim,- avem organe sexuale, dar ele TIU fecllildeaza ~i TIU

concep COpll,- avem maini-picioare, dar ele nu se mi~ea,- avem organe, dar ele nu-~i fac treaba,- avem pide pe cap, dar nu avem par,- ~i a~a mai departe.Despre ciiderea piirului. In general se eonsidera ca

barbatii chei sunt inteligenti. Friea ~i dezamagirea ca nimeni nu ma iube~te afecteaza stratul de par atat la femeicat ~i la barbali. Chelirea putemica are loc dupa 0 criza sufleteasca. Oamenii de tip luptator nu pot inainta in viaratara iubire, dar vor acest lueru. Pentru a merge Inainte,oamenii chei cauta incon~tient contactul eu fortele superioare ~i n gasesc ... Spiritullor este mai deschis decat lapersoande cu par frumos. lata ea in tot raul este ~i un bine.

Moda actuala saluta tunsorile scurte sau rasul in capintrucat noi toli cautam incon~tient contactul cu Dumne-

68


zeu ~i acesta este lID mijloc de contact. Stirn cu totii de diderea parului in urma iradierii san intoxidirii. Puneti-vaacum in locul corpului dumneavoastra ~i incerca!i sa vaimaginati ce a simtit el cand in mod con~tient i-ati facut lID

diu, in lac sa extrageti a invatatura din semnalul pe care 1a tras. Evident, corpulsimte ca nu este iubit, ca este urat,dar continua sa-l invete pe am. eei care vor intelege acestlucru, vor evita caderea. parului.

Daca in unna tIDei boli capacitatea motorie a corpuluiscade, asta inseamna ca rautatea acestui om devine periculoasa pentru societate. Corpul ne da posibilitatea de a neschimba modul de gandire. In caz contrar, rautatea irumpein afara ~i omul va savar~i a crima. Spiritul ~tie insa diaceasta lectie - a te afla in postura de uciga~ - nu este necesara in aceasta viata.

6. SHibirea, extenuarea, uscarea, mortificarea.Se spune despre cineva ca s-a uscat. Aceasta inseamna

distructie. La inceput, insesizabil. pentru ochi, se mortificaorganele, de exemplu ficatul in cazul cirozei. Totdeauna,aceasta este urmarea distrugerii 1nt1'-o lunga perioada detimp. Sernnele de avertizare au fast ignorate. Nimic nu seproduce Intamplator sau pe nea~teptate. Corpul nostru neindeamna atat de vizibil sa fim atenti ca se creeaza 0 anumita situatie incat pur ~i simplu nu este posibil sa nu bagam de seama.

Din pUllet de vedere medical, ciroza este 0 vatamareprovocata de alcool sau 0 aqiune chimica. Se intfunpla cao persoana sa se simta nefericita mai mult din cauza diagnosticului dedit din cauza bolii ca atare, pentru ca toataviata a baut doar cateva paharele de votca in plus fata deallii ~i diagnosticul i se pare nedrept. 0 astfel de persoana

69

Lllule v'iilma

este victima caracterului sau inchis. In lupta lui cu viata sau depus, pe parcurs, straturi atat de adanci de rautate distrugatoare incat ficatul s-a mortificat. El crede ea prin rautatea lui surda ~i prin dispretul fata de oamenii rai, i~i exprima doar revolta, dar In realitate a aeumulat mai multarautate decat toti scandalagiii la un loco

Prima care da alarma este pie lea. Pielea ascunde viatasufleteasca.

Pielea este harta geografica a vietii suflete~ti a omului.Pigmentafia este determinatEi de temperament.Un fesut gras este camara rautatii.Pruritul (manearimea) da semnalul in legiltura eu

mortificarile aparute in mi~carea energiei.Amintiti-va ce gand v-a venit in minte cand ati citit

aceste randuri. Le-ati raportat ~i la dumneavoastra? Sau vati ingrozit cati bani ati cheltuit pe cosmeticale? Daca estea~a, nu trebuie sa disperati. Lectiile umanitatii ating totdeauna la portofel.

o piele uscata inseamna ea omul nu vrea sa-~i araterautatea. eu cat pielea este mai uscata eu atat rautatea esteascunsa mai mult.

Descuamarea pielii se manifesta in special sub formade matreata. Matreata exprima dorinta de a te elibera deprostia care te irita.

Descuamarea pie Iii uscate arata a nevoie acuta de a teelibera urgent de rautate, ceea ce nu vine insa din ne~tiinta.

Imo~irea pielii uscate este 0 rautate care a devenit exploziva.

Descuamarea ~i imo~irea sub forma de pete este caracteristica pentru psoriazis. Psoriazisul este un masochismsufletesc: 0 dibdare sufleteasca eroica ce 11ferice~te pe amprin amploarea ei.

70


Pielea grasa este caracteristica persoanelor care nu sejeneaza sa-~i verse rautatea. Ea ramane mult timp tanarapentru ca omu11~i e1ibereaza rautatea din captivitate; pentru aceasta grasimea ii multumqte corpului. Tinerii iartamai u~or decat batranii.

Cu cat pie1ea este mai grasa, cu at:&tomul arata maimult ee este raul ~i prin rautatea lui face bine.

lar cine i~i iese din sarite la suparare ~i incepe sa eautepe cineva pe care sii-~i verse rautatea, rnra sa traga nici 0concluzie din gre~eala sa, la aeela rautatea acumulata vaforma foeare de puroi. Bubele eu puroi sunt dovada caomul respeetiv are 0 nlutate deja mai concreta sau undu~man coneret, dar 0 tine in el. Rautatea varsata la loculpotrivit ~i eu un scop potrivit hrane~te pielea cu grasime.

opiele normalii fnseamnii un om echilibrat.Pigmentul este "luminita" vietii, temperamentul. Cine

i~i invinge temperamentul socotind ca nu este frumos ~i nueste inteligent sa-l afi~ezi, acela are pielea alba. Dar dacaacest om retinut incepe sa se enerveze ca altora, mai putineducati, Ie merg bine treburile, pigmenrnl va erupe, ca unmic vulcan, 1ntr-o pata pigmentata exact in locul unde i~iare cuibul problema lui. Nu ca cei eu piele alba nu aupigment, au, dar el este pur ~i simplu ascuns.

Petele pigmentate ne spun ca persoana respectiva nu-~icunoa~te suficient meritele, nu se poate afirma, demnitatealui este afectata. Petele innascute - alunitele - provin de lastresurile similare ale mamei. Aparitia lor in timpul vietii,fie ca sunt mai mari sau mai mici, este manifestarea propriilor stresuri.

Petele depigmentate inseamna sentimentul incon~tientde vinovatie din cauza caruia omul nu-~i permite sa se

71

Luule 'Viilma

afirme, ehiar daea este extrem de necesar. Se stapane~te defriea opiniei celorla1ti. Petele partial depigmentate suntsemnul datoriei, karmei din vietile anterioare.

Petele ro~ii de pe piele sunt provocate de emotie ~i nearata efi se da 0 lupta intre Erica ~i rautate.

Despre ,cat de greu este sa ierti

Mi se pune de multe ori intrebarea: "De ce te ocupi tude 0 asemenea treabii grea? n

Pentru mine nu este grea, ea este sensul vietii melepentru di, prin ea, eu vad ce se poate vedea numai prin iertare. Ma doare faptul ea oamenii considera iertarea 0 treaba nemaipomenit de grea. Ma doare sa vad ea omenirea seindreapta eu obstinatie spre propria pieire, pentru ca nuvrea sa inteleaga viata. Omul nu vrea sa-~i recunoasea gre~elile ~i asta il va distruge.

Cu cat omul se elibereaza mai mutt de stresurile sale,eu atat va vedea in toata golieiunea sa adevarata fata a lumii, a oamenilor ~i a sa proprie. Tabloul acesta nu estedintre cele mai plaeute, dar eel care a iertat poate sa se uitela el lini~tit, fiinddi ~i-a dobandit echilibrul interior. Vaajuta celodalti, daea ajutorul este primit, ~i nu va ajuta,daca. ajutorul este refuzat. Nu va avea emotii. Nu va simtinici tristete, nici bucurie, nici rautate, nid iubire.

Celeare iarta, simte ~i vede totul in adevarata sa esent~l.Esenta este in afara emotiilor. Va fi el insu~i. Asta inseamna lini~tea sufleteasea. E ea ~idnd a devenit un intelept rara sa faca niei un efort. ~tie ce trebuie sa fadL Spiritullui eliberat ii descopera inte1epciunea Unitatii Supreme.

72


Atingand acest nivel, la inceput omul se poate speria este 0 senzatie de gol atat de neobi~nuita incat te sperie.Senzatia aceasta poate sa treaca imediat, dar poate sa ~iramana, daca apare teama ca ti-ai pierdut mintile.

Dupa un timp reapare nevoia de a fi, pur ~i simplu, ~ide a nu mai reactiona la nimic. Sentimentul acesta se deosebe~te de apatia starii de nimicnicie ~i de starea cotidianade relativa lini~te ~i echilibru.

Starea de nimicnicie nu este altceva decat stare a cand

te afli in impas.Senzatia de lini~te sufleteasca inseamna deschidere ca

tre tot. Cu cat mai multi oameni se vor elibera ~i vor ajunge sa aiba aceasta senzatie, cu atat mai repede lurnea vadeveni mai buna.

Fiecare dintre noi ajungem la ea pe cai diferite. Multise simt zdruncinati interior ~i ii cuprinde spaima pentru canu inteleg situatia. Senzatia este ca trupul se rupe in bucaticare nu mai pot fi reunite la un loco Vechile reprezentari seprabu~esc ~i strangerea lor la un loc chiar nu mai este necesara. Eliberati-va de frica fata de aceasta senzatie ~i deteama di ar putea fi ~i mai rau. Este un adevarat chin sufletesc. In acela~i timp trebuie sa va puneti in ordine relatiile cu materia pentru ca totul sa decurga mai putin durerospentru dumneavoastra,

Calea vietii unui om duce in viitor. Ca sa fii om trebuie sa alegi,

Mi se pune Intrebarea: "Cu ce te alegi? N-o sa-i vindeci pe toti ", Le raspund: "Cel putin voi muri mai de$teapta",

Nu clarviziunea este importanta. Important este sa traie~ti cinstit ~i dnd ai pus capul pe perna sa ~tii di ai facutmulte fapte bune, Fiecare nOlla zi, ca ~i noua via!a, se va

73

Llilile Viilma

deschide in toata sp1endoarea §i iti va da tot ce e mai bundin ce iti este necesar. Important este sa-ti gase§ti sensu1vietii.

Cine nu are lini§te sufleteasca, poate sa reactionezenegativ chiar 1a ce e mai bun. De exemplu, daca e§ti laudatpoti sa stra1uce§ti de fericire, dar poti sa te §i miri cu calm:"Ce este a.;a de special in ce am fiicut?" Ai putea sa tesuperi, pentm ca tu §tii mai bine decat oricine cat de infima este rea1izarea ta. Un om de§tept prime§te cu calm lauda §i gandqte in sine: " Ti se pare ca merit sa fiu laudat,dar eu merg mat departe pe drumul meu". Un om dqteptprime§te critic a cu calm: nAi tmpresia ca nu am dreptate,dar 0 sa vezt. Tu m-at invatat sa acord aten{ie lucrurilormarunte care pdna acum mi se pareau neimportante. Mulfumesc! 0 sa merg inainte pe calea mea".

Recunoa§terea sincera nu are nevoie de cuvinte. Omului prost ii p1ac 1audele ipocrite. Dqteptu1 are nevoie de 0critica cinstita. Din pacate, pe lumea asta sunt prea multelaude pre:£acute §i prea putina critica cinstita. Dar e §i astaun semn a1timpuri10r noastre.

"De fie care data iert, ma simt u.;urat, apoi 0 iau de lacapat. Unde gre.;esc? Poate ca ce fac, nu fac cum trebuie? " ma intreaba 1umea cu disperare in glas.

Emotiile sunt ca valul, se involbureaza repede, dadi Ietineti inchise in dumneavoastra. Dupa ce ati iertat, va culcati pe 0 ureche. Ce sa va mai osteniti, daca acum va e maiu§or? ~i apare cineva care vine 1a dumneavoastra sa-§ispuna necazul...

Fiind un om bun, din compatimire, (adica din sentimentu1 de vinovatie), yeti lua imediat asupra dUl11.1leaVOastra 0 parte din povara, :£ara sa inte1egeti ca nu mai avetiforte pentm a-i sari in ajutor. Dupa aceea veti incepe sa va

74


invinovatiti ca nu voati oferit ehiar dumneavoastra sa-1 ajutati, dqi ati vazut ca a~tepta acest ajutor. Atunci veri gandisperiat: ,.Dar dacel 0 sa mi se fntample ~i mie?" ~i imediatparca va simtiti mai rau. Nu-i, oare, a~a? Cine se teme cava veni lumea 1a el sa-~i spuna necazuri1e sau cine are unsentiment de rautate fata de cei care se plang, acela sigurva fi dlutat de diver~i care ii 'lor povesti despre suferintelelor.

o fiiea buna va pune la inima plangerile bunei salemarne ~i, ca rezultat, se va alege eu un miom sau 0 altatumora. Mamei nu ii va fi in nici un caz mai bine, ba dimpotriva, ii va t1 mai greu cand va afla despre boala fiieei ei.Prin unnare, fiiea trebuie sa se e1ibereze de spaime ~j deeompatimire - care duee la boala - ~eesta fiind intr-adevarun sentiment de villovatie, deoareee ea nu a faeut luemlpentm care a aparut pe lume - saindrepte gre~eli1e mameiei. Dar niei mama nu ~i-a rorectat grqe1ile ~i acum sesca1dii in lacrimi. "Nu am 0 inima de caine, sa ml-mi pesede lata mea" - spune 0 astfel de mama.

~i astfel i~i fac reciproc numai bine, bine ce Ie duce peamandoua 1a groapa. Acum moartea trebuie sa ia asupra samunca pentm ispii~irea raului. Dar noi, dragi oameni, amvenit pe lume ca sa facem noi in~ine acest lucm. Pe toti neva ingropa sentimentul de vinoviWe, frica ~i rautatea, dacanu 'lorn inva!a sa ne eliberam de ele.

Va rog sa ma crede!i, cu cat veri 1nV8.tamai repedelectia iertarii, eu atat vii va fi mai u~or sa t1'airi.

Teama de a nu g1'e~ieste tot 0 spaima. Trebuie inrelestaleul fiedlmi gand ~i atunci gandurile rele ale ahora nu'lor putea sa ne murdareasca gandurile noastre curatite.Cand vedeti ca vine spre dumneavoastra 0 persoana care

75

Luule Viilma

nu va face placere, puneti-va imediat intrebarea:., De cesimt a~a? Ce vrea sa ma fnvefe gandul aeesta?

.,Aha! Vine sa-mi aduea aminte ea nu pot sa-i suj(ir peintriganfi. Ca nu pot sa sufar balfde. Sau, mai bine zis,fmi place sa mat trag ~i eu a barj(i, dar nu+mi dau seamaea de fieeare data asta fmi striea relatiile ell cei/altt salt, ,ca starea mea de sanatate se altereaza. Pur .;i simplu, tefmbolnave~ti daca te gande~ti di hanea este rea ". earna~a ar trebui sa gandim ~i sa ne eliberam imediat de stresuri pentm ca sa putem de 1abun inceput sa nu intram intro conversatie neplacuta.

Iertarea este 0 mundi sfanta. Ea nu. va cia rezultate,

dadi nu ne intelegem gre~eme.

Repetarea monotona este buna 1a ineeput, pe urma arfi cazul sa ne de~teptam. Bolile mai u~oare tree mai repede.BoHle mai grele ne obliga sa mergem mai in profunzime.

Haideti impreuna ell mine.Imaginati-va urmatoarea situatie: tratand un copila~,

am iertat pe bunice - bunici, am iertat ~i grqelile lor dintro viata anterioara, ne-affi eliberat de 0 multime de stresuriale mamei ~i ale tatei. Copilul se reface repede, dar pentruvindecarea comp1eta este neeesar ca mama sa-1 iubeascaIntai de toate pc tata. La care mama va zambi ironic: "Paicum, dacii nu-l mai iubesc!"

Mi-a fost greu sa privesc eu calm ~i eu intelegere inochii sotului ei ~i ai copilului, dar am invatat sa fac ~i acestluem, fiindca ~tiu ca ei trei sunt unul pentm celalalt 0 lectie aspra de viata ~i di trebuie sa sufere. In vietile anterioare ei aujucat in roluri exact opuse.

76


"Am gre$it. Barbatul acesta nu e pe gustul meu, astanu e dragoste" - declara femeile care au copii, tmeori chiar multi copii. Ceva asemanator n-am auzit de la nici unbarbat. Sigur, nu-m! spun ei chiar tot. Probabil ca sunt ~ialt feI de barbati. Dar ee am avut ocazia sa vad la femei ma ingrozit. Am in vedere incapacitatea indaratnidi ~i pagubitoare de a ierta, provenita din neintelegere. Aceasta nearata ca ele nu au simtul responsabilitatii fata de viata.Poate 0 astfel de mama sa fie in ordine eu sanatatea? Nu,nu poate. Ea bole~te ill aceea~i masura in care i-a facut sasufere pe sotu1 ei ~i pe copil.

Am destul de des ocazia sa vad eu mahnire ca mamele

nu vor sa faca pjmic, nici pentru ele insele, nici pentru copii, atunci cand vine yorba despre ~tirbirea ego-ului propriu. Parintii se jeneaza sa-~i recunoasca gre~e1ile in prezenta copiilor. Ei nu ered ca un copil este in stare sa priceapa adevarul. Si intr-adevar, cu cat copilul este mai mic,cu atat este mai cinstit ~i mai sensibil. Mi s-a lntamplat savad cum i-au stralucit ochi~orii ~i cum ~i-a indreptat spinarea un copil care a ~<;istatla 0 discutie eand parintele lui aspus: ,,Da, n-am procedat bine. N-am $tiut. Pot sa mat fndrept ceva? Respectul copilului fata de tata sau de mamacrejte vazand eu ochii. Atmosfera din familie se amelioreaza, nu mai domll_e~telnstrainarea. Necesitatea de a sesustine unul pe eeHHalt prin iubire 11une~te pe oameni infamilie. Dar 0 familie in care mama este mai importantadecat tata san tata mai important decat mama, in care unultiranizeaza pe celalalt, este 0 familie distrusa, chiar dacaprivit din exterior toml este inca in ordine.

" Uite ce mama grozava ai!" - ii spune unul copil 0musafira indaratnidi al carei egoism nu-i permite sa inteleaga modul earn explic eu problemele vietii de familie.

77

Luule Viilma

Aceasta ura contra so!Ului, crescuta sub masca iubirii, actioneaza ucigator asupra copilului. El i~i va uri violent tatal pentru viata nefericita a mamei. EI nu va intelege ca rautatea lu! impotriva tatei provoaca drept raspuns rautateaacestuia. Pentm 0 privire profana ~i, mai ales, judecanddupa jaloanele proprii. mama s-a sacrificat zeci de ani ~i aavut grija de sot, in timp ce acesta s-a inrait din ce in cemai mult :tara sa-~i crute nici macar copiii. ~1ama, fiind sufletul copilului, actioneaza asupra sotu1ui prin eopil. Niciunul din ei nu vrea sa inteleaga aces! luem.

Manifestarea grijii este un instinct. Grija este caracteristica ~i animalelor. Dragostea umana este 0 dragoste sufleteasdi, eo.ne face oameni.

Cu ce sentiment intrati J:ntr-o legatura intima? Cu cesentiment ati conceput copiii?

Si acum raspundeti pentm dumneavoastra - ~titi oare,in general, ce este aceea iubire sufleteasca?

Chiar i'nainte de mariti~, femeia i'~i stabilqte pentmsine scopul casatoriei - 0 sa-mi fac 0 jellnilie, 0 casa fJ'u

moasa, 0 ma$ina, 0 situatie ~'ivoi avea 0 viata fJ'ul11oasa.Barbatul se straduiqte sa-i dea toate acestea ~i i Ie da, dar,pentm ca este extrem de ocupat, nu mai are timp, nici chefsa-~i mfmgaie sotia. Bine di macar Ii merge organul sexualpentru a extrage iubire din biocampul femeii.

Barba!ii vad ce nu se vede eu ochiul, dar, din pacatepentm ei, nu sunt con~tienti de acest lucru ~i de aceea nuau incredere in ei. Para sa Ii se spuna, ei simt setea de aca~tiga a sotiei lor ~i cuvintele tandre, pe care femeile Iea~teapta atat de mult, mor pe buzele lor.

Se spune ea femeile iubesc cu urechile, iar barbatii euochii.

78


Nul Cuvintele aprind patima feminina, In pnvlreabarbatului se dezH'mtuiepasiunea masculina.

Se iube~te cu inima.De aceea dragostea sufleteasca nu are nevoie nici de

cuvinte, nici de podoabe pentru corp. lnimile iubitoare sevor recunoa~te totdeauna intre ele. Cunoscatori In aceasta

treaba, care nn se pot in~ela, sunt barbatii serio~i ~i economi la vorba, numai di ei nu sunt con~tienti de asta ~i nu~tiu sa se exprime prin cuvinte.

Un om dezamagit in iubire i~i incalzqte in prealabilpasiunea. Barbatul reu~e~te mai u~or. La inceput el soarbedin oehi locurile tainuite ale corpului feminin. Pe masurace sexul feminin se dezgole~te, sentimentele erotice alebarbatului se tocesc. Un corp feminin normal, dezbracat,nu-l mai excita. ~mecheriile de a-~i schimba aspectul exterior, chiar daca ii mai biciuie pasiunea, Ii omoara dragostea sufleteasca. Corpul femeii se transforma din ce in cemai mult intr-o marfa.

Barbatului ii este din ce in ce mai greu sa trezeasdipasiunea femeii, pentru ca ii este tot mai greu sa spuna cuvinte false. Se ~tie pentru ce 11apreciaza femeia. Daca femeile maritate ~i-ar infrumuseta corpul, a~a cum 0 facprostituatele, prin lenjerie sexi ~i zorzoane, sotii lor ~i-armai dezlega limba - e u~or sa pui mana pe un lucru~orfrumos. Dar, prin comportamentul lor, femeile maritatepretind ca barbatul sa-~i fadi datoria In pat, el face ce trebuie - munce~te ~i In relatiile intime. Aici, nu mai poatesa-l ajute nici macar un mic atribut erotic. Niciunul dintreei nu ~tie sa se descurce in adevaratele necesitati proprii.Ce sa mai vorbim de sotie!

La joc barbatul raspunde prin joe. La iubire - prin iubire. La obligatie - prin obligatie. I~i face "treaba" In pat

79

Luule Viilma

~i se intoarce pe partea cealalta, sa adoarma mai repede,pentru ca maine are foarte mult de lucru - trebuie sa umfleportofelul cat mai tare. De aici a aparut yorba ca viata sexuala obose~te, extenueaza, este periculoasa pentru ceibolnavi etc.

Doar atunci cand se simte vinovat fata de solie, ca n-areu~it sa-i dovedeasca prin fapte ca 0 iube~te, se poate intampla ca barbatul sa faca infarct in timpul actului sexual.Se va supara pe ellnsu~i chiar in timpul coitului ca nu esteinstarit. BoJile de inima apar din sentimentul de vinovatie.Este foarte clar ca autobiciuirea face rau.

Aici a~ fi vrut sa subliniez din nou importanta legiicauza-efect.

Lumea vede mai mult gre~e1ile barbatilor ~i ii face peei vinovati. Femeia, este ea oare doar partea vatamata?

Fapta barbatului este imaginea in oglinda a gandurilor femeii. De la bun inceput pentru barbap nn a fostcaracteristic negativism ul.

Un gand bun al femeii se manifesta intr-o faptabuna a barbatului.

Un gand rau al femeii se manifesta intr-o fapta reaa barbatului.

Daca femeia ~tie sa-~i iubeasca mai intai barbatul,acesta nu va face nimic rau. Dar dadi femeia se va purtaeu el ca ~i cand ar fi proprietatea ei, el va lncepe sa luptepentru viata sa cu frica de moarte, irationala, a unui prizonier. A~a apare rautatea. Izvorul cuminteniei ~i fericirii este iubirea, a carei forta motrice este femeia.

Dragostea fata de aproape nu poate deveni 0 forta dis~tructiva. Aceasta transformare este posibila numai atunci

80


cand iube~ti ca un proprietar, cand ce nu-!i mai trebuiearunci Ia gunoi. Dragostea sufleteasdi, cea care zide~tefamilia, cre~te odata cu anii. Iar emo!ia, care a fost Iuatadrept iubire ~i care a fost motivul crearii unei familii, vadisparea. EmoWle, chiar daca sunt necesare din punet devedere omenesc, ele provoasa stresuri ~ipagubesc iubirea.

Femeie, elibereaza-te de egoism ~i vei descoperi caintelegi viata cum trebuie. Renunta la parerea ca femeia are totdeauna dreptate! Copilul tau vrea sa traiasca~isa fie fericit ...

eel mai greu Ie este acum copiilor, pentru ca sufletullor curat este amenintat eu distrugerea.

Cultul pentru consumul corpului omenese a devenit pentru adoiescenti masura valorii umane. Numaiintr-o casa unde parintii se iubesc, copiii simt incon~tient ce este aceca dragoste sufleteasdi ~ivor ~ti sa pretu.iasca acest sentiment mai presus de orice, chiar daca Iise va intampla sa se lase ispititi ~i sa atraga asupra loro lectie dureroasa.

Respira ca sa fii sanatos

Cea mai mare importan!a 0 are energia gandirii.Dupa ea urmeaza energia respira!iei.Un exemplu. Este adus la cabinet un om in V3rsta cu

dureri mari, care n-a auzit nimic despre forta vindecatoarea iertarii. Este clar di in momentul respectiv este inutil sa-linveti sa ierte. Mai Intai trebuie sa faci sa nu-l mai doara.~i atunci ii spun urmatoarele:

81

LlIllle Viilrna

Ganditi-va fmpreuna eu mine. La jieeare inspiratietragefi fnauntru binele 9i la fieeare expiratie dafi afararaul. Lowl dureros respira ~i el, de~i n-afi ~tiut aeest lueru pana aeum. Aeum, eu fmpreuna eu dumneavoastra,pI' in inspirafie, voi duee binele in load bolnav ~i,prin expiratie, voi seoate raul din loeul bolnav. Aeum vom inspira ~i mai mult bine ~i vom expira 9i mai mult rau. Nu, pentru asta nu trebuie sa respirafi mai adanc. Vom da, eugandul, posibilitatea ea binele sa intre mat adane pentruea raul sa poata ie9i. Nu trebuie sa faeem nieio pauza.1'v1inunat,eontinuam sa respiram fmpreuno...Nu uita{i sa vagandifi. Am expirat raul 9i am inspirat hinele, am expiratraul ~i am inspirat binele, am expirat mai mult, ~i maimuit rau ~i am inspirat mult bine, mai mult bine. Deja v-amai trecut ... Afi expirat raul, afi inspirat bineie ...

Durerea, aritmia, aeeesul de astm tree in eateva minute.In eazul insufieientei eardiaee ~i astmului expiram, in plus,~i sentimentul de vinovatie care 11apasa pe om ~i efeetulapare ~imai repede.

Energia care intra odata eu respiratia este energia pura,dumnezeiasea. Modul nostru pozitiv de a gandi spore~tepuritatea ~i eantitatea de energie inhalata.

De multe ori mi se pune intrebarea: eu ee sa ineep daea nu ~tiu sa-mi inteleg stresurile? Unora Ii se pare 0 bariera greu de depa~it. Atat de greu, inca.t mai degraba ar lasasa i se taie unul dintre organe - a~a de tare se grabese.Graba na~te totdeauna !ipsa de ratiune. Omul eonsiderapierdere doar eeea ce vede eu oehii 1111. A lasa sa i se taie 0mana sau un pieior - asta nu!, dar daea este vorba despreun organ intern - parea nu-i pare atat de rau. Abia dupaaceea, ulterior, aeeasta pierdere i~i va arata importanta.Despre principalele stresuri care provoaca boala eu am

82

A!unga rau! din tine

scris in prima carte "Cum sa te fere~ti de boaia ~i eum safii sanatos". Ca sa intelegeti tabelele ~i sehemele din carte,apelati la memoria dumneavoastra ~i la gandire.

Deslu~irea cauzei prin intermediul bolii este aeela~iIucru eu liehidarea urmarilor ei. Ar fi fost mai bine ea raul

sa fi fost prevenit. Pentru aeeasta exista minunate posibilitati intruchipate de propriile noastre ganduri.

In medie un om are 15 inspiratii ~i expiratii pe minut.La fiecare inspiratie, in eon~tientul nostru intra un gand.Jumatate din ganduri sunt negative.

Ce inseamna asta? Inseamna urmatoarele:

La fiecare inspira,ie Ni(iunea noastrii ne trimite ungand, pentru a pricepe. Subliniez - spiritul melt Imi dli de$tire ce se va intampla.

C{md imi aud spiritul $i ~tiu cli trebuie refinut binele# dat afarli raul, imediat eu iert gandul riiu care atrageasupra mea 0 'intamplare rea.

Cer iertare gandului meu rliu cli l-am llisat sli creascitpanli la aceste dimensillni,fiindcii n-am 'infelescii el aapitrut ca sa mil fnve(e ~i ca, fie ~inumai pentru asta, eltrebuie sa-mi provoace 0 durere.

Cer iertare spiritului meu ca n-am ~tiut sa-l ascuttmai devreme ~i it mUl{Ull1eSCdin tot sufletul pentrll ajutor. Sentimentul de eliberare este ajutorul de prima necesitate dat mie de cafre spirit pentrll ca ell sa ~till C(t amrell~it.

Cer iertare corpului meu pentru eli, ne~tiind sii gandesc, i-am provoeat atatea suferinfe.

Cand mii bantuie indoielile, spiritullmi spune cii Indoiala estefrka de a crede In mine 'insllmi # aeest stresa$teaptii# el slifie eliberat.

83

Luule Viilma

Orice gtind care mil viziteazii lmi este trimis de clitrespiritul meu cn sa invefe mintea mea.

Orice gand negativ vine ca sa ma fnve(e exact contrariuL Daca eu pricep Ii ma eliberez de el, ma izbavescde nevoia de a sufer;' Capat infelepciune fara sa sufar,a~acum trebuie safaca orice om ell ra{iune.

Fiecare gand meritit sa meditezi asupra lili §i sa tragio concluzie.

Fiecare gand meritli sli meditezi asupra lu;, nu 0 singurii data, # sa tragi nn 0 singurii concluzie.

Ziceti ca asta este 0 viziune efemera care nu folose~tela mare lucru? Cine va incepe sa apiece ureehea la gandurile sale ~i i~i va coreeta viata dupa ele, aeeluia spiritul iiva da posibilitatea sa mearga tot mai departe. Coreetarealuerurilor marunte se va transforma pe nesimtite in schimbari mai importante. Cine i~i coreeteaza treeutul, i~i corecteaza prezentul. Cine l~i eorecteaza prezentul, l~i eorecteaza viitorul.

Pentru omul care i~i incepe ziua ell 0 astfel de truda degandire, ea echivaleaza cu rugaciunea de dimineata. Iertarea este tocmai acea rugaciune, rugaciunea con~tient direcrionaHi, a carei implinire va fi pe masura faptei faptuite.Dumnezeu ii da intotdeauna omului ceea ee merita. Cine

cere mai mult, acela va fi deceptionat.

Stresul- prieten sau d~w..an.?

Intreb diteodata oamenii: "De ce a{i ciipiitat sentimentul de vinovii{ie? Frica? Riiutatea? De la ce vi se trage?Sunt acestea un prieten salt un du§man?"

84


Pentru majoritatea raspunsul e cat se poate de clar un du~man.

eel mai bine in!eleg copiii. Pe ei ii Inva! in felul urmator:

"Asculta, copil drag! Sentimentul de vinovaJie este unprieten care vine .;i ffi spune ca nu exista vina, d gre§eli §i

din gre§eli se fnvata. Tofi am venit pe lumea aceasta Cet sainvatam §i sa facem din rau bine. Pentru ca, cu adevarat,binele este ceea ee fac eu fnsumi. Sentimentul de vinovil{ievine ca sa-fi spuna: Lasa-ma §i atund tu vei fi de:jtept §iputernie, atund nimeni nu te va mai fnvinova{i. Dar, dacatu nu mil la§i, eu voi fi nevoit sa cresc pentru ca sa te facslab §i atund tu nu vei mai putea sa fad rau din prostie.A§a ffi vorbe§te sentimentul de vinovafie.

Dar de unde vine friea? Prietenul tau, pe nume frica,vine sa-fi spuna - scumpule, e§ti un fricos. Eu vreau sa teajut sa devii curajos. Numai omul curajos este puternic §ide§tept, de el nu se lipe§te raul. Fricosul este totdeaunaslab §i atrage raul.

Frica fti spune: prietene, daea nu ma la§i, eu voi ere§te §i voi veni la tine mereu pentru ea fntr-o buna zi tu safnfelegi ca numai eu te pot ajuta sa nu te distrugi. Cinedevine rau, va suferi. Prietenul friea ifi spune: lasa-ma!Eu ffi vreau binele. Spune-mi ca ai fnfeles ca frica atrageraul §i te fndeamna safadfapte unite.

Frieile sunt multe, au multe nume, dar toate vin sa te

fnvefe sa fii eurajos. Lasa-le pe toate acasa, ele VOl' saea§tige pe teren propriu. Spune-Ie chiar tu acest lucru, eleVOl' crede eu eea mai mare placere fn vorbele tale. Fricilemele, de exemplu, cred fn cuvintele mele. Si cere iertarecorpulut tau pentru ca, finand fricile fn tine §i dandu-levoie sa creasca, i-ai pricinuit un rau. eel mai bun prieten

85

LuuZe Viilma

al tau este corpuZ tau, eZte iube$te foarte mult $i vrea sa te[nvefe sa fii de.Jtept. Si tu vrei acest lucru. De$teptul estecurajos .Jiputernic, bolile nlt se lipesc de el. Dad trupultau nu se simte bine, inseamna ca tu, din frica, at lasat saintre in el gandurile rele $i el ifi cere ajutor.

N-ai .Jtiut acest lucru .Jtai lasat sa intre in tine .Ji rClU

talea. Ce vrea sa-fi spuna rautatea? Ea vine sa-fi spuna sate debarasezi de ea cat mat repede. alifel vei suferi. Acumai ultima posibilitate sa fact din rau bine. Rautatea carenu este data afara, te distruge. Numai rautatea provoacadurere. De la rautate creyte febra. Rautatea inro.Jeyte 10

cui bolnav. De la rautate se fac edeme, se rup oasele yiapar sangerari. Si asta numai pentru ca tu nlt te-at ganditsa layi rautatea acasa, sa n-o iei Clltine.

Odata candva rautatea a venit sa te inve;1?ce este binele - este nun-wi iubire. Dar pentru ca iubirea sa poataveni .Jisa te faca fericit, tu trebuie sa dai afara rautatea.N-ai .}tiutpan a acum acest lucru .}iai fost nevoit sa sz{feri.Acum, las-o acasa, n-o lua cu tine. Ea se va bucura, fiindca ii e bine acasa. Acasa e totdeauna eel mai bine, nu-ia.Ja?

Draga copilel Daca cineva ift spune ca e.}ti rau, astainseamno. ca e nevoie ca tu sa-fi trimi{i la plimbare rautatea, alifel te vei imbolnavi. Ea vine tocrnai pentru asta, easa-fi spuna ca in tine s-a instalat raul .}i cii el vrea sa-i daidrumul afara. Ea nu .}tie sa-fi zicii aiifel, decat sa-fi spuno.ca e.Jtirau. Iart-o pentru aceasta confilzie".

Eliberarea copilului de stresuri depinde de mama. Daca mama nu crede ca boala vine de la ganduri, nici copilulnu poate fi convins ca este a~a. ~i pana dnd mama nu vacrede ca boala copilului provine din gandurile ei, copilul

86


nu se va inzdraveni total, chiar daca chirurgical i se va taiaorganul bolnav.

Ca urmare a unor ganduri incorecte, rele poate apareao situatie extrem de periculoasa pentru viat~i..Din pacate,un bolnav intr-o astfel de stare nu mai poate sa inceapa sagandeasca corect, aid este nevoie de interventia rapida amedicului. ~i medicul asta ~i face. EI face ceea ce 1i permite bolnavul. El ~i-a provocat singur boala ~i de aceea rezultatul depinde de modullui de gandire.

Toate mamele afirma ca traiesc de dragul copiilor, dardaca pentru bine1e copilului, Ii se cere sa-~i dezvolte spiritul, ele incep sa se eschiveze inventand tot felul de pretexte. Nu cred ca 0 sa reU$esc, nu e pentru toata lumea etc.Ma uit la a astfel de mama ~i ma jenez sa-i spun ea eu iivad adevaratele ganduri.

Va ingrijiti de corpul eopilului, dragi parinti, dar i-atiabandonat sufletul.

Daca ~tiu ca medicina ma ajuta, de ce sa ma mai straduiesc? Dar ca sa recunoasdi ca nu are eredinta, ea friea iibloeheaza capacitatea de gandire - asta omul nu poate face.Si atunci vine chirurgul ~i ii indeparteaza din corp un organ eu care natura a socotit ea este necesar sa 11inzestreze.Omului nu ii este dat sa intreaca natura ca inventivitate ~ioportunitate.

Cine considera ca prin aceste randuri eu 11invinovatesc, acela trebuie sa se elibereze cat mai urgent de sentimen1111de vinovatie.

Ne plangem ca tineretul obi~nuie~te sa dea muzicaprea tare. Unul din argumente este ea i~i strica auzul. Dartineretul chiar nu aude bine. Tipetele ~i bombaneala parintilor, precum ~i repro~urile celor mai in varsta Ie provoaca

87

Luule Viilma

o reaqie de aparare - nu vor sa asculte lueruri neplacute.Rar se intampla ca tineretul sa-~i astupe seleetiv ureehile.

Acela~i lucru se poate intampla ~i eu vederea. Ochiivad unele lucruri, altele - nu, pentru ea aeestea au in eleun stres care Ie provoaca durere. Privirea poate sa baleiezemulta vreme incoace ~i incolo mainte de a se strica. Candsuntem lini~titi, vederea se narmalizeaza, cand avem in noirautate, ea se inrautate~te ~i poate fi pierduta total. Suntfoarte multe cazuri de copii cu vedere slaM, pentru ca einu vor sa vada rautatea parintilor ~i a Iumii in general.

Imi aduc aminte de incercarea e~uata a unui psihiatrude a-I trata pe un tanar care avea 0 puterrica didere fizica.Era yorba de un sportiv in activitate, care in minutele deragaz nu mai putea tine in mana nki macar un ziar. El seafrrmase doar prin sport. In sport era apreciat. In rest erainsa umilit. Forra lui fizica rezista selectiv.

Copilul vine pe lume ~i traie~te pentm parinti, de dragul binelui. Dadi parinrii accepta acest lucru, con~tient sauincon~tient, totul este in ardine. Dar daca ei considera, inchip de stapani, ca supunerea ~i devotamentul copiluluisunt de la sine intelese, copilul ori va lupta, incercand sase smulga din Ianturile parinte~ti, ori va muri - este tot 0eliberare. Ce grad de libeliate Ii trebuie fiecaruia, se vavedea Ia finaiulluptei.

Copiii se sacrifidi din ce in ce mai mult in numele familiei. Tot mai des mar de moarte sub ita - se culca seara

~i dimineata nu se mai scoala. Sau lumanarea vietii lor estestinsa de 0 boala incurabiia cu un diagnostic neclar.

Aceasta boala se nume~te curmarea iubirii Sllflete~ti.In aceste cazuri medicina este neputincioasa. Poti sa-i

angajezi surori medicale, sa-i pui monitoare, golul sufletesc al copilului nu va fi umplut. lnima lui se opre~te pen-

88


tru ca atitudinea fa!a de via!a a parin!ilor - doar in posturade consumator - a secat izvorul iubirii. Mamele nu in!elegacest lucru - vezi Doamne, au fost atat de grijulii cu mo~tenitorul. Ele nu ~tiu di copilu! nu este 0 avere ~i nu esteun mijloc pentru realizarea unei cariere politice. Copilulnu este un obiect eu care, laudfu1du-se, parinJii vor sa-~imareasdi propriul prestigiu. Copilul este iubire. Cei pentrucare el a aparut ca sa-i iubeasca nu au, spiritual, nevoie deel. Ace~tia doresc in mod obligatoriu ceva material, palpabil. Asta este soarta copiilor in societatea, chipurile, de binefacere. Acestor copii nu Ie mai riimane decat moarteapentru ca ei sa demonstreze ca due dorul a ceva. Duc dorulca parin!ii sa tanjeasca dupa iubirea lor. Ei inca nu ~tiu sa~i indrepte iubirea spre alte persoane, spre natura sau animale. Sau nu au un animal in casa pe care sa-l poata iubi.Sau, poate, nu doresc sa-~i inlocuiasca parin!ii cu altcineva,mai bine sa moara.

Daca insa la patu!UI unui copil bolnav se afla 0 mamacare in!elege ca principala cauza a bolii este nepricepereaei de a iubi pe taHil copilului, ca apoi sa poata iubi ~i pecopil, acesta se va insal1ato~i categoric. Boala lui este numai lectia pe care copilulle-o da ~i pe care ei trebuie sa 0invete.

Toate bolile incep de la ne~tiinta de a intelege viata.Sentin!a poate fi foarte trista, atat pentru ea cat ~i pentrucopil.

Foarte des 'vin la cabinet parinti cu copii care s-au imbolnavit chiar ill prime Ie zile de viata, au 0 boala la cap.Parintii sunt neferici!i ~i ingrijorati. Eu nu vreau sa Ie amplific ingrijorarea, dar altfel nu pot sa-i ajut. Despre ce eyorba? Este yorba despre faptul ca sotiile i~i considera soW pro~ti. Femeia care i~i dde de inteligenta barbatului ei,

89

Luule Viilma

11 dispretuie~te ~i 11 ura~te, atrage asupra sa nefericirea.Femeile vor ca barbatul sa Ie ghiceasca fiecare gand ~i, ingeneral ca ei sa eclipseze pe ceilalti barbati pentru ca ea sase simta mai buna decat toate celelalte. Daca el n-o face,ea incepe sa se inraiasca, dar ce e rau aici este faptul ca,din politete, ascunde rautatea in ea ~i n-o azvarle afara impreuna cu tipatul. Sa tipi in prezenta altora se considera 0dovada de prostie ~i de aceea omul strange din buze ~ipoarta cu sine rautatea crescanda provenita din dezamagiri~i din suparari. Daca acest lucru se intampla imediat dupana~terea copilului, dnd mama ~i micutul sunt foarte receptivi, copilul care s-a nascut sanatos, se poate imbolnavi,chiar intr-o maternitate cu conditii ideale de ingrijire. Rautatea trebuie sa se fixeze undeva. Si intrucat mama s-a infuriat pe facultatile mentale ale tatalui, baza carora estecreierul, energia rautatii se va indrepta catre creierul copilului ~i Ii va distruge mintea. Daca mama i~i va corecta repede gre~eala, ~i 0 va face sincer, atunci ~i creierul copilului se poate reface in totalitate.

Femeia care, in sfanta ei simplitate sufleteasca, iube~temintea barbatului ei contribuie la dezvoltarea acesteia. Siastfel dintr-un flacau de la tara, simplu ~i nerafinat, poatecre~te un geniu. Lumea se va mira cum de un barbat atatde de~tept are 0 femeie atat de simpla ~i de modesta ~i dece nu se insoara cu alta. EI ~tie insa in care cuib cre~te unvultur. Si aripile 11vor sustine pana dnd va simti ca ii estedraga iubirea numai a acestei femei.

90


Planeta durerii suflete~ti- Pamantul

Sufletul este mama. Vad in fiecare zi mame care au

facut multe gre~eli in viara lor. Este firesc, altfel nu am fioameni. Din cauza grqelilor necorectate, mamele au unputernie sentiment de vinovarie, dar rar se intampla sa ~i Ierecunoasca. Toate doresc 0 viara mai buna pentru copiiilor. De~i este 0 dorirrta sine era, ele nu ~tiu insa ce este binele. Considera ca este bine ceea ee Ii se pare lor a fi bine.

Mamele sunt foarte sensibi1e cand este yorba despregre~elile lor. Sa nu dea Dumnezeu ca un copi1 sa povesteasca cuiva cum a devenit elinrelept: "pentru ca parintiimei se certau fntruna eu am fnvatat ceva din asta ~i acumpot sa nu mat repel ~i eu acele certuri flira rost a~a cum.1aceau ei". Certurile, chiar :tara cuvinte, ale parinri10r raman in sufletul copiilor. Sa nu uitari acest 1ucru!

Auzind ce spune capilul, mama ar putea sa gandeasdiastfel: " copilul a fnvaJat din gre$elile mele. Deci, asta estepartea pozitiv6 a raului meu. farta-ma puiuIe, ca a trebuitsa inveri in felul acesta, 17rin suferinf(I Dar eu n-am ~tiutalifel. Pan a acum n-am ~tiut, acum, prin necazul tau, mam de~teptat, iarta-ma ".

In loc de asta, urechea fina a mamei prinde numai fraza incriminatoare"parintii se certau fntruna" ~i ea se napuste~te ca 0 apucaUt asupra copilului: "MCifad de ras 1nfata lumii. Nerecunoscatorule! Nu fi-e ru~ine?!" ~i lacrimile li curg de-a valma 1aolalta eu acuzatii1e.

Dragi mame! Sunteri aarneni , 1a fel ca sorii ~i copiiidumneavoastra, gre~iti la :fel. Toata omenirea invata dingre~eli.

91

Luule Viilma

Cine nu ~tie sa pastreze in suflet bucuria, aceia vaavea un sentiment de vinovatie exact in acelloc - in sufiet.

Cel care invinuie~te pe altii (atat femeia cat 9i barbatul)este foarte sensibilIa fiecare cuvaut care i se SpUl'1e9i care

se spune despre eL Chiar §i in cel mai nevinovat cuvant ise pare ca se ascunde 0 aluzie la adresa sa §i imediat se Infude. Au! Mi se intfunpla ceva cu inima! Au, mar! $i numat tu e~ti de vina, tu m-ai seas din sarite!

Cei care sunt departe de noi sau sunt deja pe lumeacealalta sunt buni, sunt imaculati §i nu se poate sa nu-iplangi. Cei care Insa sunt mca in viata, trebuie invinov~l!itide ceva.

Este un paradox, nu-i a§a? Si se poate §i mai mult.Daea fiecare om s-ar elibera de sentimentul propriu de

vinovatie, nu ar mai 111vinova!ipe altii ~i nici n-ar maiatrage asupra sa invinuiri din partea altom. Nu ar mai aveamotive sa spuna urmatoarele cuvinte: "Nu vreau sa miidue acasa. Nu ma a~teapta decat repro~uri. Imi este indiferent unde ma ajlu -it ce fac. Oricum acasa nimeni nu dadoi bani pe mine". Astfell§i Incunul1eaza opera spaima canimeni nu mii iube§te.

Iertati-vii sentiment'ul de vinovatie di a venit sa va invete, dar n-a §tiut cum sa 0 fadi. Cereti ieliare sentimentului de vinovatie cii I-ati lasat sa creasca atat de mult Incat, ,s-a transformat in du~manie. Cereti iertare corpului ea, invinuind pe altii, va daunati dlLrnneavoastrii In~ivii ~i eelorlaW. Caud invinovatiti pe cineva, apare in piept 0 senzatiede apasare care sepoate raspandi in tot corpul, daca nnsunteti atenti la semnalul pe care vi-1 da inima.

92


Tata este spiritul copilului, mama - suf1etul Iui.Invinuindu-va copilul, va invinuiti pe dumneavoastra in~iva. Copilul intelege totdeauna mai mult, pentru ca el estemai pur ~i el v-a ales. Diseursurile dumneavoastra aeuzatoare arata eloevent eli iubirea provoaca durere. Invinuirilesunt insotite de amenintare - pe care 0 numiti preventie,dorinta de a preintampina raul. Crezfu1d eu indarjire in imposibilitatea de a gre~i, comiteti 0 mare eroare.

Povetele, avertismentele, chiar injuraturile ~i pOlli<'1eilepe care copilul nu indraz..lle~tesa Ie nesocoteasea, de~i poate 11indarjesc, nu 1'iranese sufletul. Cuvintele pot sa ramana acelea~i, dar tonul eu care au fost spuse poate sa Ieschimbe radical sensu!.

Deschideti bine oC.bii ~i intelegeti ca va distrugeti copHi, sotuJ. (sotia), vi3ta ~i pe dumneavoastra in~iva. Ofieeom subjugat de sentimentul de. vinovatie se vede doar pesine ~iaCllZape toti ceilalti.

Vine la eabinetul men unalcooliccu un putemic sentiment de vinova.tie fata. de viala~Mamaluiar avea dreptate sa-l bqteleasca intnma ca o face de ru~ine, de~i ea I-aedueat. Pentru ea este i..'1lportantaparerealumii~.i nn durerea sufleteasca a £lului, pricinuita chiar deea ..Niciun copilnu se na~te a1coolic. In alcool se ineaea sentimentul de vinovalie. Acest copE este 0 leetie pentru mama sa, iar mama sa - a lectie penlm copil. Vor lIlvata aceasta leetieiertandu-se Ui."'1ulpe celalalt. Dar daca. iarta numai unul ~ice1alalt nu, 1a eel care a iertat, durerea sufleteasca va dispm-ea, 1acelalalt va rama.ne.

Apare 1a cabinet tL.'1 adolescent bomav de inima careinvata prost din cauza sanatatii §i este neferieiL Mama ninvinuie~te ca, fiind bolnav, ii da batai deeap.De cenu,e~ti ~i tu ca ceila1ti? Mamaaceastaar~sa.vada;Sru.c«"'.

93

Luule Viilma

sele copilului, acestea fiind succesele ei. Nu vede insa figura rugatoare a copilului - ml-mi fa rau!, ea se incnmceneaza aducandu-i aceasta invinuire egoista. In acest moment copilul simte dl mama ar vrea sa scape de el. E1 asimtit cuvintele care nu au fost rostite. $i din mila fata desine - saracul de mine, cat sunt de nefericit - el se vasimti ~i mai rau.

o aha mama ingrijorata ofteaza: "De ce m-or fi aausparinfii pe lumea asta? Am trentt prin razboi .;i acum e .;imai rau. Maine n-o sa mai fie nici pic de paine. Pana .;iproprii copii 1$ilasa parinfii pe drumuri (a~a a citit ea inziar) ". In aceste tanguiri este atata repro~, spaima ~i rautate incat copilul se simte ~i mai vinovat. Un necaz dupa altul se abate asupra acestei femei ~i ea nu intelege ca ea insa~i Ie atrage.

Viata acestei femei ~i a copilului ei nu va fi mai bunaparra cand ea nu va intelege ca:

- chiar daca parintii i-au conceput tru.pul, copilul aaparut pe lume pentru ca a avut nevoie anume de ei. $i-arfi putut alege parinti mai bogati. Copiii bogatilor poarta insuflet durerea provocata de povara bogatiei;

- mama s-ar fi putut na~te in secolul treeut sau in secolu! viitor. Dar dad s-a naseut in acest secol, nu a avutcand sa invete lectia razboiului. Omul trebuie sa indure totul in decursul tutu.ror vietilor sale;

- discutia pornita de la copil se extrapoleaza asupra intregii lumi. Insearnna ea mamei ii trebuie 0 povara ~j maigrea dadi, neapucand sa rezolve 0 problema, i~i ia imediatpe suflet 0 aWlproblema;

- frica - n-o sa mai fie nici pic de paine a fost exprimata eu atata rautate ca pana ~i painea, care deocamdataeste, are un gust amar. Ea devine amara din cauza rautatii.

94


La aceasta mama probabil nici senzatiile gustative nu maisunt cum trebuie. ~i astfel, pas cu pas ea atrage raul ~i i~idistruge viata.

La fel este ~i sufletul copilului.Se prezinta la cabinet ~i persoane intelectuale, stimabi

Ie care se plang ca mereu bolesc. Cauza suferintei 0 constituie repro~urile mamei. Si mamele lor sunt convinse canimeni nu are nevoie de ele, eel nu sunt iubite, ea Val' saseape de ele, ca sunt a povara pentru toata lumea etc., etc.Repertoriul este foarte asemanator. Poate ca in spatele cuvintelor gandurile sunt diferite, dar, prin insinuarile lor,toate vor sa-~i faca copilul sa sufere, vor sa se razbunepentm 0 vina inexistenta.

lnvidia fata de cei care au reu~it ~i au devenit personalitati poate sa creasca pe neobservate ~i sa devina invidiepe propriul copil. Parintii, care nu s-au realizat, vor ca copiii lor sa fie fericiti. Ei nu ~tiu cat de greu este jugul gloriei ~i, ne~tiind, incep sa-~i invidieze copilu!. 0 mama arecunoscut ca invidia fata de succesele propriului copil s-atransformat intr-o r£tutate vadita pentm ca la timpul respectiv ea nu a avut succese. $i era ehiar mai talentata!

Viata este mi~care inainte. Cerinta fiecami spirit estede a se mi~ca. Cu cat vanitatea este mai mare, cu atat maiputernica este invidia pe cei care progreseaza. Un om invidios nu poate sa inteleaga ca invidia este 0 ghiulea legatade picioare, orieal te-ai stradui, nu te poti mi~ca din loc.Ce-ti ramane? Doar sa-i pui celuilalt piedica ~i pentm astanimic nu este mai potrivit decat sa-l invinovate~ti de ceva.Si in felul aeesta eel care merge inainte nu va mai aveaforte.

lnvidia este un stres perfid. Nu exista oameni tara invidie. Ea se poate piti in om ~i poate sa ta~neasea pe nea~-

95

Luule Viilma

teptate din te miri ce motiv. Obiectul invidiei pot sa fie ceiapropiati, dar ~i strainii. Una din formele ei este gelozia.Invidia este a du~manie care provoaca cancer.

Oameni dragi! Aflati ca a urare de drum bun rostita euun ton mustrator se a~eaza ca 0 piatra pe inima dilatorului.Drumul devine greu, mra bueurie, mra sens. Sa ne eliberam fieeare de stresurile noastre 9i yom obtine ceea ce dorim. Binele va veni de la sine.

Vin la mine mame ~i imi cer sfatulin cele mai diverseprobleme. Una se teme pentru copil, deoareee tatal sau 11tine pe langa el ~i ii arata cum se repars. ma~ina, cum sefac luerari de constructie sau altceva, periculos pentru micut. Se teme sa nu se raneasca copilul. Frica nu 0 lasa savada ca tatal ~i copiluli~i impart treburile conform cu var~sta fiecaruia. Cea mai mica zgarietura este privita ca 0 tragedie in care vinovat este, evident, tatal. Ea nu intelege di11face pe copil sa se sperie din eauza tatei ~i tata din cauzacopilului ~i candva, in viitor, copilul va pHiti pentru neprieeperea lui de a umbla eu sculele. E mai bine sa va eliberari de frica ~i dadi vede!i ca tatal se comporta nesabuit,spune!i-i, ~i el va in!elege, daca Ii spune!i eorect. Barba!iisunt satui de vaicarelile ~i spaimele femeilor. Revolta lorse extinde 9i asupra copiilor.

o mama care i~i tine copilul departe de tot ee este periculos ~i greu nu intelege de ce aeesta s-a lipit de calculator. EI nu intelege pove!ele mamei. Ca doar computerul numu~ca, nu ii cade pe picioare, nu-l atrage intr-o banda eriminala. Computerul nu te invinovate~te, nu te sperie, nu seinfurie, cu el !i-e bine. Dar mama este nemul!umita. Easpune ca ti se striea vederea, de~i ar trebui sa ~tie ea intr-omare masura vederea se striea de la rautatea pe care familia nu ~tie sa 0 evite.

96


o mama care nu ~i-a invatat la timp copilul sa fie manierat, ordonat ~i harnic ~i a facut ea totul, va ramane incontinuare sclava lui. Din copil a creseut un lene~, un petrecaret pasiv care ii demonstreaza limpede mamei sale cegre~eli a facut.

Mamele bolnave de nesomn ~i suprasolicitare se plangca sunt nevoite sa fie roabele sotilor ~i copiilor. Dimineataincepe cu ceremonia sculatului. Le ascu1ti ~i ai impresia canimeni nu se mai uita la ceas ~i di nimeni, in afara de chinuita mama, nu ~tie sa faca patul. Micul dejun Ii se punedirect sub nas acestor sarmani somnoro~i care trebuie samearga la ~coala sau la serviciu. Dupa program, care estemai lung decat al copiilor la ~coala ~i al sotu1ui la serviciu,trebuie sa dea fuga la magazin ~i apoi la buditilrie. Vaselemurdare care s-au adunat S-i1 gandit sa Ie spele in timp ceface mancarea. Apoi familia obosita trupe~te ~i suflete~tetrebuie J:;..ranita.~i ea se mira de ce toti sunt nemulturniti.

Dragi femei! Opriti-va 0 secunda ~i ganditi-va de ce sOl' bucura locatarii casei dumneavoastra cand ies afara.

Ob1igatia de a sta acasa ~i de a te simti inutil impinge relatiile, ~i a~a incordate, pana la scandal, scandal care, ea 0explozie, Ii arunca pe membrii familiei care incotro, undeei ar putea ori sa-~i gaseasca rostul, ori sa devina ni~te rat$. ·

La inceput nimeni nu ~tie sa indrepte situatia, iar maitarziu, nimeni nu mai vrea. SoWl ~i copiii nu-~i mai gasese locul in casa. Devin inutili. Tot ce fac ei nu e bine ~isfaturile lor sunt respinse. Mama §tie eel mai bine, deei safaca ea! Ea nu a dat niciodata sotu1ui ~i copiilor posibilitatea sa incerce bucuria de a pregati ceva de mancare, de aface curat, de a calea rufe etc. Bucuria de a face Ii ramane

97

Luule Viilma

omului pentm toata viata 9i 11inspira pentru treburile ulterioare. Copiii 9i sotul ar dori 9i ei sa faca ~i asta le-ar dasentimentul propriei demnitati.

Mama trebuie sa fie pentru familie izvorul de iubire ~imentorul care supravegheaza cu bucurie activitatea din casa, dirijeaza, la nevoie da sfaturi, se extaziaza de initiativeIe sotului ~i copiilor, de priceperea, de abilitatea, de logica,de ratiunea ~i de mintea lor 9i in cazul unor abateri premeditate ii pedepse~te, dar moderat. Ea trebuie sa ~tie sa intrebe in cazul unor boroboate: "Ce ai znvafat din gre.;ealaasta? Acum 0 sa fii minte pentru toata vtafa?"

Mama nu trebuie sa fie 0 roaba sufocata de treburi ca

re nu mai vede nimic in jurul ei, mai ales familia. Femeiacare se elibereaza de stresuri da fiedlrui membru al famili

ei posibilitatea de a-~i gasi locul in familie ~i in viata. Eava fi femeia fericita care nu va trebui sa se sacrifice, sa sezdrobeasca, sa regrete, sa se ingrijoreze, sa ceara, sa impuna, sa domine, sa ameninte, sa pedepseasca etc. Tot ceface va fi insotit de bucurie. 0 astfel de mama nu va fi niciodata singura ~i minunatii ei copii i~i vor gasi rapid rostul in viata.

Astfel de marne nu se vor plange ca copiii lor, acumoameni maturi, vin rar pe la ele. Ele ~tiu ca pe oameni iiatrage unul spre celalalt sentimentul i"eciproc de vinovatie.Parintii care ~i-au crescut corect copiii, nici nu vor baga deseama ca ace~tia vin rar pe la ei. Au ~i copiii viata lor, dece sa-i deranjezi. Cand 0 sa-i fie rau parintelui, vor veni.lnima Ie va spune rand sa vina.

Dar mamele, care sunt vinovate fata de copii ~i care nuse elibereaza de sentimentul de vinovatie, dau fuga la ei cani~te apucate, nedandu-~i pace nici lor, nici celorlalti.

98


a femeie care nu are spaima ca pe mine nimeni nu maillbe~te, va avea cu prisosinta sentimentul de demnitateproprie: ea va trai corect. Daca are un hobby, va gasi ~i laadanci batraneti eu ce sa se ocupe ~i nu se va plictisi.

Femeile modeme sufera ea nu pot sa se afirme ~iatunci se amesteca in viata ahara. Mol' de plictiseala, nuare rost sa ma apuc de ceva, n-am ce face. Justificari -gasesc destule. Apropo, ;>omajulnu a aparut din cauza crizeieconomlce.

Draga copiie, chiar daca nu mai e~ti a9a de tanar! Tuinsuti ti-ai ales aceasta mama ale carei parti rele ai venit saIe indrepti. Iarm-ti sentimentul de vinovatie, spaimele, rautatile 9i atunci vei putea sa 0 ierti 9i pe mama ta. Atunci nuvei mai atrage asupra ta invinuirile materne. Ea nu te vamai face sa suferi ~i nu va mai suferi nici ea. Inima ei seva lini9ti. ~i intr-o buna zi vei descoperi in inima ta pe buna ta mama, mama visurilor tale, in care 0 vei recunoa~tepe cea cu care te luptai pana mai ieri. Atunci vei puteaspune ca ai cunoscut cea mai mare fericire din lume. Crede-mat

Vreau sa va previn - munca este grea 9i de lunga durata, dar bine:Ia.ca.toare. Sa nu fiti naivi, yeti primi, ca raspuns, 9i lovituri, deoarece pentru un am in varsta este greusa adopte un stil nou de comportament. Nu dati fuga sa-ispuneti mamei tot ce ati auzit sau ce v-a trecut prin cap.Prin asta ii yeti retrezi sentimentul de vinovatie 9i vetiprovoca eruptia unui vulcan. Va yeti simti amarat 9i decePtionat. Vechile certuri vor reizbucni cu 0 nOlla forta.Puneti-va in situatia asta ~i trageti singuri conc1uziile. Pentru ca sa intelegeti aceste lucruri, invatati continutul acestei cfu1:i.In caz contrar, discutia se va transforma intr-oavala~a de invinuiri care de care mai dureroase.

99

Luule Viilma

Deceptia ar putea fi atat de mare indh sa va apara tulburari de circulatie sangvina in tot corpul. Puteti avea frisoane, varsaturi, diaree, urinare frecventa, transpiratii. Prinaceasta corpul va ajuta sa va eliberati de nlutate, de deceptii. EI a vazut ce ati realizat prin nesabuita dumneavoastrafacere de bine.

Voi da un exemplu care sa ilustreze eficacitatea gandurilor.

P.xJ;mp[u din viata mea

M-am trezit mai devreme dedit de obicei din cauza

unei arsuri la vezica urinara. Dupa cum se ~tie, inf1amareavezicii urinare are loc din cauza acumularii de deceptii inviat~i. Scaparea urinei ne vorbe~te dimpotriva de dorinta dea te elibera de deceptii sau de ce sunt obligat sa suport!Celui care nu-~i intelege probIemele ~i nu ~tie sa Ie dezlege corect, Ie vine in ajutor, pe masura posibiIWitilor, vezica urinara. Ca 0 teava de evacuare, ea elimina in permanenta deceptiile in exces, altfel ar aparea cancerul veziciiunnare.

Am tras concluzia ca vezica urinara ilrj da semnalul

di trebuie sa ma eliberez de deceptii1e, de insuccesele meIe.

Dupa ce am inspirat ~i am expirat de cateva ori, amdescoperit cu uimire ca am un stres - nu doream sa-mi recunosc deceptiile (infnlngerile). Am inteles di spiritul meumi-a trimis aceasHi importanta in~tiintare prin respiratie.Trebuia sa ma eliberez imediat de stres, altfel chiar in aceea~i zi a~ fi avut alte deceptii.

Nu fac parte dintre acele persoane care i~i varsa foculpe altii, de aceea am destul de suferit. Cum se obi~nuie~te

100


Ia oarnenii inteligenti ~ibum, ~tiu sa-mi tin gura. Faptul ciisunt a~a nu-mi provoaca 0 decePtie. Dimpotriva, ma simtbucuroasa ~i mandra ca §tiu sa fiu echilibrata, macar exterior. Aceasta este parte a mea tare. Dar cum poate fi mentinut eehilibrul tara a absorbi raul - asta mai invat deocamdata.

Daca mi-a aparut un astfel de stres, trebuie sa-1 eliberez. Incep prin a-mi ierta Iipsa de dorinta de a-mi recunoa~te deeeptiile. lmi reprezint mental aceasta nedorintaca pe un om eu care stau de yorba ~i descopar ca ea suntchiar eu. Atunci ma privesc din afara ~i vad ca !ipsa meade dorinta este 0 rautate evidenta impotriva faptului ea eua~ putea fi vinovata. Chiar ~i in realitate eu nu aduc acuzatii nimanui ~i, daca stau sa ma gandesc, se intampla intradevar, sa ma indarjesc cand cineva invinovate~te pe altul,pentru ca vad cat este de rau. Ba ehiar intervin in favoareapersoanei atacate ~i atrag asupra mea mania atacatorului.Nu obi~nuiesc sa ma apar singura. Pot s-o fac numai intr-osituatie periculoasa pentru viata mea. A~tept sa ma apereaitul, ca doar -ii eu I-am aparat pe el. Dar ~tiu ca n-o vaface ~i nu ma in~el. Asta duce la deceptie §i la indarjire.Acum ~tiu ca propriul meu stres - oricum aifii n-or sa maapere -Ii va face pe ceilalti sa nu-mi sara in ajutor. Dacaar sari, eu n-a§ mai putea sa invat prin suferintele pricinuite de acest stres.

Pe oricare aimi poti sa-l vezi bine din afara, pe tinetrebuie sa te analizezi eu mare atentie.,

Acest adevar mi se potrive~te eel mai bine. Eu ~tiu saeitesc gandurile oamenilor, dar ca sa ma descure eu sufletullor trebuie sa am timp. Din fericire, am invatat deja sa

101

LlIlIie Viilma

gandesc mai bine, dar nu-mi neg negativitatea. Prind cupHicere racii de sub pietrele raului din sufletul meu, pentruca $tiu ca astfel devin din ce in ce mai mult en insami curajoasa, putemica, de~teapta. Cine ~tie, poate ~i frumoasa.

o 'lad deodata in locul meu pe mama. Da, exact a~a!Pentm ca eu sunt copia mamei mele in acest plan. ~i cumsa condamn eu aceasta trasatura de caracter a ei! Incep sama eliberez, prin iertare de !ipsa mea de dorinta de a-rat

reclmoa~te decepfiile. Fiind imagine a mamei mele, simtcum 0 eliberez ~i pe ea de acest stres. Cer stresului iertarepentru ca I-am tinut atata timp in mine ~i I-am Iasat sacreasca.

Intre timp repet pur ~i simplu: "E !ipsa dorinlet de arecunoa~te deceptWe mamei meie. E !ipsa dorintei de a-mirecunoa~te proprWe decePtii n. Repet iara~i ~i iara~i, indiferent de ordinea cuvintelor.

Nu exista ran fara bine ~ibine fara ran.

Incapatanarea mea m-a ajutat, prin partea ei buna, saies din unele situatii delicate, iar prin partea rea - pestemasura de mare - a produs in mine lipsa de dorinta de ami recunoa~te deceptii1e. larta-ma, Doamne! Dar aceastaeste adevarul. cat a~ fi vrut sa arat ca sunt slaba, ca mapredau. Frica de a fi vinovata pentru ca honea n-o sa mamai respecte a crescut in sufletul meu ~i a devenit 0 rezistenta indarjita. Asta se putea citi probabil ~i tara cuvinte pechipul meu. Sotul ~i copiii au vazut, desigur, dar in prezenta altara Hi domini ematiile. Frica - nimeni nu ma iu-, , ,be~te 11face pe am sa se incadreze fortat in ni~te canoane.

102


Sa continui discWia cu lipsa mea de dorinta. Orice invinuire ce mi se aduce mi se intipare~te in suflet. N-am'.-anat gre~elile altora, dar Ie-am gasit totdeauna 0 explica~ie ~i 0 justificare. Pe mine insami ma invinovatesc insarapid. Si pe cei care imi sunt apropiati. In copilarie imispuneam: "Strainii nu .Jtiu ce-mi place mie. Dar de ce ai

met malac sa sulCir?" .Si abia acum pot sa spun ca prin cei apropiati ti se

dau cele mai mad ~i mai amare lectii de viata. Cine teiube~te mai mult, acela te invata mai mult ...

Noi in~ine ne-am ales rudele pentru ca sa invatam :taraincetare sa indreptam rauI. Dar di lectiile se dau prin intermediul raului - asta n-am 9tiut in copilarie.

Acum imi vine sa rad. Omul este totu9i un prost. Viatatrebuie sa-i mai dea cate un pumn. Altfel, cum sa se de~tepte? Eu cer iertare nedorintei mele rautacioase de a-mirecunoa~te deceptiile 9i pentru ca am lasat-o sa creascaatat de mult. Daca exista durere, exista 9i rautate - trebuiesa fim cinstiti. Cer iertare corpului meu.

Durerea din vezica urinara a trecut demult, dar eu continui discutia despre nedorinta mea de a-mi recunoa9te Infrangerile care mi-au incrancenat sufletuI.

In aceea9i zi s-au prezentat la cabinet bolnavi care prinmodul cum aratau fizic ma invinovateau: "M-at tratat tupe mine, dar nu m-ai vindecatl" Daca aseara eram dezamagita ~i amarata ca ace9tia nu vor sa primeasca intelepciunea DU.l1mezeiascaprin intermediul meu 9i ca nu au lucrat cu ei in~i~i atat ca.t ar fi trebuit, acum Ie-am spus direct: " Cum a.Ja? Dumneavoastra afi vrea ca in casa safiecaId, dar inca n-a{i taiat copacul. Doar I-afi crestat nitelu.J.Jipe deasupra .Jifierastraul era neascufit ~i copacul acrescut ~i mai repede, tocmai bine ca urmele sa ramdna".

103

Luule Viilma

Reactia acestor oarneni a fost una lini~tita: "lVi-amgandit eu di nimic nu se face de la sine ".

Deceptii1e mele n-au avut baza sa se poata dezv01ta.

Despre minciuna

Toti dorim sa vedern ~i sa auzim nlli'nai lucruri bune,dar prin spaimele noastre atragem contrariul. Pentru a evita aeuzatii1e ~i pedepsele, infmmusetarn prin cuvinte esenta 1uerurilor. Asta inseamna minciuna. Exista minciunimici, mari ~i foarte mari.

In lumea de azi minciuna se intalne~te 1a tot pasul, aclevenit un sti1 de viata.

eu cat omul ~tie sa minta mai bine, ell atat mai putini~i reeunoa~te gre~elile. Daca 1a i11ceputi~i spune cii a fostnevoit sa spuna un neadevar pentru ca a~a este mai binepentm toti, mai tarziu devine un stil de viata ~i cmar mineinosul incepe sa arate cu degetu1 pe o.ltii.

De exemplu, cineva vede gafa f8.cuta de altul, dar clacaii ceri parerea, nu ti-o spune verde in fata. De bine - poatesa spuna, dar de rau nu vrea sau, mai degraba, nu are curajul. Si atunci d, omul bun, 11va statu.i pe eel care a gre~itsa se adreseze altcuiva, ca acela este mai dqtept ~i ii va dao soliltie. Iar acela i~i va spune parerea mra ocoli~uri. Sineeritatea lui ineon~tienta a fost provocata dedorinta necinstita a primului "smtuitor" de a arunca responsabilitateaunui lucru neplacut in spinarea altuia. In final, toata lumease napuste§te asupra celui sineer: "Ce om rau!"

Primu1 smtuitor cauta sa se intalneasca eu a1 doilea ca

sa se justifice: " Vezi ce prost e! Ar fi trebuit sa-i spun demult adevarul infata!" Primul nu intelege ca, dorind sa fie

104


un om bun, care nu face niciodata rau altuia, el de fapt afacut cel mai mare rau. Cel de-al doilea nu este decat un

~colar care sufera din cauza inabiliHitii sale.Este greu sa auzi adevarul. Frica de a vedea ~i a auzi

adevarul ii obliga pe oameni sa minta. Aceasta frica te face chiar ~i pe tine sa fad la fel, pentru ca ornul nu-~i daseama cat este de nesincer, teatral ~i fals. Animalele ~ioamenii "naturaE" vad bine adevarul, a~a-numitii oamenihipercivilizati, vad i..'1safoarte rau.

De exemplu, vine la mine 0 doamna cu articulatiilebolnave, dureri la coloana vertebrala ~i alte zeci de necazuri ~iprimullucru pe care 11face este sa-mi comunice ceparinti buni a avut ea, ce sot bun are, ce copii rninunati ~ice nepoti nemaipomenit de talentati. Sunt nevoita sa maabtin ea sa nu-i spun: "Draga mea! Deschide ochii! Viafacu binele .;i cu raul ei cere ca omul sa fraiasca, .;i sa traiasca corect, nu sa se autoamageasca". Spaimele doamneirespective 0 obliga sa puna 0 pojghita de aur pe tot ce erau, important e ca nimeni sa nu poata spuna ceva de rau.

Doamne, tu care e~ti drept, invata-ma cum sa-i expliceu acestui om, mult prea bun, ca bate campii! Dar bunulDumnezeu nu-rni da aHa posibilitate - lui ii place adeviiruLEl ~tie ea, daca eu ii spun adevarul, sanatatea femeii se vainrauta!i vizibil ea apoi sa se ameEoreze semnificativ ~i numa lasa sa spun 0 minciuna.

Pacienta este '1nsa vadit deceptionata ~i acasa va fi ~imai deceptionata. Sentimentul de vinovatie, spaimele ~irautatea ei se vcr trezi ~i ii vor cere sa Ie elibereze. Ea vavedea ca acasa trebuie sa se schimbe in muIte privinte, ca§i.la serviciu ii merge rau, chiar din cauza ei, dar nu vreasa recunoasca. Pentm ca se considera buna. Este u~or sa

'spui adeviirul unui om rau, dar ca sa-i spui unuia bun, in

105

'"

Luule Viilma

fara, care ii sunt gre~elile ~i nici sa nu surzeasdi de ce aude,este 0 mare arta.

A~a gandeam eu ~i intre timp ea vorbea ~i tot vorbea,dar nu ~tia sa gandeasca. Se plangea ca nu-i ajung banii,dar plangandu-te abia ca-ri imautare~ti sanatatea ~i cheltuind banii pe medicamente scumpe vei fi intr-o situarie materiala ~i mai precara. ~i acum eu trebuie sa-i spun ei toateacestea. Doamne milostiv, ajuta-ma!

Sa ascunzi adevarul inseamna sa minri, indiferent daeao faei pentru a proteja pe cineva sau pentru a evita suferintele. Justificari sunt atat de multe pe cat de multi sunt oamenii care ascund adevarul. Odata, tratand pe un strain,am descoperit cauza initiaIa a bolii lui intr-un contlict intamplat acum vreo 50 de ani. In sfanta mea naivitate, tarasa tin cont ca notiunile nu seamana la ei ~i la noi, i-amspus cauza, ceea ee a provocat 0 explozie de indignare:"Cum va permitefi! Eu nici macar alar mei nu Ie-ampavestit lucrul acesta .}i dumneavaastra nu va e ru.}ine sami-a spunefi in fafa!" Am fost uluita de no!iunea de cinsteadoptata in lumea celor care platesc eu bani pe~in.

Ru~ine mi-a fost, dar doar pentru ca, din delicatete, atrebuit sa-mi mu~c limba ~i sa-mi consolez pacientul cu 0minciuna ca, chipurile, sanatatea lui se va indrepta. Mi-afost ru~ine fa!a de Dumnezeu.

Minciuna maturilor pare sa se deosebeasca de cea acopiilor. Maturul nu vede di copilul se uita fix in ochii lui,eu 0 privire de clarvazator ~i invata in acel moment minciuna, pentru ca a~a fac mama ~i tata ~icapilul vrea sa fie caparintii lui fiindca, poate, atunci ar sa ma iubeasca maimulto A~ehia nu sare departe de porn. Daea vreti sa macontraziceti, sa ~titi ca ~i gandul dumneavoastra este tot 0fapta. Un om in aparenta cinstit care, candva, n-a putut sa

106


fme, de fridi, a regretat de multe ori in gand ca nu a fostdescurcaret ~i asta i~a format copilului deprinderi de comportament. EI a venit pe lume sa invete cru;n cuvintele setransforma in fapte.

eu cat sunt mai multi mincino~i cu atat trebuie sa fiemai multi cinstiti. Extrema este totdeauna periculoasa.

Vorbind despre cinste, daca parintii l~i educa copilulastfel incat el sa nu ~tie nimic despre cinste ~i hotie, candva cre~te mare, ne avand experienta , s-ar putea sa primeasca 0 asemenea lovitura sufleteasca incM sa nu-~i mairevina niciodata. EI nu va mai erede in nimeni, nici in parinti, pentru ea ei I-au facut un inadaptat. Ei au unit minciuna ~i chiar vor suferi din cauza ei. Aruncand manu~a lumil paditoase, au respectat cinstea atat de mult, indh copilul n-a auzit niciodata de minciuna ~i a crescut un naiv. Insufletul ~i spiritul sau el poarta spaima ~i rautatea contraminciunii ~i en prima ocazie chiar pe ea 0 va atrage.

In felul acesta a functionat mecanismul minciunii creatde parintii sal.

Minciuna unor oameni cinstiti a constat in faptul ca einu au invatat pe eopU ca viata are ~i 0 parte ascunsa. Ei nuau ~tiut ca adevfuul ~iminciuna SUllt cel doi poli ai adevarului vietii.

De aceea, copilul unui parinte din cale afara de mincinos nu poate depa~i aceasta extrema ~i el vine pe lumepentm a trai cinstit. Langa acest parinte el va trebui sa invete alte leetii.

Poate fi de~tept, putemic, sanatos ~i ultra realizat numal eel care ~tie totul ~i aplica eoreet legile vietii.

Va plae 1I'Jncino~ii? Nu va plac? Prin unnare, va temeri de ei sau Ii urali. UIa fata de minciuna este ura fata demincino~i, fala de premcatorie, neeinste, hotie, combinali-

107

Luule Viilma

uni, ma~inatiuni ~i mita, fata de toate lucrurile tulburi. Dar~i fata de tacere, tainuire, ~i fata de minciu..'la salvatoare.Ura fata de umiiinta poate sa atraga hotul, daca durnneavoastra, om inteligent, va sim!iti umilit de fapta mizerabilaa unui infractor stupid.

Cu cat va dezvoltati ideea, ell atat mai mult veti Intelege ea de la 0 idee se ramifica alte 10-100-1000 de ideinoi. Spre uimirea dumneavoastra veti deseoperi ca rautateafata de minciuna este de fapt 0 rautate fata de dumneavoastra In~iva pentru ca, dindorinta de a fi bun (adidi, dinspaima ea dadi spun lucrurilor pe,nume, n-o sa mat fiuiubit), ati tacut atunci cand ar fi trebuit sa vorbi!i, din politete ati tinut isonuIlntr-un joc necinstit ~i nu v-ati dat seama ca un astfel de comportament a devenit natural ~i obi~nuit pentru dumneavoastra. "Toatii lumea face lafil" veti spune ca sa va justificati.

Neemstea ati botezat-o adevar ~i credeti in acest lucru,dar simtiti cand sunte!i min!it ~i va suparati cand suntetiIuat drept prost. Nu puteri nicicum sa demonstrati ca aitulnu spune adevilrnl. Din cauza sentimentului de umilifitaIncepe sa va doara capul sau sa apara 0 aIm durere, maimare, in functie de cat de multa rautate atl retinut §i atiacumulat ~i de cat de tare v-a!i inrait in ultima perioada.

Astfel de napaste se intampla eu eei care se consideramai buni decat sunt in realitate. Pe un hot ~iun infractoradevarat nu-I doare capul pentru ca, in pacato~enia lui, ecinstit fata de ellnsu~i. Un infractor nu-l va putea ill! niciodata pe un om cinstit ~ipe un om eu adevarat cinstit nu-lva pagubi niciodata un hot.

Iertati-va frica ~i rautatea fata de minciuna care s-auinstalat in dumneavoastra. Iertati-va pentru di le-ati aspirat.Cereti iertare corpului ca, prin aceasta, I-ati condamnat la

108


chinuri. Cereti iertare minciunii ca va temeti de ea, ca 0ur,lti, ca 0 cre~teti, lle~tiind sa 0 eliberati.

Spre uimirea dmnneavoastra, yeti constata ca suntetiin stare sa va ganditi rnra iritare la cei care nu spun adevarul ~i la infractori, ca sUllteti in stare cmar sa-i intelege!i.Prill aceasta, a!i invatat sa va aparati de ei. Evident, minci·una universala ~i nedreptatea nu vor disparea gra!ie dumneavoastra. Cum sa clispara daca oamenii, prin ele, trebuieinca sa mai illvete.

Despre aju.torul acordat celor care fipadupael

Exista oameni carora Ie este greu sa-~i retina emotiile.Daca sunt nevoiti sa fad acest lucru, dupa ce i-ali cunoscut mai bine, veti putea anticipa ce explozie urmeaza.Odata trecut momentul, omul redevine deschis §i placut.

Iertati-i rautatea, inainte ca ea sa se declall~eze, iertatiI ca 0 sa inceapa sa va acuze ~i faceti un lucru bun pentruel - restiti dunmeavoastra eu voce tare, in locullui, acelecuvinte provocatoare ca el sa poata sa urle. In felul acesta,el se va elibera de rautatea acumulata ~i dumneavoastrayeti face un bine. Sentimentul alarmant de tensiune va disparea ~i amandoi yeti continua bucuro~i sa traitL

Problema aceasta este cunoscuta celor care traiesc alii

turi de oameni batrani. Unui batran nu-i mai pori intoarcetineretea, dar pentrl,l un om eu un mod nou de gandire batrane!ea este 0 proba de rezistenla. Daca yeti rezolva eoreet situatia, to!i var fi multumili ~i dumneavoastra va yetiina1la spiritual.

109

Luule Viilma

Dad! un batran spune ca degradarea fizica ~i rautatealui sunt provocate de boala, a~a pare sa fie pentru el ~i a~a~i este. Iertati-l di va irita cu neintelegerea, neghiobia, neputinta san lipsa lui de dorinta ~i lasati-l sa traiasca cumvrea. Eliberati-va de stresurile legate de el ~iyeti sim!i bucuria ca ati evitat cearta. Poate sa va spuna arice ~ioricand,yeti fi surd. Diferenta dintre dumneavoastra ~i un surd esteca ceea ce ati auzit trece pe Mnga dumneavoastra, pentruca ati invatat aceasta lectie. Dar, daca yeti simti 0 dorintarautacioasa de a nu auzi tipatul, candva va veni surzenia ~iva va arata di nu ati gandit bine. Surzenia apare ~i la copiidin £fica ~i din refuzul de a auzi tipetele umilitoare ~i pagubitoare ale celar din jur.

La batrani, contrastul dintre vorbe ~i fapte poate fi izbitar, dar ei l1U-~ivad gre~elile, ca ~i dumneavoastra de altfei. Iertarea ~i scuza pot sa vi se para. umilitoare, dar inrealitate ele va ina1ta. Veti simti imediat ca ati redevenitlini~tit suflete~te, dupa ce ati cerut sincer iertare. Dar, dadiati cerut iertare, fiind silit de 0 situa!ie, sau v-a!i impusacest luem pentru a fi lini~te in casa, va umiliti singur ~iprovocati in batran bucuria rautacioasa de a va face sa vaumiliti ~iin continuare. In realitate, triumful invingatoruluinu este altceva dedit rautatea de a cauta vinovatul.

Umilindu-va, atrageti umilin!a din partea celuilalt.Daca va e foarte mila de un batran, pentru ca acela va

este mama., tata, sora sau frate, cere!i iertare sentimentuluide mila pana cand acesta va disparea ~i va yeti lini~ti. Vetiintelege impacat ca el nn are nevoic de binele dUlTh'1eavoastra, ci de rauI propriu. Aceasta este metoda lui de ainvata lectia de viata - prin suferinta.

Spaima omului in varsta ca nimeni nu ma iube.Jte cre~te odata eu numarul anilar ~i se transforma In repro~uri

110


du~miLnoase- nu-i mai pasa nimanui de mine, tofi a~teapta sa mar, fmi doresc raul, nimeni nu face ceva de dragulmeu etc.

La batrani, autocompatimirea ~i dorinta de a atrageatentia asupra lor depa~esc limitele egoismului - nu-~i vaddecat boli~oarele lor ~i nu au mila fata de bolile celorlalti.

Dorinta nemiloasa de a-i gasi pe a1tii vinovati provoaca durere in tot corpul.

A~a i~i ispa~esc gre~elile ace~ti oarneni. De obicei, nuasculta sfaturile, prefera medicarnentele. Va srntuiesc sainvatati din gre~elile lor, pentru ca la batranete sa nu aveti~i dumneavoastra parte de aceste suferinte. Tineti IDinte ciiacest batran a aparut in viata dumneavoastra ca 0 luminitade avertizare care incearcii sa va invete sa nu faceti acelea~i gre~e1i. Nu-l considerati rau pe el, ci faptele lui. Facefapte rele un prost care a aparut pe lume sa invete, dar n-ainvatat nimic ~i acum se chinuie. Batnlnetea este 0 notiunerelativa. Ne~tiinta de a intelege viata ne este caracteristiciituturor, dar la batnlni ponderea gre~elilor este mult maimare.

Gamenii cu un mod nou de gandire sunt acaparati decunoa~terea de sine ~i sufera deseori, dnd vad chinurilesuf1ete~ti ~i fizice ale eelor apropiati, celor dragi, care insanu accepta invatamintele bune, ba dimpotriva se imaiesc.La randul sau, aeest lueru provoaca rautate celui care intentioneaza sa ajute. jldi-e greu sa vad ca mi se refilza ajutond. Exista diverse mijloace de rezolvare a situatiei.

Omul modem merge pe ealea minimei rezistente - seda la 0 parte. Copiii pleadi din casa parinteascii pentru a fiindependenti. f~i spun: "Ma vat descurca stngur". Lini~tea in~elatoare poate sa dureze ani. Cu timpul vor apareaprobleme.

111

Luule Viilma

Parintii ar urma sa-~i cocoleasca ~i sa-~i povatuiascanepotii, iar copiii ar urma sa-~i ajute parintii, dar distantanu permite. Justificarea este convingatoare. Odata cu cre~terea greutatilor incep sa apara acuze reeiproce ~i, in aparent a, eel care vorbe~te are dreptate. Nici una dintre partinu intelege ca ambele au de pierdut.

Adevarul e ea nici parintii, nici copiii nu au invatat sase inteleaga unul pe celalalt. Lectiile lor de viata au ramasneinvatate. Si consecinta va influenta educatia propriilorcopn.

Unii parinti spun: "llfi-am educat copilul sa fie independent. " - Este un indicator exceptional cu care ar trebuisa ne mandrim. Dar, orice bine in exces se intoarce in rau.Daca gradul de independent a cre~te pana la a te rupe deradacini, copacul se poate inalta pana Ia cer, dar nu mai ecopac. Copacului caruia i-au devenit indiferente radaciniIe,nu mai are viata. El zice: })La ce-mi trebuie radacini} madescurc ~ifara ele. }'El nu observa insa cum ii dispar fortele pe care ~i Ie extragea din solul care il hranea ~i cumboala fatala a noii epoci ii distruge corpul pamantean caretraia numai din hrana venita prin radacini.

Parintii de azi ar fi putut sa se elibereze de isteria sexual-maniacala a omenirii care ii distruge pe ei ~i generaria viitoare.

Multumiti lui Dumnezeu ca aeasa sau prin apropiereaveti mama ~i tata, bunica sau bunic, chiar daca mai tipa IaVOl.

Dumnezeu a lasat ca oamenii sa se nasca ~i sa moarain flux continuu pentru ca de-a lungul vietii fiecare sa invete, nu numai din experienta proprie, ci ~i dintr-a altora,chiar ~i rnai mult, dad este posibil. Dar, fugim de lectiilede viata ca, apoi, candva, sa simtim ca raul ne-a ajuns din

112


urma, dar nu recunoa~tem ~i consideriim ca altii au fost devina.

N a~terea ~i moartea sunt eei doi poli ai vietii. Omulmodern, inteligent, a ajuns pana acolo ineat, Cll cat se considera mai de~tept, ell atat mai putin vrea sa moara. Spaima de a te na~te ~ispaima de a muri se identifica.

Orice durata are candva un sfar~it al ei. Cine a ajutatpe cineva sa mom'a, acela ~tie ~i el sa moara. Dar cel careeste pe jumatate mort de frica ~i de groaza ingreuneazaplecarea din viati a unui muribund, aceia nu ~i-a insu~itarta de a muri. De dite ori nu ar fi trebuit, ca in loc samenrinem viara in om, sa-I ajutam sa pIece din lumeao.ceasta, pe cat posibil cu cat mai purine chinuri: oameniia~a-zis civilizati nu au, practic, pricepereo. ca prin cuvinteSa-1 deschida u~o. celui ce se pregate~te sa pIece. Fiecaredintre noi ar trebui sa invete.

Elibera!i-va de spaime ~i gasiti in dThlll1eavoastra atato.putere ca s3.-ipute!i conduce lini~tit pe ultimul drum pe tato.~ipe mama. Dadi va aflo.ti langa un muribund, puteti S8.

i cere!i iertare din tot sufletul pentru gre~elile dumneo.voo.stra fata de el ~i ale lui fata de dumneavoastrs .. Intelegereo. lectii10r de viara va impra~tia panico.. Veti sim!i 0 lini~te ciudata ~i se va lini~ti ~i el. Veti simri ca raul mo.terns-o. transformat in bine ~i chiar eo., mama, va deveni neobi~nuit de insufletita. Aflati ca sunteti 1i]1j~titin sufletuldumneavoastra cand mamei Ii este bine ~i mama este lini~tita cand copilului 1:ieste bine. Un suflet 1ini~tit se poatedesparti de corp pentm ca ~i-a terminat menirea in aceasta

. t-vlata.Aflandu-va 10. capataiul tatalui dumneavoastra,

iertandu-l ~i cerandu-i iertare, veti intelege ce v-a Invatatel ~i ce ati invatat dumneavoastra. Luminarea spiritului

113

Luule Viilma

dumneavoastra se va exprima in ere~terea intelepeiunii. Vadisparea sentimentul de regret, va va ram€me Intelepeiuneavietii. Moartea nu va va mai ingrozi. Ea a devenit un mentor.

Viata ne ofera nenumarate eai pentru a Invata, In timpce gradinitele, casele de cop ii, azilele de batrani ~iinchisorile sunt, eu diferente nesemnifieative, martorii mareti aiprostiei omene~ti ~i ai dorintei de a ram€me pro~ti. Ele suntmartorii prizonieratului spiritual al omenirii.

Orice om este captivul gandurilor sale.Numai Iibertatea spirituala asigura Iibertatea fIzica.

Pentru un om eu judeeata, batranetea nu este 0 boala,iar tineretea nu inseamna absenta bolii. Boala apare ea urmare a aeurnularii de ganduri rele.

Nivelul intelectului uman este foarte diferit. Aeela~ilueru este valabil ~i pentru nivelul spiritual. Zicala "de~teptul eedeaza" inseamna ca un om mai de~tept spiritual~i mai desehis trebuie sa coboare la un nivel mai jos pentrua eomuniea eu eeilalti. De regula, fieeare generatie estemai inte1igenta deeat preeedenta, ehiar daea manifestarileexterioare spun contrariul. De aeeea eopiii trebuie sa ~tiesa fie mai flexibili. Cine nu ~tie acest Iueru sau nu vrea,acela va fi umilit.

o astfel de lupta intre generatii se da in easele undelocuiese impreuna eopiii, parintii ~i bunicii. Cel mai multsufera generatia de mijloe, pentru ca ea este obieetul ataeurilor din ambele parti. Aeuzele reeiproce due la situatiacand buniea prospera in eruzimea ei, fiica ineepe sa tu~easca a oftica, iar nepotiea fuge de acasa, minora fiind.Fieeare simte ea eeilalti 11umilese ~ifiecare ar vrea ea eei-

114


lal!i sa se schimbe. Ascunderea adevarului in interesul pacii in familie - adica minciuna - devine un stil de via!a ~idevine solul prielnic in care rode~te ura mocnita. Dintr-oastfel de casa barbatii fug sau mor.

Mi-am facut un obicei din a cere omului sa-~i punaordine in via!a. Deseori aceasta cerinta se dovede~te a fiun obstacol de ne depa~it. Chiar ~i cei care se ocupa dejade iertare descopera frecvent, spre marea lor nemultmnire,ca iara~i au cazut in capcana vechilor obiceiuri. Oameniinu-~i vad superficialitatea, nu vad ca n-au depus suficienteeforturi ~i, dezamagiti, trag concluzia pripita ca iertarea nule-a ajutat. I~i recunosc gre~eala numai atunci cand in viaralor apare 0 nOlla Incercare.

Nu ajunge insa numai iertarea. Dadi veri invata sags.nditi astfel incat sa nu mai atrageti raul, totuI va fi in ordine. A venit vremea sa deschide!i totu~i gura ~i sa lamuri!i Iucrurile pentru a va apara, pe dumneavoastra ~i pe ceilalti. Trebuie sa ripostati la arogan!~L Celui care face rau,spuneti-i in fata ee a faeut, ca sa nu se mai eonsidere atotputernic. Prin tacere, eel care sufera, mare~te raul pentruca suferind, se acumuleaza in el pe neobservate 0 rautatesurda .

.g.

De cand e lumea, cine nu intelege de vorba buna estebatut cu nuiaua la picioare ea sa-i vina mintea la cap.Omul are nevoie de aceasta inva!atura, dar daca ea ii esteoferita la un nivel prea inalt ~i el nu poate sa 0 asimileze,va ramane cu 0 etapa de studiu ne parcursa ~i oricar s-arstradui, nu poate deveni mai de~tept. Ineerea!i sa intelege!iacest lueru ~i sa nu cade!i in extreme. Orice om trebuie saaiba experienta macar a unei singure pedepse fizice pentma ~ti sa inteleaga.

115

Luule Viilma

Despre dorinta de a fi foarte puternic

" Vreau sa fiu foarte puternica!)J - declara, subliniindfiecare cuvant, femeile de tip Iuptator autentic. Deviza loreste patrunsa de spirit masculin: " Vreau ~ipot!"

o astfel de femeie nu ~tie di aceasta dorinta a ei, evident masculina, include ~i tendinta de a nu tine cont de 10

cuI ei in viata. eu siguranta, feministele vor protesta imediat.

Barbatoase, ell 0 podoaba capilara bogata, femeile tradue in viata dorinta mamelor lor de a £i barbati. De ce apare 0 asemenea dorinta? Daca mama, folosind un ton rastit,insista asupra drepturilor ei ~i Ie explica copiilor cat degrea ~i lipsita de 0 raza de lumina este soarta femeii, £iicaei ar putea sa decida ca, pentru lini§tea familiei, este maibine sa fii barb at. Aici se ascunde tendinta spre 0 viata maibuna - setea de ca~tig. Aceste fete slLntderutate, deoarecegandul ~i fapta mamei lor nu se suprapun.

Dar, dadi mama renunta de buna voie la demn.itatea ei~i devine pentru tata 0 roaba care suporta tot ~i nu reactioneaza niei macar la revolta fiicei ei, aeeasta este robie impinsa la extrem ~i fata se va transforma in opusul marnei.Ea va deveni echivalentul tatalui ei. Nu ~tie sa fie femeie,pentru ca nu ~tie sa fie flexibila. Poate fi intelegatoare ~iinimoasa, dar din toata fiinta ei emana ceva masculin, darea nu se vede a~a cum 0 vad ceilal!i. I~i alege 0 profesiepentru care sunt necesare calitati masculine ~i va fi extremde deprimata dadi, in locul ei, va fi preferat un barbat. Nuo intereseaza lucrurile marunte, feminine, ordinea ~i curatenia, ea are scopuri mari, barbate~ti.

116


Am avut de muIte ori ocazia sa Ie spun femeilor:"Femeia poate fi ~iprim-ministru, dar eu 0 singura eondifie - sa-.Ji iubeasca mat intdi so!ul, chiar dadi acesta esteun simplu muncitor. Din momentul dind va fncepe sa-.Jiiubeasdt mai mult fotoliul de ministru, ea va fnceta sa fieun adevarat prim-ministru, pentru ca va inceta sa fie femeie ". Ruperea de apartenenta la un sex este 0 mare gre~eala, care 11face pe am sa nu mai fie ecrJJibrat ~i in final11va inrai.

Dragi femei care doriti sa fiti atat de puternice incat sava descurcati in viala ~i fara barbati! Iertati-o pe mamadumneavoastra pentru atitudinea ei eronata fata de viati3..In lac sa se compare, ca forta, cu un bar-bat ~i sa faca eamuncile barbate~ti, numai ca sa nu-i ceara acestuia ajutorul ~i astfel mandria ei sa uu sufere, fiecare femeie ar trebui sa se elibereze de toate stresurile ~i sa-~i iubeasca sotul.Atunci barbat ....tl va fi mai masculin, iar femeia - mai feminina.

Daca pana ~i barbatul se inraie~te ca trebuie sa infmnte greutatile prin forla, ce sa mai vorbim de femei. Stapanirea de sine inteligenta sau supunerea in aparenta calmase echilibreaza interior printr-o rautate retinuta atunci candsotul inceteaza sa mai vada in femeie un am.

~i chiar dadi femeia i~i atinge scopul, mai devrernesau mai tarziu, ea va trebui sa renunte Ia ceva pentru refacerea echilibrului. De exemplu, Ia organele femeie~ti, Iabueuria de a fi mama ... In treaeat fie spus, s-ar putea samai aiba copii, dar fericirea materna va fi eu atat mai mica,eu cat ea va dari sa joaee tot mai mult rolul de bfubat. Fetele acestor femei nu vor fi fericite, pentru di mamele lornu ie-au invatat sa fie femei. La ele totul este impins la extrem. Pretind foarte mult, dar toate pretentiile lor se reduc

117

Luule Viilma

in fond la una singura - sa fii a~a cum spun ell. E un ordin!Fetele nu ~tiu ce inseamna asta, pentru ca mama lor nu aavut niciodata timp sau euraj pentru a sta de vorba cu ele.

De obicei, acest gen de femei sunt nevoite sa suportemai multe operatii la organele genitale. De fiecare data,ele pierd ireversibil cate ceva ~i de fiecare data corpul lorIe ajuta sa mai aiba posibilitatea sa-~i indrepte gre~elile. Sichiar atunci cand nu invata nimic ~i nu mai au niei un organ genital, corpul lor tot mai incearca sa intervina. Seimbolnavesc, de exempIu, de radiculita lombaro-sacrala,care Ie deformeaza atat de tare incat sunt nevoite sa renun

te la prioritatile lor barbate~ti. Si chiar daca boala aceastaar putea fi lecuita de catre medici, picioarele nu VOl' maiputea sa mearga pe acela~i drum gre~it ~i in final nici medicii nu VOl' mai avea ce sa faca.

Si atunci omul zice: ))De ce nu mi-afi spus mai devreme?)) Eu v-am spus - de ani buni, corpul dUlIh'1eavoastrava tot spune, dar nu l-ati ascultat. Corpul v-a spus ca rautatea fara de sorul cantia ii dai numai sex, pentru ca altceva nu .;tie este parerea unei femei autoritare. Prin intermediul operatiei corpul i-a aratat ca, daca nu vrei sa fact sex,pori sa ramai flira unul din organele respective, dar n-atiinteles. Ati unIt barbatii din ce in ce mai mult, acum iiunit! ~i pe barbatii altora ~i la toti care v-au aparut in caleati gasit numai defecte. Pas cu pas, corpul v-a directionatgandurile in matca necesara, dar n-ati avu.t niciodata timpsa-l ascultati. Doar i-ati acuzat pe barbati. Daca dreptateaar fi fast de partea dumneavoastra, v-ati fi recuperat fortele~i sanatatea. Dar, intruca.t va este tot mai rau, asta inseamna di nu ati procedat bine. Pentru toate acestea cereti iertare corpului durnneavoastra.

118


Dorinla neabatuta, invincibila a femeii de a fi mai puternica decat barbatul duce la ateroscleroza. Daca barbatul

incepe sa se infurie pe solie din cauza acestei dorinle a ei~i i~i cultiva rautatea, se va imbolnavi ~i el de aceea~i boala.

Forla femeii este iubirea. Iubirea femeii poate face totul, mergand pana acolo incat te poate apara de moarte.

P,~mp[u £in viatii

S-a prezentat la cabinetul meu un barb at in varsta, darviguros ~i energic, care din cauza unui efort fizic prea mare i~i accidentase bra}ul stang. Bra}lil ii atarna ca un vrej.Trebuia sa-i pun la loc vertebra cervicala care se deplasase.Durerea venea de la cea:fa..I-am vorbit despre stresurile lui.I-am spus ca necazul a venit nu de la greutatea ridicata, cide la faptul ca inainte de a incepe lucrul s-a suparat pe sotia sa ~i pe fiu. Barbatul a dat din cap afirmativ, deci a inteles totul. Am inceput sa-i explic care au fost gre~eli1e dinmodullui de gandire ~i dupa 15 minute am auzit un pocnet,ceafa barbatului s-a scuturat ~i el a spus: "Ei, cred ca amscapat de napC/stc/C/stC/".$i, intr-adevar, ~a a fost. Amfast uluita de receptivitatea lui ~i de uimitoarea lui caldurasufleteasca. M-am uitat la el - era numai iubire. Am simlitcum patrunde in mine caldura lui - ma iubea ~i pe mine.Nu ca femeie, ca om. Aceasta este iubirea de aproape despre care se vorbe~te atat de mult in ultima vreme, dar careeste confundata cu politetea :fa.tarnica. Am privit sufletullui ~i i-am spus: "Ati avut a mama minunata. 0 iubire atatde mare fata de sotuZ ei rar mi-a fast dat sa vad. Probabil,tatal dumneavoastra a trecut prin foc §i apa dar s-c/ fntorsacC/sa?"

119

Luule Viilma

"A.;a a fost, - mi-a raspuns barbatul. - tata a fticut totrazboiul. Nu I-a a tins nici un glont Nid 0 boala nu s-alipit de el. Se mira §i el. De fiecare data. cand ne a§ezamla masa, acasa la noi, mama mai punea 0 ft17:filrie.ji pentru el .;i pe locul lui nu se a.Jeza nimeni. Nu am plans catata nu se va mai fntoarce. Mama .jtia ca se va fntoarce .Jis-a fntoys. Au trait pana la 90 de ani .Ji la 0 saptamanadupa moartea mamei, tata s-a dus dupa ea ".

Prima mea carte le-a deschis ochii multor femei. Orbi

rea omeneasca ma doare. Primesc 0 scrisoare - ce sa fae,copiii ma urasc, sorul m-a parasit .sinu se mai fntoarce, eutrebuie sa ma OClipde educa{ia copiilor .}i acum sa fac .}imunca de barbat? Sau se descrie 0 situatie similara in caresotul este un alcoolic ~i, sa vedeti, in familie a mai aparutun copil ~i, ca sa puna capac, acesta este eel mai eapriciosdintre toti. Sau ca femeia a fost parasita de sot ~i de copii,pentru ca traia numai de dragullucrurilor.

Amenintarea sOlului divortat ~i a copiilor eu sinuciderea este pentru multe femei un mijloc de a domina. Pentrumajoritate, ea dimane doar 0 amenintare care traumatize aza psihicul celor diIljur. Incercati sa intelegeti, doamnelor,ci'iviata vi se complica nu de altceva, ci din cauza seeei dea ca~tiga. Toatii viata voastrii anterioarii a constat in a obtine, a poseda, aeum trebuie sa invii!ati sa iubitL

Dorinta patima~ii de a avea biirbat ~i copii, bani ~i lucrud a depa~it limita ~i ea nu se paate realiza inaLnte de avii indrepta gre~elile.

Problema aceasta este intr-adevar foarte greu de rezolvat. Silmanta aruneata a creseut pipernicitiL Incepeti cuprimul gaud pe care spiritul vi-l trimite odata cu respiratia.Eliberati-l, adica meditatio Recunoa~teti-va gre~elile. Fiticinstite eu voi lnseva ~i cereti iertare din suflet satu1ui vos-

120


tru pentru di nu aji indreptat gre~eala soacrei voastre, didin ne~tiinja aji permis acestei gre~eli sa se agraveze. Candveti dobandi starea de eehilibru, vorbiji cu copiii vo~tri ~icereti-Ie iertare pentru gre~elile :Ia.eute. Tineti minte ca,dadi veti ineepe sa va umiliti in fata copiilor prin autobiciuire, ei se vor imai ~i mai tare. Copilul vrea sa-~i vada parintele inaltat, nu milllit. Copiii lnteleg mult mai bine caviata este 0 lectie unde toata lumea gre~e~te.

Meditatia sau 0 discutie cu gandurile, ,noastre

Daea ati descoperit di aeum aveti intelepeiunea de asta de vorba eu dumneavoastra in~iva, n-o sa mai spunetica nu aveti timp pentru a~a eeva. Orice clipa. libera va fifolosita pentru a redeseoperi lumea, a 0 contempla ~i a 0admira. Veti inva!a sa fiti ferieit.

Dqi viata sufleteasea a fieearuia dintre noi este irepetabila, voi da totu~i cateva eazuri concrete ce pot fi folositoare pentru toti.

Prima meditatie;

Respir 0 data, inca a data, imi ascult gaudurile ~i descopar in mine rautatea ca nimic nu este a§a cum vreau eu.Imi reprezint mental ca am de-a faee eu un am, eu altul,care a venit sa ma invete. Este drept ca sunt mirata degandul meu rau, aparut de undeva, in tot cazul din mine.Incep sa vorbese eu el ~i am grija. sa nu ne deranjeze nimemo

121

Luule Viilma

Rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu, te iert ca aiintrat in mine. larta-ma ca te-am primit, ca nu te-am lasatsa pleci, ci te-am crescut ~i nu am inteles ca. prin capriciilemele, neexprimate prin cuvinte, prin istericale, prin tacereamea incapatanata, prin deceptiile mele nenumite, prin provocarea de certuri, prin dorinta de a avea ~i altii acelea~isuferinte ca ale mele, prin rautatea ca ceilalti nu vor sa faca ce vreau eu ~i cat vreau eu - prin toate acestea mi-ammanifestat rautatea ca totul se petrece altfel de cum vreaueu.

In loc sa fi cautat sa te inteleg ~i sa Incep sa te eliberez,am preferat sa nu vad ~i sa nu aud ce ma irita §i ma scoatedin minti. Ascunzandu-mi in suflet deceptiile, am a~teptatca, in sfar~it, cineva sa ma bage in seama §i, inghitindu-milacrimile de rautate, cand s-a ivit ocazia, inadins nu am facut nimic, pentru ca am a§teptat ca odiosul du§man sa seumileasca ~i sa ma cherne la el.

larta-ma, rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eupentru faptul ca, rara sa vreau, am mers pe aceea§i cararebatuta, fiindca mi s-a parut mie ca viata mea este urata ~inedreapta ~i cii la altii totul este altfel. larta-ma ca am pretuit partea aparenta a vietii, fara sa-mi dau seama ca adevaratele valori nu pot fi vazute eu oehii ~i ca in mine eleexista ~i sunt cat marea de mari. Stii, rautate ca nimic numi iese cum vreau ..eu, ca in mine aceste valori sunt cat

oceanul de mari ~i daca eu a~ fi ~tiut sa recunosc parteabuna a raului, fericirea mea nu ar fi avllt margini.

Draga rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu, iartama ca te-am crescut atat de mare, incat tie nu ti-a mai ramas altceva de facut decat sa incepi sa ma distrugi, fiindcapana acum nu am vazut, n-am auzit, n-am simtit §i n-aminte1es, de~i ma consideram atot~tiutoare.

122


Ma iert pe mine pentm ea am adunat pieatura eu picatura aeeasta mare rautate ca nimic ml-mi iese cum vreau

eu ~i nu mi-am dat seama ea aeeste picaturi, pe care eu nuIe numeam rautate, se aduna intr-un vas mai mare deditcaldarea ~i nu-i pot spune altfel decat rautate.

Inainte Ii dadeam alt mIme. larta-ma, aeum nu !i-amspus adevaml. Ca sa Splli'1drept, niei inainte nu-i spuneamcumva, imi negam rautatea pentm ea vedeam defectele laal!ii. Ii min!eam pe ceilal!i ~i pe mine, ~i nu in!elegeam dece nimeni nu vede partea buna din mine. Nu eram mai readedit al!ii. N-am ~tiut sa ma bueur de bucuria eelorlal!i,pentm ea mi se parea vulgar, de~i mi-ar fi placut sa fac unpic de spectacol. Acum in!eleg ca nu era nimic rau in asta,ell exceptia faptului ca In sufletul meu regret ca nu am meut-o.

Dragul meu corp! lurta-ma ca toata via!a ti-am fiicutrau prin rautatea co nimic nu era a~a cum voiam ell. Iartama ca nu am ~tiut sa ma comport eu bucurie fata de obstacalele apamte in calea mea, ca nu am inteles di ele te avertizeaza in legatura eu ceva. Este adevarat ca mi-a fast frica,dar n-am ~tiut ca tu mi Ie-ai seas in cale, ca sa ma aju!i. Nuam tras niei 0 concluzie ~i de aceea, dragul meu corp, prinregretele mele ti-am daunat ~i mai mult.

Iarta ..ma, corpule drag, ca n-am fast mai con~tienta detaptul ca orice ooala, de~i este rezultatul rauta!ii me1e, este~i un avertisment pentm viitor care spune ca, daca n-o sagandesc coreet, voi atrage asupra mea un necaz ~i mai mare. Aeum ~tiu ca ariee obstacal este 0 lectie legata de trecut, dar care aetioneaza ~i in viitor.

Draga corpule, in duda dorintei mele, in mine a aparutsentimentul de vinavatie fata de tine ~i asta ma face saplang. Acum inte1eg ca lacrirnile sunt 0 rautate care a stat

123

Luule Viilma

prea mult inabu~iUi in mine ~i care vrea sa iasa afara. In~eleg ~i ca, odatil cu lacrimile, pentru un timp ies ~i stresurile,dar asta nu m-a facut mai dqteapta ~i voi continua sa adunin mine acele~i stresuri. Sunt bucuroasa ca acum ~tiu sa Ieeliberez prin iertarea rautatii ca nimic nu-mi iese a.;a cumvreau eu.

Fiind un canal de legatura deschis intre energia Dumnezeiasdi ~i omul bolnav, in disentiile mele eu ei eu mijlocesc. eu tot focul inimii. cuvintele scripturii si mi s-a in-.' ,- .;0,,)

tamplat ca lhl1 pacient aflat in sala de a~teptare, sa-mi spu-na dupa aceea, rara sa ~tie absolut nimic, ca parca a faststrabatut de ni~te raze calde de lUlY'Jna,capul i-a clevenitmai mare, iar corpul a inceput sa-~i piarda contururile, iarpacienta cu care tocmai discutam in momentul acela sa-mispuna: "Amflicut tot ce a depins de mine. Ai-am consumatfacdnd bine pentru al{iif "

"Si cum va simfiti acum?" - lntreb eu, incercand sa nupufnesc in fils, vazand chipul speriat al pacientei care ~i-aadus bruse aminte ea nu 0 doare nimie, ca nu are de ce sase planga. Avea 0 fata atat de rumena ~ide bueuroasa. incat,daea s-ar fi vilzut, nu s-ar fi recunoscut A ie§it ceva din ea~i la plecare mi-a spus: "Pardi am uitat eeva ... "

Ei, ati uitat doar greutatea mare a stresurilor eu care vali obi~nnit. Daca ~i in cominuare ea i~iva putea face timpea in acela§i feI sa se elibereze ~i de ga.ndurile rde, nu arede ce sa mai vina la cabinet.

c}'1ecfitatia a aouaJ

V-ati sculat de diminea!a ell 0 durere de cap. Dacapentru 0 clipa ati acorda atenrie gandurilor, ati intelege ea

124

Alunga rau! din tine

aveti 0 suparare - ea nll va apreciaza copilul. Exact astaeste friea - nimeni nu ma iube~te.

.,Da, ieri ne-am ciondiinit. Face totu! numai cum vrea

e! ~i deci nll ma apreciazii". Ii vorbese ei, ratiunii ei, fiindin aeela~i timp in contact eu sufletul ei: "Suntefi supiirataca nu va apreciaza capilu/. Sa fim cinstifi, aceasta este ra

utatea cii copilu! meu nu mii iube$te, nu mii apreciaza, nufine cont de mine, nu are fncredere in mine §i flU mi seconfeseazrl ".

Sa eliberam aeeasta ri'iutate prin eonversatie.Draga rautate copilul meu nu ma iube§te, te iert ea te

ai instalat in mine. Stili ea ai venit sa ma inveti sa inte1egca el ma apreciaza ~i ma iube~te, dar i~i ascunde adevaratele sentimente pentru ea are fata de mine un sentiment devinovatie.

larta-ma, draga rautate copilul melt nu ma iube.;te pentm ca te-am crescut atalia ani ~i n-am inte1es ea sentimentul de vinovatie al copilului a inceput din momentul dndam avut de facut 0 grea alegere - sa nase sau sa fac avort.Imi aduc aminte ca eram ferm de partea adepti10r avortului,de~i in realitate ma temeam ca, intrerupfu1d sarcina, n-o samai pot sa mai am capii.

Eram nefericita, rea ~i inver~unata pe lume ~i pe oameni ~i doream ca tot ce a fost sa nu se mai repete niciodata. Toate acestea au intrat in copil sub forma sentimentuluide vinovatie pentru di el dorea atat de mult sa vina pe lume prin mine ~i tocmai in acea perioada grea. Ca sa fiucinstita, nu I-am dont, dar ma temeam de durere ~i de faptul ca 11-0 sa mai am copii. Ma temeam sa nu fiu 0 femeieneimplinita pe care SOful nu 0 va mai iubi.

Ma gandeam numai la mine, raportandu-ma subcon~tient la copil ca la un mijloc care sa-mi garanteze iubirea

125

Luule Viilma

sotului ~i venireape lmne, in viitor, a altor copii. De aiciincepe frica 1ui di nimeni nu ma iube~te, nevoia lui de a fiascuWitor ~i de a face tot ce e pe placul parintilor pentru casa fie iubit. In fuca lui exista doar 0 particica din spaimade moarte.

Copil drag, a~ da orice ca tu sa nu gande~ti ca eu ti-amdorit candva moartea. Eu te iubesc, dar eram atat de pro asta ~i nu ~tiam ca tu, fiind cat un milimetru de mare, eraideja complet format ~i erai atot~tiutoL Copil drag, eu niciacum nu ~tiu sa gandesc corect - vezi, voiam sa-li cumpardragostea pe toate bogatiile din 1ume, dar ill nu ai nevoiede ele. Tu ai nevoie de libertate ~i de iubire. Cat de greumi-a fast sa inte1eg! Pentru ca ne-am obi~nuit sa consideram familia ca fiind proprietatea noastra. Copil drag, iartama pentru gre~e1ile mele.

~tiu ~i ca sentimentul lui de vinov8.tie a fost pricinuitde faptul ea venire a lui pe lume mi-a provoeat dureri fizice - mi s-a faeut cezariana. A~a se 0bi~nuia atunci, de~icopilul ie~ea u~or ~i repede. A~ fi putut sa ma opun, dacaa~ fi ~tiut. Nu-mi este clar daca copilnl este de vina ca uterul meu a cobodt, dar intrucat se pune in legatura eu na~terea, inseamna ca ~i eu am fost compEce.

Am observat di la auzul unor astfel de cuvinte copilulse enerveazit dar di se Doate simti ranit. asta nici nu mi-a

" .J. , ~

trecut prin cap. Abia acum m-a strafulgerat. Domnne mi-lostiv, indirect eu I-am invinovatit ~i de asta, iar d, tara sa~i dea seama, a adaugat ~i aceasta vina la celelalte. Mi-aspus di nici nu vrea sa auda astfel de lucruri ingrozitoare.Probabil, ii era groaza. Nu m-am gandit ca discutia asta arputea 8a-1sperie. Am senzatia ca parca nid gura nu pot s-omai deschid. Nu, mai bine .nu ma mai gandesc ... Ia uite,am inceput sa fac teatru cu mine insami! Calm, doar calm!

126


Trebuie sa recj.illOsc ca trebuie sa fiu cinstita cu mine in

sami ~i sa fiu con~tienta ea eu ~i numai eu sunt obligata sami indrept gre~elile.

Conilul meu nu e mai einstit eu mine dedit sunt eu cu~el. Eu I-am invinuit ~i el niei n-a eracnit. Nu m-a invinuitca nu-l iubesc. Mi s-ar fi pamt justificat sa gandeasca astfel, dar aeum ~tiu - nu are dreptul sa gandeasca a~a pentruca eu 11iubesc. De frica sa nu aud acuzatii pe tema asta,am inceput sa fiu eonfuza. L-am facut sa-l doara ~i el daarsuferea ~i se ferea de mine. Nu-mi place acest luem - treze~te in mine sentimentul de vinovatie.

Totdeauna am vrut ea oamenii sa spuna deschis eegandese, am pretins cinste in fapte ~i in sentimente, dar euinsiimi am fost mai ascunsa decat toti. Ma mandream eucinstea mea, dar in loc sa spun ceva rau, strange am dindinti pentru ca voiam lini~te in familie. Pretind de la altiisa faca ce nu fac eu, fiindca ma jenez de dorintele mele.Copilul este trist, dar eu 11consideram incapatanat ~i inchis.Ei evita sa-mi faca rau pentru ca, odata, cand eram foartebolnava, copiii s-au speriat atat de tare ca a sa mar, incatm-am speriat ~i eu ~i de sperietura m-am facut bine; maitarziu am uitat insa de asta. L-am facut sa sufere infinit

mai mult prin dreptul meu de om matm ~iputemic.Draga rautate capUul meu nu ma apreciaza, iarta-ma

ca nu te-am eliberat mai devreme.

Tot timpul 11cicaleam sa nu stea coeo~at, pentru ea unam demn trebuie sa stea drept. Iara~i nu spun adevarul. Inrealitate nu suport sa fiu umilita. Nu mi-am dat seama diel sta eoco~at din cauza sentimentului de vinavatie ~i faptul ca prive~te injos nu aseunde altceva dedt lacrimile care ar putea sa destainuie urmatoarele: "Mama, tu nu maiube.rti. j\1afaci mereu sa suflir cu cuvintele tale jignitoare,

127

Luule Viilma

cu oftaturile tale, cu trantitul u~ilor ~i eu refuzul de a continua discutia. Prin toate astea imi dai de inteles cCl cuoameni ea mine nu poti vorbi omene~te. Nu pot sa spuntotul, eu insumi nu ma inteleg, invat doar. Cum iti spunceva, tu te superi. Este adevarat ca te prefad ca totul estein ordine, dar oricum te superi. Tu crezi ca te pricepi foarte bine sa cite~ti starea de spirit §i gandurile altora, dar ca$i ceilalti pot sa-fi simta gdndurile taZe ascunse, asta nurecuno~ti. Nu vreau ca mamei mele sa-i fie rau. La dreptvorbind, eu procedez ca # tine - de dragullini§tii in familie fac 0 fata uimita care ar vrea sa spuna: draga mea, num-ai fnteies bine. Urasc minciuna. Dupa parerea mea, emai bine cand un hot sustrage un lucru, decat atund candtu iti ascunzi sentimenteie §i ie dai un alt nume. Atunci masimt foarte riiu. Te iubesc mai mult decat orice pe lume,dar tu ai nevoie de dovezi ~i eu nu ~tiu sa ti Ie dau".

Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza, tu m-aiinvatat sa vad ca supararea mea se depune in copi!' lnaintenu intelegeam. Ma simteam ofens ata, cand aflam ca el cere un sfat altcuiva, temandu-se sa VIDa la mine. Erammahnita ~i plangeam, a~a cum plang mamele nefericite care fac totul pentru copil, iar el raspunde binelui eu rau.Acum ~tiu ca erau lacrimi de rautate. Le condamnam pemamele care, in schimbul grijii lor, pretindeau de la copi!sa fie ascultator. Abia acum inteleg ca ~i eu mceam la fei.II invinovateam canu are incredere in mine, de~i in suf1etul meu simteam ca eu eram cauza, dar pana acum nu i-amcerut iertare. Considerandu-ma infailibila, am acumulatinver~unare in suf1etul meu.

Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza, iarta-maca, lasandu-te sa cre~ti, nu mi-am dat seama ca in mine se

128

AZunga raul din tine

::oace dorinta ca el sa-~i recunoasca vinovatia, n-are importanta pentru ce, numai sa se umileasca in fata mea.

larta-ma ca am Iuat iertarea drept umilinta. Acum inteleg de ce, cateodata, l'n loc sa ierte, oamenii spun: "Maibine mol'l" Nu mi-am dat seama ca eu eram cea care tre

buia sa se incline cu respect in fata copilului ~i sa-i cearaiertare pentru ca el voia sa ma invete sa-mi inteleg gre~eliIe. Demult ar fi trebuit sa ma vad in copil ca intr-o oglinda.

Frica mea ca nimeni nu ma iube~te a crescut ~i a devenit rautate ca nu am ce vreau eu - dragostea copiluZui meu.Acum simt cat imi e de sila de mine ~i imi mai gasesc ~iscuze! Merit sa fiu batuta. Sunt totu~i 0 fiinta ingrozitoare,de~i privit din afara sunt a~a de draguta ~i buna. Cerule,acum imi tom cenu~a in cap! Rautatea creseuta din umilinte se intoarce ea un vulcan ilnpotriva orieui, bine ea mi-amurmarit gandul ~i am inteles ca asta a fost 0 rautate chiarimpotriva mea. E destul ca eineva sa se afle in preajmamea, ca imediat ~i vad in el un po sibil ofens ator - pentruea de regula nu ne analizam gandurile. Draga rautate copi- '"ZuZmeu nu ma iube§te, ttl vezi dte gre~eli am facut ~i veziea am ineeput sa inteleg cate ceva. Acum tu poti sa ineepisa te miqorezi ~i sa ma la~i.

Corpule drag, iarta-ma pentru rautatea copilul meu numa iube~te, ti-am mcut atata rau. lnainte eram nervoasa ~inu intelegeam ca atlta timp cat rautatea asta sta in mine,copilul meu nu va putea sa vina de buna voie ~i cu curajspre mine. Am fost pentru el ca un du~man a carui armaera rautatea. Daca el ar fi avut curaj ~i ar fi venit spre mine,cum a~ mai fi putut eu sa-mi dau seama de rautatea mea?N-am ~tiut sa 0 eliberez, pentru ca aveam nevoie de leetiael.

129

Luule Viilma

Cat imi e de greu sa recunosc. Toata fiin!a mea se revolta. Simt cum corpul meu e gata sa se lase injos, cum selasa sacul de pe umeri, ~i sa-mi spuna la revedere. Ce binear fi fostca altcineva sa fi facut asta, pentru mine, dar simt,draga corpule di tu socote~ti altfe1 dedt mintea meaproasta. Am trait sa ma supar ~i pe mintea mea. lnainte a~fi invinova!it guvemul ~i vremurile grele pentru situa!iamea ~colara, dar acum ~tiu ca tu, draga corpule, in permanen!a m-ai inva!at spiritual, dar eu nu am fost serioasa ~iam chiulit de la lee!ii.

Draga rautate, i!i mul!Umesc pentru lectia pecare miai dat-o!

9vleditatia a treia,

Va dor picioarele ~i din dnd in dnd vi se umfla. Seintampla sa merge!i mult sau sa va invfuii!i prin casa, mrasa sta!i 0 secunda, uitand de picioare. Cateodata, de~i nua!i mers mult, deja va ard talpile ~i degetele de la picioare,de parca a!i avea bataturi. Nu exista nki 0 logical

Sa revenim la ziua dumneavoastra de ieri ~i sa inceream sa ne amintim cum a fost.

Mergea!i !inand in suflet rautatea ca nimic nu este a.Jacum vreau eu. Sa 0 iertam.

Draga rautate nimic nu este a.Jacum vreau eu!Te-am crescut in permanenta, am strans in mine multe

rauta!i de "de ee", rara sa-mi dau seama ea asta este 0 rautate. Cand merg ~i incep sa ma doara picioarele, ma gfmdesc la gandurile mele rele de dinainte ~i la urmarile lor ~i,suparata, incep sa caut vinova!i.

De ce drumul e numai gropi? De ce fac a~tia incal!amintea a~a de stramta? Nu ma gandesc ca pantofii pe care

130


Ii port s-ar putea sa ma mai roada caJeodata. Si ce sa maivorbesc ca ar trebui sa trag ~i ni~te concluzii. Pe urma, mabalacaresc in gand ca ar fi trebuit sa iau autobuzul. eu ma~ina cutreieri lumea, ei ce-i pasa! Uit ca am ~i eu ma~ina,dar nu rise sa gonese cu viteza pe strazi inguste ~i in locurile intens populate, Ca mer suI pe jos este bun pentru sanatate, nici ca ma mai gandesc.

Eu caut vinovati ca sa-mi justific proasta mea dispozitie. Imi aduc aminte ca de fiecare data, cand vreau ~i eu sama mai antrenez 1a condus, sotul meu ia el ma~ina. Nicinu-mi trece prin cap cael ar putea sa aiba treburi mai importante ca ale mele. Am un singur gand in capul meu sotul trebuie sa-~i respecte sotia. Ca ~i sotia trebuie sa-~irespecte sotul - la asta nu ma mai gandesc. In momentulacesta nu am nimic in cap in afara de proasta mea dispozitie.

Eu vreau sa fac bine, nu? Si am de facut lueruri bune.Mi-am planificat atatea pentru astazi ~i totul numai pentrufamilie, dar mi-e cIar ca n-o sa reu~esc sa Ie fac pe toate.Sa ma gandesc ca nu merita sa ma crispez tara rost - astanu. Eu vreau ca totuI sa fie bine, drumurile sa fie bune,cizmarii sa faca numai incaltaminte buna, ca cine vrea sainvete sa conduca ma~ina, sa 0 poata face imediat. Am atatea dorinte bune!

Imi raman in memorie intamplari, nu ganduri, ele n-aumare importanta, aproape deloc. Abia acum am intelestoate acestea, datorita tie, rautate ca nimic nu este a~a cumvreau eu. Datorita durerii care imi arde talpile, prin care tum-ai facut sa gandesc, pot sa recunosc ca ar fi fost mai bine sa stau aeasa ~i sa citese eu placere un roman de dragoste, deeM sa plee dupa treburi. Ele trebuie facute ~i imiadue bucurie dupa ee sunt rez01vate, dar eu a~ prefera sa se

131

Luule Viilma

rezolve singure. A~ fi putut sa-l pun pe solUl meu sau peeopii sa Ie faea, dar ~tiu eu ee 0 sa iasa? Ei nu au gust eamine, nici nu gandese logic. Cat pot sa fie oamenii depro~ti!

Iertati-ma dragii mei, di de necaz am Inceput sa va insult.

Ma irita dnd sotul meu vine de la mundi obosit.Drase barbatii slabi. De~i am incercat sa inteleg ce fel demundi grea 0 avea, tot n-am inte1es. Este ingrozitor degreu sa-i vorbe~ti faxa sa-l ironizezi. Tu~esc ca sa-mi dregglasul ~i imi devin mie insami nesuferita din cauza vociimele false. De ce sa nu-mi spun direct parerea? Ma tern sanu ne certam. in realitate inte1eg insa dl nu a~ proceda bine. Nu vreau sa-1 ranesc ~i mi-e lehamite. Seara dnd imispal picioarele~ ma mir din ce in ce mai des ca imi sunt a~ade umflate.

N-arn ~tiut ca, pre cum boala de gat, ~i umflatu1 picioarelor se produce din cauza repro~uri1or tacite faeute sotuJuiin legatura eu problemele gospodare~ti care, dupa parereamea, sunt u~or de rezolvat. Dar cum de nu-mi dau la iuteala seama ca a repara un aeoperi~ iti ia mai mult timp dedtdirpitul unul ciomp? Vai, ce buna sunt, n-am ce spune. Bao iau la fuga ca la incendiu, ba stau degeaba, dar defecteleIe vad doar la altii.

in loc sa port 0 incaltaminte eomoda, rni-am pus pantofi eu toe, fiindea am vrut sa arat mai bine. Vreau sa fiurespeetata. Nu sunt eon~tienta di alergatura aeeasta faranicio noima are drept cauza frica - nimeni nu ma iube.;te.Acum ma rod pantofii din eauza VTernii,care pardi e facuta contra mea. De ce azi, inadins nu bate vantul, de ee chiar azi arde soarele? leri, nu ~tiu de ce, pardi a batut vantul... Dar ea ieri din cauza vantului mi s-a stricat eoafura,

132


astazi nu-mi mai aduc aminte. ~i daca imi aduc, nu e, dupaparerea mea, pentru di eu sunt posadi. Eu vreau ea ieri safi fast soare ~i astlizi vant.

Tot rasucindu-ma, in eunlnd a sa ineep sa vad numairaul, dar nu ma gandese la asta. Sa ne imaginam ea vineSpre mine un am mj:elept ~i spune: "De ce ifi faci singurarau? Gande~te coreet! RauJatea ta contra problemelorgospodare~ti iese din tine ca ni~te bule ,Ji ia forma biitaturiZor, pentru ca tu eel pufin sa nu mat incurci ,Jimat multifele diverselor rautafi legate de mersul pe jos. COl:uul taute ajuta, in limitele posibilitafilor lui, sa rezolvi situa{ia cateva zile nu vei putea sa mergi din cauza rosiiturilor laptcioare. 1ft dCiposibilitatea sa cugefi ~t sa tragi ni§te concluzii. Day dadi tu 0 sa te incalfi cu altceva, znsa vei continua sa strangi in tine aceea~i r(jutate, corpul te va ajutasa-Ji scrantqti pieiorul. Si atunci 0 sa ai timp sa cugeti".

Se pare ca Slma rational, dar mie nu mi s-a intamplatsa aud a§a ceva. De ce rjmeni nu m-a invatat treaba aceasta? De ce la vremea respectiva nu mi s-a spus la ~coala? Iise face diu, nu altceva. Cum adica sa 0 iau de la capat lavarsta asta? Ce nedreptate monstruoasa! Totdeauna am zisca toml este alandala.

Draga rautate totul imi iese alifel decat vreau eu! larta-ma ca inainte n-am ~tiut, ll-am putut ~i n-am vrut sagaudesc corect ~i te-am Hisat sa cre~ti pana intr-acolo, incat nu vad ill IUIne dedt rau1. ~i chiar daca vad bine1e, dincauza rautatii mele, in mintea mea el llU e intotdeauna atatde bun cum este, de fapt, in realitate. Acum ~tiu ca, cineprive~te lumea eu bucuria curata ~i sincera a unui copil,acela 1ivede frumuse!ea.

Gfu1dind ~i rationand in felul acesta am ajuns acasa.Observ deodata ca picioarele nu ma mai dor, pantofii nu

133

Luule Viilma

ma mai rod ~i saco~a nu-mi mai rupe mana. Am 0 dispozitie buna de la mersul pe jos, de la cumparaturi ~i de la faptul ca am 0 zi intreaga in fata mea.

Simt pe nea~teptate ca, daca inainte bombaneam cuplacere, provocand incon~tient a situarie in care puteammacar sa-mi vars rautatea pe cine va, acum, cu aceea~i placere, a~ indlta aceea~i pantofi ~i a~ face tot acela~i drum,cu aceea~i saco~a grea. Vreau sa ma conving ca iertarearautatii nimic nu este aja cum weau eu este a realitate. Picioare1e mele imi dovedesc ca este a~a. $i imi face placerefaptul ca, daca inainte eram agresiva in dorinta mea, acumagresivitatea este inlocuita de bucurie.

I-am povestit toate acestea unei femei care ma ascultaprivind injos. Cand am terminat, a ridicat ochii. Privirea iiscanteia. lncet, mi-a spus emotionata: "AluZtumesc". Atatde mult a acaparat-o discursul meu, incat nu am observatca ne-am mutat din ieri in azi.

Daca ati remarcat, in timp ce meditati ati ~i simtit u~urare, libertate ~i bucurie. Acum, Iuati de exemplu, un ziar~i cititi rubrica unde se critic a ceva. Urmariti-va gandurile~i reactia. 0 sa observati ca va raportati la lume cu infinitmai multa intelegere - mai calm ~i mai cuminte. Ati pa~itpe calea cunoa~terii adevaratelor valori ale vietii. Straduiti-va sa nu padisiti acest drum.

Oricine poate sa se ocupe cu astfel de cugetari in timpce merge, cand se duce undeva.

134


Despre a primi ~idespre neputinfii

E 0 vara calduroasa. Oamenilor Ii se umfla picioarelede la mefS ~i ei cred dl. e de la caldura ~i de la sedentarism.Umflarea mainilor ~i a fetei sare mai putin in ochi. Picioarele se umfla ritmic - seara ~i dirnineata.

Edemul (umfIarea) inseamna oprirea circulatiei lichidului din corp. E1 indica stagnarea lichidului excedentar ~iinutil ~i vrea sa ne spuna ceva, dar noi nu intelegem.

Nou nascutii au in corp 70% apa.Maturii - 62%.

in sange exista 84% apa.Corpul omului ramane sanatos atata timp cat emotiile

~isentimentele sunt in echilibru. Pe masura ce stresurile seadancesc, in organism se acumuleaza un reziduu - zgura,iar cantitatea de lichid care circula liber scade. Aceasta

demonstreaza scaderea capacitaW de purificare a corpului.A~a se produce imbatriillirea. imbatrane~te eel care "suge"in el stresurile. Un copU se poate extenua atat de tare, incatsa para un b~Hrandecrepit.

Apa circula in compozitia sangelui ~i a limfei. Pentruca trupul sa traiasca ~i sa fie sanatos, compoziria sangelui~i a limfei trebuie sa nu inregistreze modific3.ri mari.Acumularea de zgura face ca sangele ~i limfa sa devinamai groase. 0 cantitate suplimentara de apa salveaza omulde la moarte. Apa subtiaza zgura ~i acum stresurile se potacumula din nou; apa pentru diluarea zgurii se gase~te mtotdeauna. In felul acesta corpul capata 0 greutate excedentara.

Acesta este semnalul pe care 11da corpul. E1 ~tie sadea de ~tire ca are nevoie de ajutor.

135

Luule v'tilma

Dadi omul nu intelege ca stresurile trebuie eliberatepentru ca zgqra sa iasa afara, el va avea parte de 0 lectiemai dureroasa. Odata cu cre9terea cantitatii de zgura,aceasta se intare9te, formand ghemotoace gelatinoase insange ~iin limm.

Cele care se gasesc in sange se numesc trombi. Marirea ganglionilor limfatici este cunoscuta de noi toti din experienta.

Cand trombul astupa vasul de sange, celula ramane mra hrana 9i moare. Acest lucru este periculos pentru viata.

Ciind se infunda un vas limfatic, substantele rezidualedin activitatea celulei nu pot sa iasa afara din corp 9i seaduna in canalele limfatice 9i in ganglioni, care, prin marirea lor 9i prin durere, dau semnalul ca rautatea trebuie eliberata. Acest senmal ne spune ca inca se mai poate primiajutor.

Sangele hrane9te, iar limfa curata. Atllandoua sunt vi-tal de necesare.

Sangele simbolizeaza femeia.Limfa simbolizeaza barbatul.Sanatatea simbolizeaza iubirea,Omul modem ia drept iubire valorile materiale 9i adu

na in el rautate, deoarece bogatii1e nu pot suphni absentadin suflet a iubirii. Dadi omul ar avea sujiciente bunurimateriale, nu ar mai avea stresuri. Din pikate, pofta vinemancand 9i lacomia omeneasca nu se va potoh. Pentru aevita acest lucru, trebuie sdipat de lacomie.

Partea materiala a vietii este asigurata de birrbat. EI arrealiza mult mai mult, dacii ar avea forta vointei. Forta vo-, , ,intei, fiind sensul vietii, adicii iubire, se afla in inima femell.

136


Fiind creata de Dumnezeu ca partea care da, femeiamoderna dore~te insa sa primeasca din ce in ce mai multo

Cercullogic al vietii se inchide.Edemul indica i'mbolnavirea limfei. Cauza 0 constituie

rautatea femeii pe neputinta barbatului. Aceasta situatie .este mult mai grava ~imai periculoasa decat ar putea pareala prima vedere. Noi apaqinem umanitatii ~i pmtam in noi~i stresurile ei. Rautatea sexului feminin pe neputinta barbatului pleaea din sfera eeonomicului. Dar ~i ea distrugesexualitatea maseulina. Distrugerea se petreee pe fonduldominarii barbatului de catre feme ie, ironizarea so!Ului ~ia capaeitatilor lui mentale ~i alte umilinte. In final suferasotul, dar ~i mai tare sufera sotia ~i cel mai mult sufera copiluI.

Edemul ineepe de regula de la picioare, ceea ce demonstreaza 0 ra.utate exagerata contra neputintei economice ~i sexuale a barbatului. Daca soria percepe sexul ~i iubirea ea fiind doua lucruri deosebite ~i incepe sa se inraiascapentru ca sotul este atat de neghiob ca nici macar sa iubeasca nu ~tie, ea se va umfla la fata ~i la maini. Daca incepe sa-i repro~eze sotu1ui aeest lucru, umflaturile vcr fi latrunchi. La tot pasul numai exagerari ~i ea se umfla din eein ce mai tare.

Doamnelor! Cand veti incepe sa va eliberati de aceststres, veti intelege d.t de mult 11stingheriti pe so!U1dumneavoastra ~i 11faceti sa se ocupe de lucruri marunte, inloe sa se oeupe de treburi impOltante, barbate~ti, ea apoi,tot dumneavoastra, sa-1 criticati. Ce folos ca pe urma Incepeti sa-l consolati ca 0 mama, mangaindu-l pe cap, ~i sa vamu~cati limba sa nu-l mai suparati din nou! Tainuindu-va.ill suflet dezamagirea, 11stingheriti ~i mai tare.

137

Luule Viilma

Prin gandurile sale rele, solia provoaca din ce in cemai multe insuccese sotului ei. La fiecare nou insuccesgande~te in sinea ei: " Vai, ce blegi mai sunt ~i barba{ii a~tia ". SOlia Ii submineaza solului inerederea in eI. E1 nu vamai indriizni sa intreprinda nimie important ~i intre timpdispretul ei va ere~te. Ea i~i va identifiea sotul eu toti reprezentantii sexului maseulin ~i seara, agitandu-se prin casa eu pieioarele umflate, treeand peste durerea din artieulatii, il va bodogani: "Tie ce-fi paso. Tu e~ti sanatos. A~ fialergat ~i eu, ca doar munca nu te omoara, dar eu suntbolnava" .

. Uitati-va la oamenii batrani, atat femei cat ~i barbali,cum bantuie incoace ~i incolo blestemandu-~i continuu viata. Se blestema ~i pe ei ~i picioarele lor bolnave, rura sainteleaga ca rautatea pe locul bolnav abia ca intensifieaboala. Ei toti au edeme dureroase 1a picioare ~iele se 'vadcu oc:hiulliber.

Daca un barbat tanar incepe sa se ponegreasca pentruneputinta sa ~i in felul acesta, la rautatea sexului femininpe neputinla barbalilor - pe care 0 are de la mama sa -, vamai adauga ~i propria rautate ca nu a reu~it sa faca ceea cese dorea de la el, 'lor aparea nu edeme, ci direct cancerulvaselor limfatice. Pentru ca cine este diu eu sine, i~i dore~te rauI. Dispretul tanarului fata de el insu~i, provocat deneputinla, va avea aceea~i influen!a.

eel care se va compocta eu un dispret trufa~ fata deignoranta barbatilor ~i neputinta lor profesionala, se vaalege eu 0 marire cronica a ganglionilor in zona capului ~ia gatului. Mai ales atunei dnd simte ea nu este indeajunsde apreeiat sau ea genialitatea lui a trecut neobservata..

Edemul este earacteristic mai ales pentru sexul feminino Barbatii nu pot sa-~i lina mult in ei sentimentele.

138


Acum vreo douazeci de ani un stimat profesor cu 0 varstaapreciabila ~i eu 0 mare experienta practica mi-a spus:"Stiu multe lucruri de~tepteJ dar nu $tiu de ce pe femei Iedoare capul.tara nici un motiv $ide ce Ii se umfla picioarele. Daca dumneavoastra, stimata colega, veti descoperiacest lucru, sa-mi spunefi $i mie". Aeum a$ putea sa-ispun, dar dansul nu mai este printre noi.

La fel stau lucrurile ~i eu imbolnavirea vaselor de san-ge.

Arterele se coreleaza simbolie ell fcmeHe.

Venele se coreleaza simbolie ell barbafii.

fu'iere1e sunt bolnave mai frecvent la barbati, iar veneIe la femei.

Dadi barbatul se infurie ca femeile i~i baga mereu nasuI in chestiuni economice ~i nu ~tiu nimic, ci doar comandrc, dau ordine, deranjeaza ~i strica totul, femeile 11VOl'

sacai ~i de acum incolo. ~i cum ar puteael sa se infurie pefemei altfe1 decat sa se aleaga. ell imbolnavirea arterelor?Daca va mai lileepe :,;isa se ocarasea pentru prostia lui,pentru la~itate ~i neputinta, se va alege $i eu 0 cangrena.

Daca barbatul considera sincer ca partea economica avietii intra in obligatia sa, dar nn ~tie sa se elibereze despaime 91va fi in permanenta ingrijorat din cauza bugetului familial, venele lui se vcr dilata. Daca barbatul este cople§it de dorinra razboinica de a zdrobi, de a rezolva treburile ell ajutorul pumnu1ui, de a-~i demonstra esenta 1uimasculina, punand-o pe femeie la locuI ei, pe pie1ea Iuivor aparea ulceratii.

Ulceraria trofica este ca 0 leava de evacuare ce iesedin rezervorul rautarii. Prin ulceralia pielii iese afara rauta-

139

Luule Viilma

tea nimicitoare care pune viara in pericol. Dadi rautatea nueste eliberata, ulceratia nu se vindeca. Daea se trece la regim vegetarian, se va vindeca, dar pentm scurta vreme.Dar, daca omul nu va invata sa se raporteze coreet la treburile economice, rautatea va intrece regimul vegetarian.Femeia care aduna in ea probleme economice aducatoarede rautate va avea ~i ea venele dilatate. Daca, in plus, se vasupiira ~i pentm problemele economice ale sotului sau alebiirbatilor in general, venele ei se 'lor $i illiflama. Daca TIU, Q -

trage concluziile necesare ~i problema se adiince~te, i se'lor irrflama ~i venele profunde. Cu cat rautatea este maimare, cu atiit inflama!ia este mai puternica.

Daca, din motive economice, femeia se supma sincerpe ea insa~i ~i pe sexul feminin, va aparea 0 ipl1arnatie aarterelor. Cangrena apare mai rar la fenlei, deoarece vino~vatl pentm problemele economice se socotesc nu pe de, cipe barbati. Femeia rnoderna dorqte sa conduca barbatii ~ieconomia. Cea care ocupa un post de conducere in sferaeconomicului va provoca Intotdeauna rautate la subaltemjiei. Este 0 reactie incon~tienti11a nerespectarea legilor nattlrii. Daca subalternii ei nu vor invata sa giindeasca emect,arterele lor se vor imbolnavi.

Iertati-va rautatile legate de probleme econolI1jce. Eleau venit ca sa va invete di numai iubirea ~i lini:?tea sufleteasca pot sa va adudi implinirea dorintelor. Rautatea - niciodata.

Daca femeia va cere iertare sincer, din tf)t sufletul,rautatii sale pe neputinta sexului masculin, ea va simti cumincepe 0 u~oara picurare in picioare - in esenta este circulatia energiei care se ridica in valuri pana in cre~tetul capuluL lnima incepe sa bata accelerat. Functionarea mai rapida a rinichilor va duce la golirea mai deasa a vezicii urina-

140

Alunga diul din tine

reo Apoi, acela~i val se va urea in sus pe oase. Ele vor incepe sa doara. In acest fe1 se mi~ca rautatea pe neputintasexului masculin, pentm a se putea elibera.

Daca barbatul V8. cere iertare rautatii lui pe neputintaeconomidi a sexului feminin, corpul Iui va raspunde prinpulsatia arterelor in tot corpuL Senzalia. de caldura ~i deu~urare este semnul ca eliberarea s-a produs.

Poate sa fnvinuiasdi pe altul de neputinfa doar cel care este amator de cr:lqtig. Unui om generos niei nu-i va trece pnn cap a~a ceva.

Chiar daca amatoml de ca~tig nu se gande~te la gre~elile sale, din cauza setei lui de a ca~tiga, va aparea in el uninexplicabil sentiment de vinovatie. Sentimenttll de vinovatie ~i acuzatiile aduse altora, avand sediul in inima, provoaea incetinirea circulatiei sanguine ~i respectiv edeme inlocul uncle se aHa stresul.

Setea de a ca~tiga este un stres viclean. De~i, de cand elumea, aceasta sete e socotita 0 trasatura de caracter ru~inoasii pentm om, ea, in contrapondere, ~i-a complicatesenta pertlda pentm ca noi sa invatam. Chiar ~i eel maimodest om poate sa se justifice spunand: '.'N-am oJi eu oaredreptul sa primesc un astfel de jleac, ia utte fa altif ". Dacael nu §tiemaiintiisa.dea.mcinu va primL Cat ai dat ~icat ai prD.'1uteste 0 no!iune relativa ca marime, dar datultrebuie sa preceadii primitnl. In feInl acesta omul devine,inainte de toate, bogat spiritual ~i abia apoi - material.

Oriee om se vede pe el in celalalt. eu cat defectul taueste mai mare, ell atat mai evident W sare in oehi parteanegativa a celuilalt. La un om care ili seamana, niei nu ob-

141

Luule Viilma

servi defectele sau Ie vezi mai mici, pentru ca e~ti inteIegator.

Un ta1har nu se va grabi sa acuze un alt talhar.Un om binevoitor se straduiqte sa dezvinovateasca pe

un alt binevoitor, chiar dad ace1a s-a murdarit vizibi1 cu 0fapta necinstita.

Scapati de orice gand rau despre aitu1 - e1 se refera 1adumneavoastra. Scapati ~i de refuzu1, de lipsa de dorintade a vedea raui care se ascunde in umbra binelui aparent.Tdiind Intr-Th'1mediu in aparenta prosper, trebuie sa fiiprost sa nu simti cum tensiunea nev8.zuta cre~te pana lastare a de explozie. Cum se va manifesta explozia - printro tumoare pe suprafata corpului sau prin distrugerea corpului - asta depinde de nuanta acumuHirii de rautate.

Daca un astfe1 de protest inabu~it al unor mari mase deoameni ta~ne~te in afara, acest lucru se va exprima, precum 0 ulceratie pe fata Pamantu1ui, sub forma unor calamita.ti naturale sau a unui focar de razboi care nu vor lnceta pana cand rautatea nu se va elibera. Cu raul vizibil nune obi~nuim. Dar cu binele vizibil ne obi~nuim pana intraco1o, incat uitam complet de rau. $i daca, dintr-odata, ceva san cineva vrea sa se elibereze, va fi ca un tunet pe cersenin. Acela~i 1ucru se intamp1a ~i in situatiile opuse, c§,ndasupra omu1ui are lac un atac in seop de profit, iar el elipe~te din ochi ne~tiutor ca un copil naiv care nici m8.car nubanuieste ca ar exista un pericol deom-ece ei se rasfata in, ~ ,razele binelui vizibiL Totu1 trebuie vazut 1..'1 ansamblu1 sau.

Osul reprezinta simboIic barbatuI.Tesutul moale - femeia.

142


Ficatul, splina ~i maduva osoasa sunt organe care fabrica sange. Natura a creat oase1e goale pe qinauntm pentm ca sa protejeze maduva care produce sange1e ce hrane~te corpul. Ficatul ~i splina sunt protejate de coaste. Lafel ~i barbatul a fost creat pentm a apara iubirea. El a fostcreat pentm a proteja femeia.

Cand barbatul este furios, rautatea ii rupe oasele ~ifemeia ramane fara aparare.

Dorinta femeii de a domina barbatul stimuleaza producerea de sange ~i cu cat dorinta ei este mai mare cu atatmai grea este suferinta organelor care fabrica sange.

Cre~terea anormala a numarului de hematii inseamnaun atac du~manos al mamei ~i al sotiei asupra barbatilor.

Crqterea anormala a numarului de leucocite inseamnasupunerea mamei ~i sotiei fata de barbatii care au trecut laatac. De~i, simbolic, sangele este femeie, el are douaparti - partea feminina a sangelui este reprezentata de hematii, iar partea masculina - de leucocite. Nu mai insist cuamanunte asupra saugelui, tema tratarii bolilor de sangepoate face subiectul unei alte carti.

Anemia apare la eel care 11considera rau pe capul familiei. Daca mama considera ca sotul ei este un cap defamilie rau, copilul va avea anemie. Dacii femeia i~i cre~tecapilul lara tata ~i spune cii viata care 0 hrane~te este rea,abligatoriu capilul va avea anemie. Sangele copilului i~iinrautate9te calitatea atunci cand mama se considera neajutorata ~i nepriceputa ~i i9i extenueaza copilul cu tanguiri pe aceasta tema.

Repet inca 0 data: tipic 9i caracteristic pentru comportamentul unui om ros de setea de ca~tig este faptuI ca eIInvinuie~te pe aItul de neputintiL El insu9i vrea sa primeasca, nu da nimic altuia, in schimb 11invinuie~te.

143

Luule Viilma

Spaima ca nimeni nu ma iube§te este principala spaima a omenirii orientata spre a primi, a ob!ine. Ce anumedore~te sa obtina? Pai, acela~i lucru tara de care nimeni,nicaieri ~inicicand nu poate trai - iubirea.

Cel orbit de setea de a ca~tiga nu vede cerinta de bazaa traiului omenesc - necesitatea de a da. Spaima ca nimeninu are nevoie de iubirea mea, iubirea imi este respinsa este spaima cea mai mare, dar omul lacom 0 are numaiatunci cand i~i pierde bogatia. De regula, el abia atuncidescopera ce este cu adevarat valoros pentru el - omul dealaturi.

Spaima ca nimeni nu are nevoie de iubirea mea estestresul celor care dau. Nimeni nu este doar datator sau

doar primitor. Dar, daca lasati ca setea de ca~tig sa ia amploare, ea va capata 0 asemenea putere, incat nu yeti maiavea nimic in afara de bani ~i ceea ee se obtine eu bani.Puteti sa va simtiti chiar fericit ca v-ati dat iubirea pe bani,dar ca in orice exagerare binele se intoarce in diu.

Daca acum va veti gandi la dumneavoastra ~i yetisimti ca aveti ambele spaime, asta inseamna ca setea deca~tig ~i generozitatea dUlllileavoastra se intrec intre elesau chiar se lupta. Care dintre ele prevaleaza in acel moment va arata pe care dintre ele 0 simtiti.

Datul ~i primitul pot fi chiar confundate la 0 examinare superficiala. Daca dati sau daruiti ceva ~i a~teptati inschimb recuno~tinta sau daca va uitati la ce se face cu cadoul dUlThleavoastra ~i considerati ca nu e ce trebuie ~i maifaceti ~i comentarii - asta este tot sete de ca~tig. Inseamnaca l-a!i dat ca sa fiti iubit, respectat, sa vi se acorde atentie.Ati dori sa dati tot mai mult, dar pentru a da mai mult, trebuie sa primiti mai mull. Va in.furiati pe eel care nu da, ca-

144


re nu permite, care nu rezolva, pe eel care vi se pare a fi unobstacolin realizarea planurilor dumneavoastra.

Dar, dorinta de a capata iubire 11poate face pe om saatenteze la prosperitatea altcuiva. Cine cade in curs a - estehot, cine nu - e om cinstit. Spiritul omului vede insa ~i ~tietot, inclusiv gandurile, ~i asta se exteriorizeaza pe corp. inpopor se spune: "Dumnezeu vede .}i pedepse.}te ". Omenirea pacatoasa vede in toate 0 pedeapsa.

Setea de a ca~tiga 11facepe am zgarcit ~i avid. Pretentia de a merita iubirea duce la irosirea binelui acumulat.Corpul incearca sa ne invete safim echilibrati. Dad. recunoa~teli ca problemele dumneavoastra sunt provocate deaceasta sete de ca~tig ~i de ±rica, apoi Ie cereli iertare ea vau linut captiv ~i ca n-ati i?tiut sa intelegeti ce au vmt ele sava invete, ele ar putea sa inceapa sa va paraseasca. Daeavorbiti eu ele de fiecare data ~i cereti iertare corpului pentm ratacirea dumneavoastra, va veni ~i ziua cand va va fimai u~or in suflet. Atunci veti observa ca, oricat ar fi deciudat, nu e nicio ru~ine sa dai mai putin sau chiar deloc.in loc de un buchet de trandafiri, dati un buchet de flori decamp, in loc de cadou - un pupic din toaUi inima. $i nuveli avea nid mustrari de con~tiinta, nici sentimentul depaguba. 0 sa simli!i ca oamenilor din cercul dumneavoastra Ie va fi bine.

Calculul cat am dat ~i cat am primit se face in toate,inclusiv munca, relatiile familiale etc. Cui Ii place munca~i i se dedica, va fi recompensat. Dar cine pretinde pentrumunca lui 0 plata mai mare dedit ar merita, ace1a, din cupiditate, i~i condamna sufletulla suferinte. Rautatea pe unobstacol aDarut in calea inavutirii duce la imbolnavirea

... ,-

partii inferioare a corpului. Cine uita ca nu noi am fostcreati pentm bani, ci banii pentm noi, acelc va considera

145

Luule Viilma

munca un mijloc de profit ~i va fi nevoit sa sufere. A~ fivrut sa ma adresez sotiilor care intentioneaza sa divorteze,dar inca nu au divortat. Imaginati-va ca va trebui sa vadespartiti in momentul acesta. Ce sentiment v-a aparut?Daca ati simtit in suflet 0 durere nemasurata ca deja nu-lmai puteti iubi, pentru ca mai devreme sau mai tarziu el vaapartine altcuiva, inseamna ca ~i in continuare veti fi celcare da. Eliberati-va de spaime ~i atunci va disparea rautatea ~i in familie va fi intelegere, pentru ca in dumneavoastra s-a reaprins dragostea. Atunci fiecare cadou va fi precedat de iubirea care 11va face ~i mai pretios pentru cel care 11prime~te.

Fericirea in casnicie nu depinde de varsta la care te casatore~ti sau a cata oara te casatore~ti. Dadl familia se creeaza pentru a face fericit pe celalalt sau a-I ajuta - va fi fericire. Daca omul se casatore~te mizand pe ajutorul celuilalt, atnnci eel care dore~te sa se casatoreasca va fi lipsitexact de' ceea ce a calculat el ca va obtine. Cine a sperat saprimeasca iubire, va fi lipsit de iubire. Cine a sperat sa capete un sprijin, va fi lipsit de sprijin. Cine a sperat sa facarost de bani, va fi lipsit de bani. Cine a sperat sa aiba de-avalma, va ramane :tara tot.

Unii 'lor sa capete sanatate. Nimeni nu-i poate daomului sanatate, in afara de el insu~i. Sanatatea omului este masura spiritualitatii lui.

Concepand cop ii, parintii viseaza ca ei sa creasca oameni onorabili, dar uHa ca nu este suficient doar sa Ie daruie~ti viata.

Oferirea iubirii este baza vietH. Oferiti iubire in fiecare clipa ~iin fiecare clipa yeti avea ce primi.

146


Dar onorabilii parinti moderni nu ~tiu acest lucru, eiconsidera ca se poate oferi numai material ~i sunt foartenedumeriri de ce copiii lor incep sa distruga ce au facut eieu atata truda. Parintii strang bani - copiii ii arunca in vfmt.ParinW cumpara ma~ina - copiii 0 fac prafln accident.

Bunii parinti au uitat cum tanjeau dupa iubirea ~i

mangaierile parintilor lor ~i, daca iubirea lor era In~elata,incepeau sa se revolte pentru orice. Revolta cre~te ~i devine spirit de contradictie. Copilul nu da doi bani pe ma~ina,ci dimpotriva, vrea sa 0 distruga, fiindca vede ca pentruparinti ea este comoara cea mai pretioasa. Gandul se transforma in fapta ~i, devenind realitate, face ma~ina tandari. Ebine cand el nu se accidenteaza mortal. Daca macar langapatul de suferinta al copilului parinrii ~i-ar recunoaf?te gre~eala, leeria setei de ca~tig ar fi cu asta incheiata. Dar dacEIei vad in copil doar pe vinovatui accidentului f?iplang dupa ma~ina lor, lecria nu se termina.

o pierdere materiala obliga. la recuperarea pagubei.Setea de a ca~tiga te obliga sa te grabe~ti din ce in ce maitare. Un om grabit nu face nidodata eeva temeinic ~i nushnte nido satisfactie. EI nu vede cum au facut ceilaltioarneni, ci cat au aeumulat. Invidia te poate seoate dinmintL Chinuit de problemele proprii, un astfel de am improa~ca cu noroi pe ceilalti, Ie critica fiecare pas ~i in toatevede doar interesul altora.

Eu am fticut incomparabil mai mult §i m-am ales doarcu boala - eonchide eu amaraciune cate cineva la batrane

re. EI n~a observat ea altul a muncit cu drag, el- Cll rautate.Aitul s-a straduit din toate puterile, el - doar ca sa ia fata.

A oferi iubire §i a oferi eu iubire este 0 fentire, aprimi iubire §i a primi tara iubire este 0 nefericire.

147

Luule Viilma

Setea de glorie este tot 0 manifestare a setei de ca~tig.Efecte1e ei sunt cunoscute ~i intelese doar de eei care ausuferit de pe urma gloriei. Cel care intr-o viata anterioara asurerit din cauza gloriei, acum, incon9tient, se va comportaeu prudenta fata de ea. Avand-o, nu va deveni euforic ~i pescara lui de valori ea va ocupa un loc modest.

Grice om are nevoie sa i se acorde atentie, dar dadaceasta necesitate devine mult prea mare, ea poate ucide.De exemplu, moartea subita in prezenta unei mad multimide oarneni poate fi rezultatul unei dorinte, neimplinite inalte conditii, de a fi in centrul atentiei. Acum ea se realizeaza prin moarte.

eu cat gloria este mai mare, ell atat frica de a 0 pierdeeste mai mare. Celebritatile pun de obicei la inima orieecuvant rostit la adresa lor. Astfel, din cauza unei critici, 0persoana cu faima poate sa cada intr-o depresie profunda,iar un adolescent idolatrizat de prieteni poate ridica pumnul asupra celui care n ofenseaz3. ~i chiar 19i poate patanumele eu 0 crima.

Daca gloria nu este din ce In ce mai mare, omul va in- .cerca un sentiment de nemultumire fata de sine ~i fata decellalti. Geniile de la Dumnezeu nn se intereseaza de parerea ahora, se afunda eu totul in muncii ~i de aceea creatialor este libera ~ive~nica. eei care sunt apasati de glode nuIndraznesc sa scape de ea, pentru ca asta ectJvaleaza eu apierde tot Ei nu sunt convin~i de valoarea muncii lor. Eliberali-va, prin iertare, de setea de glorie inlelegeti-i esenta~i veti avea un sentiment de libertate. Iv1uncadumneavoastra va fi Incoronata de glode, iar dumneavoastra va yetismulge din cercul adoratorilor.

148


Indiferent de explicalia pe care am dat-o in cartea meaprecedenta, mi se pune intrebarea: "De ce oamenii eu eQpacitiiti extrasenzoriale nu se infeleg Entreei?" Pai, pentruacel~i lucru pentru care, In general, oamenii nu se Intelegffitre ei. Din dorinta de a-I face pe ceUilalt sa semene cu ti..,

ne ~i,mai mult, - din dorinta de a fi mai bun decat ceilaltLDin pacate viala este 0 continua ga1ceava. Orieum i-amspune noi aeestui hie! care ne impinge sa ne luam la bataie - sete de glorie sau spaima ca nimeni nu mil. iube$te, inesenta este tot setea de a ca~tiga din care cre§te invidia.Exista la copii a zlcala foarte nimerita cu care este gratulateel care te necaje~te: " Cine zice, ala e".

Problema eiviliza!iei - setea de a ca~tiga - provoacadurere. Ori ca e mare, ori di e midi, ea va cre~te, dadi nuva elibera!i de ea. Ineepeti sa discutati euea. Ea a aparutea sa va invete cum sa deveniti damic, dar n-ati Invatat.Cerep.-i ierillre pentru rataeirea dumneavoastra. Cereticorpului iertare pentnl gre~elile meute.

Una din formele de manifestare a setei de a ca~tigaeste srrinteala pe Umimul credi..'ltei. Care credinta.? Indiferentcare. Cand omului i se intuneca mJlltea, SLllgurullucru care

senate din minti este credinta sincera in Dumnezeu.Cellalli zei, mai d,:\Teme sau mai tarziu, mai mult sau maiputin, va. vor suci rnmtea. Daea. omul vrea 5a-i depa§eascape ceilalti 9i considera ca poate face aceasta prin bani, el~la fi chinuit de setea de bani. Daca omul vrea sa se impuna prin foqa, e1 va fi manat de setea de putere a direi maTIifestare exterioara este politica. Daca politicianul va dimane 1n cadrul posibilita}i1or lui pamante~ti reale sau dad'iva 'lrea sa cucereasca lumea, depinde de cat de echilibrateste, daca ascultii de glasul inimii sau daca plute§te in nori,

149

Luule Viilma

considerandu-se trimisul lui Dumnezeu pe pamant, panaintr-o zi cand i~i va rupe gatul.

Daca omul nu are inc1inatii in sfera economica sau nuare darul vorbirii, el i~i va indrepta pa~ii spre 0 secta reIigioasa unde se subliniaza tot timpul ea dad. e~ti eu noi,e~ti mai bun deca.t altii. Dadi aceasta sete de a ea~iga dorinta de a te ridiea deasupra celorlaiti - nu este foarteputernica, omul se multume~te cu dogma ~i eu seeta lui ~ieste satismcut de faptul ca toti membrii sectei sunt maibunl decat aiW. Daca ai casei nu intra in aceasta seeta, eivor incepe sa-i priveasca eu dispret ~i sa-~i dea aere. Nu seimpaca eu gandul ca nu este respectat ~i pretinde ca ceilaltisa se schimbe. Daca dorinta de a domina se transforma in

dorinta de a fi mai presus decat toti, ell~i va aroga dreptulde a actiona in numele Iui Dumnezeu. In arice coltisor al

, 3 ;;

globului pa..'11antesc,printre pacientii sanatoriilor psipjatri-ce pot fi intalniti napoleoni ~i hitleri, ace~ti zei omene§ti,periculo~i pentru societate prin impetuozitatea ~i obsesialor ca pot sa indrepte IlL'11ea.Nma aid i-a adus setea lor dea ca~tiga. Cine ignora cre~terea setei proprii de a ca~tiga,cine nu 0 tine in frau, poate, pe nesimtite, sa illtre intr-oastfel de criza. In acest caz, va ±1 greu sa fie ajutat, pentrudi el nu-~i mai controleaza gandurile. Toata aceasta tulburare sufleteasca este provocata de spaima ca nirneni nu maiube§te, care nki pe departe nu vrea sa ne smiliteasca, civrea sa ne invete sa fim curajo~i, de~tep!i ~i putemici, darnoi respingem invalatLlra ei.

Ideile rupte de viata, chiar dad1 pot fi minunate, dardaca ele trebuie traduse in viata de altii. autorul lor se va, , '

afla pc 0 cale gre~ita. Un om genial, con~tient ca ideile luipar 0 bizarerie pentru ceilalti, - el percepandu-le Insa cafiind reale, - va traduce el insu~i in viata aceste idei §i in

150


aceasta va consta genialitatea lui. Pe astfel de personalitatise bizuie dezvoltarea lumii.

Celor dintre dumneavoastra care aud voci ~i comenzi,interdictii ~i amenintari de osanda, va spun unnatoarele.

Sa ~titi, dragii mei, ca Dumnezeu nu ordona, nu interzice ~i nu ameninta. Dumnezeu este un tata bun care Ii ciafiului sau posibilitatea sa invete ~i libertatea de a folosi corect aceasta posibilitate. Dar daca fiul vrea sa invete prinpropria suferinta, tataJ ii da aceasta posibilitate. Daca incapul dumneavoastra sunt ganduri rele, sunteti precum unfiu rau care atrage a~a-numitele forte intunecate, denumiteadesea necuratul. La nivelul fizic al vietii de zi cu zi, acestea sunt ruda cu prietenii rai carora un om slab Ii se supune~i spera sa capete forla prin faptele sale rele, de~i se temede ele. Un om putemic nu-~i va apropia prieteni rai.

Prietenii rai din partea nevazuta a vietii va supun, maimult sau mai putin, la acelea~i incercari. Dati-Ie un raspuns raspicat. Spuneti ca va intelegeti gre~eala ~i ca va puteti indrepta, eliberandu-va de gandurile rele. Eliberati-va~i de frica, de tot felul de forte inexplicabile ~i de spaimaca Dumnezeu nu mii iube§te. Apoi, spuneti celui care vaderanjeaza sa va lase in pace, pentru ca acum sunteti maide~tept, mai curajos ~i mai puternic ~i, de asemenea sa ~titica nevazutul nu poate influenta in rau pe un om cu sufletulcurat. Multmniti ispititorului pentru ca, cu ajutorullui, atiaflat de energia negativa care s-a adunat in dumneavoastra.Altfel, ati fi fast in ne~tiinta. Nu considerati aceste forte cafiind oarbe ~i ignorante. A~a cum ele v-au aratat esentadumneavoastra rea, pe care ati atras-o ca un magnet, tota~a ele VOl' vedea munca pe care ati depus-o pentru corectarea modului de a gandi. Ele pot sa-~i spuna Dumnezeu

151

Luule Viilma

atata timp cat dumneavoastra nu va yeti infnma ambitia,setea de glorie, dorinta de putere, setea de ca~g etc.

Deprim.aTea pTovocata de oa-meni

Daca am ~ti sa ne eliberam de mah ....urea provoeata deneintelegerea omeneasea, daca am pricepe importanta ei,ne-am elibera de tragicomedia intregii noastre vieti.

"Ego-ul" omenese ere~te odata eu cre~terea niveluluide instructie. Sentimentul propriei derruuta? se transfonnape neobservate in egoism. Sunt insa foarte putini eei caresunt eon~tienti de acest lueru.

Disponibilitatea marita de a te apara fata de parerile §iaprecierile de diverse tipuri, lupta pentm denll1itatea umana, felul deosebit de a-ti demonstra bunele tale intentii ~iintentiile rele ale celorlalti, capaeitatea de a eauta eeva suparator cmar ~i in situatia cea mai favorabila - taate acestea demonstreaza cre~terea "ego-ului". Eu 9i nUllai eu sunteel mai respectabil! In aeeIa~i timp, ace1~i om este mahnitea nu este inteles de ceilalti, ea nu exista ni~te Ielatii simple, umane, ea se destrama rapid unele legaturi de prietenie, disnieii etc.

Un om aflat in impas, care dore~te sL.'1cersa inteleagaviata ~i care dore~te sa-~i indrepte gre~e1ile, de multe orinid nu-~i da seama in ce masurs. ~i-a subordonat trupe;;te~i suflete~te partenerul de viati'i. N e mai vorbind de sclaviaprimitiva, eli~i extenueaza consoarta prm mtrebari ciealitoare despre oriee presupunere a Iui, despre orice oftat.Sentimentul propriu de vinovatie 11face sa n-o scape dinochi, dar nu e eon~tient de asta. Nu e con§tient nki ca, din

152


eauza extenuarii fizice perrnanente, spiritul omului se toce~te. Inainte de arice, are nevoie de odihna.

Se obi~nuie~te sa se spuna "lumea a devenit atat derea". Cel care 0 spune nu intelege ea aeeste cuvinte se refera mtai la el.

Depresia este rautatea inabu~ita de frica.

Ne pu...rtarnell altii eu un sentiment de mahnire ~i numtelegem de ce sa fim obligati sa comumcam. Nu obseryam ca prill bunavointa no astra de fatadii aratam celui ratacit 0 caIe gre~ita, deoarece spre asta ne impinge 0 invidieinexplicabila. Cine se teme mai tare ca minciuna va ie~i lasuprafata, acela va arata drumul bun, de~i tare ar fi ispititsa faca altfel.

Nu mtelege!i de ce siroti!i in partea superioara a spate1ui 0 greutate ~i 0 durere ~i de ce se prind atat de u~or dedumneavoastra boEle infec!ioase? Pentru ca rautatea Inabu~itii de frieti blocheaza partea posterioara a chakrei comunicarii legata de vointii. Deprimarea blocheaza energiaiubirii ~idorinta de a iubi.

Starea de de prim are duce la gripa.

Succesul intr-o treaba depinde foarte mult de ~tiinta dea comunica. Lustrul exterior, un zambet stralucitor ~i mamerele fine sunt in realitate amagitoare, dar sunt considerate un semn de intelectualitate. Eliberati-va de deprimare~i yeti putea sa comunicati substantial ~i eu rezultate bune.Nu va yeti mai scalda mtr-o politete de fatada. Manierelefandosite nu va vor mai mta. Comportamentul dumneavoastra poate sa ramana acela~i, dar mintea dumneavoastra,

153

Luule Viilma

treaza ~i eritica, nu se va mai lasa imbrobodita. Calduradumneavoastra sufleteasea ~i mu~catura dura, dibace aeonloeutorului dumneavoastra, determinata de setea lui dea ca~tiga, nu vor mai putea sa faca jonctiune. Fieeare esteliber sa aleaga.

Cine alege iubirea, va avea mai tarziu ~i indestulare.Cine alege setea de ca~tig, va fi lipsit de iubire.

Cel deprimat are un sentiment de deznadejde ~i inceteaza sa mai ereada in eeva. Sau, in deprimarea lui, ineepesa se infurie pe eei lipsiti de speranta. Si intr-un eaz ~i ineelalalt, urmarea este di, atunci cand fae gripa, se plangeel mai tare de dureri de cap. Ii irita sporovaiala mra. rost,devin nelini~titi, daea nu pot sa-~i spuna ~i ei parerea.

Cine i~i spune parerea, nu va avea dureri de gat ~i delaringe. Dar eine i~i spune parerea {ipand, va suferi de angina din eauza rauta!ii. Febra care insote~te gripa ajutaeorpul sa-~i arda rautatea provoeata de deprimare. Boalainsotita de temperatura este foeul purificator al organismului.

Din an in an viru~ii devin tot mai toxiei, aqiunea lordistrugatoare asupra organismului este din ce in ee mai vizibila, pentru ea deprimarea omenirii devine din ee in eemai deprimanta. Daea aeum zeee ani politiea ii infuria peoarneni din anumite motive, aeum aeeste motive au devenit eu totul altele. Daea aeum zeee ani, de Craciun, pregateam pentru rudele noastre eadomi faeute de noi ~i simteam 0 mare bueurie, acum vrem sa Ie eumparam iubireaprin eadouri scumpe, care sa epateze, pe eare sa Ie cumparam din magazine, dar nu avem bani. In eoncluzie - val degripa de Craciun.

Cu cat depresia este mai profunda ~i mai tara de speranta, eu atat mai grea va fi forma de gripa. Trebuie sa in-

154


telegem ca lumea se va indrepta numai atunci cand noi neyom ocupa de indreptarea modului nostru de gandire. Cinese va elibera de deprimare, nu se va teme nici de nevoi,nici de gripa.

Imaginile de co~mar pe care ni Ie in:tati~eaza spaimaca nimeni nu ma iube~te sunt intr-adevar chemate sa ne invete curajul. Ea nu dore~te nieideeum sa ne sminteasca.Daea nu ~tim sa vedem lumea a~a cum trebuie ~i ne ie~imdin minti, vinovati suntem numai noi. In lac sa fim curajo~i, devenim rai ~i facem rau corpului nostru, dar nu netreee prin cap sa-i cerem iertare pentru prostia noastra.Stirn doar sa eerem ca viata sa se faea mai buna ~i nu veclem ea noi suntem ereatorii ei.

Despre foml purificator

o boala este totdeauna provoeata de ceva. Si daca negandim bine, in spatele aeestui eeva sta totdeauna cineva.Aeeasta este logica gandirii obi~nuite. Dar, la un am cu 0gandire traditional a boala insotita de febra vine eu durere,eu eritem, eu frisoane, cu edem ~i eu secretii.

Durerea este ea un indicator rutier sui-generis; ea vreasa ne directioneze gandurile in matca lor corecta. Intrucatmajoritatea oamenilor au dureri de cap cand fae gripa ~ieatar, prin aeeasta corpul lor vrea sa spuna urmatoarele:"in capul tau se alIa mintea ~i in momentul acesta acoloeste concentrata durerea. Cauta in tine cauza. in cap sunta§ezate gandurile. Prin urmare, tu nu gandeo/ti coreet dinmoment ce cauli cauza in afara ta. Durerea, eritemul, febra, edemul ~i secrefiile sunt semne pentru gasirea cauzei ".

155

Luule Viilma

Voi da 0 serie de coresponden!e simbolice:frunte - judecata,ochi - claritate,urechi - importanta,nas - timiditate

maxilar - maudrie, vanitateDurerea din aceste locuri indica cre~terea critica a tra

saturii de caracter respective. Excesul se transforma totdeauna in rautate.Cu cat ne anam mai departe de ratiune,eu atM egoismul devine mai mare.

Daca omul tine eu fncapaldnare la ideile Iui incorecte,11 vor durea ceafa ~i vertebrele occipitale. Intrucat gasescvinovatul in altii, trebuie sa-i doara ceafa. lncapafdnareaeste 0 trasatura de caracter foarte periculoasa, pe masmace cre~te, ea se transforma ill cruzime.

Lantul de stresuri mcepe la om de la sentimentulde vinovi.itie.

Boala incepe de la invinovatirea altuia.

Fiecare simptom are importanta Iui:durere - rautatea de a cauta vinovap.,eritem (inro~ire) - rautate din gasrrea vinova!ilor,febra - rautatea de a judeca pe v1novatiedem - rautate din exagerare,secretii - rautate din suferinta, ,Cand va descifrati in cuvinte, pentru dumneavoastra,

fiecare rautate In parte ~i dupa ce ati cernt din tot sufletuliertare ~i v-ati eiiberat de ele, veti sim!i ca all transpirat ~ivor apare 1?icelelalte secretii. Deosebit de importanta estetranspiratia, deoarece suprafata pielii este foarte mare ~iatunci, odata ell transpiratia, se scurge ~i 0 cantitate enor-

156

A!ungii rau! din tine

ma de rautate. Febra va sdidea ~i ea in cateva minute ~idumneavoastra va veti insanato~i cu 0 viteza uluitoare.Mu1tumiti corpului dumneavoastra pentru ajutor ~i mu1tumiti-va ~i dumneavoastra pentru ca nu ati considerat inutilsa lucrati asupra gandurilor.

Sa vorbim separat despie cele cinci simptome.

Durerea este sem..'1alulde alarma care ne in~tiinteazaca nu trebuie sa cautam vina la altcineva. Daca durerea ar

aparea la ace la, atunci intr-adevar vina ar fi a lul. Durereava impiedica sa pa~iti pe 0 cale gre~ita.

Va doare, de exemplu capul ~i cautati cauza indispozitiei, dar capul va spune: )}lata cauza - gandirea ta gre.;i-tV)}a.

Eritemul este semaforul care va obliga sa va opriti.Daca, insa, continuati sa merge!i inainte cu indrazneala,aceasta seamana eu 0 victorie care 11poate orbi pe invingator ~i 11duce la necaz. Victoria teorbe~te rapid, daca lupticu raul impotriva raulul. Numai succesul obtinut prin bineiti poate aduce adevarata fericire, dar nu va fi numita victorie pentru di sunt fericite ambele parti.

Dadi, de exemplu, ati observat di frigul nu va face bine, inro~irea pielii va arata care anume loc a suferit. Iml ~irea urechilor arata ca omul nu aude bine, imo~irea ochiI~Ifarata ca omul nu vede bine viata ~.a.m.d.

Febra demonstreaza di daca ati gandit despre un am,chiar fara a-I repro~a, ca el ar fi vinovatul necazului dumneavoastra ~i prin aceasta I-ati condamna rara crutare,aceast~ condamnare ar putea fi mistuita doar de focul temperaturii, daca organismul vrea sa va ajute. EI insa este

157

Luule Viilma

totdeauna pregatit sa va ajute, Cll conditia sa ii dati aceastaposibilitate. 0 gandire corecta este ca ~i cand ati deschideu~a pentru a primi ajutorul sosit la timp. Focullasa pustiuin urma lui pentru ca omul sa poata sa 0 ia de la capat ~i dela capatul cel bun. Cine merge pe calea suferintei trebuiesa treaca prin iadul focului purificator ~i abia atunci sepoate prezenta in fata lui Dumnezeu, dadi nu ~tie sa 0 facaaltfel.

Daca, de exemplu, ati decis ca boala dumneavoastraeste provocata de frig, va va cre~te febra. S-ar putea insaca la mijloc sa fie alt du~man inver~unat.

Edemul arata ca exagerati atunci cand va amintiti desituatiile dnd el v-a provocat durere, ceea ce va face ~i deacum incolo. Edemul va avertizeaza ca exagerand, puteticadea in disperare ~i nu veti mai vedea partea lui buna.

Daca, de exemplu, .sunteti convins ca totdeauna vaimbolnaviti din cauza frigului ~i in general considerati cafrigul este un lucru rau ~i ca oricum lumea se va imbolnavidin cauza lui, in locul unde se afla adevarata cauza va aparea un edem. Cine zice "oricum" se va trezi obligatoriu euunedem.

Secretiile arata di va autocompatimiti ~i va considerati 0 victima, dar nu intelegeti di dumneavoastra va supuneti corpulla suferinta. Strangeti inlauntru tot ce ar trebuisa dati afara, pana apare boala care sa va salveze de propria prostie.

Daca, de exemplu, va curge nasul, aceasta spune camotivul bolii este faptul ca va simtiti jignit. Daca motivular fi frigul, frigului i-ar curge nasul.

158


o rautate mai midi atrage dupa sine 0 suferinta maimica. Atata timp cat corpul este capabil sa ne ajute printro boaUi insotita de febra, el 0 ~i face. Daca s-ar acumula 0rautate puternica, focul s-ar intensifica, dar s-ar depa~ipragul de suportabilitate al corpului urnan. Atata timp catomul i~i va pastra sinceritatea copilareasca ~i cinstea fatade el insu~i ~i i~i va recunoa~te gre~elile proprii, ii va sariin ajutor 0 boala insotita de febra. Dar cine persista in incapatanare ~i spune ca el are dreptate, va atrage asupra sao incercare sub forma unei boli grave.

Nu va purtati cu ma fata de 0 boala! Iubiti-o, ea a venit sa va ajute. Boala este mentorul durnneavoastra. Dacaganditi corect, puteti boli de gripa cateva ore ~i puteti chiarsa deveniti imun la acest virus.

De ce orice inflamatie, chiar ~iun guturai, dureaza eelputin 0 saptamana, adica ~apte zile? Pentru ca ea ii daomului cate 0 zi pentru a-~i analiza gre~elile la nivelul fiecarei chakre.

Indiferent unde se afla focarul bolii, inflamatia este intotdeauna 0 imbolnavire a intregului corp. 0 inflamatie incepe de la un organ ~i se extinde la nivelul intregului corp,iar alta incepe la nivelul corpului ~i apoi se coneentreazaintr-un organ. In acest caz, doetorii spun ca a aparut 0complicatie. De exemplu, gripa a dat complicatii la rinichisau la creier. In realitate, in primul caz, omul nu a ~tiut,chiar in cursul bolii, sa se elibereze de starea de deprimareprovocata de spaime, iar in al doilea caz - nu a ~tiut sa seelibereze de starea de deprimare provocata de planurilee~uate. in ambele cazuri, boala ii mai acorda timp sa inteleaga ca ea nu este un rau §i ca omul se imbolnave~te pentm ca nu ~tie sa ga.n.deasca.

159

Luule Viilma

Exista momente cand ne pierdem orice interes ~i amvrea sa ne varam undeva unde sa fim singuri cu noi in~ine.In spatele aeestei situatii se ascunde necesitatea de a incepe sa eugetam. In aeest eaz, 0 boala insotita de febra ne-arputea intr-un fel justifiea in fata oamenilor. Ea esteun ajutor. Alta data, aeumularea de stresuri se transforma intr-oavalan~a ~i omul nu gasqte 0 cale de ie~ire. Atunei febra,prin foeul ei purifieator, 11ajuta sa-~i pregateasea terenulpentru a lua startul. Ii da posibilitatea sa ia totul de la eapat~i noul ineeput sa fie coreet.

Ar fi mai coreet:

- nu sa curatam, ci sa ne curatam, adidi- nu sa schimbam, ci sa ne schimbiim.Indiferent de obiect, sehimbarea este totdeauna 0 situ

atie fortata, impusa, in timp ee schimbarea de sine este libertate.

Vin la mine la cabinet oarneni care imi povestesc casorul sau sotia au ascultat de invatatu.rile me1e ~i acum sepoate trai mai u~or cu ei. "Ce ar mai ji trebuit sa fac? " ma intreaba unii. "Acum trebuie sa va schimbafi ~i dumneavoastra. Ce s-a schimbat la eZ este fticut de el insu~i,nu considera{i ca este merituZ dumneavoastra. Numai inacest feZ pute{i sa conta{i pe un rezultat stabil" - Ie raspund eu, aruncand eu apa rece peste fa cuI lor emotional.In caz contrar, tot ce a fost pana acum s-ar putea intoarce,dar deja la un nivel mult, mult mai rau.

Starea de obligativitate este un stres pe care nu-lconsideram ca atare. Avem nevoie de libertate, dar in acela§i timp, obligandu-ne, ne transforrnam in proprii no§trirobi. Ne obligam sa ne sculam dimineata, sa mer gem laservieiu, sa ne intoarcem acasa. Ne obligam sa ne culcam

160


pentru ca diminea!a sa ne obligam din nou sa ne scuUim.Ne obligam pe noi in~ine, ii obligam ~i pe altii. N-af} vrea,dal' ce sa-i faci, trebuie, nu se poate altfel, a§a se obi§nuiefjte. nu se poate altfel, n-ai ce face etc. Exista 0 multi-mede justificari. Pe seurt, ne obligam sa traim. Obligam ~ipealtii sa traiasca dupa regimul nostru. Dar noi am aparut pelume dupa liberul arbitru al spiritului nostru.

Daca ar fi sa privim viata un pic mai vesel, am puteaspune ca starea de obligativitate este un fel de prizonier alnostru, care a venit sa ne invete cum sa evadam din captivitate. Cereti-i iertare pentru ne~tiin!a dumneavoastra. Cereti iertare eorpului pentru ca, in loc sa traiti §i sa mlLTleitica un am liber, singuri v-ati obligat sa traiti 0 viata terna,lipsita de bucurii, ca ni~te robi ..

Eliberati-va de starea de obligativitate ~i munca dumneavoastra eotidiana va deveni mai u§oara §i phna de bucurie. Va disparea oboseala, starea de indobitocire, senzalia de nonsens ~i lipsa de speranta. Lumea va deveni minunata, iar munca ~i mai eficienta. Si atunci yeti inte1egecata energie ati che1tuit in zadar pentru a va obliga, la catechinuri v-ati supus, in loc sa fiti fericiti.

Dupa ce va yeti eEbera de stare a de obligativitate, urmariti-va gandurile pe pareursul unei zile. Cum va vetiprinde ca iar ati meeput sa va obligati, indreptati-va imediat aceasta scapare. Efectul 11veti simti cmar la sfar~itulprimei zile. Nu yeti mai fi adus de spate, spinarea se va mdrepta u~or. Fostul sentiment de vinovatie se va mic~ora ~iinima va 'la permite sa respirati mai libeL Greutatea in picioare va fi mai mica, pentru ca nu va vor mai apasa problemele gospodare~ti. Veli avea spor la treaba. Seara dejanu va yeti mai obliga sa mergeti la culcare pentru ca dirrJ.neata sa 0 luati de la eapat ~iva yeti duce ell bucurie sa va

161

Luzde Viilma

extrageti fortele din somn pentru a saluta minunata zi ceurmeaza.

Starea de obligativitate i~i are sediul in coloana vertebrala, la nivelul coastelor inferioare. Cand veti lncepe sava eliberati, veti avea cele mai diferite senzatii de durere,senzatii de rupere a ceva, un sentiment de eliberare care vaface sa trageti adanc aer in piept. In aceasta lume, coloanadumneavoastra va deveni elastica. Daca insa negati prezenta acestui stres, blocajul se va intensifica, 0 treaba carepana atunci vi se parea placuta va deveni grea ~i nesuferita~i veti ajunge parra acolo, incat veti sim!i ca nu ave!i chefde nimic. "N-am chef' este un stres foarte serios, el blocheaza partea volitiva a chakrei. Starea de obligativitateinchide partea volitiva a plexului solar ~i asta inseamna caomul nu mai dore~te sa se autocontroleze ~i incepe sa ceara acest lueru de la altii, adica incepe sa se poarte samavolnic. Daca nu dore~te sa se poarte samavolnic ~i eu alrii,o va face cu sine sau va pieri. Starea de obligativitate neeliberata 11transforma pe om intr-o ma~ina oarba.

Intr-o dimineata stateam la geam, ma intindeam, salutam noua zi, irni salutam corpul ~i am vazut pe cerul deiama un soare mare - care pentru mine este simbolullibertatii. In aceea~i clipa soarele, libertatea ~i cu mine ne-amunit intr-un tot ~i m-am simtit fericita. Nu ma garrdeam lanimic, dar in imaginatie mi-a aparut un tablou simbolic cuoamenii care s-au trezit odata cu mine. Toti priveau undeva in jos. Unul i~i trecea in revista plcmurile pentru ziuarespectiva, aItul privea dezordinea din casa, altul cauta ceva, altul croia un plan de razbunare, altul punea la cale 0infracriune, altul suferea ~i se tanguia, altul... Erau multi.Pentru ei soarele era un corp de iluminat care sa Ie permitasa faca ceea ce ii obliga viata, mai bine zis, se obligau ei

162


in~i~i. Niciunul nu se simtea liber, de~i ne este tuturor laindemana. Trista priveli~te.

Cand tin 0 conferinta aud deseori din auditoriu urmatoarea replica: "in ultimii cincizeci de ani am trait In fntuneric.''' Nu, dragii mei. SOal'ele stralucea ~i atunci. Socialismul nu este mai rau decat eapitalismul, numai ca partealui rea se vede mai bine, de aceea I-am botezat ea fiind rau.Incetul eu incetul incepem sa descoperim binele lui nevazut. Omenirea a avut nevoie de aeeasta lectie. Cine 11 considera rau, va trai rau. Cine vrea sa compare realiziirileepocii socialiste cu un stat, acela vrea sa desfiinreze istoria~i a~a ceva nu este posibil.

Istoria este inscrisa pe vecie in bancile cosmice de date, acolo este fixat tot ce exista in noi, chiar ~i gandurile.Toate gre~elile noastre ~i corectarea lor sunt 0 dovada amodului nostru innoit de a gandi. Putem sa danlmam unmonument, dar dadi el ar rihmlne pe loc ~i in fiecare zi near spune noua, eelor care trecem pe langa el: "Draga omuIe, nu at fnteles pana acum ce am fncercat sii te fnvii/",atlli"'1ci,poate, am J:ntelege. Dar I-am daramat parra la temelie. El este ca 0 negatie care se coace imperceptibil, i~iaduna fartele in intuneric ~i apai da lavitura martaUi. Rautatea ascunsa este rautatea cea mai dureroasa. Nimeni din

tre nai nu este pregatit pentm intamplari ie~ite din comun,oricat de viteji ne-am considera. Specificul unui fapt surprinzator este imprevizibilitatea luL Rc'iutatea aseunsa actioneaza asupra lor ca un magnet.

163

Luule Viilma

Dorinta de perfectiune, ,Sub presiunea nimidtoare a stihiei valurilor, marea

omeneasca ajunge sa in!eleaga, prin chinuri ~i suferin!a,cat de necesara este lini§tea sufleteasdi. en cat furtuna este mai putemica, ell atat incercariie sunt mai mari §i ornulare tendinta sa se afunde cat mai adanc.

Intelepciunea vine treptat datorita dezvoltirii simultane a emo!iilor ~i a sentimentelor.

Omul emopilor Lnvata ca un capil, prin durere tIzlea.S-a lovit la lli'1 pieior, a ~i capatat experien!a, ceea ce i-aadus mai multa millte. A lnvatat sa-~i ridice picioru~ele,dar g-a dezechilibrat ~i s-a prabu§it hpamant. Nu-i nimic,o sa invete ~i asta §i n-o sa-~i mai faca cucuie in frunte.A~a se lnvata - prin suferinta. 0 numim experienta.

Din pacate, la orrml sentimentdor intelepciunea sedezvolili la nivelul fizic ~iasta va continua pana cand e1 vadeveni con~tient de sine ca personalitate.

Urman!i desenele cLqtein continuare ~i veti vedea caambe1e tipuri umane au neajunsuri. tHci unul, mei celalaltnu ~tie sa se rnteleaga pe el insu~i §l pe ceilalti, ~tie doar saactioneze. Capacitatea de a judeca se dezvoltil ill ultimulrand. Dar ~a Invat~im.

Omul are ~apte chakre. Durata medie de viata este de70 de ani. In medie, un.ui om ii trebuie 10 ani De~tru a Invata sa rationeze, conform nivelului fiedirei chakre.

164


••• +

In primii 10 ani de viaraomul afla ~ii~i testeaza pasibilitarile fortei fizice vitale

Intre 10 ~i20 ani omul descopera partea sexuala a vieW ~iIncepe sa 0 cunoasca

ill tearie ~iIn practica.

+ +

Intre 20 ~i30 ani omul cunoa~te ~ipune in practica

capacitatile care se refera. lamadul de a domina.

Intre 30 ~i 40 ani are lac In

relegerea iubirii

165

Luule Viilma

'4tL ~ I}~j\-Ll +

Intre 40 ~i 50 de ani se formeaza raporturile eu lumea

.~

-~ " \~\\\\\" \. \\ \ I 1..+

Intre 60 ~i70 de ani omul se deschide pentru credinta ~idevine con~tient de necesitatea ei. Este timpul pentru cain

ta ~ilndreptarea gre~eliior

166


Cea mai importanta neeesitate a sentimentelor umaneeste iubirea.

Daea are sentimentul de iu

bire este eapabil sa 0 radieze ~i spre altii.

+

i~i :taure~te sperante ~1 seocupa de sex.

Dupa ee a simtit forta iubirii, omulincepe sa eomunice ~i sa-~i manifeste puterea

::;'e400*,~m

+

in fine, ineepe sa creada inbine ~i tine cont de acest luem atunci cand i~i folose~te

forte1e.

167

Luule Viilma

La fiecare om, atat emoliile cat ~i sentimentele sunttransmise de la mama ~i de la tata.

Vorbitul este exprimarea emotiilor.Tacerea este exprimarea sennmentelor.

Intr-un intreg unitar - in familie - intre aeeste doua fatete trebuie sa existe un echilibru total.

Pana cand omul va invata sa citeasea gfmdurile, mijlocuI de comunicare trebuie sa ramana euvantul. Nuantelesentimentelor sunt transmise prin ton.

Omul emotiilor folose~te cuvantul, erede in el ~i l~ipermite sa se amageasca prin eUVh'lte.

Omul sentimentelor amute~te, procedeaza conformsimtamantului sau ~i nu-~i permite sa se amageasca prineuvinte.

Daea sotia pretinde ea sotTIl ei sa fie vorbarel ~i pretentia ei se impline9te, familia se va destrama. Insumarea adoua marimi similare duce la rezultatul opus.

Daca sotul pretinde ca sotia sa xnceteze eu vorbaria ~iobtine ce a dorit, efectul va fi in~elator. 0 femeie slaba i~iva aseunde rautatea, iar tensiunea interioara va dauna familiei. Intr-o astfel de familie va avea loc 0 desconsiderare

reeiprodLCand rolurile se schimba, adica sotia este putin vorba

reata, iar sotTIlvorbaret, legile naturii se 'lor Intoarce eucapul in jos 9i in conditiile actuale de fiezvoltare va trebuisa sufere eel care tace. Daea el va invata sa gandeasea coreet, suferinlele vor ineeta - va avea parte de intelegere. ~ise va schimba ~ijumatatea Iui.

In orice caz, un am pre a vorbaret sufera de frica - nusunt infeles cum trebuie sau nu sunt infdes deioe.

168

Alunga raui din tine

Aceasta este frica nimeni nu ma iube:;te, pentru di numa apreeiaza a.;a cum trebuie. In vorbaria lui omul tot incearca sa explice ceva, sa demonstreze, sa se justifice, tarasa-~i dea seama ca pentru un ascultator inteligent discursurile lUl sunt plicticoase ~i penibile.

Daca se casatoresc doua tipuri opuse de oameni - unulfoarte vorbaret ~i unul foarte tacut, vor avea posibilitateasa realizeze multe lucruri in viata. Cu singura conditie - sase inteleaga unul pe celalalt ~iatunci se va pastra ~i iubirea.Dadi rnsa amandoi doresc sa eomande, se vor despartifoarte repede. "Ermn atat de diferifi ca ne certam din oriee. Totdeauna aveam.punete de vedere diametral opuse n

acesta este argmnentul lor. Astfel de oameni se priveazade mnIte valori spirituale.

Sotii eu caracter asemanator, care ~tiu ~i sa vorbeasca~i sa taca ~icare se sustin reeiproe, sunt ca ni§te vasla~i pemarea calms. a vietii, capabiE sa strabata mari distante.Principalul e sa nu se imbete eu 1ini~tea. 0 via!a prea lini~tita este monotonfL nu te inva!a mare lucru ~i oamenii incep sa caute senzatii tari. Suntem doar ni~te bieti oameni!Si astfel dintr-lill calm prea mare se isca furtuna. n Ne-amin/eles totdeauna foarte bine ~i nu ne-am eertat niciodata.Nu infeleg de ce 711-a parasit. Nici macar nu ,;tiu sa ma supar. Stiu cii rt-O sa-i fie bine cu alta) dol' nu-l mai pl'imescfnapoi". Cam a~a suna a plangere traditionala. :$i a astfelde persoana s-a considerat iubitaare. Prin urmare, ematiilesunt ~i ele neeesare. E1e due la certuri care curata atmosfera, pre cum 0 furtuna. Dar furtunile prea dese 11extenueazapeam.

Cine ~tie sa. se certe, ~tie sa. ~i iubeasca. Cand te certinu trebuie sa-ti jigne~ti sau sa-ti umile§ti partenerul. Cinenu §tie acest lucru, seamana discardie §i pana la bataie nu

169

Luule Viilma

mai e mult. Deosebirea COnSUlin ~tiinta sau ne~tiinta de ati administra rautatea. Cine i~i va elibera rautatea nu vaduce niciodata 0 cearta pana la discordie. Cine nu ~tie saierte, va amplifica discordia ~i ea va fi greu de oprit.

Astfel, in oriee om exista un bine ~i un rau, dar dacaomul viseaza numai la un bine peste masma de mare, maidevreme sau mai tarziu, peste el va veni l'aul. Nu este posibil ea binele ~i raul sa se topeasea unulintr-altul preeummanearea rntr-o cratita. Ele trebuie sa ramana fieeare in felul sau, mane area - mane are ~i eratita - eratita, dar sa seeompleteze reeiproe.

Eehilibrul realizat printr-o gandire core eta face lumeasentimentelor mai bogata. Astfel de oameni VOl' ~ti saapreeieze corect ~i binele ~i raul, mai tragand eu oehiul ~ila experienta altora. Ei nu vor fugi de greutati, deoarecepentru dezvoltarea universului de sentimente Ie este necesara viata in toata varietatea ei. Vor cauta chiar ei greutati, '- ,pentru a-~i testa gradul de suportabilitate. Viata lor de fa-milie va fi indiferent cum, dar nu va fi plietisitoare. I~i vorda libertate unul celuilalt, libertate ce Ii va uni intr-un totsolid pentru multa vreme. Aceasta pricepere este caracteristica pentru oamenii putemici, opusul ei fiind iubirea libera de astazi.

Oarneni atat de perfeeti sunt foarte putini. Partea bunaa raului actual este faptul ea, inevitabil, ere~te numarul celor care nu dau adevarata intelepciune pe intelepciuneapamanteasca ~i pe bunuri materiale. Ei ~tiu sa atraga bogatii de toate felurile.

Daca 0 femeie i~i va iubi in primul rand sotul, ea se vaobi~nui sa priveasea lumea eu ochii Iui. Capacitatea femeilor de a vedea lucrurile marunte se va imbogati cu capaei-

170


tatea bfubatilor de a vedea luerurile global. ~i 0 astfel defemeie va ~ti sa vada lumea in integralitatea ei.

Daea barbatul are fona de a-~i iubi sotia, el se va obi~nui sa vada lumea ~i prin oehii ei. Vederea lui globala seva imbogati eu eapaeitatea feminina de a vedea lucrurilemarunte. Un astfel de bfubat va ~ti sa vada lumea in integralitatea ei.

Femeia vede lumea la suprafata ~i larg, barbatul - inprofunzime ~i ingust. Femeia este incetineala, bilrbatul este viteza. Femeia este flexibilitate, barbatul - inflexibilitate. Femeia invata din gre~elile aHora, barbatul - dintr-alesale. Uniti prin iubire, ei vor forma perfectiunea.

Dar, in aeeia~i timp, femeii i-a fost repartizat un rolfeminin, barbatului - unul masculin. Trasaturile de caracter feminine $i masculine pot sa se amplifice sau sa se diminueze in eadrul aceluia~i rol, dar dad sotii i~i schimbarolmile, cmand ar putea sa apara bolile. Barbatul ar putea,de exemplu, sa-$i intensifice inflexibilitatea ~i sa devinaincapatanat $i aeeasta sa se numeasea fermitate. Incapatanarea femeii ar putea sa 0 transforme rapid in capricioasa~i cicalitoare, deoarece prin natura ei a fost inzestrata euflexibilitate. Fermitatea masculina, atingand punctul critic,ar putea sa se transforme in cTUzime. Flexibilitatea feminina poate sa se trans forme in servilism. Mult mai periculoasa este situatia cand barbatul devine flexibil ~i intra subpapuc sau devine capricios, cicalitor ~i invidios, incepe sateasa intrigi $i incearca sa-i umileasea pe eeilalti apelandla tertipuri feminine.

Barbatul este creat sa fie stapan. Stapanul este un model, de milretia spiritului sau depinzand autoritatea lui.Stapanul care are sentimentul propriei demnitati, nu se va

171

Luule Viilma

pru1a arbitrar. Dar daea femeia va dori sa puna mana peputere, se va ajunge curand la sarnavolnicie.

Sotia ~i sotu1 care se iubesc merg pe dmmul vietiipastrandu-~i flexibilitatea ~i echilibrul. Daea viuta impunesa se depuna un mare efort barbatesc, femeia va sta alaturide barbat, ca egala a sa, ~i va face eu bueurie 0 treaba debarbat, rarnanand totu~i femeie. Si daea barbatul nu are defacut treburi speciale barbate~ti ~ifemeia este sufocata detreburile ei, sotul ii va sta alaturi ~i va face fata unor treburi foarte ne barbate~ti. Asta nu-l umile~te, pentm ca i~iajuta ornul iubit. Ajutorul trebuie oferit numai atunei candeste nevoie de el; daca este oferit inainte de vreme el vaprovoca nemulturnire.

Daca unul din soli poate sa spuna: "Ce bine ea areaceste defeete. Daea nu le-ar fi avut eu ee a~j1 flicut euexcesele mele", eelalalt va avea aceea~i opime. Cei doiformeaza 0 familie solida.

SinguTidatea ca una din fonnele de existenta a o1l1enirii,

Omenirea viseaza la perfectiune, dar nu ~tie sa 0 atinga in mod emeet.

Viatu este astfe1 faeuta incat unul ta~ne~te inainte, altulramane In urma, dar vrea sa-l ajunga pe eelalalt. Calatorulcuminte ~tie ca oricum va ajunge in fata, pentm di, ornene~te, eel din avangarda se va cu1ca pe laud.

Se grabese sa 0 ia inainte oarnenii singuri.

172


Necasatoritii, divoqatii sau vaduvii se vor grabi saatinga perfectiunea rora a invata in prealabil lectiile vietiimateriale.

Fiecare dintre noi tanje~te inexplieabil dupa singuratate, dar daca ne uitam la eei singuri, foarte putini dintre eisunt ferieiti cu singuratatea lor. Chiar ~i eel care l§i doreafoarte tare sa se elibereze de jugul casniciei §i visa la singuratate, dupa ce a obtmut-o, nu mai §tie ce sa faca cu libertatea eucerita. In realitate, ace§ti oameni doreau sa aiba.o familie §i sa continue sa Invete leetia pamanteasca. Dcarsa-~i fi gasit un bu..f1 tovara~ de drum.

De ce dorim singuratatea ~i de ce ne temem de ea?o dorim, deoarece pentm omul sentimentelor ea con

stituie idealul de perfectilLne. Toti avem dorinta de a sporibinele.

N e temem pentru ca Inca nu ne-am eliberat de frica nimeni nu ma iube$te ~i pentru ca nu avem capacitatea saIntelegem valoarea intrinseca, profunda a singuratatii. Noiapreciem doar partea aparenta.

In fiecare ferode exista ~iun bfubat ;;i ill fiecare barbatexista §i 0 femeie. Cine ;;tie sa-;;i echilibreze eu-l interioruleu cel exterior, va atinge nivelul actual al perfectiuniiumane. Pentru aceasta este necesar ca omul sa invete st ·§iInteleaga parintii. Premisa 0 constituie iertarea. Nu e:teimportant Cill'll 0 veti face, dupa metodologia mea sau dt.pa oricare alta. Daca credeti ca vi se potrive~te mai mult 0meditatie de cateva ore, ~i daca ea va va ajuta sa deveniticon~tienti de gre~eliie dumneavoastra ~i sa Ie indreptap totul este ill ardine. Daca veti reu~i sa va schimbati modulde gandire prin perfeqionarea corpului, ~i asta este minunat. Daca yeti lncepe sa pricepeti viata printr-o dieta vegetariana ~i plante tamaduitoare, este foarte bille. Numai nu

173

Luule Viilma

uitati di energia gandurilor este energia primara ~i eea maiputerniea, de~i ea nu poate fi vazuta ~i nu poate fi atinsa eumana.

Trebuie sa intelegem ea, prin natura noastra interioara,noi reprezentam sexul opus pe care l:nceream sa-1 inabu~imin noi eu forta. Aceasta este problema parintilor fiecaruiadintre noi ~i a intregii omeniri.

Pe lumea aceasta sunt putini giganti autentiei ai spiritului ce calatoresc singuri ~i nu dau nici un semn ca s-arphlnge. Sanatatea lor este in ordine. Merg pe drumul lor,folosind orice posibilitate pentru a-~i spori intelepciunea,ca apoi sa-~i foloseasca cuno~tintele pentru binele vietii.Nu-~i trambiteaza faptele ~i sunt considerati ni~te ciudati.Doar spiritul nostru este capabil sa inteleaga faptele unuiastfel de om ~i sa-l considere 0 personalitate. Deocamdatanu am invatat insa sa ne eunoa~tem spiritul. Cine se va elibera de stresuri, va inva~a ~i va deveni un astfel de calator,~i toate chinurile lui fizice ~i suflete~ti vor disparea.

Astazi, .se obi~nuie~te sa se vorbeasca despre misiuneaomului. Daca ati aparut in viata aceasta ca sa invatati deunul singur sa va perfectionati - aceasta ~i este misiuneadumneavoastra. Nu e nevoie sa traim cum vor altii. Trebuie sa facem bine pentru noi ~i prin aceasta pentru eeilalti.V-ati propus un astfel de scop? Dadi nu, lepadati-va destresuri pentru ea sexul opus sa se poata uni cu dumneavoastra ~i sa formati perfectiunea. In feIul acesta va yetiface dumneavoastra in~iva bine ~i yeti face bine ~i celuilalt.

Etaloanele de singuratate sunt siha~trii ~i sflntii. Neam obi~nuit sa ni-i imaginam ca pe ni~te singuratici cemediteaza intr-o pe~tera din munti. Este infinit mai greu saauzi lini~tea cand te afli in mijlocul unei mu1timi zgomo-

174


toase. Este po sibil, day este capabil de a~a ceva numai celcare s-a eliberat de stresurile pro vocate de emotii.

Pe un astfel de om eu 11consider maturizat spiritual ~iputerni~. In orice societate, el se comporta la fel, dimanand in acela~i timp 0 fiinta singuratica. Esenta determinafaptele.

Printre singuratici se intalnesc tineri serio~i, care auintelepciunea vietii, dar nu sunt con~tienti de esenta lor ~isunt tri~ti pentru ca nu pot sa-~i gaseasca un partener egalde sex opus. In general sunt barbati, dar sunt ~i femei. Einu inteleg ca Ie este proprie exigenta fata de sine ~i fata deceilalti, ca ei sunt rrinunatii oameni ai viitOl;ului, dar i~idiminueaza valoarea prin stresuri. Eliberati-va de antipatiafata de cuvintele goale 9i de micimea omeneasca, de spaima de a fi singur, de sentimentul de inutilitate, de indoieli,de neincredere, de neincredere in sine, de satietate fata deviata, de deziluziile pro vocate de oameni, de dorinta de aparasi lumea aceasta, de nepriceperea de a gasi un omapropiat ca spirit, de lipsa spiritului de intreprinzator, denegatie etc.

~i acum imaginati-va 0 tanara necasatorita care se intreaba: !J Si la urma urmei, de ce ne trebuie ace.Jti barbali? J.' Ea roste~te de fapt intelepciunea de viata a mameiei, pe care ea i-a insuflat-o tara sa-~i dea seama. Mama eiera atat de de.Jteapta [neat a avut destul de suftrit din cauza inteligentei ei.

Reprezentarile dogmatice ale mamei sunt lip site de ceIe mai importante intelepciuni de viata:

- 0 femeie are nevoie de un biirbat pentru a ramanefemeie;

- un barbat are nevoie de 0 femeie pentru ca el sa ramana biirbat;

175

Luule Viilma

- m!elepciunea unui om deceptionat nu va mtrece niciodam imelepciunea naturii.

Este dureros sa ti se spuna adevarul. Spaima de a vedea ~i a auzi adevarul ii face pe oameni sa nu spuna adevarul. Ii face sa se minm chiar pe ei In~i~i in a;;a felincat nicinu observa cat de nesinceri ~i de teatrali sunt, mai simpluspus - mincino~i. Animalele ~i oamenii "naturali" vad bi-

.ne adevarul, a~a-numitii oameni civilizati 11vad foarte rau.Ce sfat i-ati da unei femei de varsta medie, necasatori

ta, care ~tie tot, a citit tot, care demult a fost operata de pietre Ia vezica biliara, a carei fata este p1in~ide pete ro~ietice de la 0 eczema aparuta m copiHirie ~i nelecuita nieiacum, dar care este ferm convinsa ca nu are in ea mci 0rautate, ca nu are nici spaima ca nimeni nu ma iube~te ~idi in general este un om nemaiintalnit de bun? Eu stiu ee~ ,medicament sa-i prescriu. Ea nu a ajuns inca la un nivelspiritual, de~i dare~te fomie mult Trebuie doar sa inceapaprin a-~i recunoa~te gre~elile.

Sentimentul de singuratate, capabil sa provo ace bali,este privilegiul societatii de binefacere. Haideti sa ne gandim ce e bine ~i ee e rau. Sa recunoa~tem ca preruim in viala daar ce se vede. Un om care eu adevarat iube~te pe celalalt, nu va fi niciodata singur. Omul care iubqte bogatia,este condamnat la singuratate pentm ca bogatia nu are unsuflet iubitor.

Reprezentarile, modul dUllh'1eavoastra de a privi viarav-au adus la boala sau, la inceput, la neputinta ~i asta Inseamna ca nu gandi!i corect. Recunoa~teti acest lucru §irevizuiti-va parerile. Invatati sa daruiti celorlalti iubirea §isa va simtiti bucuro~i ~i atunci veti fi fericiti. Este u~or sanegi ~i sa te pui de-a curmezi~ul vietii, ulterior insa va fimult mai greu sa-!i lecuie~ti ranile suflete~ti.

176


Puneli-va intrebarea:., Ce a~ vrea sa fiu?" Daca atidecis ca vTeti sa fiti om, atunci trebuie sa faceti alegereaintre nazuintele naturale, omene~ti ~i nazuintele nenaturale,fantastice. Insu~iti-va acest adevar - di libertatea este inevitabilul con~tientizat. Omul nu poate schirnba legile vietii~i mersul ei, el trebuie sa traiasdi in conformitate eu de.

Afla!i ca, in realitate, omul este 0 fiinta singura ;;iacesta este un fapt incontestabil al vietil. In viata de zi cuzi, u..'1iivor sa fie singuri, altii se tem de sil1guratate, a1tii 0urasc. Modul cum te raportezi la acest lucru Iti determinaperceptia fata de viata. Eliberati-va de atitudinea durnneavoastra negativa ~i va va fi bine. Daca va place viata ~i vaplac oamenii, singuratatea corpului fizic nu are importanta,el nu-~i simte singuratatea pentru ca impreuna cu el esteiubirea, care nu face decat sa creasca ;;i sa se transmita ~icelorlalti.

Ati intalnit cu siguranta oameni, tineri ~i batrani, carese plang in permanenta ca sunt plietisiti, ca nimeni nu organizeaza ceva, ca nu sunt invitali, ca nu sunt distrali, canu primesc vizite, ca nu au cu cine sa vorbeasca, di. eelorlalti nu Ie pasa, ca nimeni nu-~i aminte§te de existenta lorpe lume. Nemultumirea lor nu poate fi satisfacuta nici deeel mai bun sistem social de asigurare care exista ill lumeaaceasta. Spaima egoista ea pe mine nimeni nu ma iube~tele-a blocat ratiunea. Rautatea provenita din insatisfactieinfrange toate simturi1e omene~ti - vawl, auzul, mirosul,gustul, pipaitul, memoria ~i judecata. Toli ace~ti oameniau un defect comun - nu vor sa dea, ci vor sa prirneasdi.

Vi s-a intamplat, probabi1, sa intalniti ~i oameni ciudati care nu se plictisesc niciodata ~i care In singuratatealor se ocupa cu mare bucurie de cine ~tie ce 1ucru neobi~nuit. ~i cata determinare au oamenii ace~tia! Se vorbea de

177

Luule Viilma

cunind la radio despre 0 batranica ce urma sa implineasca100 de ani ~i care i~i dorea sa primeasca cadou 0 carte cuistoria Spaniei. Batranica aceasta e facuta sa traiasca vqnic. Ochii ei nu ~i-au pierdut vederea de la lacrimile varsate tara noima. Stil singuridi in camera ei ~i cite~te despretara visurilor ei. Ea va invilta ceva nou atata timp cat ii vamai da Dumnezeu ~i Dumnezeu i-a dat destul, dar a ~i meritat. Daca cineva vrea sa auda din gura ei ceva despre in.•telepciunea vietii, ea va pune cartea de 0 parte, i~i va netezi fusta ca 0 domni~oara sarguincioasa ~i va incepe sapovesteasca ce a invatat-o pe ea viata, in bine. Doar unprost se va plictisi ascultand-o.

Viata ca un CUTem altemativ,Viata reprezinta 0 mi~care ondulatorie in spirala. Spira

spiralei reprezinta perioada de timp destinata omului, careincepe ~i se termina in acela~i loc, cu deosebirea ca totdeauna sf§.r~itul se afla mai sus dedt inceputul. Aceastainseamna ca, indiferent de mersul vietii, spiritul uman devine cu fiecare viata mai intelept. Succedarea continua abinelui ~i a raului da vietii 0 mi~care ondulatorie sub forma unei sinusoide pe aceasta spirala.

In integralitatea lui omul e format din corpul spiritual~i corpul fizic.

In plan cosmic omului ii este propriu numarul 7. Incorp avem ~apte chakre. Traim ~i imbatranim. Ziua de ierinu va semana niciodata cu ziua de azi, pentru ca viata seschimba. Indiferent de sex, caderile ~i urcu~urile sinusoidei vietii noastre se succed la fiecare ~apte ani.

178


Femeia ~i barbatul sunt parti opuse ce formeaza un intreg unital', de aceea, la aceea~i varsta, copiii - baietei ~ifetite, tinerii - baieti ~i fete, adultii - barbali ~i femei, auinterese diferite ~iau particularitatile lor de dezvoltare.

Priviti schema ~i veti vedea ea 0 fetita de 3,5 ani estefoarte deschisa spiritual ~i este eonsiderata mai inteligenta

decat baietii, in schimb nu este prea interesata de dezvoltarea ei fiziea. Un baietel de aceea~i varsta este insa activ ~ineastarnparat ~i dorqte sa se afirme prin forta. Nu gase~terostul poeziilor.

La ~apte ani apare prima egalizare, apare interesul atatpentm partea spiritual a cat ~i pentm cea materiala a vietii.De aceea, aceasta este varsta cea mai potrivita pentm amerge la 9coala.

La zece ani 9i jumatate fetita incepe sa manifeste interes pentm corpul sau ~i infmmusetarea lui, baiatul inschimb nu Ie acorda atentie. In Iumea lui sunt multe altelucmri mai interesante. Va merge eu mult mai multa placere, de exemplu, la bibliotedi.

La 14 ani baiatul ~i fetita au aproximativ acelea~i interese.

La 17,5 ani fata i~i descopera dorinta de a cun.oa~te inteIepciunea vieW, in timp ce baiatul este interesat de tehnica ~i de sport.

De la 21 de ani, tinerii normali, de comun acord, sepot 9i casatori. Femeia intra J:ntr-operioada cand incepe sacunoasca probiemele materiale, na9te copii, se oeupa deeducatia lor 9i cere sotului sa faca aceIa~i Iucm, dar barbatul de 21-28 ani este preocuDat de dezvoitarea Iui spirituala. In familie illcep, inevitabil, sa apara disensiuni.

La 28 ani incepe varsta reevaluarii echilibrate a valorilor vietii, incepe 0 etapa de cotitura. Aeurn bilrbatul eu eap

179

Luule Viilma

se duce la munca, are satisfactii datorita capacitatilor ~iposibilitatilor sale. El munce~te ~i nu 0 poate intelege pesotia sa care este atrasade autoperfectionare spirituala,vrea sa se cultive, vrea ceva u~or ~iemotionaL Iara~i contradicp.i!

180

~..•00•....•

Oezvollare

"SPifp€itt,tal,a,', ffi-FelU,eie,• _ 7 ~ .1/ •••• _*,-'"\.."r , \ I ~ A 1\

L"""""'" " "'"Dezvoltare Barbatf1zict\

Dezvoltarefizjd

~nHde

\.I via~a

anii deviata,

~~S

Oq$::)(

"":

$::)(;:--~9""'"

9"~

Luule v'iilma

La 35 ani incep sa-~i puna intrebari serioase in legatura eu viata ~i se inteleg bine.

Dupa aceea, la femeie apare necesitatea de a-~i organiza, in sfar~it, partea materiala a vietii. Incepe sa se grabeasea. Are 0 mare capacitate de munca. La aceasta varstabarbatul simte ea are ultima oeazie sa invete.

La 42 de ani vine Iini~tirea. Omul i~i ia un ragaz inainte de sosirea batranetii ~i mediteaza asupra vietii.

Dupa 42 ani femeia tinde din nou spre valorile spirituale, de data aeeasta de pe pozitia unei personalitati mature,exigente. Barbatul de 42-49 ani vrea sa-~i tennine taatetreburile inainte de a-I Iasa puterile. Ambii dorese sa iamaximum de Ia viata, numai ca fiecare are necesitatile Iui.Daca vor fi capabili S2, se in~e1eaga intre ei, vor realizamult. .

Femeile de 42-49 ani trebuie sa ~tie ca corpullor fizica intrat intr-o perioada de mari transformari ~i de aceeacapacitatea ei de mand intra in partea descendenta. Estevarsta, este timpul pentru autorealizare spirituaIa, pentruperfectionarea sufletului. Daca suflelul este lini:;;tit~i munca ii va merge din plin. La aceasta varsta barbatii muncescintr-una.

Dupa 49 de ani reapare varsta copilariei, dar deja la unnivel mai inalt ~i ell 0 amplitudine exact inversa. Barbatiitree prin aceasta perioada mult mai lini~tit, dar femeile i~ipierd cumpatul. Este varsta care Ie inspaimantEL Pentru cine nu §i-a pus niciodata Intrebari asupra vietii, incepe perioada de cadere - eel mai jos din toata viala, caderea nivelului spiritual, a memoriei, a judeditii. La aceast~i varstaomul se imboinave~te gray ~i numai dintr-o singura spaima - spaima de batranele.

182


Femeia care nu este ingrozita de batranete simte ca i-arevenit rnintea clara de copil. I se treze~te interesul fata delucruri pe care pana atunci nu Ie realizase. Cea care a ajunsla filosofia vietii, nu se mai gande~te la moarte, nu vaatrage boli din cauza fricii de moarte, nu va mai simti 0stare de apasare in timp ce munce~te. Capacitatea ei demunca va cre~te atat de mult, incat ii va da clase oricareifetetinere. Dadi femeile ar intelege ca stresurile Ie sustragfortele ~i Ie doboara la pamant ~i daca le-ar da liber, ar capata sanatate.

Barbatii, dimpotriva, se simt bine la aceasta varsta.Cre~terea spiritualitatii ~i priceperea de a-~i analiza viatatraita pana atunci ii ajuta sa inteleaga ca munca ~i bunastarea nu sunt nici pe de parte lucrul cel mai important dinviata. Urmeaza sa-~i satisfaca necesitatile spirituale pe care nu ~i Ie putusera perrnite ~i atunci nu VOl' veni nici bolile.

La apusul vietii omul este capabil sa mediteze la ziuacare a trecut ~i sa-~i indrepte gre~elile in sufletul sau. Pentru cine ~tie ~i pentru cine poate, seara vietii va trece calm~i cu bucurie, la fel cum trecea pe vremuri seara de duminicii, atunci cand oamenii se schimbau spiritual. Astazi,pentru majoritatea oamenilor, ea seamana cu seara desambata cand se face baie. Diferenta consHi doar in aceeaca atunci baia se facea cu bucurie, oamenii se spalau demurdiiria veche pentru ca sa intampine ziua de odihna cutrupul curat.

- In prezent, oamenii se sperie de batranete sau 0 urasc.Daca omul se teme de batranete, ea va trebui sa-l sperie.Cine ura~te batranetea, la batranete 11vor a~tepta incercarifoarte dureroase.

Batranetea are 0 mare valoare, ce produce bucurie celui ce se delecteaza eu ea - intelepciunea vietii. Astazi, ba-

183

Luule Viilma

tnlnetea nu este pusa la mare cinste, intmcat cei care suntacum batnlni, nu au respectat din tinerete pe cei in varsta~i nu au apreciat inte1epciunea lor data de viata. Era maiimportanta inte1epciunea invatata la ~coala. Acum, totitrebuie sa recunoa~tem ca ambele tipuri de inteIepciunesunt foarte necesare ~i au aceea~i importanta. Fieeare arelocul ei.

Pragul noii varste se nume~te climax.Climaxul feminin (menopauza) este foarte chinuitor

pentm ca spiritualitatea incepe sa descreasca ~i nn se observa 0 cre~tere a activitatii fizice. Si tomi din cauza spaimelor. Multe femei considera ca odata cu instalarea me

nopauzei viata s-a terminat. Voroese ~i chiar glumesc peaceasta tema, dar Ii se mpe inima. Femeia percepe acestfenomen ca ~i cand ar lnceta sa mai fie femeie.

Daca pana la 49 ani femeia nu ~i-a insu~it legile naturii ca sa poata merge mai inte1igent mai departe, acum natura nu 0 mai ajuta sa se elibereze de stresuri prin men-:stmatie. Natura este ca un parinte grijuliu care, ehiar dacase preocupa de copil, ~tie ca nu-l poate oerati toata viata;altfel el n-ar mai invata sa mearga pe propriile picioare.De regula, menopauza se instaleaza incepand de la 50 deani. Exista ~i cazuri dnd simptomele climaxului patologicse observa de la 35 ani. In spate1e intremperii menstruatiei,nervozitatii ~i bufeuriIor se afla acurnularea de stresuri.

Aici este locuI sa vorbim despre principalele stresuri.

1 - Sentimentul de vinovatie - sleie~te inima de forte,incetine~te circuIatia sanguina ~i imp iedidi alimentareanormala cu sange a intregului corp. BataiIe de ir,ima maidese ce apar in timpul bufeurilor Sll.lltreactia corpuIui laeliberarea de spaima de moarte. Prin greutatea lor, senti-

184


mentele de vinovatie apasa pe inima ~i ea devine slaba,moale ~ilene~a.

2 - Frica provoaea spasme incanalele energetiee ~i intoate tesuturile moi. Cand vasele de sange se ingusteazapielea devine reee ~i palida, chiar albastrie.

Cand circulatia sanguina se ineetinqte prea mult, apare spaima de moa.lie 9i vasele de sange se contracta bruse.Ca urmare, in celule apare un deficit de oxigen ~i de substante hranitoare. Spiritul ~tie ea este pre a devremepentrua muri dar, din prostie, am putea da de bucluc. El ne in~tiinteaza de aceasta stare prin spaima de moarte. Pentru acompensa lipsa de oxigen, inima, de fricB.,l'ncepe sa pompeze sangele foarte repede. Omul simte biHaile inimii ~i i~ida seama ca. ceva nu este in ordine. Cine va invata sa seelibereze de stresuri, acela nu va suferi niciodata de aritmle.

La eei care obi~nuiesc sa fuga de rau, sa-~i puna speranta in aitii, sa caute la aIti! cauza necazului lor, aritmiilepot sa dureze multa. vreme. La cine s-a obi9lluit sa gaseasea 0 cale rationala de ie~ire din arice situatie, bataile deinim3. vor trece de la Sh'le9i foarte repede.

3 - Rautatea provoadi cre?terea volumului de energie9i marirea tuturor tesuturilor ~i organelor. Ea dilata la maximum vasele de sal1ge, provocand Inro~irea pielii. Corpuleste invadat de dildura ~i transpiratia iese in afara.

Bufeurile de climax sunt provocate de succesiunea rapida a acestor trei stresuri principale. Astfel de accese apar~i la tineri, ceea ce ajuta corpului sa dea afara negativitatea~i 11 fere~te pe om sa nu faca 0 fapta rea. Metaforic vorbind, odata ell varsta, din manunchiul de stresuri cresc ni~-

185

Luule Vii/ma

te vulcani care, din cand in cand erup, ori pe rand, ori totideodata.

Din punet de vedere medical, climaxul dureaza dl.tivaani. Am avut insa ocazia sa vad femei eu nevroza de climax de la 35 1a 80 de ani.

Mai demult, diferenta de varsta intre cei doi soti eramare. Astazi, iubirea ii aduce impreuna pe tinerii de aceea~i varsta. De ce? Aceasta ne arata ere~terea nivelului dedezvoltare al omenirii, nazuinta spre perfectiune.

Sotilor de aceea~i varsta Ie e greu sa-~i men!ina 1ini~tea in familie. La fel de greu Ie este sa lucreze impreuna~i/sau sa fie prieteni cu cei de aceea~i varsta, dar de sexopus. In schimb, acolo unde Iucreaza persoane de aceea~ivarsta, dar de acela~i sex, lucrurile merg bine. Ei au acelea~i interese imediate. De obicei, un ~ef de colectiv vaprefera sa aiba subaltemi mai tineri decat el. Cea mai bunavarianta este un colaborator cu 7 ani mai mic ~i de sexopus, trebuie evitat insa un eolaborator cu 7 ani mai tanar,dar de aeeIa~i sex. Interesele ineep iara~i sa eoineida daeapersoana este mai tanara eu 14 ani ~i este de aeela~i sex.

Intr-un astfel de coleetiv ~eful se poate simti ca un pionier, va deveni un intreprinzator, mai de~tept ~i mai activoDin aceste motive ~eful va avea ~i un sentiment mai pronuntat al propriei demnitati. Dar, prea mult bine nu mai este bine ~i sentimentul propriei demnitati se va transformain vanitate ~i egoism. Aceasta duce la ingamfare, ironizarea ~i umilirea celor din jur. Coleetivul, bun pana atunei,se va destrama.

Mult mai prevazator va fi ~eful care prime~te in coleetivul sau ~i lueratori mai in varsta. Oamenii de sex opus,eu 7 ani ~i eu 21 ani mai marl, preeum ~i eei de aeela~i sexcare au 14 ~i eu 28 de ani mai mult, au aeelea~i seopuri in

186


momentul respectiv. Dadi ~eful nu are teama ca nu esteiubit, nu va cunoa~te nici teama ca unul din ei ar putea safie mai de~tept decat el. El l~i alege in mod con~tient colaboratori mai in vilrsta ~i mai cu experienta, de la care arece sa invele.

Un adevar de viata spune ca cine e mai batran, e maide~tept, dar nu orice de~tept are capaeitati de condueator.Cine va fi con~tient de aeest adevar, i~i va dezvolta talentul de conducator mra sa fie invidios pe capaeitalile celorlalli. Si atunei nu va fi nici un fel de conflict intre ~ef ~icolaboratori. Nieiunul nu va simti nevoia sa rada de eOffipetenta celuilalt pentru ea sa se ridice pe el in oehii eelorlalli.

Un om care se respecta, nu va umili pe al!ii pentru a-~imenline autoritatea. Viata este prea seurta ~i pre a prelioasaca s-o dam pe fleaeuri. A lucra eu astfel de oameni este 01~

pmcere.Marea masa de oameni devine mai inreleapta odata eu

varsta. Dadi cineva nu se poate afinna ~i asta se intampladin cauza fricii ca nu sunt bagat in seam a, nu va fi niciodata multumit ~i vesel. Va incepe sa spuna care este varstalui, subliniindu-~i in felul acesta inrelepciunea, deoarece insubcon~tientul uman inlelepciunea este valoarea cea maimare. I~i va pennite sa critice, sa ironizeze, sa fie sarcasticsau chiar sa sara la bataie, in func!ie de gradullui de educalie. Dadi este concediat, se eonsidera indreptatit sa spuna ca nimeni nu vrea sa aiba alaturi colaboratori mai in

varsta ~imai de~tepti.Viara ne invata ca un ~ef trebuie sa ~tie sa-~i aleaga

echipa ~i un lucrator trebuie sa ~tie sa-~i aleaga ~eful. Daeaomul s-ar elibera de spaime, spiritul sau s-ar ingriji ca el sase afle intr-o pozirie favorabila. Daca nu s-a eliberat, spiri-

187

Luule Viilma

tul ii desehide u~a sa intre intr-o saHi de dasa eu multe suferinte, dar va intra singur, rara insotitor.

earn acelea~i eompliealii de eomunieare Ii a~teapta ~ipe soth de aeeea~i varsta. Neeoineidenta eritica a amplitudinilor lor de viata poate duee la destramarea farniliei, daea eei doi nu ~tiu sa se mteleaga unul pe eelalalt. Abia dupa ee amplitudinile lor se vor fi depfuiat la maximum urmeaza 0 imbu.natatire a vietii, dar, eel decep!ionat ~i aflatin stare de stres, nu §tie sa Cl§tepte,pentru ca nu ~tie ce saa§tepte. Dorinta de a-§i transforma so!ia in copia sa este §iea supusa e§eeului, intrueat mersul vietii se supune legUornaturii. Deosebit de eritiea este situatia cand femeia se aflain punetul maxim al ere§terii spirituale, iar barbatul inPQlletul maxim de ere§tere a fortelor fizice.

Aceea§i regula se aplica §i la comunicarea intre parin!i~i copii. Cand 0 femeie de 21 de ani na§te a fata, mama vaavea 0 perioada de dezvoltare a nivelului fizic, in timp eelafiiea se va dezvolta partea spirituala.. Inte1egerea lor reciprodi se va eomplica, dar, fiind amandoua. femei, vor putea sa se inteleaga, daea vor dori. In schimb, 1a un tata de21 de ani §i fata Iui nou nascuta interese1e de viala vor coincide ~i de aeeea se §i inteleg mai bine, pe cat este posibil,in general, ea un barbat sa se mteleaga eu 0 femeie.

Daea 0 femde de 21 ani na§te un baiat, ea va fi eapabila sa-1 inteleaga mai bine deeat dad! I-ar fi naseut la 28de ani. Pentru a intelege mai clar, va sfatuiesc sa va desenati schema eu amplitudinea vietii impreuna eu sehemeleedor din easa §i atunci va va fi mai u§or sa eomunicati.Punctele tmde liniile se intersecteaza arata. perioada favorabita pentru comurucare. ~i daea vreodata liniile intregiifamilii se vor interseeta mtr-un punet, aceasta inseamna 0mare fericire.

188


Dar de ce 0 mama de 21 de api na~te 0 fata, iar una de28 de ani - un billat? De ce sa nu se nasca ill ordine inver

sa? Pentru ca spiritul eopilului dumneavoastra a dorit sainvete Iectia mai grea a comumdirii. La aIm varsta acestcopil nu ar fi putut sa va aleaga pe dumneavoastra, ar fifost un cu totul alt copil. $i acela nu v-ar fi consideratomul eel mai drag. Nu uitati, cine se aseamana se eauta.

Cel care are 0 sinusoida total opusa sinusoidei mameilui, va putea sa-~i atinga u~or scopul ill viata - sa devinacontrariul negativitatii mateme. Acest copil va fi mai putemic L'1terior, mai determinat, va avea incredere in el,chiar daca mama ii va spune mereu ea e rau, pentru di nueste dependent de ea. In viata de zi cu zi, acest eopil §imama lui nu seamana, ei au pareri diferite despre viata,conflictele principiale dintre ei vor fi inevitabile ~i vorproduce multa suferinta amandurora. Nu se vor certa despe fleacuri. Dar claca copilul are deja a varsta, parintii sevor lauda, mai mult decat cu placere, eu succesele lui,dandu-le drept ale lor. Din pacate, numiirul parintilor carenu iarta, care nu Inte1eg viata lumii este mare ~i in relatiilelor vor continua sa-l considere pe copil rau ~i neascultator,ehiar daca el a facut 0 mar~ descoperire pentru omenire.Parintii cicalitori devin totdeauna piatra de incercare Sf :11

tuala pentru copilullor. Mamele - in mai mare masura, tatii - in mai midi, dar eu cat vor trai mal mult impreUL.1,tatii vor incepe sa semene eu mamele. Aceasta este foqaputerii feminine.

Importanla primordiala 0 are dezvoltarea spiritului.Dar spiritul este totdeauna de gen masculin. Cu cat crizade pe Pamant este mai mare, eu atat mai mult vor suferimateri3.li§tii. Timpurile de azi impun 0 dezvoltare spirituaIII rapidll pentru a ramane in viala.

189-

Luule Viilma

Conform legilor vietii, cel de pe urma va fi cel dintai.Indiferent de sex, cel care merge inainte este creatorul vietii lui viitoare. Cel care ramane acum in unna, adidi femeia, se pregate~te sa-l ajunga din u..rmape barb at. Dar, atatatimp cat oamenii nu-~i vor insu~i legile vietii, nazuintelelor pamante~ti nu se VOl' implini.

Barbatul a fost, este ~i va fi un inaintemergato'r. Femeia este generatorul de energie pentru cel care merge.

Daca spiritLll este capabil sa mearga, pentru ca 11hrane~te sufletul, corpulll va insoti categoric.

Dad!. nu hrane~te spiritul, corpul se opre~te din mers.Si indiferent cum I-am numi pe om - comod, indiferent,apatic sau moale, el nu se va clinti din loco Femeia poatesa-i a~teama ~i sa-l mane pe barbat cat dore~te, dar sa semi~te 11va face doar iubirea.

Daca barbatul merge singur, femeia nu va merge niciodata singura, pentru ca ea dorqte tuturor acel bine careeste in ea. Femeia vrea sa traga dupa eo.pe sot ~i familia,dar ei nu vor sa mearga cu ea. Cu cat rezistenta este maimare, cu atat mai putemica este dorinta femeii de a-i salva.Se incinge 0 lupta care va distruge familia.

Aici poate fi de folos doar 0 mare munca cu tine insuti.Foarte multi sunt uimiti: "Atunei trebuie sa-mi sehimb ea-, ,racterul! Este imposibil!

Nu, este po sibil. Si veti fi cu atat mai fericiti, pe cat atifost de nefericiti.

A-ti schimba caracterul inseamna a intelege in altfelsensul vietii ~i a te elibera de rau cu ajutorul vointei pentrua putea atinge scopul mult dorit. Este mai complicat decatcredeti ~i mai simplu decat presupuneti. Cine nu va invatasa 0 faca inteligent, va fi obligat sa invete prin suferinta.

190


Unii i~i traiesc pentru a nu ~tiu cata oara viata in chinuripentru a-~i indrepta daar a singura trasatura de caracter.

Christos a aparut sa ne invete cum putem sa ne schimbam cu demnitate. Dar, nu se ~tie de ce, omenirea daarvorbe~te despre demnitatea umana. Cine pretinde delThiitate umana s-ar putea sa nu 0 obtina niciodata pentru ca pretentia deja indeparteaza binele. Demnitatea umana vizibila,cea fixata in legislatie, este 0 autoamagire a omenirii, caoricare aHa.

Numai atunci dnd fiecare se va elibera de stresurile

sale, familia va putea fi pastrata. ~i familia trebuie pastrata.Cel care ~i-a intemeiat 0 familie, a avut nevoie sa in

vete lectia dobandirii perfectiunii. Noi nu putem intelegece inseamna unirea dintre un barbat ~i 0 femeie. Obligatoriu, subintelegem in primul rand patuI. Nu ne gandim launirea sufletelor.

Cel care se desparte de partener nu mai este in staresa-~i dobandeasca echilibrul sufletesc. Dezamagirile nabliga sa aprecieze sexulopus dupa experienta lui amara.Lini~tea sufleteasca vine numai dupa ce ai devenit can~tient de gre~elile tale. Pentru aceasta trebuie ca mai intai sati ieqi stresurile, apoi sa-ti ieqi satia ~.a.m.d.

Daca intre soti este 0 diferenta de varsta de 7 ani, eii~i vor gasi mult mai u~or un limbaj comun. Urmatoareadiferenta este de 21 de ani. In acest caz, lectiile ce urmeazaa fi Invatate prin partener sunt atat de mari incat, daca vatrebui depa~ita ~i diferenta de varsta, omul nu va avea fortele necesare sa Ie invete. El este inca foarte slab. Femeile~i barbatii sunt, in orice situatie, contrariile care forrneazaun tot unitar, echilibrarea lor pana la unire fiind un scopminunat ~i tatodata scopul suprem al civilizatiei actuale.Celui care 0 realizeaza, i se va deschide calea catre ina1tare.

191

Luule Viilma

Ea este aeeesibiladoar oamenilor eu judecata, care~tiu sa ereeze un eehilibru intre sentimente ~i ratiune. Oricine poate insa sa invete sa judeee. De asemenea, oricinepoate sa invete sa iubeasea. Pentru inceput trebuie ~tiut ca,eu cat eonsideram ca ~tim foarte muite, ell amt ~tim maiputin. Cat de putin ~tim putem sa constatam numai atuneieand ne apucam de LllVatat.

Am fost uluita dnd am auzit pentm prima oara replica:"De unde e chestia asta di eu trebuie sa iubesc un amstrain? Eu fmi iubesc saru!!! - "Nu vi se pare ca nu estesuficient?" - am Llltrebat eu. A urmat raspunsul: "Omultrebuie sa 9tie ~i sa-.Jifaca dataria". Am 'lazut ca era tentata sa ma intrebe ce zice sotul men despre amoralitateamea. A trebuit sa ma chinui sa-i explic ca un om inteligentnu trebuie sa reduca iubirea de aproape 1a ni'lelul poftelorsexuale nel:nfranate ~i 1a realizarea lor fizica ~i sa se ~iconsidere 0 autoritate incontestabila in domeniul datoriei

umane. Ea nu ~tia ea cu cat iubirea sufleteasca, :tara 'larbe,a Qmului pentru ceilalti oameni ~i pentru viata este maimare, eu at<1tmai putermca este iubirea el perfecta pentrusotu1 ei. Iubirea perfecta garanteaza fidelitatea. Un astfdde om perfect i:~ieunoa~te loeul in via!a.

Stim, desigur, cu totii acest joe din eopilarie. IIjucamtot timpulin viata, :tara sa-i dam impOlianta cuvenita.

Omul este sanatos atunci eand energia lui negativa ~icea pozitiva se afla intr-un echilibru in mi9care. Dh'1 pacate,ne-am obi~nuit sa percepem viata ca pe 0 lupta. Nu eristalupta pentru viap. daca nu existii rautate. 0 adunam In noi

192


~i ea cre~te prma ajunge la punctul critic ~i incepe sa nedistruga corpul. Corpulincearca sa se opuna distrugerii.

Cum, in ce mod?N e miram de ce copiii sanato~i nu se tern de frig ~i

credem ca asta insearnna ea sunt caliri. Este adevarat ~i caoamenilor in varsta, mai ales femeilor, Ie place caldura. Nemiram de sfinri care suporta totul, in oriee situatie, pentruca sunt daruiti eu capacitati ie~ite din comun. Acestea suntreprezentarile unanim acceptate.

Consideram reglajul termic al corpului ca fiind unproces automat ~i nu ne gandim mai departe. Temperaturacorpului este unul din modurile de echilibrare a rautatii lamyel fizic. Pe cel care nu ~tie sa gandeasdi coreet, 11ajutacorpul.

o temperatura normala nu inseamna ea omul nu arerautate. Ea inseamna ca omul se elibereaza de rautate prinripete sau injuraturi, sau nu se elibereaza ~i nici nu intenrioneaza sa se elibereze. Vrea sa fie gata sa mu~te ~i i~i ascunde rautatea in sine, pentru ca mai tarziu sa vada, printro boala grea, ca inca mai are de invatat.

Exista oamer..i care nu suporta frigul ~i explica aceastaprin conditiile de sera pe care Ie-au avut in eopilarie ~i esteadevarat. Atmosfera plina de ura din easa parinteasea i-aobligat sa traiasca permanent la Iimita crizei. Un mic curent ~i imediat omul se imboinave~te. Un aitul poate sa setransforme intr-un rurtur ~i ramane tot sanatos. Iertati-vaparintii, faceti-o imediat ~i temeinic ~i treptat n-o sa vamai fie frica de frig.

Caldura seoate rautatea din corp.Frigul fiU lasa rautatea sa iasa.

193

Luule Viilma

Se imbolnaYe~te acel corp in care rautatea s-astrans pana la cota critica.

Dadi in corp s-a acumulat mulUi rautate, cre~te temperatura - focul purificator al organismului. La atingereapunctului critic incepe transpiratia, care ajuta ~i eacorpulsa se curete de tot ce este inutil, ~i temperatura incepe sascada. In felnl acesta temperatura contribuie la eliminarearautatii. Cand corpul incepe sa transpire, inseamna ca atrecut criza ~i corpul e pe cale sa se insanato~easca. Transpiratia incepe imediat ce omul ~i-a dat seama de cauza bolii ~i cere iertare corpului sau pentru gre~elile tacute.

Prin faptul ca ne place caldura ne ajutam incon~tientcorpul. Locuitorii din tarile nordice daresc sa-~i petreacaeoncediulin sud. Si asta tot pentru a trece prin foeul purificator. Climatul cald seoate afara rautatea.

De pe vremuri, estonienii au obiceiul ca atunci candfac baie de aburi sa se bata cu 0 maturica, lecuindu-se infelul acesta de dureri de articulatii de oase ~i de alte bole~nile. Efectul este minunat, mai ales daca acest lucru se face regulat. Nu ne gandim, noi - estonienii, ca se face ~i 0curatire de rautate. Spunem ca baia ne calmeaza ~i ne curata. Cel pentru care baia a devenit un ritual, se curi:ita intoate sensurile.

Sa vedeti cum fac baie barbatii tipic estonieni. Mai intai se incalzesc pe 0 lavita, apoi se bat eu a maturica - ~icum? Pana ca.nd transpiratia incepe sa sara de pe ei. Apoise a~eaza in tinda baii ~i beau bere. Ce este berea? Intai detoate este 0 cereala, ~i nu alcoal. Cerealele au proprietateade a-Ii mari sentimentul de responsabilitate in fata lumii,iar arzul ii da omului incredere in f0l1ele sale. In felulacesta, berea, dadi nu facem abuz, contribuie la capatarea

194


de intelepeiune ~i ne da forte pentru ca viata sa meargainainte.

In timp ce i~i beau berea, se leaga 0 discutie despre viata, probleme mondiale, economie ~i politi ca. Glasurile Iise aud din ee in ce mai tare. Tocmai cand discutia este intoi, rasuna 0 voce: J! Ba, aide/I la oparitoare J! (a~a se spunea pe vremuri, acum se zice: J! Baie/i, haide/i la sauna!" ).~i pomese toti ea unul. Din nou intra in functiune maturieace seoate rautatea din corp. Apoi barbatii beau din noubere ~i i~i continua discutia pana se simt vlaguiti. La sfar~itpleaca spre casa. Corpul a fast curatat prin baie ~i abiaacum sufletul se simte u~or. Din aceste motive a~tepta taranuI cu nerabdare ziua de sambata, sa mearga la baie.

Pe vremea aeeea femeile nu-i eertau pe barbatii lor case due la baie numai ca sa se ameteasca, fiindca ~i ele l~iscoteau rautatea eu maturica ~j 0 mceau, ea ~i pe eelelaltemund, eu placere. Lasau taate celelalte treburi de a parte~i se imbaiau eu sfintenie, delectandu-se ~i de baie ~i deele insele. Omul modern a pierdut eultura de a se imbaia.Se spala, n-are importanta cum, ~i gata. S-a dus mizeria,corpul miroase frumos, dar in suflet murdaria a ramas lafel cum a fast.

A~adar, celui cui Ii place dHdura, acela dore~te sa seelibereze de rautate. Caldura iti scade >pofta de mancare,mai ales de came, ~i te fuce sa slabe~ti.

Frigul are actiul1.einversa. Blocheaza ie~irea rautatii ~iea este nevoita sa se acumuleze in corp. Daca la calduraomul devine energic, temperamental, zgomotos, in frig else lini~tqte. Ec:b..ilibmlaparent ~i retinerea sunt numai unefect exterior.

Urma.riti-va corpul dupa 0 cada calda sau 0 baie. Arepete albe ~i ro~ii. Petele albe sunt spaima, petele ro~ii - ra-

195

Luule Viilma

utatea. Prin contrast, dildura va scoate in evidenta rautatea~i spaimele. eu cat va veti bate mai mult eu maturica cuatat petele albe se vor imputina - spaimele se vor miqora,deoareee rautatea iese odata cu transpiratia. Nici 0 altaportiune a pielii nu va mai vrea sa se imo~easca. Veti spune di in cutele corpului, sub sam, la subsuoara nu patrundecaldura, dar in realitate aceasta arata prezenta frieii respective de care omul se jeneaza sa vorbeasdi ~i de aeeea ea nniese din corp. Sunt spaimele cele mai aseunse despre careomul nu indrazne~te sa pomeneasca, sa nu se rada de el.

Daca, in timp ce faceti baie simtiti un feI de frison, Inseamna ca s-a pus in mi~care energia fricii. Impreuna eutranspiratia poate sa lnCeapa sa iasa ~i rautatea. Aflandacest lucru, omul ar putea sa se bata ore intregi cu maturica, scotand din el 0 cantitate uria~a de rautate, dar oricedepa~ire a masurii poate da na~tere la pericole - ne putemface diu. Cel mai bine ar fi sa ne eliberfun de rautate eu

ajutorul gandurilor ~i apoi, in baie, sa ne de1eetam de felulin care corpul nostru reaetioneaza la schimbari.

Portiunea de corp ramasa alba dupa baie este loeul care urmeaza sa se imbolnaveasca. Adesea, este regiunea dinjurul osului sacru care ne arata ca nu a fost utilizata energia sexuala ~i ca exista spaime legate de probleme economice. Pasiunea ~i portofelul merg totdeauna mana in manitSanii albi arata di acuzatiile s-au acumulat. Mainile §1 gatul alb - probleme ell comunicarea. Astfel baia pune diagnosticul bolilor dumneavoastra ~i Ie prezlce. PriIT'.J.tiajutorul ei ~i nu va mai trebui sa spuneti pe urmi:i: "Daca a~fi§'tiut".

Dupa 0 raceaHi apare durerea insotita de temperatura.Prin aceasta corpul contribuie la ie§rrea rautatii acumulate.

196


Omul care, cu un anumit scop, i~icale~te corpul prinfrig devine calm, puternic ~i capabil de lupta. eu toateacestef,l, in el dimane 0 agresivitate ascunsa. Daca aceastacalire se face rara a schimba modul de gandire, numai dedragu! cre~terii eapacitatii vitale ~i a disponibilitatii de lupHi,va cre~te peste masura ~i potentialul de rautate.

Excesul este L.'1totdeaunadaunator. a dlldura prea mare sau instantanee duce la ~oc termic sau la insolatie.Aceasta inseamna ca. dad dintr-o singura data iese multprea multa rautate, corpul fizie nu poate suporta acest luem. Daca 1a focarul de inflamatie, care ~i a~a are 0 temperatura ridicalli, se mai adauga eeva fierbinte, focarul seraspande~te in tot ccrpul ~i devine periculos pentru vialltFocarul de inflamalie trebuie mai J:ntaj dicit ~i abia dupaaceea incalzit moderat.

Frigul excesiv bloeheaza ie~irea rauHilii. Rautateaacumulata ameninta sa distruga omul din interior. Asta 11sperie pe corp. Omul incearca sa-~i ajute corpul prin eruptia rautatii - apare 0 senzatie de dildura. Cine este con~tient de perieol, ace1a nu va ingheta. Dad'i un om inghetatva fi introdus J:ntr-o carla ell apa fierbinte, el va mud, deoarece ie~irea prea rapida a rautatii nu poate fi suportata.

Intrati 1:ntr-ocada eu apa rece astfel incat sa va ramanaafara nlliilai fata ~iurmaxiti-va senzatiile. Foa..'1:eputim vorreu~i, majoritatea vor silri afara din cada tipand. La lli'1.elepersoane, mai sensibilia frig este abdomenul, la alte1e spatele, in flli'1qie de Iocul unde se acumuleaza rautatea. Oamemi care au putina rautate in ei, sau daca sunt puternici~itraiesc in armonie eu lumea lor interioara, vor fi capabilisa stea mult timp in apa reee ~i sa nu se imbolnaveasca.Acest lucru este posibil, dadi este facut in numele unuiscop de bine. Caldura "salveaza" omul, in schimb in frig

197

Luule Viilma

omul trebuie sa se salveze singur. Frigul te obliga sa gande~ti pentru a supravietui. Cine nu face aeest lucru ~i, defrica, incepe sa se agite, i~i cheltuie fortele intr-o lupta tara...sens ~I va plen.

Pentru a deveni un om putemie ~i echilibrat este necesar ca in egala masura sa ne invatam ~i cu frigul ~i cu caldura. Celui care va incepe sa se elibereze de rautate, nu-iva fi prea frig pe un ger naprasnic ~i niei prea cald subsoarele arzator al de~ertului. ~i nu se va imbolnavi din cauza variatiilor de temperatura.

Rautatea cinstim ~irautatea mincinoasa

~tim eu totii cum se comporta un om indarjit. Doaropinia publica 11obliga sa se mentina in limitele decentei~i sa-§i stapaneasdi indaratnicia. Rautatea Inabu~ita l§ipierde acuitatea ~i claritatea, forta ei distructiva devinelenta ~i perfidii.

eu cat un om este mai inclinat S8. nuna semnul egalita-.i. 6'

tii intre sinceritate ~i lipsa de educa1ie ~i sa eonsidere 5ta-panirea de sine ea fiind un lueru inteligent, eu atat rautatealui, dincolo de fatada onorabilitatii, va cre~te §i se va transforma in dispret.

Comparali aceste doua femei. Am discutat ell amiLlldoua despre principalele indatoriri ale femeii ~i ale barbatului.

Prima, tara sa stea mult pe gandmi, mi-a spus dintr-osuflare: "A, nul Nu pot sa iubesc un astfel de om! Un alcoolie §i un tnintor. Daca n-ar bea, totul ar fi in regula ".Eu lncep atunci sa In§1r parti!e pozitive ale sotu1ui ei, eaeste de acord ~i parca deja n-ar mai vrea sa renunte la el.

198


De un singur lucru are ea nevoie - ca sotuI sa fie un omcumsecade. Aceasta femeie are pietre Ia vezica biliara. Dindnd in dlnd ii apare un fel de boala de piele ciudata caretrece de la s:i.ne~i pe care doctorii 0 numesc alergie.

Sotul ei este un om de viata ~i din cand in cand tragecate un chef monstru dupa care i~i vede de treaba. Esteapreciat la locul de munca. (In aceasta perioada femeii iitrece temporar boala de piele). Cand femeia 11pune sa fadiceva, el se enerveaza, de~i pe urma face. Ea se supara tarede tot ca el 0 face proasta ~i cand ea ii face morala, el, caraspuns, 0 trimite la cratita. El spune adevarul, dar ea nu-Icrede, pentru ca fem~ia moderna vrea sa se debaraseze decratita ~i de luerul de mana, tara sa inteleaga ca prin aeeasta i~i pierde feminitatea. In loc sa abordeze rational treburile gospodare~ti, femeia moderna vrea sa scape de cratila,deoareee in lupta pentru supravietuire hrana ~i-a pierdutimportanta. In schimb, copiii ~i nepotii vad in visurile lorchipul bunei lor mame sau bunicute care miroase a prajituri ~i care face 0 mane are de te Iingi pe degete.

Cea de a doua femeie ma intreabil eu 0 nuanta de dispret: "Spuneti-mi, cum pot sa iubesc un astfel de om? Darnu merita. il suport numai din mila .Jipentru ca este tatalcopiilor mei. Trebuie sa ne ajutam fUca .Jifamilia ei, eaare un copil bolnav din na.Jtere".

Aceasta femeie are cancer Ia san.

Sotul ei este un om neajutorat, supus, tacut, eu 0 privire ~tearsa, care, chiar claea face ee ii spune solia Iui, dndpune mana pe sticla nu se mai opre~te. Daea nu i-o iei euforta, n-o mai lasa pentru nimie in Iume. Dupa parerea ei,sotul nu 0 apreciaza, de~i toata Iumea 0 respeeta. Spune cas-a maritat din mila eu acest barb at, dar nu vrea sa reeunoasca ea viata a unit-o anume ell el ~i nu ell aItul, pentru

199

Luuie Viilma

ca ea avea nevoie de aceasta lectie de viata. Vede ca tot cea realizat in viata, a facut singura, fara ajutoml sotului.Dar succesele n-o bucura. Gandurile i se invartesc tot tim

pulin jurul sotu1ui ei, care este 0 nulitate, 0 doare faptul eael 0 face de ru~ine deoareee nu are eoloana vertebra1a, adiea demnitate.

Ambele femei, in loe de iubire, daruiese sotului rautate. La prima, rautatea este zgomotoasa, sine era, la a doua,rautatea este dispretuitoare, ea nu dore~te sa ajunga la insuite mizerabile pentru a nu se simti ea insa~i umilita.

Pentm prima este u~or sa se elibereze de rautate, pentm ca recunoa~te imediat ea a gre~it ~i ~tie sa apreciezepaqile pozitive ale sotului ei. Ea inca mai tine minte cands-a mantat cu tanarul simpatic ~i di la inceput totul era bine. Nu vTea sa se puna pe ea intr-o lumina favorabiIa fatade sot, ci vrea sa-~i aranjeze viata. Continua sa-~i considere sotul capul familiei. Nu i-a trecut prin minte ea ea estevinovata de decaderea sotu1ui ~i este de acord sa se elibereze imediat de rautate, daca asta 11va schimba ~i pe el ~idadi ea va scapa de pietrele de{la vezica biliara. Pentru inceput nu poate scapa total de indipatanare, fiindca s-aobi~nuit ea viata este, inevitabil, 0 lupta, unde unul esteinvingator ~i'celalalt invins. Este chiar interesata sa aile eeeste aeeea a iubire adevarata.

eu eea de a doua femeie problema este mult mai complicata, pentru ca dispretul are radaeini subtiri ~i ramifieate.Asta ~i arata boala ei. Ea nu se deschide eu bueurie pentrua invata sa ierte, deoarece nu are in ea acest sentiment. Nuobserva ca are un u~or dispret pentru tot ee nu intelege ~ice depa~e~te sfera reprezentiirilor ei materiale. Vazandu-ipe fata expresia de dispret reee, pe unii ii 'lor trece fiorii,iar pe a1tii 0 sa inceapa sa-i manance palmele. ~i chiar da-

200

Alunga Taul din tine

ca ea va fi nevoita sa pHiteasea pentru dispretul ei fata deeeila1ti, orieum ea se va socoti tara de gre§eala. Dar legilevietii nu se vor interesa de parerea ei, ci 0 vor seoate laleetie.

Dispretul cre~te incetul eu ineetul. Corpulineearca saI ajute pe om sa_se cure!e ~i va seoate afara dispretu1 subforma de temperatura. Omul ii ziee raeeala, boala virala ~icontinua sa traiasc8_in inttmeric. Cu cat dore§te mai multsa se ridiee deasupra greutiltilor §i deasupra celorla1ti, aparitia febrei ii spune din ee in ce mai putin.

a lectie atat de banala ~i de primitiva lui nu-i folose~tela nimic. E1merita mai mult.

Dispretul este rautatea care umile~te.Umilind pe cineva, iidorim •.·aui.De aceea dispretui indeamna la du~manie, la ura.

Du~mania duce la cancer.Cu cat ne ascundem mai mult dispretu1, cu atat cance

rul se dezvolta mai insidios.

Du~mania este totdeauna indreptata spre un vinovatconcret. Daca nu exista 0 baza clara pentru a-I condamna ~i omul modem nu este de acord eu mai putin - oameniiineep s8.-limproa~te eu dispret, mra sa-~i gaseasea timp savada dadi acest om are maear vreun amestec. De foarte

muIte ori du~mania incepe doar de la 0 banuiala aparutil inurma unor Lvonuri inventate. Cu cat nefericita victimavrea sa para mai inteligenta, cu atat l~i ascunde mai multdispretul. Nici 0 parte, nici cealalta nu poate spune ca.intreei exista 0 du~manie sau ca s-au certat. Nimmmi nu-i treceprin cap sa ineeree sa inte1eaga esenta dispretului.

Cum sa recunoa~tem dispretul?

201

Luule Viilma

Uitati-va in jurul dumneavoastra. Daca va temeti deoarnenii trufa~i, sfidatori, dizuti in autoadmiratie, sau deoarnenii care nld de altii, veti atrage dispretul asupra dumneavoastra. Daca va irita, daca va supara sau daca va simtiti jignit ~i nu puteti nicicum sa uitari, acestea sunt semneIe dispretului izbucnit din focul rautatii bru~te. Multumiticelui care v-a umilit: el v-a ajutat sa descoperiti dispretuldin dumneavoastra.

Ceea ce va provoaca dispret, va va s:kai ~i in continuare. De exemplu, daca un tanar dispretuie~te femeile invarsta, ele, categoric, vor incepe sa-i faca morala ~i 11vordadaci cu 0 dHdura subliniata, batandu-l pe umar sauimbditi~andu-l ca 0 mama. Daca 0 tanara dispretuie~tebarbatii in varsta, ei 0 vor invita, de exemplu, la dans cu 0galanterie subliniat tinereasca sau cu aerul unui donjuannotoriu ~i se vor simti jigniti daca ea refuza. Unul dispretuie~te mitocania, altul - fandoseala; unul - munca fizica,altul - munca intelectuala; unul pasivitatea, altul - harnicia excesiva etc.

Eliberati-va de dispret, el este frica ~i rautatea dumneavoastra fata de oamenii sfidatori. Este un stres periculos. Pe masura ce cre~te, el distruge un numar tot mai marede oameni buni, mode~ti ~i inteligenti. Si daca v-ati culcateu temperatura, multurniti-i pentru semnalul de alanna tras~i pentru drumul drept pe care vi I-a aratat.

Dispretu1, desconsiderarea incepe din copilarie, dineasa. Modul de raportare al parintilor sau educatorilor fatade viata amplifica neeesitatea naturala a copilului de a facebine pentru parintii lui, de a-I apara ~i ocroti. Mai ales daca, dupa parerea parintilor, in jur locuiesc oameni rai saupro§ti care nu fac altceva decat rau. I se insufla copiluluica nu e bine sa povesteasca strainilor despre ce vorbesc

202


parintii Intre ei, pentru ca acest lucru s-ar putea sa Ie faearau. Iubirea fata de parinti il obliga pe copiI sa-~i Inabu~erevolta interioara. Astfel apare rautatea omului politicos dispretul tacut fala de tot felul de lucruri posibile ~i neplacute, inclusiv sadicia, saracia lucie etc.

Cand ii vad pe cei imbogatiti peste noapte cum se fudulesc ~i cum arata, de pardi nu ~i-ar da pentru nimic inlume avutia lor ma!eriala, am 0 seI1.zatiede pericol ~i dorinta de a-i preveni. Bogatia agonisita eu propriile maini 11

face pe barbat sa aiba pre a mare incredere in el. Infumurarea orbe~te ~i, daca omul continua sa 0 cultive, el va cadeabruse. Femeile nu pot sa nu-~i exprime bueuria cand eyorba de bunastarea materiala.

Ambilor ar trebui sa Ie spun: "Stati a~a, dragii mei!Prin rapacitatea voastra mereu crescanda atrageli neftricirea! Daca v-au orbit succesele, daca priviti totul de sus,foarte curand se va abate asupra voastra ceva ce nu poateji cumparat cu bani - boala. Daca afi flicut pufin rau, vefisuferi vOl fn.}iva. Daca afi facut mult rau, va sliferi copilu!.Daca afi flicut foarte mult rau, va suferi nepotul. eu catraui este mai durercs, Cll afaf rasplata va ji mai dureroasa.A1asura se afla lajiecare fn suflet".

Copiii parintilor avuti rar sunt in arrnonie ell ei in~i~i.Mai devreme sau mai tarziu se va vedea atitudinea dispretuitoare fata de viata a parintilor ~i vor incepe chinuriIe,pentru ca acoIo unde sunt multi bani este putina iubire.

Pe lumea aceasta sunt putini oarneni care s-auinteleptit prin propria lor experienta de viata, la care boga.tia a venit de la sine. Cornorile lor cresc, chiar daca, chipurile, au irosit rara noima bani pentru educatie, cultura,crearea unar valari ve~nice. La maturitate, copiii lor varmerge pe urmele parintilor. Ei au mo~tenit de la parinti 0

203

Luule Viilma

atitudine plina de respect fata de toate formele de manifestare a vie!ii.

DisprelUl este un mentor care 11obliga pe om sa seocupe cmar cu ce dispre}uie~te. Astfe! se capata intelepdunea de viata. Dispretul este un mentor neindurator.

Cand copilul dispretuie~te pe oamenii nedrepti, el su

fera din cauza nedreptatii ~i va inva}a jurisprudenta pentruca, devenind judeditor, sa fadi 0 judecata dreapta. Adeseala serviciu el va intra in impas, procesele se vor pre1ungi,justitia nu se va mi~ca. Disprerul rata de nedreptate a crescut ~i s-a transformat in dispret fata de criminal sau fata desistemul judiciar.

Cand copilul dispretuie;;te oamenii bolnavi, se imbolnave~te chiar el foarte des ~i dupa ce va termina ~coala seva duce la medicina pentru a invata sa starpeasca bolile.Dispretul se intoarce impotriva bolnavului sau impotrivamedicinii.

Cand copilul dispretuie~te cladirile urate, el va trebuisa locuiasca intr-o casa ufiita sau in apropiere de ea ~i vadori sa devina arhitect ca sa proiecteze case ftumoase. Intre timp el este nevoit sa traiasca intr-o casa unlta. Va incepe sa disprej:uiasca condiliile de viata ~i oranduirea destat.

Cfuld copilu! disprej:uie~te saracia, va trebui sa traiascain saracie ;;i se va ~coli pentru a deveni bancher, ca sa seafle printre bani. Dispretuie~te 0 munca rau platita ~i nuare salariul la care a visat - incepe sa dispretuiasca pe ceimai bogati decat el ~i pe cei mai saraci pentru saracia lor.

Cand copilul se manifesta cu dispret fatii de certuriledintre parinti, va fi atras de ele ~i in viata va incepe sa evite eu orice pre! eerturile, in sehimb se va amesteca in mariIe scandaluri. Categoric va nimeri intr-un grup conflictual.

204


Ineepe sa-i dispreruiasca pe cei care asupresc pe allii saupe cei care i~i permit sa jigneasca.

Profesia aleasa va ineepe foarte repede sa-l nemulrumeasca pe tanar, deoareee el nu ~tie sa se elibereze de atitudinea dispreruitoare fala de greutali. Se inlelege de la sine ca munca va fi grea, ca arice 1eclie de viala. I~i va face

cu neplacere munca zilnica, pentru care a cheltuit atateaforte ~i se va simli extenuat ~i seos din sarite pentru eft nu~tie sa 0 iubeasca. Disprelul se va amplifiea ~i se va furi~ain el pe tacute, ca ceara ce se lasa seara, ~iobstacolul va figreu de observat.

Gamenii ell vointa ~tiu sa-~i mobilizeze fortele in numele seopului propus ~i eforturile lor vor aduce roade. Dinpacate, foarte curand vor incepe sa dispretuiasca pe cei eumai pulina vointa, pe frico~i, neajutorati, pro~ti, pe eei carenu gandesc ca ei, pe eei taculi etc. ~i vor deveni atat de Infumurati incat Ii vor dasdili in gura mare pe cei mai de~tepti decat ei, socotindu-i ni~te pro~ti. Intre timp dispreluli~i va face in lini~te treaba distrugatoare.

Pentru acest gen de oarneni pretutindeni sunt numaiobstacole. De exemplu, vine la mine la cabinet un pacient~i imi SpUl"1.e:" Vreau sa .jtiu care este baza existentei meIe". Prea de~teapta intrebare la care nu-ipoli raspund! indoua vorbe pentru ca altfel el se supara. Ii vad spaima i'4ade umilinta, care Ii provoaca agresivitate, ~i 0 incapatanaedispretuitoare. eu toate acestea 11intreb:.,La ce va referifi?Spuneti mai simplu ca sa pot fntelege". Dar nu este deacord sa coboare pana la mi.ne.

Este greu sa-i ajuti pe oamenii aroganli, deoarece ei nurecunosc altceva decat propria lor minte.

205

Luule Viilma

Ar fi trebuit sa inceapa sa se elibereze de dispret maidin vreme, fiindca mai tarziu ea poate deveni 0 piedica deneinlaturat.

Peste un minut intra in cabinet un om care iradiaza

caldura. Vad in elintelepciunea. Ma pregatesc interior sa-iraspund la 0 intrebare complicata, apropo de comportareapacientului precedent. ,.A§' vrea sa aflu cat mai multe despre mine. Cartea dumneavoastra n1-a ajutat sa mii lecuiesc de boala, dar a§' vrea sa nu ma opresc aid ,. - imispune el intr-un limbaj simplu. Am ce sa-i povestese ~i elma asculta eu bucurie. Constat ca are minunate cuno~tintein specialitatea lui, dar nu-i repugna sa se adreseze altcuiva pentru a invata in domeniul spiritual. Ii imparta~esc dintot sufletul tot ce ~tiu ~i ii multumesc pentru ca am intalnitun astfel de am.

Dupa aceea Ii voi povesti despre dispret pentru a-Iocroti de rau.

In carte este subliniat rolul femeii. Intrucat in alte vietiSUl1temori femei, ori bilrbati, trebuie sa ~tim ca, inainte deorlce, suntem oameni ~i nu avem dreptul sa aratam pe altuleu degetul. Multi barbati se agata, ca de paiul de salvare,de ideea ca femeia nu ~tie sa iubeasca barbatul. Avem insange sa invinovatim pe altul, dar asta este 0 justificarepentru pro~ti.

Vreau in mod special sa subliniez pentru barbati careeste rolullor.

206


Intrucat in vietile anterioare barbatii au fost femei ~ivor mai fi 9i in vietile viitoare tot femei, pana cand VOl'

atinge perfectiunea, va va fi mai clar ~i mai u~or daca, chiar de acum, veti privi viata cu ochii altcuiva, adica euochii femeii. Veti vedea doua extreme ale vietii care trebuie sa formeze un tot.

Un barbat inteligent va putea sa se poarte cu respectfata de lucrurile mamnte, feminine, pentru ca din marunti~uri se aduna ceva mare. Barbatul face treburi mari ~i vedetotulla scara mare. Dar casa inca nu este caminul familial.

Casa devine camin datorita marunti~urilor feminine. Barbatul care considera ca din mare poti face totdeauna mic,sparge casa in buditi ~i se va trezi, impreuna cu familiaintr-o mina.

Barbatul este obligat sa ~tie in ce consta mlul lui debarbat ~i sa-i lase femeii rolul ei de femeie. C<1ndneincrederea dispare, poti sa crezi in celalalt ~i in munca ta. Doaro pereche de soti care manifesta 0 flexibilitate rationala este capabila sa gaseasca 0 solutie pentru orice situatie.

In om se afla trinitatea dumnezeiasca - spiritul, sufletul ~i corpul.

Spiritul este tatal omului care se coreleaza simbolic cuosatura, capul, mintea, ratiunea, izbanda, forra, bel~ugul.Dupa tata se da sexul barbatesc.

Sufletul este mama care, simbolie, se coreleaza cu tesuturile moi, spatele, emotiile, sensibilitatea, cordialitatea,flexibilitatea, caracteml.

Corpul este suma dintre tata ~i mama care atrage innoi ceea ce exista deja. Pomind de aici, invatati sa va cunoa§teti §i sa va indreptati.

Sexul femeiesc se ia dupa mama. Cata vreme barbatulnu va intelege acest lucru, el l§i va aprecia sotia subiectiv

207

Luule Viilma

~i aceasta apreciere 11va caracteriza chiar pe el. De obiceinegativitatea soacrei se regase~te amplificat in sotie pentruea barbatul sa poata sa-~i invete in amanunt lectiile de viata. Sau sotia este opusul direct al soacrei, fiindca negativismul extrem al acesteia nu se mai poate amplifiea in sotie ~i dumneavoastra yeti continua sa masurati Cll aceea~imasura.

Emotiile sunt parte componenta a feminitatii. Dinemotie apar stresurile. Toate stresurile pe care Ie tineti indumneavoastra due in final la distrugerea eorpului. Sotiapoate sa-~i iubeasca sotul dar, eu toata dorinta ei, nu estein stare sa desditu~eze stresurile sotului. Trebuie s-o facael singur.

Barbatul "sufocat" de emotii feminine prea mari, i~ipierde barbatia ~i piere.

Un barbat curajos nu neaga emotiile ~i stresurile, ci Ieia ca 0 parte a vietii. Ell'ntelege ca, in cantitate moderatade mi~ca viata inainte, iar in exces - sHibesc, blocheaza,distrug.

Pe biirbat 11caracterizeaza ratiunea. Un barbat curajosnu face fite, nu se supara, nu fuge, nu face istericale, nu-~itoce~te simturile cu nicotina, alcool, medicamente 9i droguri. Biirbatul care are aceste defecte este 0 calamitate. $iin zilele noastre calamitatile se produc; tot mai frecvent.Fiecare dintre noi poate sa preintampine sau sa lichidezeacest dezastm. Barbatul trebuie sa 9tie di totul poate 9itrebuie sa fie indreptat - pentm aeeasta ne este data viata.

Daca barbatul nu se elibereaza de frica - nimeni nu ma

iube$te sau de diversele ei fonne, el nu va fi capabil saprimeasea in totalitate iubirea femeii. Aceasta spaima invinge ratiunea, logic a, memoria, judecata. Se nume9tecomplex de inferioritate. Barbatului eu un astfel de com-

208


plex ii fuge pamantul de sub picioare. Simte ca nu-~i ocupa locul cuvenit in viata, di nu este capul familiei. Acestbarbat ·J'ncepe sa traiasca orientandu-se dupa parerile celorlalti.

Cine are un puternic sentiment de vinovatie, devineeel mai mare acuzator. Eliberati-va de acest sentiment, de

frica ~i de rautate ~i nu yeti mai fi acuzat, speriat ~i scosdin sarite ~i nici dumneavoastra nu yeti mai face altoraacela~i lucru. Sentimentul de vinovatie ~i acuzatiile 11slabesc pe om, atat spiritual, cat ~i fizic, ~i asupra lui se pravale~te 0 avalan~a de stresuri.

Barbatul care mnile~te femeile eu superioritatea luimasculina va fi el Insu~i umilit, pentru ea nu intelege deunde i~i ia foqa vital a barbatia lui. Daca barbatul ii provoadi femeii 0 durere fizica sau sufleteasea, el trebuie sa~tie ca , mra sa-~i dea seama, va atrage imperceptibil pedeapsa asupra sa, pedeapsa ce va depa~i eu mult ce a mcutel. 0 lovitura ~i mai mare va veni prin copii ~i va continua~i in viata viitoare. Daca viata de acum este grea, inseamnaca ati comis 0 gre~eala inca din viata anterioara; n-o mairepetati.

Barbatul i~i alege solia pentru ea prin ea sa atinga perfectiunea ~i pe aceasta baza viata sa se mi~te inainte. Mintea barbatului este 0 comoara ce nu e voie sa fie cheltuita

pe certuri. Cine este mai de~tept, iarta. Cine spera ca prinevadare sa evite certurile, va fi atras intr-o cearta ~i maiaprinsa, deoarece lec!iile de via!a raman acelea~i panac§.nd vor fi invatate. eel care va folosi arma tacerii dispretuitoare impotriva sotiei sale, va suferi elinsu§i.

Barbatul care vrea sa traiasea in fericire ell sotia luitrebuie ca, intai de toate, sa-i ierte mamei sale toate gre~elile ~i sa invete sa-~i iubeasdi mama. Cand 0 earaeterizati

209

Luule Viilma

pe mama dumneavoastra, lasati emotiile la 0 parte, va estefolositor numai puml adevar. Singur v-ati ales parintii, deoarece ati venit pe lume sa invatati din gre~elile lor. Este 0cerinta inevitabila.

Femeia se ocupa de educatia copiilor. Este treaba ceamai grea dintre toate. Daca are ~i sprijinul barbatului, ea

prinde aripi. Dadi barbatul este con~tient de acest lucm ~iconsidera urcu~urile ~i cobora~urile din viata familiala cafiind inevitabile, problemele se VOl' rezolva cu u~urinta.Graba ~i nerabdarea in relatiile dintre sori dauneaza copiilor. Casatoria trebuie sa sfinteasca familia, dar daca el 0distmge, va trebui sa gaseasca in el calea de ie~ire cea maiputin dureroasa.

In lumea modema barbatii sunt atat de mult privati deiubire, incepand chiar cu propria mama, incat, nereu~indsa-~i aranjeze cu cap viata in familie, incep sa-~i caute iubirea in aHa parte. Ea sufera 0 deziluzie amara ~i iubirea,cata 0 fi fost la inceput, dispare. Ramane doar insatisfactia~i iubirea fizica aducatoare de durere. Aceasta situatie arata ca oamenii nu ~tiu ~i nu sunt capabili sa se inteleaga peSIlle.

Umilirea femeii, iillobirea ~i tratarea ei ca un obiect afost ~i, din pacate, va ramane 0 razbunare a barbatilor pesexul feminin, situatie in care arnbele parti sunt perdante.

Mi s-a pus de multe ori intrebarea: "Spunefi di dadisorul moare primul, sofia nu a '.jtiut sa-l iubeascii. Dar daca moare fntdi ea? Unii barbafi f.ji fngroapa mat multeneveste ". In acest caz, barbatul nu a ~tiut sa primeasca iubirea femeii. Cerinta suprema este ca femeia sa-~i iubeascabarbatul. Nepriceperea de a oferi iubire sau incapacitate ade a face 0 bre~a in zidul ridicat de Mrbat ii provoaca femeii 0 cadere interioara. "Cum reu.je.;te el so. se descurce

210


jara iubirea femeii?" Acest barbat se va dedica total rnuncii sale, va iubi natura sau animalele. El se va terne sa iubeasca oarnenii. ProbabiI, aceasUi spaima a adus-o cu eldintr-o viata anterioara. Este po sibil sa fi iubit pe cinevapana la uitare de sine, sa nu fi putut suporta iubirea posesiva a aceleia ~i sa fi murit. Sau, el a fast iubit ill a~a felincat nu a putut suporta. El nu ~tie ea incerearile vietii distrug doar iubirea ernotionala. Iubirea sufleteasea este indestructibila. Daca ea a existat de la bun inceput, ineercarile vietii nu fac decat sa a caleasca.

Revenul binelui excesiv

Omul pa~e~te pe dirarea tara de sfaqit a vietii lui invatand ce ii este necesar. Deocamdata este spirit, dar vreasa capete tmp pentru a invata lectia de viata a aeestei epoci.Vrea foarte mult, dar nu poate, deoarece parintii, prill intermediul carora dorinta lui s-ar fi putut indeplini, nu-i dauposibilitatea sa apara. Ei nu ~tiu acest lucru pentru ca nuinteleg viata.

Ace~tia - barbatul ~i femeia - au obosit sa tot a~tepteun copil, aeesta fiind scopullor suprem in viata. De dragullui ar fi in stare sa sacrifice orice. Oricat s-au straduit, minunata lor dorinta nu s-a implinit. Nu au facut ei, oare, totul pentru ea prnneu! sa poata aparea? In comparatie ell altii, la ei copiluI ar fi avut 0 viata ca in rai. Dorinta lor estebuna, dar daca nu are masura este periculoasa - ei nu ~tiuea 0 viata ca in rai poate avea doar un idiot. Copilul nuvrea sa se nasea idiot, el va a~tepta ~i, prin neaparitia lui, ii

211

Luule Viilma

va face pe viitorii lui parinti sa inteleaga ca nu au nevoiede 0 viata lips ita de sens, irationala.

Acest spirit este suficient de def?tept sa nu imite ca 0maimuta gref?elile parinti10r f?isa devina proprietatea lor.Stie ca acum el sHipa.ne~te situatia. Sentimentul proprieidemnitati, capatat in vietile anterioare, nu ii da VOlesa senasca ca a marioneta tara creier, doat pentru distractia parintilor. Nevoia lui de a trai viata reala cantaref?te mai multdedit stralucirea falsa a unei vieti frumoase.

Aceasta este problema familiilor fad copii, vazuta depe pozitia copilului. In realitate, copilul insu~i stabile~tecand sa apara la parintii lui concreti ~iprin venirea sa sa learate cat de adevarat sau de fals este adevarullor de viata.Copilu! vine pentru a fi opusul parintilor, in masura in carereu~e~te sa invete in decursul vietH sale. EI este limitat defactorul timp al vietii fizice. Niciu..'1spirit nu-~i va asuma 0sarcina mult prea nerealista. El poate spera Ia mai bine ~isa nu-l obtina, in prineipiu ~tie rnsa ca dorintele lui suntrealizabile.

Grice spirit ~tie di soarta lui a fost prestabilita de vietiIe anterioare, dar simte f?iel nevoia sa-~i Indrepte gre~elile.in ce masura va reu~i sa atenueze loviturile sortii, depindede priceperea lui de a trage dh'1ele concluziile necesare.

Daca pruncul ar aparea la ni~te parinti care viseaza laun bine mult prea mare, el ar trebui sa devina foarte rau Inacceptiunea comuna. El nu dore~te acest lucru ~i niei numeritii. a~a ceva. eel care merita, va apare ~i ca el vor fi totmai multi.

eei care nu au copii trebuie sa inteleaga ce este binepentru ei ~isa inteleaga ~i faptul ca nazuintele lor spre unbine excesiv de mare este un obstacol pentru copil.

212

Alunga diul din tine

Raul excesiv provoadi imbolnavirea fuidi a trupului.

Hinde excesiv provoaca imbolnavirea spirituhd,adica boIi suflete~ti.

Intrucat nivelul spiritual deterrmna nivelul fizic, majoritatea eelor bolnavi suflete§te sunt bolnavi ~i fizic.Exprimindu-ne altfe!, rautatea legata de saracie provoacaboli flZice, iar rautatea legata de bogatie provoadi boli spirituale. Spaima cumplita de a fi sarae ~i dorinta puternicade a te irnbogati sunt aproape echivalente eu saraeia ~i bogatia. Trageti sing-Gxiconcluzia, care este mai u~or de lecuit, btJffatul sau saracul. S-ar putea ca macar acum sa.va reevaluati liLT} pic dorinrele.

Energia vitala se mi~ca pe 0 sinusoida astfel incat oriee bine cre~te paua la punctul maxim, apoi coboara sprerau parra atinge cota cea mai joasa. Apoi iara~i ineepe saurce spre bille. Viteza urcu~urilor ~i cobora~urilor este determinata de stilul de viata al omuIui, de reprezenmrile saude modullui de gandire. OIke rau se echiIibreaza prin binele eehivalent ~i myers. Binele ~i raul sunt notiuni relative. Am vorbit tot timpul despre aceasta, dar, In ansamblu,oarnenii In~eleg doar in plan teoretie. Din pacate, in vfuielnita vietii teoria se uita ~i in practica apar judeeati carepornese de la caracterul iluzonu al vietii.

Omnl l§i arogii dreptul de a judeca totuI pe lurne dinpunctullui de vedere. Dar vederea Iui este tulbure! Oamenii eu tulburari de 'ledere, tocmai ei, ar trebui sa tina contde faptul ca pentiu ei lumina in care vad vlata nu este eeaadevarata., altfel ar avea 0 vedere norrnala. eei eu tulburaride auz aud viata fals, cei eu tulburari de riros simt viatafals, eei ell fune~iile motorii afeetate merg fals pe cararea

213

Luule Viilma

vietii, etc. Toti au 0 caracteristica comunS. - sunt ostili fatade viata.

Daca unul din organele de simt i~i pierde functionalitatea, functiile lui sunt preluate de alte organe pentru caomul sa poata continua sa traiasca, dad'i nu ~i-a pierdut interesul pentru viars.. In astfel de cazuri se vede genialitateaomului. De exemplu, la muzicienii orbi, functia vizu.ala setransfera ~i ei percep lumea prin muzica. Modul lor de avedea lumea este cu mult mai adevarat decat la oamenii

a~a-zis normali eu vederea lor cupidS.. Oamenii cu vedereamai slaba sunt adesea foarte determinati. Ei vad ~i nutrescdoar visul lor ~i considera ra eelelalte parti ale vietii suntmeschine ~i nu merita sa fie vazute de ei. Daca succesuliiocolqte, dar ei continua sa se bucure de ce au ob!inut, vederea lor va ramane stabila. Daca insa apare ura pe obstacolele nevazute, vederea lor se va inrautati.

Viata reprezinta mi~eare pe calea ispa~irii raului. Farasa inteleaga acest lueru, omenirea declara: "Dar eu chiarvreau sa disparci raul! Raul trebuie fndepartat. eliminat,izalat, nilnicit, distrus·'.

~i cine sa 0 faea?Uitati-va in jurul dumneavoastral Cine dintre oameni

~tie exact ce este rau pentru dumneavoastra ~i ~tie sa fadlin a~a fel incat sa va fie mai bine? Puteti sa va indreptatidegetul spre Dumnezeu, stat, politicieni, economi~ti, condueatori, familie.

Nimeni nu .;tie exact ~i de aceea nki nu va poate indeplini dorinta, de~i ar dori foarte mult. ~i daca v-ar implini0, viata durnneavoastra nu s-ar imbunatati substantial.

E bine doar ce fad tu, eu mana ta. Ce face altui,nu-ti place.

214


Uitati-va la oamenii care au un necaz ~i vi se va confirma acest adevar. Doar foarte putini va vor fi sincer recunoscatori, dad ii ajutati sa se ridice. I~i vor continua calea incercfmd sa inteleaga motivele caderii lor. Majoritateainsa vor incepe sa caute vinovati ~i nu VOl' vrea sa inteleaga ca acuzand pe altE, in realitate se acuza pe ei. Ei nu ~tiusa multumeasca din suflet celui care le-a sarit in ajutor, segandesc numai cum sa-l pedepseasca pe vinovat.

Trebuie sa incepem sa intelegem ca raul este pentrufiecare un obstacol scos in calea vietH lui, este obstaco-,lul personal seos in cale numai pentru el. Aceasta estenefericirea lui pe care el este chemat sa 0 transforme in fericire. eu cat este mai multa nefericire, eu atat ar putea safie mai multa feddre, doar daca am ~ti sa intelegem viata.

Ne deruteaza faptul ea invatam odata cu toata omenirea aproape aceea~i lectie, mra de care drumul s-ar inchide.Fiecare are insa teama lui individuala rara de care nu va

face nimic. Asemanarea ne ispite~te sa avem aceea~i masura ca ceila1ti pentru ca a.;a este mat u.;or. Inca nu am invatat sa ne vedem pe noi in~ine. ~i astfel evaluam totul pescala "bine-rau" indiferent ca este yorba despre un obiect,un om, familie, guvern sau stat, mra sa intelegem ca toateacestea sunt imagine a in oglinda a neintelegerii omului decatre el insu~i. Spunem despre tari: daca sunt foarte dezvoltate economic - este bine, daca sunt in curs de dezvoltare - este rau, dar nu suntem capabili sa intelegem adevarata lor problematica. 1'/laimult, cel care are 0 situatie materiala buna, se considera mai bun decM ceilalti, iar cel care este mai sarac, de buna voie se enumera el insu~i printreoamenii de categoria a doua.

Omul e mcut sa gre~easca.

215

Luule Viilma

Viata este mi~care, dezvoltare, dobandire de intelepciune. Cine ia aceasta mi~care drept fericire, acela este fntradevar fericit. Dezvoltarea lumii materiale este doar 0 mi

ca parte din mi~carea vietii. A sosit timpul sa fim con~tienti de acest Iucru ~i sa ne bucuram de posibilitatile noastre nelimitate. Deocamdata doar invatam prin suferi.nte,deoarece nu inte1egem ce este bine1e ~i ce este rauI. Nu intelegem cat de rau este binele prea mare.

Va dau un mic exemplu. Omul vrea ca totul sa fie bine~i in numele acestui bine se face Iuntre ~i punte. Nu ~tie cain viata nu se poate ca totul sa fie pre a bun ~inici nu trebuie, altfel viata s-ar opri in loc. Frica - nimeni nu ma iube§te 11obliga sa-~i dubleze energia. lntrucat se grabe~te, gre~e~te. I se arata gre~eala ~i el se simte jignit pe vecie. De laciuda apare guturaiul. Avand tendinta sa exagereze LTl toate, omul acesta are 0 natura extrem de sensibila. Ve~nicsuparat, vede In ceilaiti ni~te spioni permanenti care se mdoiesc ca el este un om bun. lncearca sa faca cat mai mult

bine ~i se teme sa nu cumva sa stea vreun minut degeaba.De cum se cuka incepe sa-i curga nasul pana intr-acoloincat se poate chiar sufoca. Edemul ~i alte umflaturi suntprovocate de rautatea legata de exagerare. Boala 11face saaiba insomnii ca sa aiba timp sa se gandeasca cum sa faca~i in continuare bine sau sa-~i dea seama ca fericirea nuconsta numai in mundi. Boala aceasta nu va trece panacand nu se va elibera in suficienta masura de sentimentul

de ciuda ~i nu va reu~i sa inteleaga ca nu a gandit corect.Dadi insa el reactioneaza la 0 jignire prLlltr-o explozie deemotii, pentru a-I ajuta, i se deschide 0 supapa de salvareii curge sange din nas, ceea ce previne un final mult maipericulos - hemoragie interna in creier. Boala llmvata peom sa se iubeasca ~i pe elin curgerea mra sfar~it a vietii.

216


Am varbit mai sus despre dilatarul ee merge pe drumullin a1 vietii ~i, mra sa aiba habar de nimie, zfunbe~tednd ii apare in fata a prapastie. Abia dupa ee a ajuns lafundul ei ineepe sa inteleaga de ee a aparut pe lumeaaceasta. I-a fost dat sa fie can~tient ca a aparut ca, prin durere, suferinte ~i maarte sa faca din rau bine. Raul exista.Dadi n-ar fi, n-ar fi nici binele. Gre~eala lui consta in faptul ca nu a vazut raut Aceasta gn~~eala trebuie indreptata.Naivitatea, campartarea capilareasca, negarea raului, refuzul de a avea de-a face cu raul, taate acestea due la fundulprapastiei vietii.

Cine iese singur din prapastie, acela a dobandit inte1epciune. eel care este ajutat sa iasii, va cadea dinnou, deoarece nu a inteles motivul diderii.

Cel mai mult ma deprima faptul ca omul nu intelegeviata.

De exemplu, din darinta de a ajuta, a cansultam pe 0tanara femeie care nu demult fusese operata de cancer lasan. Dupa intelegerea ei, ea era intruchiparea bunavainteiintrudt la nimeni ~i nicaieri nu vedea ceva rau. Acesta este cuvantul - nu vedea. Si nici nu vrea sa vada. "Doctoriim-au ajutat, daca se strange latul ma Val' ajuta $i in continuare" - parca vaia sa spuna zfunbetul neajutarat ~i sarcastic al femeii. ,,$i la urma urmei tali oamenii sunt muritori" - roste~te ea aceasta sintagma demanetizata, dar nu ecan~tienta de sensul ei, deaarece nu este capabila sa inteleaga ca se refera ~i la ea. "De ce vreti sa-mi puneti eticheta de am rau?" - este tot ce a retinut ea din discutia naastra. Taate staruintele mele s-au lavit ca de un zid. Femeiaaceasta nu suparta sa fie abligatii §i discutia mea a punea

217

Luule Viilma

intr-o situatie in care trebuia sa suporte - acum va fi nevoita sa inceapa sa gandeasca. A fast dezamagita de mine.Se a~tepta sa inta.lneasca un tamaduitor cu inima buna ~icand colo ...

Zambetul intelegator, binevoitor al unei persoane politicoase plus 0 rezistenta interioara foarte putemica, asemeni unui zid de beton, adunate, dau un mare zero. Estefoarte greu sa-l faci pe om sa vada ce e TaU la el. Pentru cael vrea ca totul sa fie bun. Negarea raului nu este ca joculde-a baba oarba cand nu sesizezi ca exista un pericoL Estepura copilarie.

Copiii sunt invatati sa cunoasca viata - sa-~i dezvoltegandirea pomind de la experienta pentru ea sa creasea oameni valoro~i. La ~coala nu se invata ins a acest lucru. Procedeaza cu eap acei parinti care dau eopilului posibilitateasa se loveasdi de greutati, in limitele puterilor lor.

Parintii care pretuiesc intelepeiunea vietii, ii invata pecopii, cu severitate, dar cu dreptate, pentru ca viata sa nu-iinvete cu ~i mai mare severitate. Omul trebuie sa ~tie dintimp ce se cere de la el pentru ca sa-:;;ipoata dezvolta capacitatile. Parintii care se iubesc ~tiu care este limita ce nutrebuie depa~ita ca sa nu se extenueze copilul ~i 11oprescla timp. Nu-l vor mana de la spate pe copilullor, ~i a~acon~tiincios, de dragul gloriei ~i onoarei.

Parintii care se iubesc nu-l vor rasfata niciodata pestemasura. Subcon~tientulle va spune care este limita pentrua nu cadea in extreme, deoarece pe ei nu Ii mana setea deca~tig. Ace~ti parinti nu pretind un comportament demn,pentru ca ei in~i~i au din pUn propria demnitate - eitraiesc ~i Ii lasa ~i pe copii sa traiasdi. Un parinte demnnu-~i va obliga copilul sa traiasca cum Ii porunce~te el, ciIi va spune: ..,Asculta, dragul meu, am §i eu defectele mele

218


care m-Cluflicut sa su./ar mult $i vreau sa nu se fntample lafez $i cu tine. Dar daca tu vrei sa fact cum am flicut eu, sa$tii ca nll te pot fmpiedica decat fnfl'-lln singur fel - sa tepedepsesc ". Recunoa~terea sincera a defeetelor 11ridica peparinte in ochii copilului.

Nu este pennis ca din iubire sufleteasca sa alinti peste

masura. Altfel, iubirea maimurei nu cunoa~te limite. Iubirea va cre~te pe masura ce cre~te setea de a ca~tiga. Cre~terea neeontrolata va depa~i imperceptibillimitele realului ~i11va distruge pe copil. Aceasta va ~ifi limita. Nici 0 nefericire nu vine fara sa te avertizeze, aveliismentul fiindgandurile noastre rele.

Scopul final este totdeauna 0 limita.Limita rine libertatea in lanruri.eel care, pe cararea vieW, va prefera, in loeul mi~dirii,

un scop pe care I-a visat, acela, chiar daca e posibil cascopul sa se realizeze, va pieri imediat, deoarece tlnalitatea inseamna curmarea vierii. Fericit cel care ~tie sa se bucure de incheierea unei etape de viara ~i sa salute inceperea alteia noi.

Barbarii ~i femeile vad lumea in mod diferit. Feminitateaeste capacitatea de a vedea ce se vede, adica lucrurilemarunte ale vierii din care fac parte toate obiectele lumiimateriale, fie el un nasture sau un zgarie-nori. Masculinitatea este capacitatea de a vedea ce nu se vede, adica lumea imateriala eu ideile ei, cu planurile ei ~i cu activitateadepusa pentru realizarea lor. Grice plan facut de barbatdevine parte a lumii femeilor unde incepe imediat sa fieevaluat.

Daca femeia iube~te barbatul ~i barbatul iube~te femeia, ei i~i vor uni viziunile intr-un tot. In lumea femeilorexistS. limite, in timp ce in lumea barbarilor nu. De aceea

219

Luule Viilma

femeile viseaza scopuri mimmate, iar barbatii idei. Stabilirea unor obiective nerealiste, adica prea mari, duce la sufednle fizice.

Cine i~istabile~te drept seep mi~carea pe drumul"ietii, l.mde va exista totdeauna ziua de maine cu binele ~ieu raul ei - ~i raul trebuie indreptat in fiecare zi - acela vafntruchipa mi~carea. Comoara lui cea mai de pret va fi rntelepciunea vietii.

Cine i~iva fixa drept seep sa debandeasca, fie debunuri spirituale sau materiale, acela lncepe sa se grabeasca ~i nu va baga de seama ca scopul se va mi~ca odata euel, adica nn va dobandi niciodata ce a dorit. Chiar dacadobande§te ceva, niciodata nu va fi ace! ceva care Ii trebuie lui, dorintele cresc proportional eu graba pana cand corpul va fi oprit din goana lui de boli, pentru ca, In sfar~it,omul sa-~i gaseasca timp sa mediteze.

Traim intr-o lume materiala in care biirbatul ~i femeiapot sa constituie un tot unitar eu contururi materiale, dar inesenta sa fie 0 mi§care tara de sfar~it. Barbatul merge inainte luminand drumul ca 0 raza de lumina. EI se grabe~te,aceasta este firea lui. In urma lui vine femeia. Ea se uita in

jur sa cerceteze situatia, iar el, din cauza ei, e nevoit sa-~iincetineasca pa~ii. Daca n-ar fi a~a, in graba lui, barbatuls-ar rani mortal. In zare se profileaza lectiile de viata aleomenirii, mari ~i mid, pe care aceasta pereche Ie va intalniin drumul ei. Pentru a mtelege totul trebuie sa se grabeascaincet.

Unul vede in adancime, celalalt - in latime. Iubirea Ieva strange intr-un tot unitar unde fiecare lucru~or l~i vaoeupa loeul euvenit. Intelepeiunea de viata a aeestor calatori consta in rabdare, nu in suferinta. Scopullor este viitorul. Ei sunt oameni, nu sunt rngeri,~i acest lucru 11~tie eel

220


care merge in urma lor - copilul care va aparea curand pelume.

Prin parintii lui copilul va afla ca tot ce exista pe lumeeste necesar. El va lncepe sa Inteleaga ca chiar ~i un gandoarecare, ne mai vorbind de fapte, are doua fatete - unabuna ~i una rea. Simrul responsabilitatii, care mi~ca omenirea Inainte, poate sa-llngroape pe om atunci cand devinepeste masura de mare. Frica ii da omului senzatia de pericol, un fel de instinct de conservare. Dadi frica cre~te peste masura, ea atrage raul care distruge. Pentru a invata lectiile civilizatiei actuale, omul trebuie sa fie pregatit de lupta. Aceasta stare este asigurata ~i este reglata de catre rautate. Amplificandu~se, rautatea 11distruge ~ipe el ~ipe a1tii.Invatand sa vada totulin unitatea binelui ~i raului, omul vacapata echilibru, sanatate ~i fericire.

Fericit poate fi numai acela care i~i indreapta iubirea sufleteasca catre tot ce exista. Cafre Unitatea 811

premiL Catre Dumnezeu.

Copiii se nasc dintr-un sa:nd

Cand eram tanara, a~a credeam. Mai tarziu, dupa c ~am studiat cu seriozitate medicina, nu mi-am schimbat parerea. Nu aveam nevoie de alt adevar. Acum vreo zece ani

se taceau glume pe seama unui filosof rasaritean care ininvatatura lui spunea ca sarutul este forma cea mai intimaa iubirii. Pe vremea aceea nu aveam 0 parere proprie, daracum pot sa splm ca avea dreptate.

221

Luule Viilma

Cum pot sa afirm acest lucru? M-am convins, tratandfemeile mra copii.

Femeile din prima grupa au ramas gravide imediat dupa prima consulta!ie. Le-am explicat grqelile din modullor de gandire, din cauza carora in subcon~tient s-a fixaturmatorul mod de a pune problema: oricum nu 0 sa amcopii: eu sunt 0 mama rea, copilul se va na.;te bolnav: nuam condi{ii materiale sa fl cresc, de aceea nu-l doresc,trebuie sa a.;tept vremuri mai bune etc. Toate fricile actioneaza asupra unei portiuni din corp, blocandu-i energia ~icopilul nu poate fi conceput; chiar daca este conceput, elnu se poate dezvolta tara energie ~i odata cu prima menstrua!ie parasqte uterul. Lucrul eel mai important este sa~tii sa iube~ti ~i sa speri in gandirea sanatoasa a barbatuluiin probleme economice. Le-am convins ca in so! trebuievazut binele. Dupa cateva zile sau saptamani ele au ramasinsarcinate.

Femeile din cea de a doua grupa au ramas insarcinatedupa ~ase luni. Mai intai ele au trebuit sa trateze proceseleinflamatorii ~i consecin!ele acestora. Tot timpul am spusapasat ce este mai important - iubirea face minuni. Recunoa~te ca ai ganduri rele, elibereaza-te de ele ~i iube~te ~iatunci totul va fi bine. Am atins struna din sufletullor, care In subcon~tient deja vibra. Majoritatea au avut 0 sarcinanormala. Doar cateva au pierdut sarcina - erau femei auto

ritar~, isterice, mra sim!ul maternita!ii. Prin plecarea lui,copilulle-a dat de Inteles di se teme de 0 astfel de mama~iprefera sa se duca.

lmediat a venit intrebarea: "Dar spiritulinteligent alcopilului prevede totui. Atunci de ce sa mai apara, in ge1jf.ral vorbind? "'7'-.)

222


Spirite1e au 0 nevoie imensa de a capata intelepciuneavietii fizice. Dar, J:ntrucat omenirea J:mpiedica mersul natural al vietii prin anticonceptionale, ele au posibilitati dealegere extrem de reduse ~i acest lucru Ie obliga sa se grabeasca. Spiritele J:nvata, din lipsa de experienta gre~esc ~iaceasta lectie injumatatita ~i dureroasa Ie vine in ajutor.Ele spera in mai bine, dar 0 mama care i~i gase~te timppentm a-~i schimbc~modul de gandire numai pentru a ramane insarcinata ~i dupa aceea redevine aceea~i, 11speriepe copil. Majoritatea celor plecati erau bliieti ~i n-au sup011at setea de ca~tig a mamei ~i agresivitatea ei fata desexul masculin.

Majoritatea femeilor modeme apeleaza la simtul deresponsabilitate al barbatului, pentru ca ele poarta subinima copilul acestuia ~i de aceea sotul este obligat sa-i faca toate capriciile. Copilul, care nu vrea ca tatal sau sa fieumilit din cauza lui, pleaca. Pentru copil, iubirea este libertate ~i mai degraba se sacrifica el, decat sa faca pe altulsa se chinuie in sclavie.

Din cea de a treia grupa fac parte femei cultivate, inteligente, intelectuale. Adesea sunt femei de afaceri. Ca toate celelalte, ele se impart in doua categorii. Pentm unelemunca e mai presus de orice, nu suporta barbatii afemeiati.Timpul inseamna bani. Gandurile sunt date pentm a facebani, nu-i ~a? Copilul ~i mentalitatea de consumator nusunt compatibile. Nimic de valoare nu poate fi creat ingraba. Copilul ~tie ca, daca s-ar na~te din astfel de parinticare gonesc orbe~te dupa bunuri materiale, el de fapt arramane tara parinti ~i de aceea nici nu vine.

Din cea de a doua categorie fac parte femeile servile ~irabdatoare. Sarcina ~i succesul - e bine, dar vocea interioara Ie spune ca un copil ar fi ~i mai bun. Comunicand cu

223

Luule Viilma

spiritul viitorului copil, femeia afla de la el ce defecte are.Pe unele Ie invata sa fie echilibrate, pe altele sa cedeze; Ieinvata ori sa faca prajituri, ori sa tricoteze, ori Ie invata saiubeasdi pe viitorul tata, sa-~i corecteze gre~elile etc. Multe dintre ele au avut mai multi parteneri ~i asta nu-i placecopilului nenascut, pentru ca el vede ca mama lui inca nu ainvatat sa iubeasca pe tatallui. Si a~a mai departe.

Femeile ra:man uluite. Ele nu considera ca defectele

lor sunt defecte. Spiritul copilului spune ciar ca 0 astfe1 defemeie nu s-a maturizat pentru maternitate.

Pe femeie 0 fac femeie sentimentele. 0 domni~oaranaiva inca nu este femeie. 0 femeie de afaceri care se

gande~te la afaceri profitabile deja nu mai este femeie. 0tanara indragostita, care iube~te pani'i ~i defectele alesuluiei, poate foarte u~or sa ramana insarcinata. Daca i s-arpermite sa nasca. Din pacate, parintii, indignati, ii cer intrun glas sa scape de copil.

Sarcina simbolizeaza materializarea iubirii. Daca fe

meia ii daruie~te bfubatului iubirea ei sufleteasca, barbatuleste capabil sa-i dea femeii dragostea fizica. Si atunci, infemeie se deschide iubirea fizica, iar in barb at se treze~tedragostea sufleteasca.

Organele genitale sunt formate din tesut moale,prin aceasta de exprima esenta mamei - modul ei deraportare fata de lume.

Subliniez. Chiar daca sanatatea tesuturilor moi alefi.ecarui om depind de mama, el, omulj stabile~te dadii~iva amplifica sau mic~ora negativitatea mamei.

Tot ce exista este 0 unitate a contrariilor, deci orice intreg are 0 parte feminina ~i una masculina.

224


Sarcina se dezvolta in uter. Uterul ca intreg se relationeaza simbolic cu mama = matemitate.

Cum este uteml a~a este ~i mama. $i a~a yeti fi ~idumneavoastra ca mama. Jumatatea stanga a utemlui exprima atitudinea mamei dumneavoastra fata de sexul masculin, Jumatatea dreapta exprima atitudinea fata de sexul

feminin. Peretele anterior al uterului exprima viata sentimentelor mamei, peretele posterior exprima forta voin!eiei. In partea superioara a uterului sunt concentrate problemele legate de viitor ~i de spiritualitate, in partea inferioara - problemele legate de trecut ~i de economic. Respectiv,stare a cavitatii uterului exprima ga"ldurile ascunse alemamei. Lupta Inver~unata pentm viata ~i de asemenea fU~inea ~i rautatea din cauza sexualitatii copiilor se exprimain uterul fiieei sub forma unei noi formatiuni care va sangera, daca mama va continua sa lupte, ~i va sta in stare latenta, daca mama nu va vrea sa auda nimic despre problemele fiicei ei. Dar daea mama este inchisa in ea, i~i ascunde ne~tiinta ~i ru~inea, iar fiica amplifidi in ea aceasta trasatura de caracter, fiicei i se va intrerupe ciclul menstrual.

Simtul exagerat al maternitarii este 0 feminitate exagerata, sau 0 emotivitate exagerata, sau acumularea unui surplus in uter, adica aparitia tumorilor. Cu cat maternitateaexagerata este mai evidenta, eu atat miomul va cre~te inafara provocand a9a-numitele noduri pe picioare. Cu catmatemitatea exagerata este mai aseunsa, adica eu cat femeia are mai putine posibilitati de a-~i manifesta maternitate a, cu atat mai mare va fi tumora care va cre~te in eavitatea uterina.

In timpul sarcinii, locul uncle se fixeaza placenta arataen ce se hrane~te de preferinta copilul. Daca placenta seprinde de peretele anterior al utemlui - copr1 nl se hIane~te

225

Luule Viilma

din forta sentimentelor mamei, dadi se prinde de pereteleposterior - forta vointei mamei este mai puternic dezvoltata. Daca mama considera ca in educatia capiilor canditiacea mai importanta este bunastarea materiala ~i pentru asta~i ea ~i sotul ei investesc toata ziua, fara sa se gandeasca lacerintele suflete~ti ale copilului, placenta se va prinde inpartea inferioara a uterului ~i pentru na~terea copilului vafi necesara cezariana. In caz contrar ar putea muri amandoi.In conditiile actuale, Iocul de prindere a placentei se stabile~te prin diagnosticare ecografica. Prin indreptarea modulU1de gandire se poate modifiea pozitia incorecta a placentei.

La organele genitale ale femeii, ca sistem unitar, partea feminina este reprezentata de trompa, iar partea masculina de ovare. Starea lor poarta informatii foarte importante despre influenta pe care mama tinde, prin conceptiile eide viata, sa 0 aiba asupra membrUor familiei:

- sanatatea trompei drepte ne spune ce relatii vrea savada mama intre fiiea ei ~i sexul masculin;

- sanatatea trompei stangi arata ce relatii ar vrea sa vada mama intre fiica ei ~i sexul feminin;

- sanatatea ovarului drept arata care este atitudineamamei fata de fiul ei;

- sanatatea ovarului sting arata care este atitudineamamei ei fata de toti barbatii, inclusiv sotul ei 9i ginere.

Daca organul este indepartat chirurgical, aceasta nearata 0 atitudine negativa a marnei, care la fiica s-a amplificat ~i, ca unnare, negarea in gand S-Ll transformat in negare materiala.

Sarcina extrauterina apare atunci ca.nd femeia nu dore~te sa Imparta ell nimeni capilul. Vorbe9te gelozia ma-

226


tema din ea, care se impotrive~te ca cine va sa atenteze lacopil.

Pentru 0 sarcina normala, la femeie trebuie sa existefizic uterul, trompa yi ovarul.

Ovulul se matureaza in ovar. Cand se apropie momentul maturarii ovulelor, trompa se apropie de ovar ~i capatulfranjului coboara pe suprafata ovarului. Ovulul maturat este aspirat in capatul deschis al trompei ~i, prin mi~carea eiondulatorie, se indreapta spre uter. acesta fiind deja pregatit pentru sarcina. Tot acelo, in trompa, ovulul se intalne~tecu spermatozoizii in mi~care ~i unul dintre ei 11fecundeaza.Sarcina, care incepe rapid sa se dezvolte, se mutil in leaganul matemiHitii - in uter, care este facut pentru a a~tepta ~ia iubi pe cel pentru care a fost creat - copilul.

Uterul femeii arata, fara sa se vada, care este atitudinea fata de matemitate a mamei unei femei, in spera fatade maternitatea fiicei e1. Exista mame care doresc ca fiica

sa ramana insarcinata ~i exista ~imarne care, din principiu,sunt impotriva. Reprezentarile fiedirei marne depind deexperienta 1)'ide convingerile ei. Majoritatea admit ideeaca fiica lor sa fie insarcinata, dear dadi sunt respectate ni~te condi!ii importante pentru mama. UteruI fiicei aratacum decurge via!a unei £lice care ~i-a insu~it madul degandire aI mamei, dadi I-a corectat sau daca I-a amplificat.Daca mama neaga sexualitatea, atunci ~i uteml ei va respinge sexualitatea, in spera sarcina.

Mu1te femei ~i ITmlribarba!i nu au defecte fizice ~i elltoate acestea raman rara copii. De ce nu poate un barbat safecundeze 0 femeie, ce impiedica unirea spermatozoiduluiell ovulul?

Am avut odata ocazia sa aflu cum se face contactul

dintre ovar ~i ovul la 0 femeie fara copii. S-a petrecut in

227

Luule Viilma

afara timpului ~i spatiului obi~nuit. In ovarul drept se vedea un ovul maturat. Trompa s-a apropiat de ovar, ca de 0tanara frumoasa. Capetele franjului au cobonlt ca ni~te degete pe suprafata ovarului ~i tromp a s-a btarit a~teptand caovarul = barbatul sa-~i faca treaba. Era ca un fel de muncaindividuala, ca:nd fiecare i~i face partea Iui. Capsula ovaru

Iui a incremenit de spaima, s-a incordat ~i presiunea ei intema a inceput sa creasca. Suprafata ovarului a il1ceput sase IUpa sub presiunea intema ~i sa expulzeze ovuluL Speram sa vad cum ovulul intra in trompa, dar spre uimirea ~iamadiciunea mea, ovulul eliberat, impreuna eu lichidul care 11inconjura, a alunecat pe Ianga. Trompa nu a observat - era interesata de altceva. Eram uluita. Organele lL'1U

ia ~i aceluia~i corp se comportau C3. ni~tc persoane strainesau, eu alte vorbe, femeia ~i barbatul din el se comportauca ni~te straini.

Ce insernna acest lucru?

Trompa ~i ovarul drept aratau relaliile reci dintre femeie ~i fratde ei. Ea nu invatase sa se poarte tandru eu fratde ei, nu invatase, prin fratde ei, sa fie femeie. La aceasta femde nici trompa stanga nu se apropiase nki ea niciodata foarte mult de ovar ~i toate ovlliele se indreptau sprecavitate a abdominala ~i piereauo A~a erau ~irelatiile femeii eu tatal ei - reci ~i instrainate. Mama acestei femei nu~tiuse sa-~i iubeasca sotu1 ~i de aceea atmosfera din tamilie era reee ~i calculata. Fiica ei nu §tiuse sa~~iiubeasca taun ~i fratele ~i nici Mrbalii in general. Ea nu ~tiuse sa devina un tot unitar eu barbatul. In timpul ovulatiei, expulzarea ovulului seamana la aceste femei ell 0 explozie, ceeace poate auce la hemoragia ovarului ~i femeia ajunge pemasa de operatie.

228


Foarte cun1nd am avut posibilitatea sa compar ce amvazut eu func!ionarea organelor la 0 femde care are dejatrei copii. Trompa ei dreaprn s-a indreptat spre ovar, ca 0zana buna ~i a lncremenit in a~teptarea frernatanda a iubirii.Peste 0 clipa, ovarul s-a scuturat - prirnise chemarea - ~iainceput sa se ridice spre trompi. S-au unit rapid ~i !in,ca 0 1mbrati~are intre indragostiti. In aceasta unire exista 0fortii uimitoare care nu Ie diidea VOle sa se dezlipeasdi.Tensiu...fleaexcitatiei cre~tea §i deodata capatul inferior altrompei a inceput sa elimine 0 substantii lipicioasa care,dupa ce a ermetizat loeul de imbinare, s-a riispandit pe suprafata ovarului. Sub actiunea fermentilor eontinuti in gluten, pelicula din jurul ovulului s-a dizolvat §i ovulul expul~zat a fost aSplrat, ca un vacuum, in adancul trompei.

In aceea§i clipa am in!eles: a fost forta sarutului care a dus la eliminarea din capitul trompei a unei substante lipicioase asemanatoare ell cea secretata de bu.zein timpul sarutu.!u.i. Trompa acestei femei s-a lipit deovar prin siirutul iubirii. Sarutul trompei a fost fecundat.Iubirea a eontribuit la secretia de fermenti care au eliminatobstacolul din calea lor. Trompa stanga_se tinea mai Incordata ~i mai tematoare, dar se mi~ca Inspre Inainte ell iubire§i ell tandrete, cerand pardi voie ~i bucurandu-se ea nu aude un refUz. Parintii acestei femei erau J:n divort: mama interzisese ariee discutie despre tata, fiica insa traia visand laiubirea tatalui ei. IncB_de cand era eopiI visa sa se a~eze pegenunchii IUl, sa-l strang a tare-tare in brate §i sa-i sarutefata,.pentru a §terge de pe ea expresia de ingrijorare. Trecand peste toate, fiiea pastrase in sufletul ei figura luminoasa a camlui.

Dadi femeia §tie sa-i transmita sotului, odata eu sarutul, toata iubirea ei sutleteasca, trompa- va face acela~i lu-

229

Luule Viilma

em. Este a trompa sanatoasa a unei femei sanatoase. i~..m.

privit in spirit cum saruta femeile care nu au capli §i dndIe-am descris ce anume 'lor ele sa spuna sotului prin sarutullar, au fast foarte mirate. Cel mai adesea, sarutul exprima obi~nuin!a, a~teptare, dezamagire, iudarjire, deznadejde, ordin, obligatie, respingere, simtal datoriei, saturatie, aer glumet, imitarea sceneIar amoroase din filme. Inrelatiile matrhnoniale, devenite banale, merge ~i fara saruturi. Se poate face sex 9i fara ele. Priceperea de a sarutaporne~te din copilarie ~i, indiferent de sex, exprima, iubireasufleteasdl.

A devenit foarte Ia moda sa fad sex fara iubire. Se... ~ b . 1 1poate apl1ca 0 crema pe uze, se pOT unge organele sexua!e,

se poate face capil in eprubeta, dar nu este normal. Corpulspiritual $i carpul fizic a1 omulni au nevoie sa fie coreethranite. Secretiile naturale. care ate sUi0 functionare corec-,,, ,ta a carpului, trebuie sa aiba posibilitatea sa ias,'L In cazcontrar, ele devin nocive. Toate mijkJacele posibile destimulare artificiala, de9i pot provoca ernotii, nu pot Insasa contribuie 10. 0 iegatura naturaHL

Daca femeia are 0 atitudine extrem de nega~iva fata desex ~i 11evita eu spaima, pentru ca a avut 0 experienra m>pHicuta, este ca ~i cum de fiecare data sotul ei ar camite unviol. Mai devreme sau mai tarziu, sexul :tara iubire va provoca uscarea mucoasei organelor sexuale externe ~i a vaginului, ceea ce va pricinui chinuri mari. Daca 111 neputinta~i in antipatia ei, femeia incepe sa-1 urasca pe sot ~i sa-idoreasca raul, i se va dezvolta un CMeer la organe1e sexuale exteme. lar vaginita fiicei ei - eontractia spasmodic aa vagillului - Ii poate afecta aeesteia capacitatea de a-9itrai viata sexuala ~i 0 poate priva de fericirea matefI1Jtatii.Cn atat mai mult eu cat 0 astfel de mama, sub 10z1ncamo-

230


ralei, interzice minunata iubire sufleteasca dintre fiica ~itaHi.

Mama i~i samta baie!elul ~i acesta, prin samt, inva!asa iubeasca femeia. Fetita 11samta pe tata ~i invata sa iubeasca barbatul. Sa.rutul este 0 leclie serioasa prin careomul invata sa ofere iubire. Jucandu-se in copilarie de-aiubirea, omul invata ce 11va a~tepta 10. maturitate. Parintiicare ii fac pe copli sa se ru9ineze de acest joe, pentm cavad in el a anormalitate, i~i pierd ei In9i~i normalitatea.Frica de perversiuni nu trebuie sa strice viata oamenilor.Iubirea sufleteasca curata se departeaza de tot ce este diu.

Cand 0 inima sincera de copil i~i iube~te tatal, fetita nutrebuie sa se jeneze sa-l imbrati~eze, sa-l mangaie sau sa-lsarute. Odata cu varsta, mangaierile 19i vor schimba doarforma de expresie, in timp ce iubirea va ramane. Iubireafiicei 11va face fericit ~i pe tata. Aceasta se exprima in colaborarea perfecta a trompei stangi ~i ovar. Iubirea sufleteasca perfecta intre frate ~i sora, lipsita de 0 falsa pudoare,nu va deveni niciodata sexuala. Iubirea surOIii pentm frate,imbrati~arile ~i pupicurile sunt expresia caldurii sentimentelor ~i sus!inerii reciproce, dar este totodata iubirea femeiipentru barbat. In felul acesta, fratele invala, prin SOIaso.,saprimeasca iubirea femeii ~i aceasta ii va aduce fericirea 10.

maturitate. Co. urman;, colaborarea dintre trompa dreapta~i ovar este perfecta. Cine n-a invatat acest lucru in copilarie, 11sfatuiesc sa se Intoarea in gand 10. anii aceia, sa-~i indrepte gre~eaia pentru a deveni un matur adevarat. Cine nuare frate, sa inve!e sa-~i iubeasca fratele inexistent sau pefratele care nu a mai venit pe lume din cauza avortuluimamei. Cereti iertare tuturor celor care sunt implicati pentru gre~elile dUml'1eaVoastra9i iertati-i. Functionarea organelor genitale feminine este caracterizata de 0 permanenta

231

Luule Viilma

variabilitate. Femeia insa trebuie permanent sa ofere barbatului iubire sufleteasdi pentru a fi in stare sa primeascaiubirea lui fizica. Organele sexuale ale barbatului sunt capabile sa functioneze stabil pana 1a adanci batraneti. Sanatatea acestora este determinata de madul de gandire albarbatuIui, ceea ce depinde la randul sau de atitudinea pariutilor Iui fata de viata ~i de ce mai poate schimba el insu~i. rhca barbatul este nevoit ca tot timpul sa-~i demonstreze potenta, nu-i va fi dat sa se ocupe de sex vreme indelungata.

Prostata este organul patemitatii. Sanatatea acesteiglande reflecta raportul dintre mama ~i so!, dintre mama ~ibarbati ca intnlchipare a patemitatii ~ide asemenea reactiafiului 1a modul cum vede mama sa lumea. Iubirea mamei

pentru so!, respectarea ~i onorarea lui asigura fiului 0 prostata sanatoasa. Baza f•.mctionarii organelor genitale masculine este 0 buna irigare cu sange care sa se poata modifica rapid. Aceasta irigare depinde de sentimentul de vinova!ie. Sentimentul de vinovatie legat de eapaeitatea demunca, de starea materiala, de succes, de barbatie, de iubire ~i de capacitatea Iui sexuala de a satisface femeia Inrautate~te functionarea organelor genitale. Acestea se afla inzona care controleaza problemele economice.

Paternitatea netraita duce la rnarirea prostatei. Tatalcare nu poate, nu indrazne~te sau dlruia nu i se perrnite sa~i manifeste patemitatea, se simte respins ~i l~i ascundedurerea sufleteasca. Foarte pUline marne §tiu sa in!eleagagandurile tatalui ~i iubirea Iui pentru copii. Lumea se deschide pentru copil prin mama. Este biue eand mama esteea 0 ogIinda, dar este rau ca..'1dea este 0 oglinda stramba inrelaliile ei eu tatal.

232


Daca femeii ii place foqa masculina primordiala, ea vaatrage barbatu1-at1et.

Daca femeii ii plac barbatii voinici, dar are 0 experienta trista in legatura eu ei, ea nu se va marita niciodata euunul ca ei ~i daca 0 va face, se va cai dealegerea taeuta.

Daca femeia simte 0 senzatie de neajutorare, de frica

fata de slabieiunea ei ~i daca din aceasta cauza se teme sanu se aleaga eu un sot slab, ea va avea parte de un sot slabIn aparenta, a carui forta va cre~te ~i se va manifesta ~i exterior, cu conditia ca iubirea sotiei sa depa~easea frica.Nidal} barbat nu este slab din cauza staturii. Forta barbatilor mid de statura consta in intuitie, un bun-simt genial ~ifoqa vointei. Barhaml capata forta datonta iubirii ~i respectului manifestat de sotie.

Daca femeia dispretuie~te ~i ura~te barbatii mici destatura sau barbatii pre a sensibili, ea va avea parte de marisuferinte de la un astfel de sot. Rautatea femeii va distrugein el ceea ce ea ura~te la el. Ca 0 concluzie, gandindu-se laviata care a trecut, femeia va da din mana dezamagita ~i vaspune: "Ah, totdeauna a fast a~a!" Cat dispret, cat refuzde a-§i vedea gre§elile se afla in aceasUi nefericita femeie!$i ce rautate otravita! Dar asta poate vedea doar un observator din afara.

Barbatu!, devenit supus din cauza caracteru!ui autoritar al mamei Iui, cu greu se hotara~te sa se apropie de sotie,fiindca se teme sa nu auda din gura ei sentinta la moarte:"Nu te iubesc. Nu am nevoie de tine". Experienta capatataIn casa nu Ie permite tinerilor sa se cunoasca mai bine. Sotul se apropie de sotie pentru ca ea sa-1 fadj. barbat, iar eaa~teapta ca el sa 0 faca femeie. Frica - pe mine nimeni numa iube~te nu-i permite femeii sa iubeasca barbatul, iarbarbatu1ui sa se apropie de femeie ~i sa-~i exprime senti-

233

Luule Viilma

mentele tare ~i eu autoritate, a~a cum a~teapta ele. Nici el,nici ea nu ~tiu ca prin gandurile lor ~i printr-un comportament eontrar dorin!elor ~i inc1inaliilor lor, i~i provoaca suferin!a. Ei nu ~tiu ca barbatul ~i femeia se manifesta diferitin toate ~i di aceste contrarii pot deveni un tot unitar, gratie cedarii lor reciproce. Apare prima deceptie reciprodl ceva cre~te cu timpul. Ferneii nu-i place un astfel de barbat,iar barbatul nu are for!a pentru iubire, .

Primul organ de sim! sunt urechile. Ea vrea sa auda calumea are nevoie de iubirea ei. In realitate insa, eorpul eivrea sa auda cum iubirea trece prin ~i din tot corpul ei incorpul barbatului. Acest transfer este insotit de un susur.Acest susur Ii cople~e~te pe cei care se iubesc, iese dincorp ~i se indreapta spre infinit. Astfel se produce unireain spirit. Tacerea lui tandra spune femeii: "Tu e.}tifemeiaiubita de un barbat .}i asta te face femeie n. Pentru ca aceste cuvinte sa fie auzite este nevoie de lini~te. Treptat femeia i'ncepe sa simta ea se streeoara eu totul in barbat. Nuvrea sa auda nimic, chiar daea i se spune ceva, pentru caea vrea sa auda cum se scurge in barbat iubirea ei. Nici nue nevoie sa auda ceva, pentru ca ea, femeia, a auzit ce eramai important - iubirea.

eel de-al doilea organ de sim! sunt ochii ~i de aceeabarbatul iube~te eu oehii. El vrea sa vada adevarul. Pentrubarbat este foarte important sa auda ~i sa vada ea e nevoiede iubirea lui, ea iubirea lui Ii daruie~te ferieire femeii. Nueste deloc Intarnplator ea intre organe1e de auz, vaz ~i iubire se afla organul comunicarii - gatul. Indiferent de sex,scurgerea adevaratei iubiri se face prin chakra comuniciirii.Pentru majoritatea oamenilor, viata familiala depinde depriceperea lor de a-~i exprima iubirea prin cuvinte, panacand vor ajunge sa Inve!e sa-~i citeasca gandurile. Daca

234


Insa barbatul simte ca este obligat sa vorbeasca, nu mai este liber in iubire.

Frica de a fi In~elat in iubire este foarte mare, atM lafemei cat ~i la barbali. Frica atrage ace! ceva care 11speriepe om ~i euvintele frumoase aiei nu mai sunt de folos. Ineel mai bun eaz, abia peste mulli ani omul va intelege caaeeste cuvinte nu au fost dedt emotii.

De obicei, eu Ie spun femeilor: " Cum poole sa va spuna soful ca va iube,'lte, daca el intr-adevar va iube~te?"Cuvintele exprima doar emotii. Eliberati-va de rautate ~ide spaima ca nimeni nu va iube.Jte ~iatlmci yeti intelege.

Barbatului i-a fost dat mlul de vinovat, femeii - rolulde acuzator. Chiar dadi femeia nu se hotara~te sa-~i exprime parerea ~i in loc de asta se pripe~te ~i face nazuri,oricum influenteaza sexualitatea barbatului pentru ca subcon~tientul fixeaza arice umilinta in cea de-a doua chakra.Ce este in barbat de la mama sa atrage acela~i lucru in sotie.

Compozitia ~i viteza de deplasare a fluidelor din corpdepind de functionarea inimii ~i,prin aceasta, de sentimentul de vinovatie. Daca acest sentiment cre~te, t1uidele seingroa~a. Aeela~i lucru se intampla ~icu sperma. Ca urmare, eantitatea de sperma seade. Pe masura ee sperma se ingroa~a, mi~carea spermatozoizilor se ineetine~te pana Inceteaza total. Treptat, spermatozoizii incep sa moara. Lainceput Ii se modifidi forma, apo! Ii se atrofiaza coditele ~iin final se descompun. Disperarea barbatului ~i rautatea pepropriul corp accelereaza acest proces. a astfe1 de spermanu este buna pentru fecundare.

Aceasta impotenta ascunsa se va dezvolta, mai devreme sau mai tarziu, in incapacitate de a avea relatii sexuale.Erecria membrului depinde de modul cum circula sangele

235

Luule Viilma

In organele genitale. Arterele inseamna femeia. Membrulincepe sa slabeasca atunci cand sangele care I-a irigat trecein vene. Venele insearnna barbatul care are satisfactie dinimplinirea dorintelor femeii. Prin urmare, functionarea organelor sexuale masculine depinde in totaiitate de modulcum se manifesta femeia in biirbat. eu alte cuvinte, functiasexuala a fiului este determinata de atitudinea mamei fatade tatiH sau.

Daca mama se comporta ironic fata de insu§irile sexuale ale so!ului, testiculele nu coboara. Baiatul care se temesa-i arate marnei sale podoabele Iui barbate~ti - daca 0 sarada de el? - ramane eu testiculele necoborate. 0 mniIin!atraiHi intr-o viata anterioara, sau invers, umilirea sotuluipoate deveni 0 datorie karmidi ce va trebui pUitita. Ferneiacare rade de biirbatul ei, l§i directioneaza preaplinul de iubire ditre fiu §i prin cocolo~irea Iui excesiva poate sa-isperie fiinta Iui masculina pana intr-acolo incat el sa aibaorgane genitale anormal de mici. Mama care 11mangaie eutandrete pe bebe1u~ pe funduletul gol este chiar iubirea. Iarmama care se jeneaza de insemnele sexuale goale ale biiietelului ei, 11poate speria pe copil pentru toata viata.

Frica tine cre~terea pe loc, rautatea 0 mare~te - aceastaregula se aplica la toate. La barbatii activi ~i agresivi,membrul ~i testiculele sunt mai marl decat la biirbatii tematori ~i mode§ti. eel care devine l11saexcesiv de agresivse va imbolnavi.

Barbatul, care chiar ~i in deceptiile lui sexuale- cauta vina la femei,- gase§te ca femeile sunt vinovate,- este convins ca femeia este vinovata,- considera ca toate femeile sunt la fel de rele,

236

Alunga rCiul din tine

- simte di din cauza aceasta este nevoit sa sufere, sealege cu 0 inflarnare a organelor sexuale. Dad\. rautatea seamplifica, apare 0 boala mai grava.

La baieli, bolile virotice dau adesea complicalii la organele genitale. Dadi mama nu se poate descurcaprin oricare alt mijloc cu taHHIui, ea, prin cuvinte sau ganduri, nva lovi mai jos de byau -in locul eel mai vulnerabil pentrubiirbat. Felul r[mta!ii materne determina natura complicatiel:

- creion - rautate din neputinta,- varsat de vant - bucurie r[mtaeioasa (la neeazul altu-

ia),- grip a - depresie.Cu cat rautatea este mai mare, eu atat boala este mai

grea. Daca parintii se cearta ~i i~i varsa rautatea prin tipete,pe copillneepe sa~l doara gatul. Cu cat se va depa~i maimult masma, cu atat mai putina rautate se va arde In timpce ei se cearta ~i cu at<ltmai mult boala se va compliea.Rautatea provocata de excese provoaca edeme. Dintre bolile care duc la eomplicatii, cea mai grava este, din acestmotiv, oreionul, deoarece eel care se simte infrfu1t nu estecapabil sa se elibereze de rautate. Invingatorul devine, p, invictoria sa, marinimos, in timp ce invinsul aduna in el rC:'ltate, a~teptand un moment prielnic.

Cereti iertare corpului ca n-ati ~tiut sa-l ajutati la timp,ca n-ati ~tiut sa va identifieati lecliile de viatit Iertati gre~elile marnei ~i tatalui dumneavoastra.

237

Luule Viilma

p,y-pmpru din viatd

Examinam odata anatomia ~i fiziologia unei femei :taracopii. Mi-a atras atentia un aspect oarecum neobi~nuit. Deregula, femeile nu ~tiu sa iubeasdi barbatii, dar, 1a aceastafemeie, ovarul stang era ca un barbat caruia ii place viata~i munca, baiat bun ~i muncitor la prima vedere, dar caren-a vazut femei. Trompa stanga era ca 0 femeie trista care11prive~te melancolic pe tata1 ei. Tatal este urmarit eu vigilenta de mama ei, in aparenta 0 femeie de mare moralitate, dar in esenta geloasa. Am patruns eu privirea in ovarulfiicei ca sa-l vad pe taUil ei.

Primind 0 edueatie foarte severa, ]a maturitate e1 a devenit un om minunat din toate punctele de vedere ~i respectabil, dar pe soria lui 0 deranja ceva inexplicabil, carepe nesimtite se transformase in gelozie. Ea nu ~tia sa spunEI.ca sotul ei Ii refuza iubirea, deoareee nu mai avLlsese 0experien!a asemanatoare eu alti barbati. Fiind oameni cuviincio~i, amandoi s-au cufundat in treburile lor. Femeia ainceput sa se fereasca tot mai mult sa iubeasca. Sensu1 vietii devenise munca, copiii fiind deja nascuti 1avremea aceeb.

Ovarul stang al fiieei era exact tatal ei, care vedea totul, ~tia totul, dar nu-i dadea prin gand sa priveasdi in el ~isa scoata de acolo ce este mai pretios dedt orice in via!aiubirea sufleteasca. Cand fiica lui, micuta, i se a~eza pegemmchi ca sa-1 iubeasca, el, leganand-o, vorbea cu altcineva despre probleme mult mai importante. In aceasta familie model raporturile erau, in realitate, instrainate ~i incordate. Iubirea fiicei nu era necesara ~i ea se invatase sa

238


se retina, presupunand ca a~a ii face placere tatalui ei. Sotul se alege dupa asemanarea tatalui. Sarutandu-~i sotul,sotia reactioneaza cu foarte multa sensibilitate dnd gandurile Iui zboara cine ~tie unde. Acest lucru 0 jigne~te. Easimte ca el nu are nevoie de iubirea ei ~i se retine, tara sainteleaga ca trebuie sa-~i sarute sotul altfel, cu foe, tara sa

~i retina pasiunea. Sotul ei este copilul .care s-a inchis in el~i care a suferit din cauza mamei, dar a carui incredere infemei poate rena~te in arice moment. Din fericire, sotia luieste suficient de de~teapta ~i rabdatoare.

Grice efect are a cauza. La paisprezece ani, tatal eradeja un voinic, cu un sim! al propriei demnitati foarte u~orde ranit, a~a cum se intilmpla cu copiii maturiza!i prematur~i gravi. Candva ~i-a zdrobit degetul mare de la picior.Copilul rabdator nu a mai putut sa rabde singuratatea, aveanevoie de dragostea materna ~i de mangaieri. Mama a fostinsa surda la durerea lui ~i a trecut pe lallga, declarand eaun barbat nu trebuie sa se vaite pelltru ariee Deac. Nu erapentru prima oara, acesta era stilul de viata in familie. Elliimplora mamei iubirea pe care 0 merita, fiind aseultator, ~ipentm ea nu a primit-o, s-a illChis pentru totdeauna in fataiubirii unei femel. Daea nu mi se da, nici n-am nevoie.Cum-neeum, 0 sa ma descure eu ~i singur. Aeeasta hotarare grava ~i definitiva constituie 0 autoIini~tire pentru multioameni dezamagiti.

Cercul s-a inchis. Indiferenta bunieii fata de barbati sa manifestat in !ipsa de copii a fetei baiatului ei. ~i un baiat va a~tepta mult ~i bine ca viitoarea lui mama sa indrepte gre~elile a trei generatii prin eliberarea de propriile stresun.

239

Luuie Viilma

Ghid de viatci,Corpul nostru este un fel de ghid. Citindu-l, omul tre

buie sa-~i dezvolte gandirea pentru a-I putea intelege maibine ~i a-I utiliza corect. Cred ca ~i dUIl1..neavoastraati inteIes deja aeest Iucru. Indiferent despre ce parte a corpuluieste yorba, acest ghid ne spune un singur lucru. Trebuie sainvatam limbajul corpului nostru.

1. Sa ne uiHim Ia m~iini.Ce ne spun ele? Ne vorbescd"espre comunlcare

Mainile pornesc din corp la nivelul chakrei eomunicarii ~i, prin urmare, sunt in legatura eu verbele "a da" ~i "aprimi". Partea stanga se eorelationeaza eu tata ~i intregulsex masculin ~i de asemenea eu economicul ~i eu treeutul.Partea dreapta - cu mama ~i sexul feminin, cu sentimenteIe ~i eu viitorul. Seheletul este tatal, tesuturile moi - mama.Dadi se imbolnavese tesuturile mal de pe partea stanga,inseamna ea mama, cu rautatea ei, s-a amesteeat in jumatatea tatalui ~i conduce aeolo dupa cum vrea ea. Daca suntafeetate oasele din jumatatea dreapta, atunci tatal s-aamestecat in jumatatea mamei sa conduca Clh'1l vrea el.Omul poate fi nemultumit ~i de cat a dat ~ide cat a primit.

Mama se reduce la tot. ce e de gen feminin, tarni - latot ce e de gen maseulin.

Noi am aparut pe lume pentru a indrepta partile releale parintilor no~tri. Daca nu ati facut acest lucru, Inseamna ea ati amplifieat gre~elile parintilor ~i de aceea suntetipredispu~i la 0 boala. La om, boala apare l:ntotdeauna caurmare a propriiIor lui gre~eli.

240


Dadi in momentul de fata sunteti sanato§i, lncepeti sava schimbati reprezentarile de viata. Negativitatea durnneavoastra va prestabiIe§te viitorul.

In acceptiunea obi~nuita, mana unui om bun ~i frumostrebuie sa aiba. degete lungi, flexibile ~i frumoase. DegeteIe flexibiIe se Indoaie eu u~urinta spre exteriorul mainii.Un om hraparet ~i interesat are palma lata, iar degetelesunt aduse spre interior ca un drlig, sa poata prinde maiu~or. Primul tip de mana este earacteristic pentm tineri deoarece universul gandurilor lor este deocamdata pur ~i faptuI ca nu 9tiu sa se teama exclude agresivitatea de ordineconomic. eu dH setea de ca~tig cre~te mai rapid ~i eu dUrautatea acumulata in llil11ainsucceseIor este mai mare, euatat mai rapid se modifica ~i forma mainilor. Degetele cares-au scurtat boInavicios arata ca omul face economie ell

rautate, dar ascunde acest lucru, ~i ca este aVa!. Degeteledcformate ca un drlig arata 0 sete de ca~tig care nu tinecont de principiile unei vieti oneste, tara derapaje. Existaforme foarte difente de modificare a aspectului mainii. Inprincip1u, cuvantul care caracterizeaza schimbarea formeimainii caractenzeaza 91 particularitatile poftei respectivede ca~tig.

De exempIu, daca la un om generos, generozitatea Iuieste dictata de dorinta de a merita sa fie iubit, el va incepesa fie exploatat de ceilalti. Rautatea "N-o sa maidau" ,provocata de deceptii, pe care elinsa 0 tine ascunsa,Ii va un1!i degetele, fine pana atunci, prl.1'1formarea unorpEuri zbarcite la articulatiile acestora. lata cum un omfrumos ~i generos inceteaza sa mai fie frumos din cauzaaparitiei setei de ca§tig. Doar un corp foarte puternic dore~te sa~l abata pe om de la un drum gre~it. Setea de ca9tig

2.:11i ..t

Luu!e Viilma

11face sa muneeasca ~i in cele mai inumane conditii - important este sa fie bine platit. ~i aceasta lasa mme pe maini.

Unghiile sunt un fel de fereastra simbolica spre lumeacomunidirii sau cum vede omullumea.

Lungimea unghiilor -- vederea in largime a vieW sauvederea feminina a lucrurilor marunte, intelegerea mate

rialista a vietii ..o lungime natural a a unghiilor inseamna vederea In

adancime sau vedere masculina.

In vartejul vietH, femeile devin asemanatoare eu barbatii ~i barbatii eu femeile ~i aceasta se manifesta prin modificarea formei unghiilor. eu cat unghia este mai lata ~imai scurta, eu ata! modul de a vedea lumea este mai material ~i mai limitat din punet de vedere spiritual. 0 li.l1gJ:;jetare ~i elastica inseamna 0 fereastra solida ~i flexibila ditretume. 0 unghie moale ~i fdabiia - un mod moale ~i friabilde a vedea lumea. 0 unghie care se 1ngrOa9a- uratirea vietii din vina proprie, disparitia interesului fata de viata ~iaparitia senzatiei de nonsens. Un astfe1 de om are eu siguranta ~i 0 vedere slaba.

Uitati-va 10.fiecare deget in parte ~i trageti singurieoncluziile. Aceia, 10.care unghia de 121. degetul mare estemare ~i lungimea ei depa~e~te latimea, pot sa traga maiu~or concluziile necesare, datorita faptului ca au mo~tenitde 10.tata 0 capacitate mai mare de a rationa. Cei care auunghii scurte ~i late 10.degetul mare, trebuie sa-~i dezvoltecon~tient gandirea logica, altfel viara Ie va fi grea.

Degetul mare este tata, aratatorul- mama, mijlociuldunmeavoastra In~iva, inelarul- frati-surori, degetul micoamenii. Pernu!a palmei - tata, palma - mama. 0 pernutaputemic dezvoltata arata caracterul putermc 0.1tatalui. 0palma mare, adanca ~i IDoale demonstreaza ace1ea;;i cali-

242


tati la mama, in bratele careia ne simtea.rn in siguranta.Mana dreapta ne arata comunicarea eu sexul feminin,stanga - eu sexul masculin. Uitati-va care este distantadintre capetele degetelor stranse ~i intinse ~i yeti intelegecat de apropiate sau de reci sunt relatiile dUlTh'1eavoastraeuoamenii respectivi. Strambarea degetelor arata de cine ativrea sa fiti mai apropiat ~i de cine va tineti la distanta. Uitati-va la cicatrici, deformari ~i la degetele Ilpsa 9i trageticoncluzia in legatl.lra ell rautatea inceputa de la parinti 9ionlplificaUi de dumneavoastra. Va reamintesc, articulatiaeste mama care £1ce barbat din tatal dumneavoastra - un

supon solid in viata. Dadl articulatia este deformata - esterautatea mamei pe slabiciunea tatalui, care la dumneavoastra s-a amplificat.

Tata este baza soliditatii vietii dumneavoastra fizice.Degetul mare flexibil ~iputemic este tatal care are acelea~icalitati. Degetul mare ramane in unna celorlalte pentru ciitatal merge, se afla pe dmm.

Dar daca intindem ;>i incordam degetul aratator ~i ceIelalte degete se \Tor strange in punm inseamna cii cerinlelemamei unesc familia. A arata ell degetul nu este politicos,este un mod de a pomnci. A pomnei InSeaITI-llaa ingradilibertatea cuiva. De aceea un om eu demnitate nu arata cu

degetul, chiar daca mental da un ordin" El va face un semnell mana, ca ~i cum ar oteri dreptulla alegere: "Fa cum emat bine pentru tine ". Aceasta inSearrlna ca e:jti liber inlucrurile mt/runte, dar in fond vei face ce trebuie pentruca vrei sa-.ti arali parte a fa buna. Sunteti un am politicos,nu? Acum, faceti un gest ponmcitor ~i politicos ~i vedeticare deget va fi in centru. Nu cumva mijlociul?

Frecati-va palmele sau observati cum va spalati pemaim sau va dati cu crema. Urrnariti cum incepeti ~i cum

243

Luule Viilma

tenninali aceasta operalie, claca 0 faceli repede san lent,daca 0 faceli prin mangaiere sau prin apasare, daca atingelicu mana zona ell defecte de la cealaltIi mana ~i multe altele.La feI se face ~i comunicarea dintre femeia ~i barbatui dindumneavoastra. Daca va mi;;cali mainile energic, ~i nnave!i chef de mofturile interlocutorului, vi s-ar putea In

chide u~a m J?-as.Daca msa mainile durnneavoastra suntdelicate ~i sfioase, yeti fi nevoit sa suferiti din cauza unuiinterlocutor prea energic. Umlariti cum i~i mi~ca mainilecineva care face treaba ~i va yeti convinge ca existS. 0asemanare mtre comumcare ~imainile lul.

In via!a ri:Lmfu'leloc ~i pentru lupta. Dadi trebuie sa 10

viti, f6qa loviturii este comunicata degetelor dunmeavoastra stranse in pumn de dUre degetul mare - tata, care preiagreutatea loviturii. Acum, stra.'lgeti purnnul repede ~i :tarasa va gandi!i ~i 0 sa vedeti care este fdul dumneavoastrade a va bate. Degetul mare Ie apara pe cele1alte? Pe care?Sau el se sprijina pc celelalte? Sau §-a ascll.'1Sde tot subcelelalte degete? Dadi s-a ascuns, iertati~va tatal pentru!ipsa lui de curaj. Purrm.uI eu degetul mare ascuns este unpurnn slab. Prin anaIogie yeti inteIege sem...'1ificatiilediverselor mi~cari ale mainii.

Tatal i~i manifesta rigiditatea, mama - flexibilitatea. 0rigiditate excesiva n face pe om fragi!, 0 flexibilitate excesiva n transforma in rob. Echilibrullor da fo11a.Echilibrulse capaili prm iubire sufleteasdi. Daca ea nu cxista, aparboli ~i se nasc copii bolnavi. Certurile dintre parinti intimpul sarcinii nu due chiar atilt de SL.'1lplula diformitati.Dorinta du~manoasa de a avea din ce in ce mai mult poateface ca copilu! sa se nasca cu mai mnIte degete, ele fiindformate de regula din tesut moale. Iar amenintarea du~ma-

244


noasa eu pedeapsa san setea de razbunare, provocata deinvidie, se pot intoarce prm na~terea unul copil lara degete.

Partea exterioara a palmei este tata, partea interioara mama. Ca intotdeaUi"1a,tatal intruchipeaza tot sexul barbatese, iar mama pe eel femeiesc.

lneheieturile mainii vorbesc despre lupta ell viata. 0

lupta echi!ibrata inseamna ineheieturi sanatoase. Civilizatia actuala nu poate exista total mra lupta. La eel care traie~te ca S3. dea eu punmul, rautatea este directionata spreinafara ~i, cand se bate, traumele capatate sunt direct proportionale cu forta rauUitii lui cinstite. Cel care, sub mascade om bun, l~i ascunde pumnii la spate, de~i tare ar maidori sfi dea una saA mute din loc pe atacator, se va alegeell 0 boala la incheieturi. Aceasta se petrece din cauza rautatH pe propria neputinta. Este foarte raspandit sindromulcand gentutele tendoanelor se inflameaza ~i se contracta,in afara de durerea crunuitoare, omul nu-~i mai poate lI1j~~ca mana. AeeasUi.boala spune rara ascunzi~uri: "Nu te iuala biitaie! Nu umili pe altul ridicand mana! Aduna-ji mintile ca nu cumva din prostie sa ridici mana la cineva",1mbolnavirea mainii 11 fere~te pe am sa nu faca a crimaIntr-un moment de criza suHeteasca. Cu cat mana doare

mai tare, ell atilt potentiala crima ascunsa in subcon~tientulunul om bun este mai periculoasa.

Articula~iile cotului caracterizeaza modul cum se mi~ca omul in viata. Via!a este sanatate, daca omul ~tie sacomunice. Una dintre caracteristicile turmei umane este

necesitatea de a simti cotul cuiva. Cine este multumit deviteza ell care merge turma sau, eu alte ellvinte, este multurnit ea seamana eu ceilalti. simtitul comlui Ii da un sen-, , .. ,timent de Incredere placuta ~i nu intentioneaza sa iasa inevidentii. Va avea articulatiile comlui sanatoase. Dar, eel

245

Luule Viilma

care vrea sa fie mai bun decat cei1alti, sa ta~neasca in rata,va trebui sa aiba 0 forta sufleteasca ie~ita din comun pentm a fi in stare sa influenteze convingator tunna, sa 0 1ntread\. ~i sa ramana teamr. Turma nuva pemllte a~a u~oroii raUicite sa devina lider. Ea pretinde ca toti sa fie la fel.Ne~tiind sa gandeasca, dar dorind sa ta~neasca in fata,omul incepe sa dea din coate ca sa-~i fad. lac ~i de aceeaarticu1a!iile cotului se imbolnavesc. Daca doriri sa Ie averisanatoase, eliberati-va de rautatea ell care mergeti in viata,, , ~ ~ ~ '

A ' A d 'I 1 'Impmgaw pe eel a t1.

A

2. Arum sa ne uitam la pidoare. Ce ne spun ele'? In~ 1 b t·.1 . > 1 0esenta e.f YOr6§C ot uespre comumcare, oar (,cJa en

U]1 subtext economic.

Jumatatea superioara a corpu1ui este feminina, cea inferioara - masculina. Daea femeia madema i~i va adaugaun plus de felninitate ~i barbatul un plus de masculinitate,nu Ie va strka, dar invers se vor imbolnavi.

Daea, atuuci cand merge, omul calea pe cakaie, aceas-" •.• '-' i 1 •..• <0'" "I .J 1ta mseamna ca succesUl 1m economIC pleaca ae Ja mOUll...

de l2:andire al tatei. Cine 1Joarta tOCUr1 inalte. va calea ine-~ ~ ~vitabil pe varfuri ~i deci i~i organizeaz5. viatu economidtdupa mama - adica feminin, Lectiile primite de la vialamodifica modul de gandire. Nu degeaba, imbatranind, fe~meile lncep sa poarte indHtaulinte joasi'i, comada. Vor 52.

se simta protejate economic. Totul are Insa a limita ~idacafemeia refuza sa-~i puna toeuri czmd iese in luroe, aceastarenuntare la ferninitate poate fi periculoasii. Oriee remeretrebuie ca, din cand in cand, chiar la adancj batraneti, sa seincalte eu pa.ntofi eu toc. Cine merge mereu in papuci, esteun Infnint. Barbatul nu trebuie sa se compare ell femeia,nu i-ar strica sa calee tot timpul pe dilctiie.

246


Oasele din talpa formeaza 0 bolta transversala ~i unalongitudinala. Oamenii eu talpa aplatizata sufera de platfus.Aceasta inseamna supunere, deprimare, refuzul sau ineapacitatea de a face fata greutatilor eeonomiee. Bolta dintalpa este ea un pod peste un rau. Cine se teme de pod saunu are incredere in el, bolta nuii va mai servi drept pod.Balta transversala serve~te drept pod in zona varfurilor.Daca mama simte ca are forte pentru un mod de viata feminin ~i i~i face eu bucurie treburile, copilul va calca pevarfuri. Dar dad! ea incepe sa-l invinuiasd! pe tata ca n-oajuta ~i 11tine sub papuc, bolta transversala se aplatizeaza,deoarece el a devenit slab. Aplatizarea boltei transversaletrage dupa ea bolta longitudinala. Balta longitudinala esteun fel de pod intre mama ~i tata. Dadi mama nu are incredere in tata, nu-l respecta ~i nu se sprijina pe el, copiluI vaavea, pe masura ce cre~te, un picior bont, diform, incapabil sa-~i indeplineasca funetiile. Dadi ins a tatal, macar innumele onoarei, va continua sa munceasca eu deterrrjnarepentru ea viata sa mearga inainte, bolta talpii copilului nuva slabi niciodata eomplet. lntr-o familie eu scandaluri, tipete ~i lupte in care, macar in timpul pauzelor eei doi seiubesc din sut1et, copiii vor avea 0 bolta normala. Ei Sli..'1tnevoiti sa 0 ia la fuga atunei cand parintii sunt nervo~i.

o sit'l.latie inversa apare in familiile in care parintiisunt foarte severi eu copiii. Bolta piciorului se va ridicaspasmodic ~i copiii vor avea picioare1e stn1mbe. Oaselesunt mentinute in stare de incordare de catre mu~dri ~itendoane. Dac3. parintii se fugaresc reciproc ~i la amandaiforta vointei este tensionata la maximum, capilul va fi cracanat la ambele piciaare. Daca doar un picior este strfunb,atunci daar unul din piirinti dore~te mai muIt sa-~i realizeze setea de ca~tig.

247

Luule Viilma

Baza vietii 0 constituie mi~carea. Avem nevoie demi~care, at§t spiritual cat ~ifizic. Corpul nostru este modelul UniHitii Supreme. Unnariti-va cum calcati. Dinspre toespre varfuri, apoi un u§or zvacnet ~i pasul a fost mcut.Nimeni nu poate merge mult numai pe calcaie sau numaipe varfuri, a§a cum intr-o familie buna nu este aservitamama sau tata. Tatal este in feIul lui calcaiul pe care tesprijini, rara varf insa nu poti face lL11 pas. Degetele suntmembrii familiei - la randullor dau pasului un sentimentde siguranta §i coordoneaza mi§carea. Calcaiul da suportul,varful da directia, iar degetele privesc fiecare incotro poftesc §i toate lmpreuna fac un tot unitar.

~i acum incepeti sa alergati §i unnariti cum vi se mi§ca talpa piciomlui. Varfurile impreuna cu degetele preiausarcina, ca 0 femeie care, ehiar daca l~i asuma 0 sarcinamai grea, ii obliga pc ceilalti sa participe. Si ci'md varfurileobosesc, omul se sprijina pe cincaie. Ce bine e sa te sprijini pe caldi; gratie varfului, el este un suport solid pentmintregul corp. Alergatul este bun §i pentm suflet §i pentmcorp. Este cel mai bun tip de sport care antreneaza intregulcorp. Toate fluidele i§i accelereaza circulatia §i.procesulde insanato§ire se accelereaza §i el. Purificarea se producecu ajutoml secretiilor de toate felu..rile.Deosebit de importania este transpiratia. Cu cat este mai multa transpiratie,eu atat mai mare este satisfactia alergatului, pentm di seproduce 0 e1iberare de rautate.

Obisnuintele se creeaza in farn.ilie. Pfuintii care alear-- , ,

ga eu plaeere, imprima pbiceiul de a alerga §i capiilor lor.Invers se intampla intr-o faJTljliein care mama este Intr-ograb a continua din cauza spaimelor §i setei ei de ca§tig.Copiii ei vor fi impotriva alergatului. Dad! pe copil 11dorpicioarele lid nu poate alerga, in principiu problemele Slit'lt

248


acelea~i. Descifrati cauzele suferinte10r dumneavoastra ~idaca ele nu exista deocamdata, aveti grija sa Ie evitati. Daca nu puteti alerga, atunci mergeti pe varfuri, picioareledumneavoastra au nevoie de acest lucru. Aflali ca fiecareparte a corpului are functia ei pe care vrea sa ~i-o realizeze.De exemplu, tendoanele genunchilor vor sa sara sau macar

sa. se incordeze pe degetele de la picioare, dar, dadi omulnu iese din ~lapi, aceste tendoane se vor osifica. De cumapare durerea, se va opri din mers.

Un mij10c de mi~care superb este dansul. Cine vrea ~ipoate sa danseze va avea picioare sanatoase. Esenla dansului este bucuria. Un om care iube~te viata nu se va suparaca nu are pantofi noi, ca imbracamintea lui s-a demodat, dinu arata bine san ca nn are sala de dans. Propria voce inloc de orchestra, picioareie goale pe iarba moale sau unloqor in coltul camerei - ce bogalie! Daca aveti dorinta sadfuisati exact a~a, picioarele dumneavoastra se vor face bine.

Uitati-va la degetele de 1apicioare.Degetul mare este tata, al doilea - mama, al treilea

dumneavoastra in~iva, al patrulea - fratii ~i surorile, alcincilea -lumea.

Daca degetul mare este mare ~i lung - tata este mare ~iinalt. Daca varfullui este indo it in sus, inseamna di avetiun tata mandru. Dadi este atat de mull indo it incat va produce durere, mandria tatalul s-a transformat in infumurare.Iertati-l. Daca degetul al doilea este mai lung decat degetulmare, mama 11conduce pe tata. De aid apar dureri la picioare. In acest caz, de obicei, are loc 0 ingro~are a principalei articulatii de la degetul mare; poate sa apara unzgarci care face ca degetul mare sa incalece peste celelaltesau sa intre sub de. Aceasta deformare spune ca tatal in-

249

LuuIe Viilma

ceardi sa fie mai puternic ~i nu observa eu C§ta rautate 0domina pc soria sa. In rautatea lui, ori el 0 terorizeaza, ori,invers, se Iasa terorizat de ea. Deformarea piciorului dreptarata probleme familiale pe partea femeiasca, deformareastangului - probleme pe parte barbateasca. Toate bolile seproduc, de fapt, din eauza unei evaluari superficiale a vietii, adiea ineoreet. .

Dad\. al doilea deget este mai lung dedt eelelalte, InsealJ1..naca doriti sa fiti persoana cea mai importanta. Durerile din picioare depind de cat de mare este aceasta dorin!a.

Constrangerea, ea ~i ineal!amintea neadeevata, inf1uen!eaza in mod diferit via!a fiecaruia: pe unii ii roade ladegete, pe altii - la calcai. La neeaz, modul ascuns de gandire se manifesta prin analogie eu modul cum se simte pieiorul intr-o incaWiminte eare te strange. Vede!i care dintre degete inealeca pe celalalt sau care se ascunde sub celelalte. El se aseunde sali eelelalte 11inghesuie? Gandi!i-vala via!a dumneavoastra. Departati degetele ~i veti vedeacat sunteti de apropiati In familie. Daca degetele se distan;,.teaza bine, sunteti mai putin dependent de ceila1ti, atat inbine cat ~i in rau. Va reamintesc ca talpa eu problemele eieconomice reprezinta treeutul eel mai indepartat. Totulpleadi de la parinti. Si daca aveti suferinte inseamna ca atiamplificat gre~elile parintilor.

Nu exista boala cat de mica care sa nu aibil Iegatura eumodul de gandire. De exemplu, Ia muIte persoane unghiilede la picioare sunt incarnate. Explicatia cea mai freeventaeste ea "nu au fost taiate bine, nu trebuie taiate pe margini". Este aeela~i lucru ea ~i cand ai pune calului oehelarisau ai interzice cuiva sa priveasea eu coada ochiului. Unghia este fereastra spre lume ~i dadi pe om il intereseazanumai ee vede trag and eu coada ochiului, pentru ca a~a 1n-

250


vaTa el cum nu trebuie sa faca, unghia, crescand in latime,ingusteaza campul vizual. Dad! acestJucru Ii produce durere, trasul ell coadaochiuluLs-atransfonnat in spionaj ~iunghia 11invata: "Nu-timai'baga nasul in treburile altora,nu mai ji din cale ajCtrade curios, oricwn din tine n-o saiasa niciodata un Sherlock Holmes! $i chial' daca ar ie#,

eu to~a sa continui sa cresc .;i n-o sa te fmpiedic safacLcevrei ",

Tendoanele de 1a genunchi reflecta. salturile din viala~i salturile economice. Un om caregande~te coreet, vaavea tendoane sanatoase, chiar dacastain frig ;;;i munce~tefoarte mult. Unii pot sa alerge zilnic zecide kilometri, a1tiise imbolnavesc cloar de la mers, pentru ca. poarta in ei rautatea pc succesele economice ale altora. A!i auzit probabilde cazuri cand cineva se imboInave~te dupa ce a aflat defericirea nea~teptata dizuta pe capul culva. Cel care se lauda eu succesele sale, poate pravoca celui care 11ascuWi 0rautate fata de laudaro~enie ~i 0 rautate pe sine insu~i canu este capabil sa urce ~i eI ~i, ca urmare, i se vor 'imbolnavi tendoanele. Ca intotdeauna, marimea ~i felul rautatiidetermina marimea ~i felulcum se imbolnavesc tendoaneIe genunchilor. Este la fel ca atunci cand un sportiv face 0saritura ~i se alege eu un traumatism; la fel se imbolnave§te ~i eel care prive~te cu rautate salturile economice din viat<'L

Viata este ca 0 eursa eu obstacole. Cel care alearga eurautate, va rasturna obstacolul cu genunehiul. Obstacolul acazut, dar ~i genunchiul s-a lovit rau. Cine ~tie daca se vamai repara vreodata.

Picioarele sunt mijloacele cu care merge omul ~i insens direct ~i figurat. Fiecare merge in feIul lui. eel carenu merge coreet, va avea picioare bolnave. Cine vrea sa

251

Luule Viilma

dea un picior obstacolului aparut in eale, are in el 0 rautate~i picioareIe luivor fi condamnate la boli grave. Cine vreasa deaun genunchi barba!ilor, va avea genunehiul stangbolnav. Celcare vrea sa apliee aceea~i metoda mar~ava eufemeile, fiindca nu are destula minte, V8" avea genunchiulorept bolnav. Cu cat omul este mai agresiv, eu atat dore~te

maimult<sa-i supuna pe cei d.injurul sau ~i aV.IDcigenunchii lui se 'lor strarnba.

SubHniez - nu este yorba despre 0 bataie reaHL S-arputea ca durnneavoastra sa nu fi lovit niciodata in viata pecineva. De lovit, n-ati lovit, dar tare ati fi vrut s-o faeeti.Prin urrnare, nu sunteti cu nimic rnai bun decat eel care adat cu adevarat. Diferenta este ca eel care a dat, a prirnitimediat riposta ~i inca ce riposta! I-a pierit pentm totdeauna pofta de a da, de a ridica mana. Lectia de viata a fostinvatata in mod deschis, pe fata. Dumneavoastra insastrangeti rautatea in launtru ~i ii condamnati pe cei care recurg la forta.

Exista oameni care nu accepta nicio forma de violenta,adica au 0 rautate fata de violentfL Ei viseaza ea lumea safie ideala. Nazuinta spre un bine maximal nu este altcevadeeat dorinta de a distruge lumea, deoarece binele la maximum se poate transforrna in vii tor in rau la maximum.Daca omul face bine ~i Ii este frica sa nu se intalneasea curaul, aceasta frica se va transforma in rautate contra rautatii. Rautatea ii produce omului dorinta de a merge inaintein numele binelui, iar frica 11convinge sa se mtoarca. Caurmare, genunchii se 'lor rasuci spre spate. Cu cat rautateaeste mai putemica ~i mai distrugatoare, eu atat mai mari'lor fi modificarile distructive ale ligamentelor de la genunchi. La tinerete omul are genunchi frumo~i, deosebit deelastici. La maturitate incepe sa aiba dificultati la mers.

252


Va reamintesc, clatorita articulatii1or, osatura, care esterigida, se transforma intr~un sistem elastic, de mare mobi

litate, care fomleaza baza corpului uman. Cu alte cuvinte,fiecare articulatie este mama care il face pe tata barbat. Articulatia reflecta adevaratele relalii intre mama mea ~i tatalmeu, indiferent cum SlL.'1t vazute de din afara. Articulatii1ede Ia picioare caracterizeaza mersul inainte din punct devedere economic al parintilor mei ~i modul cum au rezolvat ei aceste probleme dind eram eu copE.

Suferin!a cea mai raspandita este anchilozarea articulariilor ~oldurilor ~i genunchilor. Bazinul simbolizeazafamilia. Baza solidiHitii farniliei este sotu1, pe care sotia 11face barb at prin iubirea ei. Articulatia ~oldului arata flexibilitatea ~i mobilitatea vietH economice in familie. Dacamama nu cedeaza in treburile economice ~i acest lucru ilInraie~te pe tata, articulatia de Ia ~oldul st:Ing se va ancrIiloza. Se va distruge ~i osul. Daca mama, in incapatanareaei, se supara pe ea lnsa~i ~i pe fa..'11ilie,se va anchiloza artieulalia de Ia ~oldul drept. Daca tata imparta~e~te rautateamamei provenita din insatisfactie, se va distruge ~i lesutulosos. Articulatiile de la genunchi illsemneaza mersulillainte din punet de vedere economic. Daca copilul nu amplifica gre~eli1e parinti1or, ci dimpotriva, Ie diminueaza, iivergentde parinte~ti privind viata economidl a vietii nl' iivor influenta sanatatea.

Omul care are picioarele in "x" este avar. Cu cat avaritia este mai mare, eu amt genunchii sunt mai deformati.Daca pe parcursul vie~ii, picioarele innascute ill forma de"x" devin ~i mai strfunbe, Inseamna ca avaritia mo~tenitade la parinti s-a amplificat ~i dad ele ~i dor, avaritia provoaca :autate la om. Daca Ia un om nascut eu pieioare

253

Luule Viilma

drepte, unul dintre ele ia forma de "x", inseamna ca. unuldintre parinti a fost avar ~i acest pieior va fi dureros.

Picioarele strambe in form2i.de ,,0" earaeterizeaza unom generos. Cu cat intrece masma, eu atM stare a Iui materiala va fi mai dureroasa. eu cat irose~te mai mult, deoehii lumii, eu atat devine mai rEm~i eu atat mai tare 11'lordurea genunehii. Sau eei apropiati i~i aseund d"iutatea pe eldeoareee ii eondamna la lipsuri materiale. Daea are in el 0

rautate legatii de barbati risipitori, il va durea genunehiulstang. Daca eonsidera ea femeile sunt vinovate de saracialui, i se va imbolnavi genunchiul drept.

Picioarele drepte arata echilibru economic. Dar dadacest echilibru a fost realizat prin avaritie, partea economica ar putea sa nu mai progreseze ~i ingustarea cavitatilor artieulatiilor = lipsa de progres exprima rautatea legatade declinul economic. Cu cat portofelul devine mai subtire,eu atat mai rau devine proprietarullui ~i eu atat mai tare ise seurteaza picioarele. Treptat, articulatii1e de la genunchise strang, apoi se ingroa~a. Durerea care insote~te acestfenomen 11va face sa stea pe lac ~i sa se gandeasca 1a gre~elile mcute.

CEY(fmp[u din viatd

Haideti sa ne gandim putin.Unui barbat eu radiculita lombaro-sacrala ii amorteau

degetele IV ~i V de la piciorul stang. Prin urmare, din eauza tatalui sau ~i a lui, ca barbati, avea probleme atflt demari eu fratii, surarile $i cu Iumea, incat functiile acestordegete erau alterate. Fie ca ace~ti oarneni nu existau in reaIitate, fie ca el era atat de deceptionat, inca.t uu mai voia sa~tie de ei. Barbatul avea ~i picioarele stnimbe. Asta m-

254


seamna ea era extrem de avar. Bolta talpii stangi erasupraineordata. Deci, tatal nu putea sa faea fata pretentiilorprea mari ale mamei.

Pentm a intelege mai bine, sa privim pieioarele in intregime. Barbatului i se parea ea picioml stang ar fi maiseurt deeM dreptul. Nu se in~ela - a~a ~i era. Mu~chiul an

terior de la pieiorul stang era moale ~i cazut. La fel era ~ifemeia din aceasta jumatate maseulina; molieiune = senzatie de nesiguranta. Barbatul se sprijinea mai mult pe pieiorul drept. In felul acesta, din punct de vedere economic else sprijinea pe femeie, de~i trebuia sa fie invers.

Pentru a intelege ~i mai bine, sa ne uitam la bazinullui.Bazinul simbolizeaza familia. Osatura il simbolizeaza petata. Bazinul ba.rbatului era deformat - partea stanga eralasata. Deci, economic, tatal era umilit. Daca fiul s-a imbolnavit, inseamna ca nu a indreptat gre~elile tatalui, ci lea amplifieat. Partea stanga a bazinului era ie~ita in fata.Prin urmare, el incerca sa-~i compenseze acest neajunsprintr-o straduinta exagerata, :tara sa inteleaga ca nu va reu~i, claca nu-~i va reeapata sentimentul de demnitate.

Un bazin astfel deformat este un sprijin mcoreet pentm coloana vertebrala. Vertebrele doi, trei ~i patm eraudeplasate, deoarece barbatul se invinovatea de tot felul deprobleme economice. Deplasarea vertebrelor provoacastrangularea terminatiilor nervoase. Durerea provocata depierderea capacitatii motorii indica 0 acumulare critica derautate.

De ce s-a imbolnavit acest barbat? Este 0 poveste foarte obi~nuita. Cand era copil a fost infiat de 0 familie.Ace~tia erau a!CooHci ~i il umileau in permanenta. Fiindbun la suflet, suporta totul cu resemnare. Apoi s-a insurat,dar nici atunci nu cracnea. Tot ~tepta ceva, cum a~teapta

255

Luule Viilma

barbatul creat pentru a merge inainte. Familia s-a destramat. Continua sa-~i iubeasca soria §i copiii ~i aceasta iubire 11facea sa se simta vinovat. Se sacrifica, i~i nega propriile necesita!i, traia pentru a face bine celorlalti. Cand I-aualungat, a plecat. I~i ascundea adanc suferintele in spateleunui zambet bun ~ijenat, dar ele existau.

Pentru a-~i invinge triste!ea muncea din ~reu gandind:"Pentru ce? N-am nevoie de nimicf" Bre~a dintre ganduriIe §i faptele sale se adancea tot mai mult.

Ridicand odata a greutate ~i simtindu-~i umilinta, aauzit un trasnet in spate. Corpul lui 1i dadea timp sa segandeasdi, adica se imbolnavise. Eliberandu-se de stresuri,starea de permanenta ineordare a mu~ehilar s-a redus ~i a

. in!eles ea nu ~tiuse parra atunci sa se relaxeze. Pe masuraee mai elimina din stresuri i~i dadea seama ea nu gandisecum trebuie. Dupa ee ~i-a iertat ~i parintii naturali ~i pe eeiadoptivi, a in!eles ca tori erau la feI, fiindca el ~i-i alesesepentru EH;;iinvata leetii1e de viata. A Ll1Ceputsa se Insanato~easca repede intrucat gandirea la un om umilit esteciclieizata. Insueeesul are ~i 0 parte buna - te invata multe.

Doar atunci cand bazinul este 1.'1 echilibru, adica, doaratunci cand demnitatea parin!ilor a fast redobandita, coloana §i osatura pot sa constituie un sistem echilibrat deparghii, eliberat de tensiune. Daar atunci coloana vertebraIa devine expresia unor principii de via!a oneste ~i ferme §iprotejeaza ell demnitate principalul canal energetic.

3. Gandifi-va la digestia dumneavoastra. Ce vaspune ea? Ea va vorbe~te despre dobandirea intelepciunii de viati, san de~teptaciunii ~idcspre dobandire ingeneral.

256


Dorinta de a dobandi ~i realizarea ei sunt tainuite eucea mai mare grija in viata ~i in corpul omului. Setea deca~tig este foarte greu sa fie tinuta in echilibru ~i de aceeacre~te numarul de suferime ale tractului gastro-intestinal.Deseori ele sunt descoperite prea tarziu. A~a cum trecemancarea prin organele dumneavoastra digestive, tot a~atrece prin dumneavoastra ~i intelepciunea vieth. Ba asimilari cate ceva, ba lasati sa treadi adevaratele valori ale vietii. Ba ~tiri sa alegeti graul de neghina, ba lasati totuI lanimereala - posibilitatea de a alege este mare. La un omgeneros, bun, care se bucura de viata, tractul gastro-intestinal va funeriona irepro~abil. Bolile aeestui tract la unom stresat oglindesc universul de gandire al proprietarului.

Mancarea introdusa in gura simbolizeaza pIa nulcare trebuie bine gandit. Mestecatul este un fel de maruntire a planului pentru a avea 0 viziune de ansamblu ~i aputea munei bine ~i corespunzator. Cine i~i gande~te inprofunzime $i cu iubire planul sau, nu va gre~i in timp cemunce~te. Cine considera ca viara este urata, fara sens,plicticoasa $i mra rest, manearea se va invarti in gum luitot a~a $1va duce la imbolnaviri ale cavitatii bucale. Celcare nu acorda atentie planificarii, fiindca pune semnulegalita!ii intre lucrurile mid $i lucrarea mare, nu va da importanta nid masticatiei, care trebuie mcuta cu grija. Dealtfel mei nu simte gustul mandirii, a$a cum nu $tie sasimta nici gustul vietii - bucuria. Nu shnte gustul nid eelcare apreciaza doar rezultatIll final al mancatului ~i se Imbuiba la repezeala.

Omul mo~tenqte mintea de la tatal sau. Dintii simbolizeaza mintea tatalui. Cine are dinti puternid, ~tie sa-~ifaca planurile ell cap, a mo~tenit de la tatal S2lU a mintebuna, Cine persifleaza mintea tatalui sau a biirbatilor in

1,·7~"';1

Luule Viilma

general, va avea din!ii de lapte strica!i. Cine ura~te, din cine ~tie ce motive, mintea barba!ilor, va suferi mult din cauza dinrilor. Cine i~i va arata coltii la ceilal!i, i se 'lor strica incisivii. 1ar cine vrea sa umileasca pe ceilal!i prin cruzimea lui, va face paradontoza, adid inflamarea radacinilor ~i s-ar putea chiar sa-i cada dintii pentru a nu-~i mai folosi gura ca anna de lupta.

Cine simte nevoia sa ronlaie tot timpul ceva, trebuie sase apuce de a lucrare mare ~i importantiL Dorinta de a fonTaiinseamna un stres pravocat de dorinta de a face planuriintr-una. Scopul suprem al oridlrui spirit este dobandireade inte1epciune. Aici intra ~i lucrarea eea mai mareata schimbarea de sine. Cata vreme acest stres nu este eliberat,ornul nu va fi capabil sa inventeze ceva inteligent ~i curast. Marimea stresului lui poate concura in mod simbolicdoar eu greutatea eorpul ui sau.

Inceputul determinafinalul, a~a cum cauza atrage dupa sine efectul. Circulatia hrand in tubul gastric seamana ell punerea planului in actiune, inseamna a-I doridrum bun. La eel care se razgande~te bruse, fiindca nucrede in rezultatele muncii Iui, manearea se va intoarce eusughituri din esofag 1n gura. Hrana otravita de ganduri releinfluen!eaza negativ digestia. Cine se teme sa mearga 1nainte, va avea din cand in cand spasme in esofag. Cine se vasupara pe greutatile vie!ii, intrucat vrea sa mearga prea repede, va altera atat de tare starea esofagului incat acestaposte ramane ingustat pentru totdeauna, de exemplu caunnare a nenumaratelor ulcere. Daca IDsa se teme de viats.~i se ascunde de greutati, se vor forma diverticuli pe esofag. Sunt un fel de ni~e in care este retinuta manearea.

258


Cel care confunda esofagul eu ci'iile respiratorii, adicamancarea intra In trahee, acela amesteca munea eu libertatea ?i ell iubirea. In sens simbolic munca sufoca libertatea.

Stomacul simbolizeaza iDceputul lucrului. Cine seteme s2ise apuce de un lucru, are un stomac spastic. Cinenu vrea sa se apuee de un lucru, stomacullui nu va produ

ce sue gastric. Cine se apuea de treaba eu rautate, la inceput i se va inflama mucoasa, adica face gastrita. Daca rautatea se amplifica, il1cepc ulcerul. Daca rautatea se transforma in du~manie, in ura, ulcerul se transforma in cancer.eu alte cuvinte, ca.nd sentimentul de vinovatie se transforma in acuzatii. aeiditatea din stomac cre~te, indiferentdaca omul se invinovatqte pc sine sau invinovate9te pealtiL Diferenta este ca, daca se invinovatqte pe sine, vaface un ulcer mai adanc .;:i mai dureros. Cel care se comporta. du~ms.nos fatS.de ~efi sau fata de un ordin dat ~i seopune categoric, fie ~iill ganci, nu va avea un stomac sfmat05. 0 mundt neplacuta il face pe om sa se oblige sa 0 faca.Obliga!ia este 0 rea-vainta en un scap determinat, adicaomul i~i dore~te raul. Cine dore~te ca vremurile bune deaWidata sa se into area san se opune viitorului, stomaculluiva da afari3.tot contimltul prin vom3..

Jumatatea feminina a tractului intestinal este intes

tinul subtire; jumatatea masculina este intestinul gros.

259

Luule Viilma

Organele digestive

Dinti

Ficat

Vezica biliara

Duoden

Colon transvers

Col.on ascendent

Anus

(Intestinul gros = cec + colon + reet)

260


In intestine continua digestia ~i incepe absorbtia substantelor nutritive, sau, simbolic, asirnilarea intelepciuniide viat~LLa inceput, procesul are loe in intestinul subtire.Aeeasta inseamna ca asimilarea intelepciunii Incepe odataeu intelegerea lucrurilor marunte din care se dezvoWi intelegerea lucrurilor mari.

Duodemd seamana simboIic ell inceperea unei luerari de mari proporfii 1a care sunt angrenate toate persoanele care au tangenta. Duodenul se gase~te imediat dupa stomae la inceputul intestinului subtire. Starea acestuiane arata cum se comporta omul fata de lucrurile marunteale vietH ~i fata de sexul feminin. Ne arata cat de mult ~tieel sa-$i mobilizeze toate fmtde pentru a executa luerarea.

Daca barbatul considera dl vitejia Iui eonsta doar in aincepe lucrarea, iar continuarea sa 0 arunce eu rautate peumerii altcuiva, de exemplu ai sotiei, duodenul i se va in£lama sau va aparea ulcerul. Boala spune ca nu este de fU"~ine sa te ocupi ~i de lucruri maI1h'1te ~i ele pot sa~i deamai multa rninte unui barbaE. Ea SPUnt:: "Poate di altarbarbari nu Ie trebuie; dar tie ifi trebuie. Daca n-o sa fnvertaceste lucruri, nu-fi va fi bine ".

Femeilor ie place mai mult sa continue ~i sa termine 0lucrare, de aceea ele fac mai rar ulcer duodenal. Dar dadea detesta sa se ocupe de fleacurile vietii, va face ulcerpentru ca e1 sa 0 oblige sa se into arca la modul feminin dea gandi.

Amintirile urate din trecut aduc amari.kiune. Canalul

biliar se varsa in duoden, iar excesul de fiere ii amplificasuferinta, daca omul este predispus la amintiri urate. Tot induo den da ~i pancreasul. Daca fierea poate t1 comparata cuhotararea ~i exigenta femeiasca, excesul lor provoaca du-

j(1~Oi

Luule Viilma

rere, fermentii digestivi ai pancreasului sunt asernanatorieu delicatetea ~i mangaierile barbatului, absenta lor Impiedicand digestia sau asimilarea fineturilor de intelepciune.Daca ins a terneia nu este deloe exigenta, seade secretia debila. Daca baTbatul este prea sensibil la lucru, devine latreaba flexibil ca 0 femeie ~i se lasa. influentat de ea, cre;;tesecretia de suc pancreatic ~i, in plus fata de problemele dedigestie, scade continutul de zahar din sange. Absorbtiasubstantelor nutritive sau asimilarea intelepciunii scadebruse.

Duodenul este organu] central al tractl.llui gastric. Priceperea de a luera in colectiv pentru realizarea unei lunariIlnportante constituie gararqia unui duodcn sanatos.

Intestinul subtire simbolizeaza munca de zi ell zicare, dupa cum Sf: ~tie, consta in lucru:d manmte. Totintestinul subtire caracterizeaza perioada medie a vietE ~i aactivita~ii. Cine se 0cupa eu placere de lucrurile marunteale vietii ~iTIU se fere~te de activitatea cotidiana, are un in~'testin sub tire sani'ltos, Dar cd care este grabit, va avea 0diaree caracteristica pentrn intesthml sub tire - abia 1nananca ca 8i da fuga 10. toaleta. Cihe detesta maruntusurile, , ,vierii, mai ales dadi este femeie, ~i nu dorqte sa se e1ibc"Ooze d'" '''It'~ ,,<> s'mti 0 d·,Jrp.r'~ ,,; ur' ~'11tate"'" zon::J hnl'o;l;,~li_~\V . \,..,.""".~ 'fU A.,'" .1:a"" ••....'1'J.b\,.t~~.' •.. 1..0:..l.' (.,..,]~~....J_ 'Ll!.'_,-;,

Iui, pentru ca de marunti~uri este chemata sa se oeupe maidegraba femeia decat barbatul. BExbatul care se supara petreburile femeie~ti, va avea aceea~i indispozitie. AmestecuI barbatului In marunti~urile femeie~ti ale vietii poate fiunul mic deocamdata, dar intestinul subtire da deja semnalul ea el i~i neglijeaza rolul de barbat. In p~rtea dreapta,jos, a abdomenului, intestinul subtire treee In intestinulgros.

262


Intestinul gros simbolizeaza partea gravi'i ~i riscanta a mundi, un de nu mai e de gluma. Prima parte a intestinului gros se nume~te cee. Cecul are 0 ramificatie informa de vierme - apendicele. Apendicele este un fel decamara unde femeia depoziteaza marunti~urile care 0 sadl.ie, pana dnd 0 umple pana 1a refuz. Inflamatia ce intervine ulterior arata a acumulare critic a de rautate. Apendiceleseamana eu 0 femeie care s-a umplut de rautate §i vrea sao reverse asupra barbatului, dar nu gase~te momentul potrivit. Tratarea formei acute de apendicita prin corectareamodului de gandire implica un risc, dar este posibila. Inschimb, apendicita cronica se preteazil la tratament pentrucii, in acest caz, timpul nu te mai gone§te din urma. In prezent, apendicita cronidi este mai frecventii la tineri. Vazand greutatile care cad pe capul parintilor, ei, fiind ocupati cu §coala, nu pot gasi nicio ie§ire dintr-o situatie deimpas care dureaza de mai multa vrerne. Inflamatia cronica se raspande§te §i 1a organele vecine, provodnd reducerea functiilor acestora §i aderente in cavitatea abdorninala.Durerea perrnanenta din fosa Iliad dreapta care ba cre§te,ba scade. extenueaza Dsihicul., ~

Infundarea rectului, san a modului biirbiltesc de agaud!, se face In cec, indiferent cine gande§te barbate§te barbatul sau femeia. Daca ornul se terne sa inceapa 0 Iucrare mare §i 0 tot amani:t, va avea un cee bolnav.

N epriceperea de a merge mai departe din cauza incapacitatii de a intelege viata cored pruvoaca imbolnavirea colonului. Daca omul se teme de riscuri, ii estefrica sa ocupe 0 func!ie rnai inalta, fiinddi se considera in-

263

Luule Viilma

competent, ~i totu~i i~i asuma riscul, colonul din parteadreapta a abdomenului se va imbolnavi. Dorind sa-~i satisfaca vanitatea, el inlocuie~te frica eu rautatea.

Intestinul gros exprima atitudinea fala de lucrurilemari, serioase. Un om intreprinzator ~i promitator i~i realizeaza eu cap planurile sale mari. Femeile care sunt echilibrate ca barbatii sau barbatii care tin cont de mersul natural al vremurilor au intestinul gros sanatos. Dar, cine incepe sa se grabeasca, devine rau ~i se imbolnavqte. Cine detesta initiativele mari ~i serioase pentru ca nu se simte illsiguranta sau detesta munca barbateasca slab platita, vaavea intestinul gros bolnav. Cel care, in rautatea lui, devine apucator, avar, interesat, ~pertar sau hot, sau, din seteade a avea un ca~tig, incearca sa-i inderrlne ~i pe altii la a~aceva, pe peretii intestinului lui gros vor incepe sa se acumuleze reziduurile de la hrana. Acestea ingreuneaza procesul de absorbtie, dar poate sa duca ~i la tumori maligne.Totul depinde de dimensiunea ~i de natura rauHitii. Numairautatea duce la neoplasm.

Colonul transvers este lornl unde sc concentreaza

incapadtatea de a Iua dedzii, nnde se pun in balantaindoielile ~i beneficiul. Cel care se supara pe obstacoleleaparute in calea sa, pentru di se teme, ~i nu vrea sa deainapoi, dar e obligat s-o faca, sau eel care preferS. sa se intoardi, pentru ca nu cumva din mersullui inainte sa ca~tige altul mai mult ca el, va avea 0 senzatie de deznadejde,ceea ce duce la imbolnavirea colonului transvers. Pe scurt,este situatia in care tie nu-ti trebuie, dar fiU dai 10.. a1tii. Esteboala cupiditatii ~i a invidiei. Simptomul ei este senzatiade saturatie, supraindircare :;;idurere sub plex. Cine i~i fa-

264

A lunga raul din tine

ce lac ca un buldozer, strivind totul sub greutatea sa, dincauza acumuH'irii de gaze i se va dilata colonul transvers ~ipartea superioara a burtii se va revarsa in afm'a.

Colonul descendent exprima ~tiinta de a-ti atingescopurile ~i de a evita perioadeIe din viata cand au locdideri. 0 midi realizare Ii poate produce unuia 0 mai mare bucurie decat altuio. 0 mare realizare. iv1arimea este 0

notiune relativa. Cine se pregate~te eu rauto.te sa meargamai departe ~i 0 face eu ultimele forte, dintr-un motivinexplicabil ~i in momentul eel mai nepotrivit, poate sa-lapuce diareea, pentru ca in duelul dintre frica ~i rautate Invinge principiul mai negativ, adica rautatea. Mirosul puternic de fecale arata insatisfactia fata de rezulto.tele muncii. In aceasta por}iune a colonului are a influenta negativarautatea legata de renuntarea la ceva, adicil rautatea invinsului. Priceperea de a te preda, de a eeda la timpul ~i 10. 10cuI potrivit, garanteaza sanatatea colonului descendent.Agatarea febrila de ce este al tau, refuzul de a renunta 10.

scopuri minunate, dorinta de a risco. pentm a obrine ~i maimult, fac co. in colmml descendent sa fie retinute ~i sa seaeumuleze reziduuri, De 10. rautatea de am invins apare inflo.matio.,iar eel care dorqte raul invingatorului, se va aIege cu un cancer. Rautatea pe 0 munca nefinalizata, problemele irezolvabile, visurile neimplinite se aeumuleaza inintestinul gros. eu cat obstacolul este mai coneret, eu atiltmai concreta este ~i nlutatea. Rautatea transformata indu~manie, in ura, provoaca cancer.

In colonul sigmoid sta necinstea. Cine cauta eu rautate eM de oeohre pentru a-~i aseunde e;;ecuriIe, i§i va imbolnavi sigmoidul. Spiritului Ii este proprie cinstea ~i daca

265

Luule Viilma

omul, pentru a-~i atinge scopurile, incepe sa foloseascamijloace necinstite, va avea sigmoidul bolnav. Dintreaceste mijloace face parte ~i calicenia, pentru ca la baza eise afla in~elarea altora.

Rectul arata ca omul termina lucrarea. Cine simte

bucurie la terminarea lucrarii, are un rect sanatos. Dar, eelcare este nemultumit de rezuItatele muncii sale ~i care seInvinuie~te pe el Insu~i sau pe altii, va avea rectul bolnav.Cine vrea doar sa refaca aceIa~i Iucm sau sa corecteze dteceva, deoarece ii este frica sa faca aitul nOll, acela simte undiseonfort Ia anus. Frica de a sdlpa ultima ~ansa, agatareade ea cu rautate sau senzaria de tragedie, de exemplu, lapierderea Iocului de munea - toate acestea due la imbolnavirea rectului. Cu cat exagereaza ell rautatea, Cll atat focami de inflamatie va fi mai mare. Daca simte ~i 0 sete derazbunare, se va trezi cu sangerari. Daca dore~te raul celuicare a reu~it mai mult decat el, va face cancer.

Despre constipatie ca manifestare a caliceniei amvorbit mai sus. Dorinta de a obtine maximum posibil md.nd economie duce Ia calicenie ~i la constipatie. Gricespirit uman vine pe aceasta lume pentm a crea ceva maret,dar considera ca a1tii I-ar obliga sa 0 faca. Daca spiritul decontradictie = rautate pe cei care te obliga sa faci faptemari se amesteca cu frica fata de obligativitate, constipatiava alterna cu diareea. Cu cat rautatea ~i frica apar mai penea~teptate, eu atat mai ascutitii va fi reactia tractuluigastro-intestinal. Faetorul iritant poate fi nu numai un omconeret, dar ~i 0 situatie, 0 eonditie, un scop ~i toate se Insumeaza in eel care sufera. Dad se scapa de frica ~i de ra-

266


utatea care au fast sursa obligativitatii, functionarea intestinului se normalizeaza.

Gazde intestinale simbolizeaza ostilitatea. Daca punem un cazan pe un foe mare, dnd apa fierbe, Val' ie~iaburi. Gazele intestinale seamana eu ace~ti aburi care auun miros diferit in functie de etapa de fierbere. Cu catoniuI este mai grabit, eu at.it se vor forma mai multe gaze:CU C§J se va agita mai mult ~i mai cu rautate, cu atat elevar mirosi ~i mai neplacut.

Ragaiala arata di omul l§i impune alton parereasa. In probleme de comunicare, cand omul este nevoit sa~i impuna parerea, pentru binele celorlaiti sau in numeleintereselor sociale, el trebuie sa explice eu farta cum vedeacest bine ~i atunci griZde pot sa-i iasa din gura atat de des,inca.! va fi obligat sa-~i schimbe locul de muncEi. In felulacesta corpulii salveaza pe am sa nu faca 21buzde putere.E po sibil ca f<lgaiala sa nu-IIase sa se duca prea departe.

'E7(emp[u cfin viata. ~ )

Un barbat a adus 121 cabinet pe nefericitullui vecin care avea nevoie de ajutor. eu cateva luni in unna acesta seimbolnavise brusc de 0 boala necunoscuta care se manifes

ta prin ragaieli regulate ~i foarte dese. La un interval dejumatate de minut. "Ce 0fi asta?" se intreba omul, nefericit ~ineajutorat. " Ce vi s-a fntamplat? Parca arifi lnghi{ito ma~ina ell aburi ,. - am glumit eu. Gluma ca gluma, dartreaba era serioasa. Omului Ii era frica sa mai iasa din casa,ingrozit ca toata lumea va intoarce capul dupa el.

M-am uitat in trecutul lui ~i am vazut cum el, spreamuzamentul prietenilor, comenta cu multa savoare fru-

267

Luule /lUlma

musetea fundului unei tinere care trecea pe langa ei. Fatan-a ramas datoare ~i, furioasa, I-a Iovit peste fudulii.

Primele nigaieli erau rare, apoi au inceput sa se indeseasca. A stat 0 luna in spital, rara nici un rezultat. Era ingrozit ca va trebui sa traiasca cu aceasta boaia pana lasfar~itul zilelor sale. Si-a recunoscut gre~eala, i-a cerut ier

tare din suflet acestei fete, a iertat-o pentru atac, s-a iertatpe sine pentru ca "a facut mi~to de ea" ~i a cerut iertarecorpului sau. Ragaiala s-a oprit instantaneu. Vecllii auplecat iini~titi spre casele lor.

Mai tarziu, primul rru-a povestit ca tot drurnul au discutat despre ce se mai intampia in lume. In apropiere decasa, I-a intrebat deodata pe vecin: "Auzt, da' de ce ne-amdus not la ora.}?" Vecinul, uIuit, i-a raspuns: ,JiLt .Jthi·'. Siau izbucnit in ras: "A, da, exact, amfost la doctor". Uitasedeja de boala lui - conversatia lor, ca intre barbati, fusesemult mai importanta.

Se spune despre cineva inteligent ea "ft merge bila ".Gfu1ditul searnana eu digestia, el eonsta in deslu~irea intelepeiunii de viata ~i folosirea ei in scopu..riproprii. Fiecareinghite hrana ~i 0 asimileaza in felul sau. Ce e bun pentruunul, poate fi rau pentru altul. Pentm un om echilibrat,orice hrana este comestibila, asimilabila ~i necesara. Exactla fel se intampHi ~i cu rezolvarea oricarei problerne de viata.

Contemporaneitatea na~te oarneni care vor sa primeasca totul fara rnundi. Adesea imi sta pe limba sa intreb:"Dar dumneavoastra de ce avert cap'!". Garnenii citesc,asculta conferinte, ceva-ceva parca ar invata ~i totu~i eersfaturi, pretind ~i se supma daca nu primesc ce ar dori.Cartea mea ~i eonferintele peeare Ie tin nu fae 0 exceptie.In loe sa gandeasca logic, oamenii cauta eu lUlTIilnareade-

268


fectele marunte ale celorlalti. Obi§nuinla de a primi totulrnra niciun efort se extinde in toate domeniile vietii.

La un am superficial ~igrabit hrana trece prin tractuldigestiv exact la fel cum gande~te, adidi incet ~i tara niciun folos, decat calorii.

Cine ~i-a pierdut i?teresul pentru a reaIiza ceva, vaavea un aparat digestiv ce nn va asimHa vitaminele.

Cine nu simte nevoia sa fie el insu~i, va avea 0 deficienta de minerale.,

Con~tientizarea ferma ca en sunt creatornl viitoruIllimen fixeaza {':aiciul in organism.

Cine v.rea sa invete sa faca diferenta intre esential, , ,~ineesentiaI va avea suficient magneziu in organism.

Vitamina C, magneziul ~i calciul sunt elementele debaza, extrem de importante pentru corpul fizic. Prezentalor in cantitati suficiente asigura absorbtia celorlalte substante din hrana. Cu alte cuvinte, ele intruchipeaza interesui, dorinfa ~i activitatea omului in scopul de a fi elinsu~i.$i asta pentru ca spirituI intra in corpul fizic pentru ca infiecare via!a sa invete ceva important ~i ve~nic sau sa savar~easdi ceva maret. Unii ~tiu sa faca din fleacuri 0 -:11

nune, a1tii nu-~i gasesc timp sa-~i clarifice lucruI marel 'lecare I-au obtinut tara erort. A~a se ~i intfunpla: unul cre~l~Cll paine goaHi ~i devine geniu, altul cre~te cu bucate alese~i sufera de anemie ~i slabiciune.

Calitatea gandului este cea mai importanta dintretoate calitatile hranei, ne mai vorbind de cantitate, deoareee gandirea conduce circulatia hranei noastre in organism. VolumuI de hrana ingerata este comparabil cu ma-

269

Luule Viilma

rimea laeomiei. Uieomia este totdeauna un exces. Stiti deja ee aduee corpului excesul.

4. Despre ce ne vorbesc organele respiratorii?De ee nu se opre~te respiratia? De ce diile respiratorii

. trebuie sa fie totdeauna libere? De ce este atM de cumpEtasenzatia de sufocare?

Pentru di respiratia este Iibertate. Cs.nd oinul este liber, volumul plambilor este mare ~i pHimanii sunt sanato~i. Un om liber face totul eu echilibru. De~i plamaniisunt deschi~i la maximum, respiratia abia se aude, sau maisuperficial spus, pentru ca nu e nevoie sa ai 0 respiratie derezerva, pentru arice eventualitate, cum 1i se intampla eelor speriati. Frica 11face pe om sa respire adanc ~i cu pauze. Respiratia unui om speriat arata ca ~i cand ar a'i/ea ultima posibilitate de a ramane in viatit Intregu1 corp estealiment at ell oxigen, iar frica taie respiratia, san frica demoarte te obliga sa tragi aerul eu gura. Corpul nu are nevoie de oxigen in exees, excesul fiind Intotdeauna rau, dargroaza il seoate din minti pe om ~i, ca in oricare aWi situatie, el procedeaza exact invers de cum ar trebui. In loc sadea afara, sa expire gazele uzate, nefolositoare, - ca energia negativa - ~i sa inspire energie pozitiva, folositoare,omul speriat ia un excedent de oxigen. Cel care este preocupat de cum sa acumuleze, va proceda totdeauna astfelincat va incepe sa se sufoce din propria 1ui lacomie.

Corpul respira libertate. Libertatea este DUl1Lllezeu.Prin gandirea noastra incorecta ne privam noi in~ine de libertate.

Daca apare senzatia ca este ingradit, ca viata ~i imprejurarile nu-i permit sa respire, ca este prizonierul cui va, de

270

Alunga riiul din tine

frica, in plamanii omului apare un spasm ~i senzatia de sufocare. Este groaza in fata pierderii libertatii, care, in corpul fizic, se manifesta prin incapacitate a de a respira liber.Cel cu mentalitate de rob fie moare de frica, fie se imaiqte. Cu cat frica lui de a nu fi prizonierul imprejurarilor estemai mare, eu at<3.ti~i inabu~a nevoia de a fi liber ~i se inraie~te ~i mai mult.

Starea de obligati"\/itate inehide zona fortei vointei dinplexul solar ~i omul se simte incapabil sa se elibereze deputerea ahora. Nu indrazne~te sa faca acest lucru, fiindcase teme sa nu fie invinuit. Subcon~tientul ii spune ca loculvinovatului este 1a temnita, a~a se intampla din timpu<1stravechi. Ca prizonieratul spiritual este mai raudedt inchisoarea fizica - 1a aceasta nn se gande~te omu1 modern,fiindca nu :;;tie58.-91 inehipuie ca el este un delincvent. ~inu ~tie nici sa compare boala Cll 0 inchisoare." De ce,door n-Cl facllt nimic rau, ll-(t ridicat niciodata mana asupr(i -.uivu!" Astfe1 se acumuleaza intr-un om bun rantateaprovenita din lupta Iui pentru libertate, Iupta ramasa taranici un rezultat; marimea :]i natura acestei rautati determina natura 5i gravitatea bolii.

Vi s-a Intamp1at, desigur, dnd langa dumneavoastracineva s-a sufocat sa simtiti ~i dumneavoastra 0 jena inpiept, sa simtiti ca nu mai aveti aer. Aceasta arata cat derapid reactionam 1a lipsa de libertate. Nevoia de libertateeste cea mai importanta dintre nevoile oricarui spirit. Dacalibertatea cuiva a fast ingradita, acest lucru influenteaza inrau asupra tuturor. Faceti 0 paraleUi cu societatea ~i vetiintelege de ce este rau pentru toti dnd cineva se afla la inchisom'e.

Cel care, din teama de a nu face ceva cum nu trebuiesau din teama de a nu fi vinovat, i~i inabu~a in el, eu frica,

271

LUlil e Viilma

rautatea - care I-ar indemna sa lupte pentm libertate , fiindca se teme _ca ceilal!i se vor purta rau eu el, va faceastm. Este boala rauta.!ii inabu$ite. Chiar ~i rautatea arenevoie de libertate. Cand incepe un acces de astm, tinetiva intentionat respira!ia $i ganditi-va ca imediat v-ati infuriat $i ca din cauza fricii n-ati lasat sa iasa aceasta f<iutate.

Primul gand va fi :;;iraspunsul $i aceesul va trece inainte cadumneavoastra sa simtiti nevoia de a inspira din nOll. Adioacces de astm, doar 0 singura il'1spiratie ce 11invata pe omsa aiba grija $i sa fie cuminte! Astmul este a boala alergiea.AIergia este rautatea provocata de revalta, de impotrivire,sau rautatea provenita din dorinta inabu~ita de a lupta pentm libertate.

Cine se teme sa-~i exprime sau sa-~i strige rautatea )1ineepe sa se jeluiasca, sperand in feIu; ::~cestasa. se 8mageasca pe sine insu~i ~i pe ceilalti, va face tllben;uJ;Jz~~pulmonara. Prin jeluiri el seoate afara suficient de multarautate. Rtlutatea fata de vaieareli aetioneaz3. b Eel.

Cine se agata eu rautate de idealurile lui de hbertilt:::, ise VOl' osifica plamanii pentm cs. 1ibert~tea este mj~cme ~inu ordinea stabilita prin lege. Cine exagereaza in a-~i impune ~ia impune celorlal!i scopurile sale pentru a irnbtmatati viata, conform parerilor IUl, se va imbolnavi d,;:-, ,bronhoextaz, dilatarea neunifOlma a bronhiilor. Aceastase inmrnpUi din cauza dorinlei dogrnatice a ornului de a face astfelincat in viala sa se respire in voie, mai liber ~i maiu~or.

Cine line in el du~mania, se va imbolnavi de cancerfiindca nu inlelege cine este adevaratul hot allibertatii lui.Intrucat omul se inrobe~te singur prin gandurile sale, rautate a Iuiimpotriva celui care ii ingrade~te libertatea .setransformi pe neobservate inrautate impotriva lui insu§i ~i

272


se declan~eaza cancemi. Printre doritorii de rau se afla ~ieel care in taina, in sufletul sau, dore~te ca celalalt sa fiepedepsit, fie ~i prin pedeapsa Dumnezeiasca, numai sa nu~i manjeasca el mainile.

Cine simte 0 rautate acum contra acuzatiilor, se va imbolnavi de 0 forma acuta de pneumonie. Se poate imbolnavi chiar daca, fHnd martor Ia 0 cearta, trebuie sa-~i exprime prin expresia chipului dezaprobarea sa muta.

Cine se supara tot timpul pe cei care acuza sau se acuza singuri, va suferi de pneumonie cronica. Insanato~ireaplamanilor este impiedicata de rautatea acuzatoare, carenu-i da lini~te, fiindca ceUilalt nu-~i recunoa~te vina.

Cine se simte vinovat ~i il?i varsa rautatea sub formade acuzalie, va avea brOD§itaacuta sau, respectiv, cronidi.Cel care se considera obligat sa lupte pentru dreptate ~i salipe in gura mare, va face bron~ita pana cfmd adevarul vafi restabilit.· Daca s-ar ~ti insa al cui adevar! Cine nu aremasura, din cauza secretiilor permanente din bronhii se vaforma 0 tumora.

Cine are in el 0 rautate contra ingradirii libertatii, se vaimbolnavi de pleurWi. Cine i~i inabu~a dorinta de a plange ca ~i-a pierdut libertatea, pleura lui va incepe sa eliminemult lichid exeedentar ~i apare pleurita umeda. Daea omultine morti~ la convingerile sale, se formeaza aderente. Astfel, daca cineva considera eu rautate ~i eu consecventa caIibertatea lui este pusa in lamuri, se vor forma aderente alepleurei.

Traheea se imbolnave~te la eel care, in intelegerea lui,lupta pentm dreptate ~i 0 face cu rautate.

Coardele vocale sunt un fel de megafon prin care potisa tipi de bucurie, dar prin care poti ~i sa fad 0 atentionare.Cine este obligat sa vorbeasdi mult ~i simte 0 revaha in-

2..,...,I:)

Lu1tle Viilma

terioara, i~i va pierde vocea. n Nli vreau " este totdeauna 0

rautate ~i daca omul nu vrea sa vorbeasdL corpulii vine inajutor ca sa l1U spuna ceva foarte rau. Dadi rautatea nu esteexprimata ~i este tinuta in corp, apare inflamatia coardelarvocale. Dar daca omul se intreee ell gluma, daca acuzatii1eIui depa~esc ariee limita, pe coardele vocale se va forma 0tumora. Cata vreme eel care urIa, nu are sete de razbunare~i nu este rauvoitor, tumora nu se va transforma in cancer.Dar daca cella care se urIa Ii dorqte raul celui care mia,el va avea aceea~i soarta.

Fiecare trebuie sa-~i ofere sie insu~i libertate. Cinevrea sa obtina libertatea prin lupta, n-o va avea, pentru calupta este 0 rautate. Iertati lipsa libertatii, iertati starea deobligativitate care v-a provo cat senzatia de lipsa de libertate. In timp ce iertati, puteti simti 0 durere in vertebreledorsale care, treptat, va duce la cre~terea mobilitatii coloanei. Ca unnare, plamanii Val' respira in voie ~i dumneavoastra va veti slm!i bine.

Cum sa n.ede~teptamrara a suferi

De~i se aseamana, oamenii sunt foarte diferiti.Unul spune:,)\lJa zntfrijarez din arice yi pun totul Ia

inimii". Ce inseamna asta? Ingrijorarea este 0 frica; ininima I~i are sediul sentimentul de vinovatie. Aceasta '1nseamna ca omul se teme de arice ~i se simte v1novat ca nus-a eliberat de ceea ce 11sperie, adica nu s-a eliberat degandurile sale rele.

Reprezentanlii celei de-a aoua extreme spun: ,. TotulImi trece pe zanga w'eche, nimic nu trebuie pus Ia inima ",

274


Primii se umplu de negativitate, sufera, dar in acela~itimp invata sa traiasca. Ceila!!i nu sufera, dar nici nu invata nimic.

Cum sa faci sa devii mai de~tept, dar nici sa nn suferi?Imaginati-vtl. ca sunteti 0 sita. Nu un eiur vechi, gamit,

ci 0 sita noua, ell fire subtiri din cupru prin care trece totu!.Va napadqte 0 furie turbata. Ea trece prin dumneavoastra,

.faceti cll~o~t.inUjell ea., .lAi dqkpta!i ~i dind va uita!i in sita, nu mai e nimic in ea.

Incercati sa deveni!i 0 astfel de sita. Indiferent ca vaviziteaza un gand rall in legatura en viitorul sau 0 amintireUfata din treeut, treceti-le prin dunmeavoastra ca printr-osita. La inceput, din ne~tiinra, s-ar putea S8. ramana Inauntru ceva rau ~i atunci veri simti 111 locul corespunzator 0senzatie de greutate, ceva apasator care nu vrea sa treadLIncepeti sa vorbiti eu cereti-i iertare ca n-ati 1?tiutsa-lHisati sa tread'. fara sa lase vreo urma. Cereri iertare corpului ~i incercati din nOll. Clarificati-va. pemru dumneavoastra aceasta Ieqie de viatii, pentm ca nn degeaba ea va facesa sufed!i.

Exersati, euranci veti reu~i sa lasati ell bucurie ca rauls2ise ceama prin dunmeavoastra. N 11 veti mai fi nevoit ca,de dragul autocol1stTvarii, sa va feriti de rau sau sa 0 luatila ftlga. Nu va mai 11ne\'oie sa va Inconjurati eu un zidenergetic de protectie, a~a cum slmtem sfatuiti adesea.

Aveti incredere in simturile dumneavoastra, ele nu vain~eala.

Opriti-va pentru 0 clipa ~i 0 sa va sim!iti ceafa, omopla~ii, umerii. Ce senzatie ave!i -plaeuta sau neplaeuta?

Daca este neplacuti1 - suntqi nemultumiti de dumneavoastra in~iva. Incercati sa cemeti tot ce e "indumn.eavoastra ea printr-o sita. Nemultmnirea de sine include ~i

275

Luule Viilma

sentimentul de vinovatie, friea ~i rautatea de a invinui pealtii.

Nemultumirea inseamna nepriceperea de a comunica ell sine, de a va intelege propriHe nevoi, ne~tiinfade a va organiza viafa.

Cine nu se Intelege eu el Insu~i, riu este capabil nicisa-i inteleaga pe ceilalti.

Majoritatea estonienilor se plang de dureri la ceata ~iomoplati. Exact acoIo sta captiva nemu1tumirea de sine care a aparut sa va 111vetesa vii vedeti perfect pe dumneavoastra In~iva ~i lumea incorJuratoare. De spaima di lumea n-o sa ma respecte a.'ja cwn sunt, ati inceput sa vaplangeti de eorpul ~i de caracteml dumneavoastra ~i nie1nu bagati de seama cat de mult v-a creseut exigenta fata detot ce exista. Va stimulati vointa, va aruncati pe umeri 0greutate mult prea mare, doar-doar va veti realiza dorintele~;iastfel vefi ji pe placul celorlalfi. N-o sa Ie realizati panann va veti elibera de nemultumirea de sine. Oboseala se vaapropia tiptil de dumneavoastra, satisfaqii - nu veti aveadeloe ~i va veti preda. Va aparea !ipsa de dorinta de a faceeeva, senzatia de disperare, de inutilitate. Veti sim!i ca deeineva ea dumneavoastra nu are nimeni nevoie.

Nemu1tumirea se aeumuleaza in spatele chakrei comunicarii, acolo unde, la om, este concentrata vointa. Eaarata di nu ~titi ~i nu vreti sa comunicati, niei eu durnneavoastra In~iva, nici eu a1tii.

Ce este aceea comunicare? Comunicarea este iubireneconditionata.,

Dar oarnenii cum spun? Ei spun: "Te iubesc pentru cae.;ti om bun". Dar daca nu e~ti bun sau nn e~ti bun tot tim-

276


pul? 0 iubire conditionata TIU mai e iubire. E u~or sa iube~ti pe eel care merita, In el ~i a~a exista iubire.

Viata este un p:roces de invatare prin acel ran careiti apare in cale. Este rau pentru ca nn poarta in el iubirea. Apan in calea unui anumit om fiinddi are nevoie anume de iubirea aceiui om ca, transformandu-se inoLqe, sa-i €lea 0 lectie de viat~i.

eel care transfonna rauI in bine se inalta in spirit, 1ntrucat din e1ta~ne~te illl ~uvoi de iubire. eu cat acest ~uvoide iubire ta~ne~te mai repede, cu atat omul devine maivrednic de respect. Orice rau IlltalpJt de am in viata este euadevarat raul care iieste necesar. Apar pe drumul vietii ceIe mai diferite forme de diu - ganduri, situatE, evenimente,fapte, o3mem, grupuri de oarneill, boli etc. Toate apar sa-ll11vete ceva. Ce anume, flecare sa-~i dea seama singur.

Riuluu vine nidodata la om ca sa-i arate rani dinalp.i, d pentru cas prin. rani altuia sa-i atraga atentia cael a facut 0 gre~eaHi.Dad! omul fin ~tie sa-~i iubeasdiu0conditionat propriile defecte, cum iipoate iubi pe altii?

Dar ce este iubirea?

Prietenie, ata~ament, indragostire, sex, grija, fidelitate,viata in comul1? Exisffi muite pareri, dar niciuna dintre elenu este iubire.

Dezlantuiri ale simturilor sunt multe, dar exista un, ,singur sentiment - iubirea.

277

LuuIe Viilma

Pentru fiecare emotie exista 0 explicatie, dar nimeninu ~tie sa dea definitia iubirii, pentru ca emotiile se exprima prin cuvinte, in timp ce sentimentele se exprima printacere.

Iubirea este ti'icere. Iubirea li da omului Lini~tesufleteasca ~i cuvintele devin de prisos.

Ne-am obi~nuit sa facem totuI in graba ~i chiar sa nemandrim ell asta ~i ruci nu ne dam seama ca trecem peIanga iubire ~i 0 risipim in zadar. In graba poti sa ai doaremotii. Pe buna dreptate oamenii spun ca nu ~tiu ce esteaceea mbue.

Veti recunoa~te iubirea daca va ',eti rezerva cate"vaminute, sa spunem pentru imbrati~area de dimineata, candplecuti J.a serviciu. Va veti lipi UTIu] de celalalt in Hkere,veti. 8imti caldura celuilalt si veti simti ca va este bine. Va

" " , :

veti privi in oehi, in tikere, §i veti vedea acoin 0 tandrqeascunsa - veti simTi ca va. este ~i mai bine. Pardi n

ati mai vrea sa pleca!i glonlla serviciu. Ati simrit fericireacelui ce dELSim!i!i nevoia sa se inWmple din nOll, iara~i ~ilara. Dand, veti primL Aceasia zi va va paxea cea mai frumoasa din viata dumneavoastra. La serviciu veti avea spar,iar seam va yeti grabi sa ajungeti acasa, pardi ati aveaaripi ..Acasa va a~teapta iubirea.

eel mai adesea iubirea este confundata eu sexuL Fac

aceasta gre~eala mai ales cei tineri ~i neexperimentati,fiindca parin!ii lor nn Ie-au 'lorbit niciodata despre iubire~i sex. Ei l~i justifica totdeauna falsa jena prin cuvintele nu §tiu cum sa spun. A.m venit pe lume tocmai ca sil1nvatam. Daca toti am fi ~tiut, astazi n-am mai fi existat. Dacaam recunoa~te in fata copiilor no~tri maear faptul ca. nu~tim ~i Ie-am Imparta~i ~i lor din putinul pe care i1 ~tim, eiar deveni mai de~tepti. Parintele care recunoa~te in fata

278

Alunga rau! din tine

copilului di, de~i celalalt parinte I-a suparat prin fapta lui,aeesta i-a ramas totu~i drag in suflet, maear pentru cum afost la tinerete, ii da copilului hrana pentru ca el sa mediteze. De regula, adultul inrait incepe, impreuna eu jumatatea sa, devenita du~man, sa urasca atat sexul cat ~i iubirea.

Trebuie sa ~titi di cine pune pe pr~mul loe iubireasufleteasca are contacte sexuale rare, dar voluptatea pccare ele i-o ofera este mnlt mai marc.

Cine nn da nido importanta iubirii suflete~ti, arputea sa aiba 0 activitate sexuala tumultuoasa, dar nuva eunoa~te voluptatea.

Cere!i ieliare nemultumirii care s-a adunat ca n-ati eliberat-o mai devreme; cere!i iertare pentru gre~eala dumneavoastra chakrei comunicarii, mai ales partii ei dorsale ceafa ~i omoplatii -; cereti iertare ~i capului ca prin aceastai-ati blocat ~uvoiul de iubire, ce plead. de 1a inima, ~i l-atirucut sa sufere. Migrena sau aha suferinta pe care 0 avetiamta ca nu ~titi sa cautati in mod corespunzator cauza indispozitiei dm1l..'1eavoastra.Capul va ~opte~te care este acelloc - exact acolo, in cap, se ami creieml de unde incepegandirea ineorecta. Dupa ce nemultumirea de sine va fieliberata, 11-0 sa va mai extenuati eu munca $i n-o sa maispuneti eu disperare in glas. "Nu mai vreau nimic, nu matvreau sa traiesc ".

Iertarea pas eu pas elibereaza eorpul de negativitate.Cu fiecare noua elibemre apare 0 schimbare in viata de zieu zi, eu care trebuie sa ne deprindem. Nu va grabiti,inarmari-va ell rabdare ~i veti simti bucuria. Pe eel ce segrabe~te, 11a~teapta 0 criza.

770-, -'

Luule Viilma

In continuare, invatati sa lasati sa cearna prin dumneavoastra nemultumirea, astfelineat sa nu famana nimie dinee ar putea sa va fuca sa suferiti. In felul aeesta, nitel catenitel veti deveni mai intelepti, dar deja tara suferinte. Dacalnsa, :tara sa banuiti ce urmeaza, veti aeumula nemultumire,in emand 0 sa pretindeti ea alteineva sa va indrepte viata.~i chiar daca s-ar gasi persoana aceea, oricum nu yeti fimultumit, 'a~a cum este eel care l~i aranjeaza singur viata,fiindca bine, cu adevarat, este ceea ce face omul eu mainiIe lui, ~i indreptand rauI. Fiecare realizare proprie este lectia lnvatata ~i intelepciunea ve~nica a spiritului - izvorulmultumirii ~i fericirii.

Fiti ca 0 sita care ~tie di, dadi ml §untep un obstacol in calea ranIni, raul nu va fi ran pentru dumneavoastra.

Raul devine rau, atunci cand i se OpILTlerezistenta. Infelul acesta, lupta contra rauIui amplmca raul, iar iubirea raului mic~oreaza ranI. eu cat iubesc mai mult raul,cu atat binele se face mai bun. Raul Insearnnii absen!a iubirii, iar eu sunt acela care se dizbuna pentm ca ii lipse~teiubirea. Daca veti fi capabili sa intelegeti, nu yeti mai finemultumi!i de sine ~i de lume.

Tot ce exista are doi polioPrea multa multumire de sine 11face pe am vanitos. EI

nu vede ~i nn aude acel rau care a venit sa-i dea 0 leetie.Nu se uita in jos - ce nevoie are, dacii totul ii merge bine.~j ell toate acestea, raul a venit in calea lui. De ce?

Omul care, de bucurie ca are 0 via!a buna, nu inva!a sagandeasca, va deveni orb ~i surd. Vor ramane oare neinvalate Ieqiile lui de viala? De regula, nu. Mai devreme sau

280


mai tarziu indiferenta iui aroganta va reveni, el va deveninesabuit ~i va veni ziua carrd va fi piesnit din pHn. Dadi nua mteles cum le-a fost altora din cauza indiferentei lui,acum va simti pe propria piele indiferenta celorlalti fatade necazurile IuI. N-are importanta unde se va intampla acasa, la serviciu sau la spital - urme tot va lasa. Fie ea i~i

va da seama de gre:jeala sa, fie ca se va supara pe ceilalti,spiritul Iui tot va extrage intelepciune prin experienta capatata de corp. Inainte de 0 ineercare grea, in acest om seconcelltreazao aroganta semeata fata de toti - pe care 0viid doar ceilalp .....:~i obi~nuinta de a primi tot ce i~i dore~te. Daca acest lucm nu se intampla, va dori sa se razbune pe eel care nu i-a ·satisrn.cut setea lui de a ca~tiga. Dacanu i~i va recunoa~te negativitatea, situatia se va complica.

Cfuld intalniti ll.11 astfel de om, care se uita de sus latoti ceilalti, sa ~titica el este lectia dumneavoastra de viata.Toate emotiile vi' se vor pune in mi~care ~i acestea suntstresuri care a~teapti:tsa fie eliberate.

Credem ca~tim ce este pericolul. Cand suntem revoltatUn sufletulnostru ~i spunem: "Nu vreau/ ", este oare unpericol? Da, este lli'1 mare pericol. "Nu vreau" este 0 rautate.

Omul prime~te tot ce dorqte. Dar dadi el nu gande~tecorect, va prirni exact contrariul a ceea ce a gandit deoarece:

- frica frfuleaza vointa;- rautatea distruge vointa.Pe partea dorsala a corpului se afla energia vointei. Ea

circula In sus ~i in jos prin canalul energetic principal aflatin coloana vertebrala.

281

Luule Viilma

Principalii factori care distrug energia vointei sunt:- absenta dorintei - (i~i are sediulia niveIuIIombar);- starea de obligativitate (cu sediul in zona vertebre-

lor toracale inferioare);- exigenta -(se afla in zona vertebrelor dorsale super

ioare)

- nemultumirea (in zona cervicala) .- dorinta de a fi mai bun decat ceilalti (in zona ver-

tebrelor eervieale superioare).Cand sunt in stare de eehilibru, aceste stresuri dau vie

tii sens ~i mi~eare. Cand cresc peste masura, distrug, dacaomul nu invata nimic.

In desen~1 de pe pagina urmatoare se arata locul undesunt amplasati factorii de distrugere a energiei vointei ~isfera lor de actiune. Fiecare din ei contine eu mult maimulte elemente decat ar parea 10. 0 citire rapida. Cautati-i~i ii yeti gasi in corpul durnneavoastra. Ganditi-va ~i vetiintelege ce vor sa va invete.

Despre starea de obligativitate ~i nemu1tumire s-a vorbit detaliat in capitolul "Despre focu1 purificator" ~i in capitolul acesta.

Absenta dorintei de a face ceva vine sa il invete peom sa faca cu placere ceea ce inainte facea eu neplacere.Eo. spune: "Draga omule! Drumul vietii este plin de opreli$ti. in lac sa spui ca nu vrei, invata sa Ie depa$e$ti euplacere $i vei infelege ce te invafa ele. $i atunci picioareletale nu se VOl' mai incapafana sa spund cd nu au chef samew'ga. in caz contrar, ele VOl' refuza total sa se mi$te ".

Exigenta vrea sa-l invete pe om sa fie mai indulgent.Ea spune: "Cine $tie sa se mulfumeasca eu pufin, i.Ji va

282


atrage 0 mare bucurie. Cine vrea sa obfina imediat cevamare. important, va ramdne ,Ji lara pu{inul ace la, fiindcanu ,Jtiesa aprecieze fericirea ,Jisa aiba grijii de ea".

Dorinta de a fi mai bun ca ceilalti este 0 necesitateatat de naturala, incat este socotita 0 trasatura negativa de

caracter. Copiii sunt inva!a!i ca, dimpotriv~, fiecare omtrebuie sa fie mai bun ca ceilal!i. Via!a demonstreaza insacontrariul. De ce?

\filtor

Dorinta de a fi mal bun ca cellalti, ,.- - -Nemufiu.mire - - - -

_ ""'" . ..........."..--z.- __ ....__ ,__ ~ __

Exigenta

Starea de obligativitate

Absenta dorinlel

Trecut

283

Luule Viilma

Ne-am obi~nuit saalergam in turmil, sa fim tOli la feI.Cand cineva vrea sa fie mai bun, trebuie sa la~neasca inainte. Pentru aceasta trebuie sa-i striveasdi pe ceilalti sausa-i dea la 0 parte. In oricare dintre cazuri, ambele paqisufera. A~a apare invidia.

Cel care ajunge in fata obose~te din cauza invidiei ce10rla1ti~i, mai devreme sau mai tarziu, in el va exploda rautatea contra ·invidio~ilor. De aici lncepe pieirea. Foqelelui vor seca, viteza va scadea ~i turma 11va calca pe elmpicioare. In felul acesta se produce dezvoltarea pe orizontala.

Omul care se elibereaza de dorinta de a fi mai bun deeat ceilalti, ineepe sa se dezvolte pe vertic ala.

Treptat el se depa~e~te pe elinsu§i ~i se ridica la unnivel nou de con~tiinta, unde nu mai exista comparatii ~ievaluari marunte. Acolo nu va mai fi tulburat de lupta pentru supravietuire a celorlalti.

Este nivelul suprem, binecuvantat al vietH - lini~teasufleteasca.

in concluzie

Gandul guverneaza viala. Un gand bun creeaza binele,un gand rau - rauI.

Problema civilizaliei este femeia, dar fiecare am aregandurile lui. Prin ganduri suntem legaji de vietile noastreanterioare, cand am fost ori femeie, ori barbat. Omul trebuie sa se ingrijeasca sa-~i corecteze propriul mod de gandire ~i nu sa caute defecte la a1lii.

284

A/unga raul din tine

Cfmd 0 boala fizica este trataUi In mod artificial, prinmedicamente sau chirurgical, corpul este lipsit de posibilitatea de a povatui. Nenorocirea l§i va croi drum spre psihic.Ne§tiinla de a da ascultare gandului povaluitor v-a adus insituatia in care chinurile suflete§ti s-au transformat in boam fizica, care la randul ei poate duce la deviatii psihice,

dadi veti contix:-uasa nu dati ascultare invataturilor pe carevi Ie da corpul. Corpul dumneavoastra este 0 punte careune§te sufletul eu spiritul. Rezistenta acestei punti este determinata de capacitate a dumneavoastra de a rationa. Ea va fost data de Dumnezeu pe veeie §i se dezvolta spre viitor.

Pentru ac<easta trebnie sa invatati sa diseutati en, , ,eel care este eel mai de~tept - ell dumneavoastra in~iva.

Ali ajuns la capatul caqii, dar, daea tot mai simtiti caceva nu este in ordine, invatati sa va iubiti telurile §i sadescoperiti iubirea sufleteasca. Treptat lucrurile se voraranja §i dorintele vi se vor indeplini gratie fortei iubiriidescatu§ate care curge dinspre dumneavoastra spre eeilalti.Adevarata fericire poate sa 0 afle numai eel care daruie§te.Eliberati-va de disperarea ea "nimeni nu are nevoie de iubirea mea" §i ve1i vedea ea este nevoie de ea. Orbiti destresuri, ati incetat sa mai vedeti binele. Daca veti invatasa iubiti viata neconditionat, raul va inceta sa mai exi.::te.El va deveni 0 parte componenta necesara §i fireasca a, ;etii.

Fericit este tel a dirui iubire eurge spre eeilalti.Feridt va fi eel care prin iertare va pune in mi~care

~uvoiul de iubire.

285

LUlile Viilma

CUPRINSLectia civiIizatiei 7Parintii sotiior ~i sotii1or 22Despre sensui nonsensuIui 30R- .. 1- "4autatea lra!lona a : -'Parintii visuriior noastre 38Cea mai simpla rautate compIexa.. 49Despre cat de greu este sa ierti 72Respira ca sa fii sanatos 81Stresui - prieten sau du~man? 84Planeta durerii suflete~ti - PamantuI 91Despre minciuna 104Despre ajutorul acordat celor care !ipa dupa eI 109Despre dorinta de a fi foarte puternic 116Meditatia sau 0 discutie cu ganduriIe noastre 121Despre a primi ~i despre neputinta 135Deprimarea provocata de oarneni " 152Despre focui purificator 155Dorinta de perfectiune 164Singuratatea ca una din fonneIe de existenta a omenirii 172Viata ca un curent alternativ 178Rece. Cald. Fierbinte, fierbinte 192Rlutatea cinstita ~i rautatea mincinoasa.. 198Despre barbati ~i pentru barbati 206Reversui bineIui excesiv 211

Copiii se nasc dintr-un sarut.. 221Ghid de viata 240Cum sa ne de~teptam tara a suferi 274In concIuzie 284

286

Luule Viilma a sistematizat invatatura sa in~apte valume.

Acesta este

volumul 2 - partea a 2-a

Au aparut:

Valumull

Valumul 2 - partea 1Valumul 2 - partea 2

Valumul 3 - pmiea 1

Valumul 3 - pm"tea2

Valumul4

Valumul 5 - partea 1

Valumul 5 - partea 2

Valumul6

Lumina sutletuluiSa stagnezi san sa evolueziAlunga raui din tine

In pregatire:

Caldura sperantei

Izvorulluminos al iubirii

Durerea este in sufletul tau

In armonie ell tine insuti,

Iertarea adevarata ~iiertareamimata

Invatatura despresupravietuire

Luule Viilma - Alunga Raul Din Tine

Education

Transcript of Luule Viilma - Alunga Raul Din Tine