Altruismul reciproc i cooperare

Multi sociologi si cercetatori sociali obiecteaza asupra argumentelor care portretizare umana intr-o lumina foarte negative, concentrndu-se de multe ori pe egoism uman, dominan i ordine, tendina spre agresiune, i aa mai departe. Cu toate acestea, o perspectiv recunoate c exist, de asemenea, o parte mult mai pozitiva la om. Oamenii coopereaza unul cu altul si frecvent devin altruisti. Se poate spune chiar ca cooperarea si intr-ajutorarea fac parte din natura umana si din societatea umana, exact la fel ca si egoismul si competita. Evolutia a facut oamenii sa se ajute reciproc la fel de mult precum i-a facut sa fie competitivi, astfel cooperarea si ajutorul s-au dezvoltat ca strategii de interes propriu.Pentru a intelege aceasta evolutie, a fost introdus (de Robert Trivers) conceptul de altruism reciproc, altruism care apare intre personae neinrudite. Acest concept se bazeaza pe principiul tu ma scarpini pe mine pe spate, iar eu te scarpin pe tine, adica un bine facut in asteptarea altui bine in schimb. Astfel se observa cum evolutia a avut loc prin selectie naturala, pentru ca serveste totusi intereselor egoiste ale individului.In cartea lui, Trivers ofera exemple de altruism reciproc la diferite specii de animale, cum ar fi liliecii, delfinii sau balenele, compartamentul lor altruist fiind adaptativ la situatii. Mergand pe scara evolutiei ma aproape de om, se observa comportamente similare si la cimpanzei. Deloc surprinzator, acest gen de comportament altruist se gaseste si la oameni, mare parte din viata noastra bazandu-se pe aceasta forma de comportament si este predominant intalnit in bande si societati tribale.In ultimii ani am castigat informatii considerabile despre cum altruismul reciproc a evoluat la speciile superioare, oamenii in special. In teoria jocurilor exista un joc faimos cunoscut ca Dilema Prizonierului care ilustreaza foarte bine modul in care functioneaza cooperarea, aratand ca in conditii potrivite poate aparea cooperarea chiar si intr-o lume de egoisti.Este important de realizat din acest lucru ca strategia DInte pentru Dinte s-a imbunatatit pe parcursul concursurilor. Chiar daca alte strategii erau alese prima data, aceasta a avut in final mai mult success, datorat, spune john smith, evolutiei prin selectie naturala.

Altruismul este cel a care maximizat beneficiile pentru fiecare, fie om-fie animal. Cel putin in conditiile jocului dilemei indivizii au obtinut beneficii maxime, doar in cazul altor conditii , altruismul cedeaza in fata altor strategii.Marea intrebare este ce legatura are asta cu comportamentul economic si cu formele diferite de sisteme economice? Sisemele economice se compun din indivizi cu activitati de productie, distributie si schimburi de bunuri si servicii. Altruismul reciproc sta la baza comportamentelor ecomice care implica schimburi. Oamenii au o inclinatie native spre schimburi facute mai ales intr-un scop personal, dar asta nu ii face nici capitalisti in mod natural, nici altruisti in mod natural. Un om este la fel de natural ca altul, iar directia comportamentului lor este determinate de interactiunea dintre inclinatia naturala spre a face schimburi si conditiile situatiei si mediului in care se afla.