Cooperare internationala si dezvoltare

Click here to load reader

  • date post

    07-Apr-2016
  • Category

    Documents

  • view

    260
  • download

    7

Embed Size (px)

description

Uniunea Europeană (UE) și statele sale membre sunt cei mai importanți donatori de ajutor oficial pentru dezvoltare (AOD). În 2013, au acordat ajutoare în valoare de 56,5 miliarde EUR, adică 52 % din AOD donat în total, la nivel mondial, în anul respectiv. Tot în 2013, UE a angajat o sumă semnificativă - 14,86 miliarde EUR – pentru asistența externă pentru dezvoltare. Principalii beneficiari au fost țările cu venituri reduse și țările cel mai puțin dezvoltate. Prezentă în 140 de țări, UE se bucură de un nivel unic de credibilitate și neutralitate și dispune de o vastă experiență cu privire la drepturile omului, observarea alegerilor, guvernanță și soluționarea crizelor. Faptul că programele UE durează mai mulți ani le conferă un caracter de previzibilitate și siguranță pe termen lung. Cele două trăsături sunt esențiale pentru a obține o dezvoltare durabilă. UE coordonează acțiunile diferiților donatori.

Transcript of Cooperare internationala si dezvoltare

  • Cooperare internaional i dezvoltare

    S N E L E G E M P O L I T I C I L E

    U N I U N I I E U R O P E N E

    Se t ie deja c avem resursele tehnologice, f inanciare i materiale pentru a el imina srcia extrem de pe ntreaga planet, pn n 2030. Nu avem nicio scuz pentru a nu face acest lucru.

    Combaterea srciei ntro

    lume n schimbare

  • CUPRINS

    De ce avem nevoie de o politic european de dezvoltare i cooperarentregul este mai mare dect suma componentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3

    Abordarea UEO abordare personalizat . . . . . . . . . . . . . .6

    Aciunile UEDe la vorbe la fapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9

    PerspectiveTransformarea ambiiilor n realitate . . 15

    Informaii suplimentare . . . . . . . . . . . . 16

    S nelegem politicile Uniunii EuropeneBroura face parte din seria S nelegem politicile Uniunii

    Europene. Aceasta explic modul n care acioneaz UE n diverse domenii de competen, din ce motive i cu ce

    rezultate.Publicaiile sunt disponibile online:

    http://europa.eu/pol/index_ro.htmhttp://europa.eu/!gX78yg

    S NELEGEM POLITICILE UNIUNII EUROPENE

    Cum funcioneaz Uniunea European12 lecii despre Europa

    Europa 2020: Strategia de cretere economic a EuropeiPrinii fondatori ai UE

    Afaceri externe i securitateAfaceri maritime i pescuit

    Agenda digitalAgricultur

    Ajutor umanitar i protecie civilBuget

    Cercetare i inovareCombaterea fraudei

    Combaterea schimbrilor climaticeComer

    ConcurenConsumatori

    Cooperare internaional i dezvoltareCultur i audiovizual

    Educaie, formare, tineret i sportEnergie

    ExtindereImpozitare

    ntreprinderiJustiie, drepturi fundamentale i egalitate

    MediuMigraie i azil

    Ocuparea forei de munc i afaceri socialePiaa intern

    Politica regionalSntatea public

    Sectorul bancar i financiarSecuritatea la frontiere

    Sigurana alimentarTransporturi

    Uniunea economic i monetar i moneda euroVam

    S nelegem politicile Uniunii Europene: Cooperare internaional i dezvoltare

    Comisia EuropeanDirecia General ComunicareInformarea cetenilor1049 BruxellesBELGIA

    Manuscris actualizat n noiembrie 2014

    Ilustraia copertei i a paginii 2: iStockphoto.com/lucadp

    16 p. 21 29,7 cmISBN 978-92-79-41871-6doi: 10.2775/38858

    Luxemburg: Oficiul pentru Publicaii al Uniunii Europene, 2014

    Uniunea European, 201XReproducerea este autorizat. Pentru orice utilizare sau reproducere a fiecrei fotografii n parte, trebuie s se solicite direct permisiunea deintorilor drepturilor de autor.

  • 3C O O P E R A R E I N T E R N A I O N A L I D E Z V O L T A R E

    Uniunea European (UE) i statele sale membre sunt cei mai importani donatori de ajutor oficial pentru dezvoltare (AOD). n 2013, au acordat ajutoare n valoare de 56,5 miliarde EUR, adic 52 % din AOD donat n total, la nivel mondial, n anul respectiv.

    Tot n 2013, UE a angajat o sum semnificativ - 14,86 miliarde EUR pentru asistena extern pentru dezvoltare. Principalii beneficiari au fost rile cu venituri reduse i rile cel mai puin dezvoltate.

    Prezent n 140 de ri, UE se bucur de un nivel unic de credibilitate i neutralitate i dispune de o vast experien cu privire la drepturile omului, observarea alegerilor, guvernan i soluionarea crizelor. Faptul c programele UE dureaz mai muli ani le confer un caracter de previzibilitate i siguran pe termen lung. Cele dou trsturi sunt eseniale pentru a obine o dezvoltare durabil.

    UE coordoneaz aciunile diferiilor donatori. Datorit naturii sale supranaionale, ea poate stabili obiective comune ambiioase i poate identifica soluii complexe la provocrile globale n materie de dezvoltare. n climatul economic actual, avem nevoie mai mult ca oricnd s evitm duplicarea eforturilor. n fine, UE dispune de masa critic necesar pentru a rspunde provocrilor globale.

    Activitile UE n domeniul dezvoltrii sunt coordonate cu eforturile sale n alte domenii, cum ar fi ajutorul umanitar, mediul, securitatea i politica comercial.

    Solidaritatea, la baza construciei europene

    Cooperarea pentru dezvoltare a fost parte a procesului de integrare european de la bun nceput. Tratatul de la Roma (1957) a prevzut crearea Fondului european de dezvoltare pentru a acorda asisten coloniilor i teritoriilor de peste mri. La nceputul procesului de decolonizare, n anii 60, statele membre au convenit s suporte mpreun o parte a costurilor de sprijinire a fostelor colonii. Aceast politic a fost treptat extins pentru a include din ce n ce mai multe ri n curs de dezvoltare din Asia, America Latin i vecintatea european.

    Anul 2000 a fost marcat de semnarea unui acord de anvergur ntre UE i ri din Africa, Zona Caraibilor i Pacific (ACP), Acordul de la Cotonou. Acest acord comercial i de asisten pune bazele celui mai vast parteneriat dintre UE i rile ACP i a fost ncheiat pentru o perioad de 20 de ani. Scopul su este de a sprijini colaborarea n vederea eradicrii srciei i de a ajuta rile ACP s se integreze n economia mondial.

    Cu ajutorul unor instrumente financiare suplimentare, cum ar fi Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare i Instrumentul european de vecintate, UE i poate continua activitatea i n alte pri ale lumii.

    n plus, n 2000, UE s-a angajat s sprijine obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM), care au fost stabilite de Organizaia Naiunilor Unite i vizeaz reducerea srciei extreme pn n 2015.

    Tratatul de la Lisabona a consolidat i mai mult temeiul juridic pentru cooperarea pentru dezvoltare a UE. Acesta prevede n mod clar c reducerea i eradicarea srciei sunt obiectivele principale ale politicii Uniunii n domeniul cooperrii pentru dezvoltare. Uniunea ine seama de aceste obiective n momentul punerii n aplicare a politicilor care pot afecta rile n curs de dezvoltare. Acest lucru implic, de asemenea, faptul c politica de dezvoltare este o politic de sine stttoare.

    De ce avem nevoie de o politic european de dezvoltare i cooperare

    ntregul este mai mare dect suma componentelor

  • 4S N E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

    O contribuie esenial la obiectivele de dezvoltare ale mileniuluin cadrul summitului ONU din 2000, UE sa alturat liderilor mondiali n angajamentul de a eradica srcia pn n 2015. Au fost identificate opt obiective de dezvoltare ale mileniului:

    eradicarea srciei extreme i a foametei;

    asigurarea accesului tuturor la nvmntul primar;

    promovarea egalitii de gen;

    reducerea mortalitii infantile;

    mbuntirea sntii materne;

    combaterea HIV/SIDA, a malariei i a altor boli;

    asigurarea durabilitii mediului;

    dezvoltarea unui parteneriat global.

    Eforturi constante pentru o mai mare eficien

    Obiectivele de dezvoltare ale mileniului constituie piatra de temelie a activitilor UE de cooperare pentru dezvoltare, reprezentnd obiectivele sale prioritare. Mobilizarea finanrii necesare face parte din provocarea pe care o constituie realizarea acestor obiective. n acest sens, a fost organizat o Conferin internaional a Organizaiei Naiunilor Unite privind finanarea pentru dezvoltare la Monterrey (Mexic), n 2002. Acolo s-a semnat Consensul de la Monterrey, n cadrul cruia efii de stat sau de guvern s-au angajat s mobilizeze toate sursele de finanare pentru dezvoltare (interne i internaionale, publice i private), inclusiv prin intensificarea substanial a asistenei pentru dezvoltare.

    De atunci, UE a efectuat o serie de examinri anuale ale contribuiei sale colective n beneficiul rilor n curs de dezvoltare.

    O agend a schimbrii: reacia UE la noile provocri

    Pentru a duce la ndeplinire obiectivele de dezvoltare, politicile UE trebuie s in pasul cu un mediu global n schimbare rapid. Noi provocri i oportuniti de la penuria de resurse naturale pn la creterea economiilor emergente i consecinele crizei economice necesit o adaptare permanent a politicii de cooperare pentru dezvoltare.

    Comunicarea O agend a schimbrii, adoptat n 2011, este o strategie care vizeaz reducerea srciei prin introducerea unor modificri importante ale modului n care este oferit asistena UE. Printre acestea se numr:

    Diferenierea: sprijinul este acordat pe de o parte rilor n care acesta poate avea cel mai mare impact i pe de alt parte rilor care au cel mai mult nevoie de ajutor. Alegerea celui mai eficient tip de sprijin se face n funcie de situaia din fiecare ar.

    Concentrarea activitilor UE pe cel mult trei sectoare pentru fiecare ar.

    mbuntirea coordonrii UE, pentru un impact mai mare i rezultate mai bune.

    Copii pe drumul dintre Keren i Barentu, n Eritreea. UE a ajutat Eritreea s i revin dup rzboiul de frontier cu Etiopia din 1998.

    U

    niun

    ea E

    urop

    ean

  • 5C O O P E R A R E I N T E R N A I O N A L I D E Z V O L T A R E

    Punerea accentului pe drepturile omului, democraie i buna guvernare, pe baza nvmintelor desprinse n urma recentelor schimbri din Africa de Nord i Orientul Mijlociu.

    Mai mult sprijin pentru creterea durabil i favorabil incluziunii, prin implicarea mai activ n sectoare strategice, cum ar fi agricultura i energia, i promovarea dezvoltrii sectorului privat.

    Maximizarea coerenei politicilor, astfel nct chestiunile legate de dezvoltare s fie luate n calcul n toate celelalte domenii de aciune ale UE. Acest lucru i va permite Uniunii s abordeze legtura dintre dezvoltare i comer, de exemplu.

    Sperane mari, mize pe msur

    Dei procentul persoanelor care triesc n srcie extrem n rile n curs de dezvoltare a sczut de la 46 la 27 % n perioada 1990-2005, la nivel mondial, aproximativ 1,2 miliarde de oameni triesc nc sub pragul srciei (cu numai 1,25 dolari pe zi). Aceste cifre scot