IMPORTANTA AMENAJARII RAULUI RAUL MARE

COPOSESCU IOANA-ADELINA

HIDROLOGIE-METEOROLOGIE

AN:2

Cuvinte-cheie:

•Amenajare;

•Exploatare energetica;

•Viitura;

•Regularizare;

•Curs.

• Am ales sa lucrez la aceasta tema,deoarece aceasta amenajare reprezinta o exploatare strict energetica,al carei scop este acela de alimentare cu energie electrica a localitatilor din imprejurimi,dar si de regularizare a cursului raului . De asemenea,pe cursul râului Raul Mare a fost construită o salbă de 10 hidrocentrale.

• Pe langa utilizarea energetica,acumularea Gura Apelorcontribuie la atenuarea viiturilor pe Raul Mare,aspect de neglijat dat find viitura deosebit de puternica din iulie 1999 cand in lac s-au acumulat 30 milioane m³ ,care altfel ar fi “maturat” toate localitatile situate in zona riverana pana la Mures.

ABSTRACT

• GENERALITATI

• 1.BARAJUL GURA APELOR ,CHE RETEZAT SI CHE CLOPOTIVA

• 1.1.Barajul Gura Apelor

• -Barajul de la Gura Apei are o inaltime de 168 m ,o latime la baza de 556 m,iar la coronament de 12 m.

• -Este construit în munte, pe Râul Mare, la aproximativ 40 de km de Hațeg, fiind cel mai mare baraj de anrocamente din Europa.Este un baraj de materiale locale-anrocamente cu nucleu central de material argilos si zone de filtre in amonte si aval de nucleu.

• -Rocile din albie si din versantul drept sunt aproape impermeabile.In versantul stang s-a constatat o permiabilitate exagerata care a conditionat exploatarea lacului cu restrictii de cota laacumulare,studii si cercetari pentru impermiabilizare si un intens program de injectii.

1.2.Centrala Retezat

-Este a doua centrala de varf de pe raurile interioare din tara,dupa cea de la Ciunget pe Lotru;

-Este realizata in subteran la cca 30 m sub talvegul Raului Mare,avand acces printr-o galerie auto in panta de cca 800 m lungime;

1.3.Che Clopotiva

-Este o centrala de suprafata,pe canal de derivatie(1450 m)fara regim de functionare pentru atenuare sau regularizare;

-La capatul canalului este camera de incarcare,doua conducte fortate si centrala echipata cu doua turbine Kaplan

-Canalele de aductiune,de fuga si digurile din toate amenajarile de pe Raul Mare aval,sunt etansate sau protejate cu perete din beton de 15-20 cm grosime.

2.BARAJUL SI CHE OSTROVUL MIC.CHE OSTROVUL MARE.CHE CIRNESTI I SI II

2.1.Barajul Ostrovul Mic

-Este un baraj de tip deversor cu creasta,cu 4 goliri de fund echipate cu stavile segment inecate si cu 2 descarcatoare de ape mari(10,00 X 2,5 m)la partea superioara,echipate cu clapete;

-Debitul de calcul a fost de 660 m³/s,iar cel de verificare de 1390 m³/s;

-Toate amenajarile cu lac de acumulare de pe Raul Mare aval sunt de clasa a II –a.

2.3.CHE Ostrovul Mare

-A doua centrala pe canal de derivatie,care este in continuarea canalului de fuga de la amenajarea Ostrovul Mic;

-Intr-un plot deversor de pe malul drept al canalului de aductiune s-a prevazut un evacuator lateral cu prag de deversare de 11,00 m si care poate descarca o lama de apa de 1,50 m catre albia naturala a Raului Mare;

-Centrala este un model tipizat pentru intreaga amenajare,echipata cu 2 turbine Kaplan de 7,95 MW fiecare la un debit de 45 m³/s.

-Toate centralele de pe canal de derivatie din amenajarea Raului Mare sund de clasa a III-a.

2.4.CHE Carnesti I

-Are canalul de aductiune de 503 m si o zona de racord intre canalul de fuga de la CHE Ostrovul Mare,respectiv de la latimea radierului de 20,50 m la 6.00 m si trecereaprogresiva de la canal in umplutura protejat cu dale de beton

Canalul de fuga are 831 m,o latime la radier de 20 m si este protejat cu dale de beton nearmat.

2.5.CHE Carnesti II

-Este tot o centrala pe derivatie din amonte,cu deosebirea ca blocul camereivanelor este adiacent centralei,priza descarcandu-se direct in camera spirala a turbinelor fara conducta fortata;

-Lungimea canalului de aductiune este de 406 m,cu un evacuator cu prag de 10 m si lama deversanta de maxim 1.20 m,lungimea bazinului de linistire este de 40 m,iar lungimea canalului de fuga de 354 m cu debusare in lacul Paclisa.

3.BARAJUL SI CHE PACLISA

--A doua acumulare din cadrul amenajarii in aval a Raului Mare cu un volum iniial de 8,6 milioane ³,redus in timp la 6.96 milioane m³,din care util energetic 0.85 milioane m³.

-Este realizata la adapostul a 2350 m de diguri,a unei central baraj si a unui stavilar cu aceleasi dimensiuni ca cel de la Ostrovul Mic.

-Canalul de fuga al centralei are o lungime de 500 m in sapatura.

4.CHE SI BARAJUL HATEG

-Lacul Hateg are o suprafata de 118 ha si este delimitat de un dig complet la malul stang si de un dig de protectie siun versant la malul drept.

-Lungimea totala a digurilor este de 4880 m ,avand inaltimea maxima de 8 m.Sunt constituite din balast din amplasamentul acumularii,etansate cu pereti de beton in adancime si pereupe taluzul amonte.

-Lacul are un volum de 11.58 milioanem³. Albia naturala,aval de nod esteregularizata,calibrate si indiguitapentru protectia zonei industriale a orasului si a soselei spre Petrosani.

CONCLUZII

Pe langa exploatarea energetica a acestei amenajari,s-a mai luat in considerare si montarea unor conducte pentru irigarea terenuriloragricole din zona,lucru important in cazul perioadelor mari de seceta.

BIBLIOGRAFIE

1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Barajul_Gura_Apelor,1 June 20132. Mihai Cojocar (1950-2005),Hidroconstructia 20053.

http://www.hidroconstructia.com/dyn/2pub/proiecte_det.php?id=44&pg=1,1 June 200134. ***(2005),Hidroconstructia pentru secolul XXI

SFARSIT