1

ALTERNATIVE FORMS OF OCCUPATION –

CONTINUING VOCATIONAL TRAINING IN

AGRICULTURAL REGIONS

RAPORT DE TARA SI NECESITATI DE PREGATIRE

PENTRU ROMANIA

2

CUPRINS

INTRODUCERE

1. Obiectivele cercetarii 2. Sarcini 3. Mijloace si modalitati utilizate 4. Metodologia cercetarii

CAPITOLUL I: BAZELE TEORETICE ALE FORMARII PROFESIONALE VOCATIONALE 1. Viziune de ansamblu asupra sectorului agricol

1.1. Istoricul tarii 1.2. Ocuparea in domeniul agriculturii 1.3. Nivelul actual de cunostinte, deprinderi si calificari in cadrul sectorului

2. Viziune de ansamblu asupra sistemului VET din Romania 2.1. Situatia generala in cadrul VET

2.1.1. Situatia curenta in cadrul VET 2.1.2. Cadrul legislativ 2.1.3. Institutii pentru acreditare si licentiere ale VET

2.2. VET si serviciile de consultanta in agricultura 2.2.1. VET in agricultura 2.2.2. SAPARD si Masura ‘Imbunatatirea formarii profesionale

vocationale’ 2.2.3. Serviciile de consultanta in agricultura

2.3. Nivelul de pregatire in turismul special si bio-cultivare CAPITOLUL II: ANALIZA NEVOILOR DE FORMARE PROFESIONALA VOCATIONALA IN TURISMUL SPECIAL SI BIO-CULTIVARE 1. Metode de cercetare ale nevoilor de pregatire in turismul special si bio-

cultivare 1.1. Elaborarea si realizarea investigatiei

1.1.1. Structura si scopul al investigatiei 1.1.2. Grupurile tinta 1.1.3. Zonele in care s-a realizat cercetarea

1.2. Analiza nevoilor de pregatire 1.2.1. Analiza cantitativa 1.2.2. Analiza calitativa

1.3. Analiza preferintelor pentru pregatire 1.3.1. Analiza cantitativa 1.3.2. Analiza calitativa

1.4. Potentialul local

3

CAPITOLUL III: CONCLUZII SI RECOMANDARI 1. Potentialul pentru pregatirea continua vocationala in turismul special si

bio-cultivare 2. Obiective strategice 3. Activitati strategice

PRINCIPALE SURSE DE INFORMARE ANEXE

4

INTRODUCERE

1. Obiectivele cercetarii

Obiectivul proiectului intitulat “Forme alternative de ocupare – pregatirea continua vocationala in zonele rurale” este satisfacerea nevoilor zonelor agricole, in ceea ce priveste pregatirea vocationala in domeniul formelor alternative de ocupare. Aceste forme sunt de doua tipuri, si anume: 1) turismul special si formele acestuia legate de agricultura, ecologie, drumetii, istorie sau vanatoare, si 2) bio-cultivarea. Exista o legatura intre aceste doua domenii si nevoile educationale care vor contribui la adaptarea si dezvoltarea spiritului intreprenorial al populatiei din aceste regiuni, precum si la o crestere in voluM a acesteia. Acest fapt reprezinta conceptia de baza a Conventiei Agricole Europene – www.agriculturalconvention.org si a Declaratiei Ministeriale din cadrul conferintei internationale “Extinderea UE: Agricultura sustenabila in cadrul schemei de dezvoltare rurala”, Sofia, 10-11 Martie 2003 – www.mzgar.government.bg.

Ideea principala a programului este sa dezvolte un model care sa poata fi

folosit pentru formarea continua vocationala in domeniul bio-agriculturii si al turismului si sa dea nastere unor intreprinderi mici si cooperative care sa ajute la cresterea volumului de activitate in domeniul agriculturii. Programul se bazeaza pe utilizarea combinata a mijloacelor IT impreuna cu o Unitate Mobila de Educatie (UME) in fiecare dintre tari, ca instrument pentru atingerea scopurilor propuse.

In acest context, parteneriatul a realizat o analiza a nevoilor educationale

pentru pregatirea continua vocationala in domeniul formelor alternative de ocupare in Grecia, Bulgaria, Spania, Polonia si Romania, urmarind atat identificarea tendintelor cat si a cererii de competente. In Romania, obiectivele cercetarii au fost urmatoarele:

• Identificarea nivelului de cunostinte privitoare la formele alternative de ocupare: agroturism si bio-cultivare

• Determinarea potentialului de dezvoltare al formelor alternative de ocupare in comunele si satele din judetul Timis

• Determinarea pricipalelor forme de agroturism si bio-cultivare care ar putea fi dezvoltate in comune, sate si imprejurimile acestora

• Stabilirea unui profil al turistilor care au vizitat comunele si satele din judetul Timis in ultimul an

• Determinarea interesului pe care locuitorii comunelor si satelor din judetul Timis il au fata de formele alternative de turism si fata de bio-cultivare

• Identificarea interesului pe care locuitorii din zonele rurale il au fata de un program educational legat de formele alternative de turism si fata de bio-cultivare

• Identificarea necesitatilor de pregatire pentru fiecare forma alternativa de ocupare

5

• Gasirea unor forme adecvate de pregatire pentru persoanele care vor sa practice ocupatii alternative.

2. Sarcini In Romania, sarcinile au fost indeplinite de care o echipa de experti sub

conducerea Domnului Dan Luches, sociolog. 3. Mijloace si modalitati utilizate Dupa prima intalnire desfasurata in cadrul proiectului echipa de experti a

decis organizarea unei cercetari locale (respectiv in judetul Timis) sub supravegherea Centrului pentru Asistenta Rurala, in timp ce partea teoretica a cercetarii va fi realizata de catre Scoala Romana de Afaceri a Camerelor de Comert si Industrie.

4. Metodologia cercetarii

Echipa a decis asupra urmatoarelor variabile ale cercetarii:

• Volumul esantionului: 300 persoane

• Numarul de sate selectate pentru realizarea esantionului: 12 sate; toate satele sunt situate in aceeasi regiune geografica (judetul Timis, regiunea de Vest a Romaniei) si au un potential ridicat pentru agroturism si bio-cultivare.

• Colectarea datelor: 1-12 Iunie 2005, realizata de catre studentii Facultatii de Sociologie din Timisoara

• Grupul tinta: persoane din zona rurala a judetului Timis, intre 18 si 55 de ani, someri, casnice, persoane cere sunt interesate de inceperea unei noi activitati

• Selectia subiectilor din esantion: aleatoare Judetul Timis este localizat in partea de Vest a Romaniei si are o suprafata de 8697 km², reprezentand 3,6% din suprafata Romaniei, fiind astfel cel mai mare judet. Impreuna cu judetele Arad, Caras-Severin si Hunedoara, Timisul formeaza Regiunea de Vest. Din punct de vedere administrativ judetul Timis are doua municipii (Timisoara, Lugoj), 5 orase, 75 de comune si 317 sate. Din punct de vedere structural, populatia are 51,8% femei si 48,2% barbati, respectand astfel structura nationala a populatiei pe criteriu sexelor. 61,6% din populatie traieste in zonele urbane, iar restul de 38,4% in zonele rurale. Densitatea populatiei este de 78 locuitori / km². Distributia populatiei in functie de criteriul rezidentei difera fata de cea la nivel national - unde se inregistreaza 52,8% in zone urbane si 47,2% in zone rurale – fapt ce accentueaza asupra nivelului ridicat de concentrare in zonele urbane.

Teritoriul agricol ocupa 80% din suprafata judetului, fiind astfel pe primul loc din Regiunea de Vest in functie de proportia ocupata de terenul agricol. Judetul

6

are 869.665 ha dintre care 702.168 sunt cultivabile; restul este reprezentat de paduri, ape si terenuri neproductive. 91% din teritoriul judetului este privat.

7

CAPITOLUL 1

BAZELE TEORETICE ALE FORMARII PROFESIONALE VOCATIONALE

1. Viziune de ansamblu asupra sectorului agricol

1.1. Istoricul tarii

Principalele caracteristici ale zonelor rurale din Romania, asa cum sunt

prezentate in Recomandarea 1296.1996 si in Carta Europeana a Zonelor Rurale, sunt urmatoarele:

• Din punct de vedere economic, activitatile agricole sunt cele mai dezvoltate in zonele rurale

• Din punct de vedere ocupational, productia agricola reprezinta principalul domeniu de ocupare (Anexa – Tabelul 1)

• Proprietatea familiala privata este cea mai reprezentativa pentru zonele rurale romanesti (Anexa – Tabelul 2)

• Viata in zonele rurale se bazeaza inca pe traditii, experiente, obiceiuri si cultura locala

In ultimii 20 de ani (incepand cu anul 1985) agricultura romaneasca a

inregistrat o scadere continua datorita trecerii la economia de piata (1990). In 2000 productia agricola a fost cu 30% mai mica decat cea din 1985. Cu toate acestea, dupa anul 2000 au inceput sa se inregistreze cateva tendinte pozitive.

In acelasi timp, ponderea agriculturii romanesti in productia mondiala a fost

din ce in ce mai mica in fiecare an, demonstrand o ineficienta in utilizarea resurselor .

Cu o suprafata totala de 14.856,8 mii hectare Romania se afla pe locul 7 in

Europa, dupa Franta, Spania, Germania, Polonia, Anglia si Italia. In comparatie cu productia agricola romaneasca cele 15 tari membre ale Uniunii Europene obtin o productie agricola/unitate de suprafta mai mare de 3,12 ori (Anexa – Tabelul 3).

Diferentele intre Romania si tarile Europene au devenit din ce in ce mai mari

in timpul lungii tranzitii catre economia de piata datorita:

• Dominatiei exploatarilor de mici dimensiuni (Anexa – Tabelul 4)

• Lipsei de capital propriu si de credite (Anexa – Tabelul 5)

• Regresului tehnologiei

• Conditiilor nefavorabile pe care producatorii le intalnesc in relatiile cu furnizorii si clientii

8

• Ajutoarelor insuficiente din partea statului

• Motivarii, perceptiei si comportamentului celor care lucreaza in agricultura

Un pas important in reforma agricola romaneasca a fost adoptarea Legii 166/10.04.2002, care introduce un sistem pentru exploatarile agricole. In concluzie, conform Recensamantului Agricol (din 2002), situatia acestor exploatari este urmatoarea:

• 4.227.000 ferme familiale avand o dimensiune de 1,8 hectare/ferma ( in medie)

• 2.224 asociatii agricole cu 438 hectare/asociatie (in medie)

• 5.706 companii cu 380 hectare/companie (in medie)

• 5.618 administratii publice cu 510 hectare/unitate (in medie)

• 77 cooperative cu 31 hectare/cooperativa (in medie)

• 8.421 alte tipuri de unitati cu 25 hectare/unitate (in medie)

O caracteristica a agriculturii romanesti este lipsa de stabilitate, intelegand prin aceasta caracterul extensiv al sectorului agricol, acesta fiind influentat de factorii naturali mai mult decat in alte tari. De la un an la altul, productia totala a sectorului agricol a avut o evolutie oscilanta, de la 21 la 43 % (Anexa – Tabelul 6).

Ca important mijloc de conservare a naturii si revitalizare a zonei agricole,

agricultura ecologica reprezinta un sector care prezinta oportunitati importante in Romania. Domeniul este gestionat de catre Agentia pentru Agricultura Ecologica impreuna cu 2 Comisii (una pentru dezvoltare si una pentru autorizare si certificare).

Intre anii 2000 si 2003 suprefetele cultivate cu produse ecologice au fost de 3

ori mai mari, iar cresterea ecologica a animalelor a fost de 4 ori mai mare in volum. 95% dintre produsele ecologice sunt exportate in Germania, Grecia, Elvetia si Olanda.

Legislatia Romaneasca (armonizata cu aceea europeana) stabileste

principiile productiei ecologice pentru plante si produse obtinute din plante, animale si produse obtinute din animale si pentru produsele disponibile pentru utilizare in agricultura ecologica.

Turismul ecologic si rural din Romania a facut importanti pasi spre

standardele europene. Conform datelor obtinute de la Agentia Nationala Pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC) au fost create 2.500 de pensiuni turistice si agroturistice in 770 de sate din Romania.

A fost introdus si un standard de calitate pentru aceste pensiuni, bazat pe

“margareta” ca unitate de evaluare:

9

• Maximum 5 margarete pentru o pensiune turistica

• Maximum 3 margarete pentru o pensiune agroturistica

Industria de prelucrare a produselor alimentare are o pozitionare dezavantajoasa raportat la posibilitatile pe care agricultura romaneasca le ofera (Anexa – Tabelul 7). Industria de morarit si panificatie este cea mai reprezentativa (22%), urmata de industria carnii si a produselor din carne (21%), industria uleiurilor (14%), industria vinului si a bauturilor alcoolice (7%), industria produselor lactate (6%), industria zaharului si a produselor din zahar (5%), industria legumelor si fructelor (2%) si altele (23%). Fabricile de prelucrare a alimentelor se gasesc de cele mai multe ori in zonele urbane datorita politicii economice promovate inainte de 1990 si sunt in proportie de 99,5% privatizate in momentul de fata.

1.2. Ocuparea in domeniul agriculturii

Populatia rurala din Romania reprezinta 45,2% (48,9% barbati si 51,1% femei

- Anexa, Tabelul 8). Migratia populatiei din zonele urbane in cele rurale a crescut continuu incepand cu 1990, ca rezultat al restructurarii industriei si a amenintarii somajului (Anexa – Tabelul 9).

Conform Raportului Economic – Romania, Iunie 2002 (OECD), in momentul

de fata exista 2 principale probleme ale Romaniei:

• Numarul mare de persoane care lucreaza in agricultura – de 8 ori mai mare decat nivelul mediu al Uniunii Europene

• Numarul mic de persoane care lucreaza in sectorul serviciilor (31%) – de 2 ori mai mic decat nivelul mediu al Uniunii Europene

O mare parte a populatiei ocupate din toate judetele Romaniei lucreaza in

agricultura, in special in ferme mici cu o productivitate putin peste nivelul minim. Exista o singura exceptie, Regiunea Bucuresti-Ilfov, unde ocuparea in agricultura este de numai 5,7% din total, in timp ce in celelalte regiuni reprezinta aproximativ 2/3 din total.

Distributia populatiei pe grupe de varsta arata faptul ca 46,6% dintre

persoanele aflate sub varsta legala de lucru (15 ani) locuiesc in zonele rurale, in timp ce 41,7% din populatia cu varsta cuprinsa intre 15 si 64 de ani locuieste in zonele rurale, la fel ca si 60,5% din populatia in varsta de munca (Anexa – Tabelul 10).

Diferentele intre zonele rurale si zonele urbane din Romania provin din nivelul

ocuparii. Acesta este mai mare in zonele rurale decat in cele urbane pentru persoanle situate inre 15 si 24 de ani si peste 50 de ani (Anexa – Tabelul 11). In mod evident, nivelul mare de ocupare al populatiei cu varsta situata intre 15 si 24

10

de ani arata un nivel redus de educatie al acesteia, cel mai probabil scoala primara. (Anexa – Tabelul 12).

Referitor la statutul profesional al populatiei ocupate in zonele rurale, 30,7%

sunt angajati, 35,9% intreprenori si 32,5% sunt membri de familie fara a fi remunerati (Anexa – Tabelul 13).

Dupa 1999 structura ocupationala in zonele rurale s-a imbunatatit progresiv.

Pentru sectoarele industriale si de constructii ponderea persoanelor ocupate a crescut de la 13,1% in 1999 la 16,9% in 2003, iar pentru servicii a crescut de la 13,6% in 1999 la 15,8% in 2003.

1.3. Nivelul actual de cunostinte, deprinderi si calificari in cadrul

sectorului

Lipsa investitiilor in resursele umane din agricultura, ca important suport al progresului in agricultura, a fost unul dintre aspectele cele mai reprezentative in ultimii 15 ani de economie de piata. Avand in vedere caracteristicile particulare ale dezvoltarii rurale romanesti, bazata pe proprietatea familiala, pe productia la nivel de supravietuire si pe o crestere a saraciei, a rezultat o de-calificare in cadrul sectorului, adica:

• 57% din populatia rurala (Anexa – Tabelul 10) nu are nici un fel de calificare formala, ci numai o experienta non-formala, bazata pe munca zilnica in cadrul exploatarilor familiale. Aceasta experienta nu poate depasi nivelul 2 de calificare

• 18,1% din populatia rurala (Anexa – Tabelul 10) a absolvit o scoala profesionala, deci are o calificare formala, adica de nivel 3 (Anexa – Tabelul 10)

• 22,0% din populatia rurala se afla la nivel postliceal, deci la nivelul 3 (Anexa – Tabelul 10)

• 1,5% din populatia rurala a absolvit o facultate (Anexa – Tabelul 10), insemnand mai mult de nivelul 3; marea majoritate a acestora sunt profesori, ingineri agronomi, doctori si preoti.

Lipsa altor investitii (cultura, IT sau infrastructura) a creat o mare prapastie

intre zonele urbane si cele rurale. Astfel, numai:

• 0,5% din energia termica este distribuita in zonele rurale

• 10% din drumurile din zona rurala sunt modernizate

• 30,5% din populatia rurala are un aparat de radio sau televizor

• 34,5% dintre scolile rurale au laboratoare

• 40,7 % dintre scolile rurale au o biblioteca

• 14,1% din scolile primare au computere; 26,4% au televizoare

• 35% dintre scolile rurale au acces la publicatii specializate

11

2. Viziune de ansamblu asupra sistemului VET din Romania

2.1. Situatia generala in cadrul VET

2.1.1. Situatia curenta in cadrul VET

Pe parcursul numeroaselor reforme VET (1995-2005), au fost realizati anumiti pasi importanti:

1. A fost creata o noua structura educationala nationala si un nou sistem

de pregatire profesionala vocationala (Anexa-Tabelul 15), care includ “scoli de arte si meserii” si licee de trei tipuri: teoretice, vocationale si tehnice

2. Au fost concepute 20 de domenii de ocupare (printre care se remarca, ca domenii distincte, agricultura, prelucrarea alimentelor, silvicultura si protectia mediului) si standarde pentru mai mult de 350 de ocupatii (dintre care 40 in agricultura si dezvoltare rurala)

3. Au fost create noi curicule si curicule adaptate nevoilor locale 4. Au fost infiintate centre de pregatire axate pe nevoile studentilor 5. A fost lansat un Plan de Actiune pentru Dezvoltarea Pregatirii

Profesionale Vocationale la nivel regional, local si de scoala pana in 2010

6. A fost creat un sistem de asigurare a calitatii in educatie 7. Au fost dezvoltate compentete cheie

Ca rezultat al tendintei generale in educatie si a nevoilor reclamate de

dezvoltarea socio-econimica, implementarea sistemului de educatie continua in Romania a fost un pas important spre “societatea cognitiva”.

2.1.2. Cadrul legislativ Educatia initiala din cadrul VET este bazata pe Legea Educatiei (84/1995),

revizuita in timp. Incepand cu anul scolar 2003-2004 cele 3 niveluri ale calificarilor initiale sunt bazate pe scolile de arte si meserii (nivelul I si II) si pe liceele vocationale si tehnice (nivel 3). Pentru cei care au absolvit licee teoretice, exista in nivel intermediar pentru calificarea vocationala denumit “postliceal”. Toate aceste niveluri sunt considerate niveluri preuniversitare de educatie vocationala.

Sistemul de educatie continua se bazeaza pe Legea 375/2002, precum si pe:

- Autorizarea furnizorilor de pregatire (Hotararea de Guvern 522/2003) impreuna cu metodologia de autorizare, evaluare si certificare a programelor de pregatire

12

- Procedura de evaluare si certificare a competentelor obtinute pe alte cai (decat cele formale) – non-formale si informale (Ordinul Comun al Ministerului Educatiei si al Ministerului Muncii 4543/468/2004)

- Sistemul de calificare, reproiectat conform criteriilor europene (nivelul 1,2,3)

- Un inventar al tuturor standardelor existente care urmeaza sa fie alcatuit cu ajutorul Departamentului pentru Standarde Ocupationale al Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor (CNFPA) – pornind de la un sistem realizat de acest departament

- Un Registru National al Furnizorilor de Formare

Pornind de la Legea 375/2002, exista pe piata romaneasca 2 tipuri de certificate de pregatire recunoscute (cu exceptia certificatelor europene):

- Certificate de absolvire a unor programe neautorizate dar recunoscute

de companii si de comunitatea de afaceri in general (asa cum sunt programele de invatare la distanta, care nu sunt recunoscute prin lege)

- Certificate de absolvire si calificare cu recunoastere nationala, acordate in urma absolvirii programelor autorizate. Pentru a putea fi autorizat, un furnizor trebuie sa urmeze un standard de ocupare, trebuie sa prezinte un dosar si o fisa de autoevaluare a programului si trebuie sa fie verificat de catre evaluatorii specializati.

Cercetarea nationala cu privire la procedura de evaluare, realizata de experti

romani si europeni, la sfarsitul primul an de implementare a sistemului de educatie continua, a aratat importante disfunctionalitati fata de sistemul de educatie traditional, in special cel vocational. In aceste conditii, Guvernul a decis sa transforme Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor in Autoritatea Nationala pentru Calificari, avand atributii mai mari in ceea ce priveste registrul national al calificarilor, obtinute in urma educatiei formale si a celei continue. Intreaga activitate a Autoritatii va fi impartita pe sectoare de activitate. Primul sector de activitate este “Agricultura, piscicultura, pescuit si vanat” si nu este activ in momentul de fata.

2.1.3. Institutii pentru acreditare si licentiere VET

Conform cadrului legislativ institutiile de acreditare si licentetiere pentru programele VET sunt:

a. Ministerul Educatiei si Cercetarii si cele 42 de inspectorate teritoriale ale

acestuia pentru educatia VET initiala la nivelurile 1, 2, 3 b. Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor (CNFPA) si cele 42

de comisii judetene autorizate, pentru programele continue la nivelurile de calificare 1, 2 si 3. Autorizarea se emite pentru fiecare program de pregatire din fiecare judet. Programul trebuie sa fie bazat pe un standard

13

sau pe o competenta si pentru autorizarea acestuia este necesara achitarea unei taxe de autorizare in valoare de 180 de euro/program

c. Ministerul Educatiei si Cercetarii si fiecare Senat univarsitar pentru educatia initiala si continua, incepand cu nivelul 4

d. VET si serviciile de consultanta in agricultura

a) VET in agricultura

Intre anii 1998 si 2004 educatia rurala a scazut in mod drastic de la 21.034 de

scoli la 12.315 scoli in 2004. Aceasta realitate este rezultatul: - Numarului mic de copii din generatiile tinere - Tendintei de de-populare a zonelor rurale, in special datorita

migratiei catre alte tari pentru lucrul cu ziua sau sezonier

Distributia scolilor in zonele locuite arata ca majoritatea acestora sunt situate in zona urbana si numai 15,8% sunt situate in zonele rurale, ceea ce inseamna ca alevii trebuie sa acopere costuri mari cu deplasarile si cazarea in perioada de studiu (Anexa-Tabelul 14).

Numarul absolventilor din liceele agricole a scazut de la 10.314 in 1999 la

3.684 in 2003. In aceste conditii, ponderea liceelor agricole in intreaga educatie de la acest nivel din Romania a scazut de la 5,64% in 1999 la 2,14% in 2004.

Pasi importanti in reforma VET romaneasca au fost realizati incepand cu anul

1995, dar pentru educatia rurala sunt necesari mai multi. De accea in perioada 2004-2009 vor fi implementate 3 componente ale noului Proiect al UE pentru Educatia Rurala in Romania (91 milioane de USD):

Componenta 1: 1.1. Dezvoltarea profesionala a profesorilor pentru zonele rurale 1.2. Oportunitati de dezvoltare a carierei pentru profesorii din zonele rurale

(4.000 de profesori vor fi pregatiti prin sistemul invatamantului la distanta, pornind de la o curicula nationala furnizata de universitati)

1.3. Conditii minime de functionare a 1.500 de scoli din zonele rurale (incalzire, electricitate, grupuri sanitare, mobila)

1.4. Materiale de pregatire pentru toti profesorii din scolile rurale care nu au fost acoperite de alte proiecte

Componenta 2 – Imbunatatirea parteneriatului intre scolile rurale si comunitatile locale bazate pe proiecte educationale concepute si implementate de echipe mixte (profesori, parinti si studenti).

Componenta 3 – consolidarea capacitatii de monitorizare, evaluare si

dezvoltare de strategii pentru autoritatile locale si centrale.

14

La nivel universitar, 13 universitati romanesti pregatesc studentii pentru

agricultura si activitati rurale (13.270 studenti/an universitar). Cele mai multe programe universitare sunt traditionale si numai cateva dintre ele sunt orientate spre ingineria mediului. Nici o facultate nu este orientata in totalitate spre agroturism sau cultura ecologica. Cei mai multi dintre absolventii acestor facultati lucreaza in alte domenii de activitate decat sectorul rural.

Structura noului sistem universitar din Romania are 3 niveluri – colegiu (3-4

ani), master (1-2 ani) si doctorat. Aceasta structura a fost implementata incepand cu anul scolar 2004-2005 si se asteapta ca aceasta reforma sa sustina absorbtia absolventilor din domeniul agronomic in zonele rurale.

Unul dintre furnizorii de formare cei mai reprezentativi din Romania este

Agentia Nationala Pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), pentru prevenirea si eliminarea somajului. Chiar daca ANOFM este importanta pe piata din Romania, este considerata egala furnizorii privati de formare profesionala si trebuie sa ceara autorizarea din partea CNFPA.

Pentru pregatirea la nivel rural, aceste agentii organizeaza programe luand in

considerare conditiile specifice (economice, sociale si culturale) ale satelor romanesti precum si faptul ca majoritatea persoanelor sunt implicate in agricultura si agroturism. Activitatile de educatie continua sunt organizate de ANOFM alaturi de cele 19 centre judetene si 6 centre regionale ale sale. Planul National de Ocupare a jucat un rol important in realizarea Planului National pentru Pregatire realizat de Agentia Nationala de Ocuparea Fortei de Munca. Cei mai multi dintre cele 4.131 de persoane care locuiesc in mediul rural au participat la programe de pregatire in anul 2004. Cele mai multe cursuri au fost orientate spre calificari de baza: zidar, culltivator, lucrator in comert, lucrator in agricultura, tamplar, lucrator in industria textila. In primele 5 luni ale anului 2005, 4.367 de persoane au fost pregatite in urmatoarele calificari: bucatar, zidar, operator calculator, lucrator in cresterea animalelor. Un numar mai mare de femei au urmat programe de pregatire continua (40% din numarul total de participanti). Alte cursuri au fost organizate pentru diferite activitati si procese din agricultura, cultivarea plantelor, cultivarea fructelor, cultivarea viei, cultivarea florilor, legislatia muncii, cresterea animalelor, precum si programe pentru utilizarea echipamentelor.

Furnizorii privati de pregatire organizeaza mai multe programe pentru

competente noi cerute de piata: - management - marketing - consiliere pentru dezvoltarea zonelor rurale montane - productivitate in fermele agricole - productivitate domestica - tehnologii noi in agricultura

15

- managementul calitatii in procesarea alimentelor – implementarea sistemului HACCP

- management si marketing in turismul rural

Dintre furnizorii privati de formare pot fi mentionati: - Asociatiile sindicale - Camerele de Comert si Industrie - Asociatiile profesionale - Asociatii si fundatii econimice si de pregatire - Programe pentru guverne si organizatii din afara tarii

b) SAPARD si Masura ‘Imbunatatirea formarii profesionale vocationale’

Dezvoltarea rurala a devenit al doilea stalp de baza al Politicii pentru

Dezvoltare Rurala dupa Agenda din anul 2000. In acest context, masurile din Romania au doua directii:

1. Masuri auxiliare 2. Masuri pentru modernizarea si diversificarea exploatarilor agricole,

insemnand: a. Investitii (pentru eficientizarea productiei si diversificarea acesteia,

imbunatatirea calitatii prin masuri de igiena si sanatate, protectia mediului si dezvoltarea conditiilor de trai pentru animale)

b. Ajutor pentru tinerii fermieri (in varsta de pana la 40 de ani, fara experienta)

c. Pregatire, in special pentru calitatea produselor si protectia mediului

d. Protectia padurilor (cu ajutor financiar)

Finantarea Politicii Comune Agricole se va realiza din bugetul comunitar prin intermediul Fondului European pentru Orientare si Garantie Agricola (FEOGA). Luand in considerare Planul National pentru Dezvoltare al Romaniei, este evident ca agricultura si dezvoltarea zonelor rurale au devenit prioritati nationale.

Deci, fonduri speciale vor contribui la dezvoltarea sectorului:

- Programul de Politici Regionale pentru Dezvoltare si Coeziune Socio-Economica (Agentia Nationala pentru Dezvoltare Regionala)

- Programul pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala – SAPARD (Uniunea Europeana)

- Fondul Romana pentru Dezvoltare Sociala

In ultimii 5 ani, unul dintre fondurile cele mai importante pentru dezvoltare rurala a fost programul Uniunii Europene SAPARD. Situatia istorica a realizarilor din cadrul SAPARD (pana in 2005) a fost urmatoarea:

16

- Masura 1.1: Imbunatatirea procesarii produselor agricole si marketingul – 115 proiecte (59,13 milioane de Euro – din totalul de 683,5 milioane de Euro pentru Directia 1 “Competitivitate”)

- Masura 2.1: Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale – 594 de proiecte (480,81 de milioane de Euro – din totalul de 482,2 milioane de Euro pentru Directia 2 “Infrastructura”)

- Masura 3.1: Investitii in exploatarile agricole – 30 de proiecte (3.55 milioane de Euro) si Masura 3.4: Dezvoltare si diversitate in activitatile economice care genereaza si alterneaza veniturile – 42 de proiecte (2,75 milioane de Euro) – din totalul de 1025 milioane de Euro pentru Directia 3 “Dezvoltarea economiei rurale”

- Masura 4.2: Asistenta tehnica – 4 proiecte (0,55 milioane de Euro – din totalul de 101,4 milioane de Euro pentru Directiva 4 “Dezvoltarea resurselor umane”). Incepand cu noiembrie 2005 va fi lansata si masura SAPARD 4.1 “Imbunatatirea pregatirii in zonele rurale”. Anuntul de intentie pentru masura de pregatire a fost publicat pe site-ul Uniunii Europene si termenii de referinta au fost lansati pe site-ul www.sapard.ro in cursul verii anului 2005

Anumite criterii din cadrul conditiilor generale pentru proiectele de pregatire in

cadrul SAPARD sunt deja cunoscute: - Furnizorii de pregatire trebuie sa fie autorizati din punct de vedere

national/international; sunt acceptate si consortii - Venitul anual al fiecarui participant trebuie sa fie mai mare de 1,5

milioane de Euro - Perioada de pregatire poate avea maximum 3 saptamani si maximum

50 de participanti/program - Pregatirea trebuie sa aiba atat o parte teoretica cat si una practica - Pregatirea trebuie sa se realizeze numai la nivel national sau regional - Proiectele mai mari de 200.000 de Euro vor fi selectate la nivelul

Uniunii Europene

Furnizorii romani de pregatire trebuie sa respecte legislatia romaneasca in ceea ce priveste educatia continua, si anume:

- Trebuie sa fie autorizati pentru fiecare program de pregatire si trebuie

sa se bazeze pe standarde nationale existente (40 de standarde au fost deja realizate si inca 11 urmeaza sa fie lansate in vara anului 2005); standardele existente la nivel national in domeniul agro-turismului si a agriculturii ecologice sunt: manager de pensiune agroturistica (nivel III), lucrator in agro-turism (nivel II), lucrator in gospodarii agro-turistice (nivel I); lucrator in productia ecologica si lucrator in gospodariile agricole ecologice (nivel II)

c) Servicii de consultanta in agricultura

17

Agentia Nationala de Consultanta Agricola (ANCA) a fost creata ca o institutie publica cu personalitate juridica subordonata direct Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Agentia este finantata din bugetul de stat si este organizata atat la nivel national cat si la nivel judetean cu scopul acordarii de consultanta in agricultura. La nivel de sat consultanta este asigurata prin centre locale (700 de centre in momentul de fata – 26% din totalul necesar). Consultanta agricola este permanenta. Statisticile la nivel national arata ca majoritatea cererilor de consultanta vin din urmatoarele sectoare:

- Cereale si plante tehnice - Cresterea animalelor - Legislatia agricola - Horticultura - Sectorul mecanic - Economia rurala

ANCA are un departament de pregatire care organizeaza programe de

calificare (gratuite) pentru:

- Agricultura - Cresterea animalelor - Silvicultura - Terenuri agricole montane - Industria de prelucrare a alimentelor

Cei care obtin certificatul de calificare pot avea facilitati financiare (acces la

fonduri nationale si internationale) si economice. e. Nivelul de pregatire in turismul special si bio-cultivare

Conform standardelor de ocupare existente, nivelurile de pregatire pentru

ambele sectoare trebuie sa fie:

- Minim nivelul III pentru manageri - Maximum nivelul II pentru lucratori (nivelul I pentru competentele de

baza si nivelul II pentru competente mai specializate)

18

CAPITOLUL II

ANALIZA NEVOILOR DE VET IN TURISMUL SPECIAL SI BIO-CULTIVARE

1. Metode de cercetare ale nevoilor de pregatire in turismul special si

bio-cultivare

1.1. Elaborarea si realizarea investigatiei

Cercetarea de fata a fost prezentata de catre Centrul de Asistenta Rurala la inceputul lunii iunie 2005.

Din punct de vedere metodologic, aceasta cercetare a fost una socilogica,

realizata in zona rurala a Judetului Timis. Colectarea datelor a fost realizata de catre operatori de interviu, studenti ai

Facultatii de Sociologie si Psihologie din cadrul Universitatii de Vest din Timisoara. Analiza statistica a fost realizata de catre o echipa de proiect cu ajutorul programului SPSS.

Volumul esantionului a fost de 300 de persoane din 12 sate; toate satele sunt

situate intr-o arie geografica cu potential pentru agro-turism si bio-cultivare. Selectia subiectilor a fost aleatoare.

a) Structura si scopul investigatiei

Instrumentul pentru culegerea de date a fost chestionarul, proiectat conform

scopurilor proiectului. Chestionarul are trei parti distincte: - Prima parte contine intrebari despre agro-turism - A doua parte contine intrebari despre bio-cultivare - A treia parte contine intrebari despre gospodarii si nivelul de trai in

zona rurala

Obiectivul cercetarii

- Identificarea nivelului de cunostinte pentru forme alternative de ocupare: agro-turism si bio-cultivare

- Determinarea potentialului de dezvoltare a formelor alternative de ocupare in satele din Judetul Timis

- Determinarea principalelor forme de agro-turism si bio-cultivare care ar putea fi dezvoltate in sate sau in imprejurimile acestora

- Stabilirea unui profil al turistilor care au vizitat satele din Timis pe parcursul ultimului an

- Identificarea interesului pe care il au locuitorii din satele din Timis vizavi de formele alternative de turism si bio-cultivare

19

- Determinarea interesului pe care persoanele din zonele rurale il au fata de un program de educatie legat de forme alternative de turism si bio-cultivare

- Identificarea nevoilor de pregatire pentru fiecare forma alternativa de ocupare

- Gasirea unor forme adecvate de pregatire pentru persoanele care vor sa dezvolte forme alternatice de ocupare

b) Grupurile tinta

Grupul tinta a fost format din persoane din zona rurala a Judetului Timis, cu varste cuprinse intre 18 si 55 de ani, somere sau persoane obisnuite, interesate de inceperea unei noi activitati.

c) Regiunile de cercetare

Satele care au fost selectate in cadrul esantionului sunt situate in estul si

vestul Judetului Timis, unde exista regiuni cu un potential mare pentru agro-turism si bio-cultivare.

Numele satelor sunt: Cheveresu Mare, Comloşu Mare, Coşteiu, Dudeştii Vechi, Dumbrava, Margina, Nădrag, Periam, Ştiuca, Tomeşti, Tormac, Traian Vuia.

1.2. Analiza nevoilor de pregatire

a) Analiza cantitativa

Firdea Tomesti

Pietroasa

Margina

Curtea

Nadrag

Faget

Dumbrava

Birna

Traian Vuia

Ohaba Lunga

Bethausen

Manastiur

Gavojdia

Stiuca

Criciova

Lugoj

Costeiu

Balint

Bara

DelamarinaVictor Vlad

Secas

Ghizela

Racovita

Belint

Boldur

Buzias

Darova

Brestovat

Bogda

Recas

TopolovatuMare

Nitchidorf

Pischia

Masloc

Giarmata

Ghiroda

RemeteaMare

Denta

MoravitaJamu Mare

TimisoaraMosnita Noua

Giroc

Sacosu Turcesc

MareCheveresu

Liebling

Jebel

Gataia

Tormac

Voiteg

Deta

Dumbravita

Sinandrei

Ortisoara

Banloc

Ciacova

Sacalaz

BecicherecuMic

SagPeciu Nou

Varias

Biled

Satchinez

Cenei

Sinmihaiu

Roman

Carpinis

Uivar

Giulvaz

Giera

Foeni

MareSinpetru

Periam

ComlosuMare

Jimbolia

LovrinMare

Lenauheim

Cenad

SinnicolauMare

Beba Veche

Dudestii Vechi

Teremia

20

In procesul de identificare a nevoilor de pregatire am considerat ca este

important sa determinam daca subiectul stie ce inseamna agro-turism si bio-cultivare si sa identificam semnificatia acestor termeni.

Pentru aceasta, am utilizat in cadrul chestionarului urmatoarele intrebari: “Va rugam sa mentionati daca stii ce inseamna AGROTURISM si expresia

CULTURA ECOLOGICA...(%)”

69

74

3126

0

20

40

60

80

Agroturism Cultura ecologica

Da Nu

“AGROTURISM inseamna...in cateva cuvinte (% dintre subiectii care cunosc termenul de agro-turism)”

7.81.4

27.8

81

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

…turism rural …pensiuni …turisti …afaceri nu au

semnificatie

“PRODUSE ECOLOGICE inseamna...cateva cuvinte (% dintre subiectii care cunosc expresia PRODUCTIE ECOLOGICA)”

21

94.6

2.3 0.9 2.3

0

20

40

60

80

100

fara chimicale produse

sanatoase

culturi care

protejeaza

mediul

fara semnificatie

“Sunteti interesati sa participati la o pregatire referitoare la activitati specifice din DOMENIUL AGROTURISTIC? Daca DA, ce ati dori sa studiati?”

54 % Da 46 % Nu

27.6

23.6

15

11

8.7

6.3

5.5

2.4

0 5 10 15 20 25 30

notiuni de agroturism

managementul pensiunilor

posibilitatile de finantare

marketingul agroturismului

standardele pensiunilor

promovarea potentialului turistic

exemple de bune practici

legislatia in domeniul turistic

“Ati vrea sa luati parte intr-un program educational legat de infiintarea unei

FERME CU PRODUSE ECOLOGICE? Daca DA, ce ati dori sa studiati?”

62 % Da 38 % Nu

22

1.3

3.1

6.3

6.3

8.1

8.8

13.1

24.4

28.8

0 5 10 15 20 25 30

informatii si tehnologii speciale pentru bio-

cultivare

notiuni de bio-cultivare

tratemente ecologice pentru culturi

marketingul produselor ecologice

managementul si certificarea culturilor ecologice

logistica pentru culturile ecologice

posibilitati de finantare

standarde pentru produsele ecologice

fertilitatea terenurilor

b) Analiza calitativa

- Din graficele anterioare putem considera ca mai mult de 2/3 dintre subiecti cunosc termenul ‘productie ecologica’ (74%). Pentru acestia, ‘productie ecologica’ inseamna fara chimicale (94%)

- De asemenea, 69% dintre subiecti cunosc expresia ‘agroturism’. Acesta este asociat cu ‘turism rural’ (81%) si ‘pensiuni’ (8%)

- Aproximativ jumatate dintre subiectii din cadrul esantionului sunt interesati sa ia parte intr-un program educational legat de formele alternative de turism (54%) si bio-cultivare (48%)

- Principalele nevoi de pregatire pentru ‘agro-turism’, in ordinea importantei, sunt:

- Notiunile generale despre agro-turism (27,6%) - Managementul pensiunilor (23,6%) - Posibilitati de finantare a pensiunilor agroturistice (15%) - Marketingul in agroturism (11%)

- In ceea ce priveste bio-cultivarea, nevoile de pregatire, in ordinea importantei, sunt:

- Tehnologia si informatiile specifice pentru bio-cultura (28,8%)

- Notiunile de bio-cultivare (24,4%) - Tratamentul ecologic al culturilor (13,1%)

1.3. Analiza preferintelor pentru pregatire

23

Preferintele pentru pregatire au fost diferite in functie de programul de pregatire, zilele disponibile si numarul de ore necesare pentru pregatire.

37.6

32.8

29.6

40.2

34.2

25.6

0

10

20

30

40

50

In clasa Invatamantul la distanta -

inclusiv intalniri

Corespondenta

Agroturism Produse ecologice

12.1

3.45.2

55.2

24.126.1

52.3

1.44.3

15.9

0

10

20

30

40

50

60

Luni Joi V ineri Sambata Dum inica

Agroturism Produse ecologice

- Pentru subiecti, principalele forme de pregatire sunt in clasa (mai mult de 37% dintre subiecti) si invatamantul la distanta – incluzand intalnirile (pentru aproximativ 1/3 dintre subiecti)

- Zilele potrivite pentru programele de pregatire sunt sambata (pentru mai mult de jumatate dintre subiecti) si duminica (pentru mai mult de 25% dintre ei)

- Media numarului de ore de pregatire este 3 ore

1.4. Potentialul local

24

a) Analiza cantitativa

Alt obiectiv al cercetarii a fot identificarea potentialului pe care satele il au in ceea ce priveste agroturismul si bio-cultivarea, precum si care sunt cele mai importante oportunitati pentru acestea. Aceste aspecte au fost surprinse in urmatoarele intrebari.

“Dupa parerea dumneavoastra, satul in care locuiti are potential agroturistic?”

70 % Da 30 % Nu

46.3

25.6

11.6

6.6 6.6

3.3

0

10

20

30

40

50

rauri si lacuri peisaje

naturale

biserici,

manastiri,

arhitectura

veche

pensiuni si

campinguri

munte obiceiuri si

traditii

populare

25

“Cand va ganditi la zona sau localitatea in care stati, care sunt cele mai potrivite forme de agroturism?”

25.9

2119.6

12.210.8 10.5

0

5

10

15

20

25

30

pescuit si

recreere

recreere recreere si

vanatoare

vacante in

locuri

traditionale

recreere si

obiective

turistice

recreere si

infrumusetare

“Are satul dumneavoastra potential pentru culturi agricole cu produse ecologice?”

67 % Da 33 % Nu

73

18.3 5.2 3.5

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Terenuri fertile Ingrasaminte

naturale

Mediu propice

pentru irigatii

Absenta poluarii

26

“Principalele tipuri de culturi agricole cu produse ecologice adecvate in satul dumneavoastra sunt...”

Legume: Fructe Cereale

1. Rosii 23 1. Mere 27,1 1. Grau 35,3

2. Ardei 17,8 2.Prune 24,6 2. Porumb 32,3

3. Cartofi 17,4 3. Pere 12 3. Ovaz 12,5

4. Varza 8,5 4. Cirese 9,2 4. Orz 12,2

5. Ceapa 7,4 5. Caise 5,9 5. Floarea soarelui

5,2

6. Morcovi 6,1 6. Capsuni 5,4 6. Soia 1,4

7. Castraveti 5,9 7. Piersici 4,3 7. Secara 1,1

8. Altele (mazare, vinete)

13,9 8. Altele 11,5

Identificarea interesului pe care persoanele din satele din Timis il au fata de

formele alternatice de turism si bio-cultivare a fost un alt scop al diagnozei rurale din Judetul Timis. In acest scop, am utilizat urmatoarele intrebari.

“ Cum apreciati interesul cetatenilor din localitatea dumneavoastra fata de

dezvoltarea serviciilor din agroturism”

9

41

27

176

11

50

27

93

0

10

20

30

40

50

60

foarte mare mare echilibrat scazut nu exista interes

Agroturism Culturi agricole cu produse ecologice

De asemenea, am testat o situatie ipotetica, in care subiectii au posibilitati

materiale si cunostintele necesare pentru a infiinta o pensiune agroturistica sau o ferma cu produse ecologice. Urmatoarele intrebari servesc acestui scop.

27

“Daca ati avea posibilitatea si cunostintele, ati fi interesat sa va infiintati o pensiune agroturistica in ferma dumneavoastra? Va rugam alegeti domeniul agro-turistic in care ati fi interesat sa incepeti o initiativa privata in localitatea dumneavoastra”

67 % Da 33 % Nu

26.2

24.3

20.4

12.612.6

3.90

5

10

15

20

25

30

turism si sporturi

externe

turism si

vanatoare

turism si obiective

turistice

agroturism turism pentru

divertisment

turism si pescuit

“Daca ati avea posibilitatea si cunostintele, ati fi interesat sa infiintati o ferma

cu culturi agricole cu produse ecologice? Care ar fi produsele pe care le-ati putea oferi?”

62 % Da 38 % Nu

LEGUMES (%) FRUITS (%) CEREALS (%)

1. Rosii 25,6 1. Mere 24,3 1. Grau 38,5

2. Ardei 20,1 2. Pere 14,7 2. Porumb 38

3. Cartofi 13,6 3. Cirese 12,7 3. Ovaz 9,5

4. Castraveti 7,8 4. Prune 12,4 4. Orz 5,5

5. Vinete 7,6 5. Capsuni 12 5. Floarea soarelui 4,5

6. Varza 7 6. Caise 8,5 6. Soia 3

7. Ceapa 5,5 7. Piersici 3,9 7. Secara 1

8. Altele 12,8 8. Altele 11,5

28

Alt obiectiv ale cercetarii au fost stabilirea unui profil al turistilor care au vizitat satele din Timis pe parcursul ultimului an. In urmatorul grafic si tabel sunt prezentate cateva caracteristici ale turistilor.

“Turistii au vizitat satul dumneavoastra in ultimul an...(%)”

67

33

0

10

20

30

40

50

60

70

Da Nu

% Romani 55

Straini 45

Au mai putin de 20 de ani 27

Intre 20-40 de ani 50

Intre 40-60 de ani 23

Nu au locuit in sat 23

Au locuit in sat 2-3 zile 24

Au locuit in sat 4-5 zile 22

Au locuit in sat mai mult de o saptamana 32

Turistii au participat la activitati in cadrul gospodariei

14

Turistii nu au participat la activitati in cadrul gospodariei

86

29

b) Analiza calitativa

- In opinia subiectilor, zona rurala din Judetul Timis exista posibilitati de

dezvoltare pentru formele alternative de ocupare. Astfel, 70% dintre subiecti au mentionat potentialul pentru agroturism si 67% considera culturile agricole cu produse ecologice ca o alternativa de ocupare

- Marea parte a potentialului de dezvoltare pentru agroturism este reprezentat de obiectivele turistice naturale (rauri si lacuri – 46,3%, peisaj natural – 25,6%)

- Cele mai potrivite forme de agroturism in satele din Timis sunt: recreerea si pescuitul (25,9% dintre subiecti), recreere (21%) si recreere si vanat (19,6%)

- Potentialul pentru culturi agricole cu produse ecologice este dat de fertilitatea terenurilor (73% dintre subiecti) si de ingrasamintele naturale (18% dintre subiecti)

- Raspunsurile subiectilor au indicat ca printre cele mai adecvate culturi agricole cu produse ecologice se numara: rosiile (23%), ardeiul (17,8%), cartofii (17,4%) ca legume; merelr (27,1%) si prunele (24,6%) ca fructe; graul (35,3%) si porumbul (32,3%) dintre cerealee

- Subiectii din cadrul esantionului au apreciat ca interesul cetatenilor din cadrul satelor pentru alternative nu este mare. 23% dintre subiecti considera ca locuitorii din zonele rurale sunt interesate de dezvoltarea serviciilor in agroturism si numai 12% sunt interesate de culturi agricole cu produse ecologice

- Daca ar avea posibilitatea si cunostintele, mai mult de jumatate dintre subiecti sunt disponibili sa abordeze o forma alternativa de ocupare in agroturism (64%) si dezvoltarea culturilor agricole cu produse ecologice (62%)

- In domeniul agroturistic zonele in care subiectii sunt interesati sa isi inceapa o afacere sunt pescuitul (26%), turismul pentru divertisment (24%) si agroturismul (20%)

- Subiectii care vor sa infiinteze o ferma cu produse ecologice sunt preocupati de rosii (26%), ardei (20%) si cartofi (14%) ca legume; mere (24%) si pere (15%) ca fructe si grau (38%) si porumb (38%) dintre cereale

- Mai mult dintre 2/3 dintre subiecti (67%) apreciaza ca in ultimul an turistii le-au vizitat satul. Principalele caracteristici ale turistilor care au vizitat satele sunt: persoane cu varsta cuprinsa intre 20-40 de ani (50%), locuiesc in sat mai mult de o saptamana (32%) si nu au participat la activitatile gospodariei (86%).

30

CAPITOLUL III

CONCLUZII SI RECOMANDARI

1. Potentialul pentru pregatirea continua vocationala in turismul special si bio-cultivare

Cercetarea curenta Cercetarea realizata in Judetul Timis prezinta un interes deosebit pentru

formele alternative de ocupare in zonele rurale. Astfel, aproape 50% dintre respondenti si-au mentionat disponibilitatea sa participe la sesiuni de pregatire in domeniul agroturismului si a culturii ecologice.

Dezvoltarea formelor alternative de ocupare este adecvata pentru potentialul

dovedit de Judetul Timis, cum ar fi terenurile fertile, reteaua hidrografica, resurse pentru fertilizarea naturala.

Restructurarea mediului rural prin promovarea activitatilor agroturistice si a

produselor ecologice ar trebui sa respecte nevoia de informare si dezvoltarea capacitatilor rofesionala ale locuitorilor din zonele rurale. De asemenea, activitatile de pregatire trebuie sa fie legate si de potentialul turistic si agricol al judetului, precum si de nevoile reale ale beneficiarilor.

2. Obiective strategice

Activitatile de pregatire pentru cele doua forme de ocupare alternative trebuie

sa fie organizate pornind de la doua elemente distincte: informatii specifice legate de ocupatii (notiuni generale de agroturism, tehnologie, notiuni specifice bio-cultivarii si tratarii ecologice a culturilor) si dezvoltarea capacitatilor de management si marketing si a abilitatilor pentru agroturism si produse ecologice.

In paralel cu dezvoltarea si construirea capacitatilor pentru potentialul uman

local in domeniul formelor alternative de ocupare, recomandam desfasurarea unor activitati de promovare, axate pe resursele geografice si naturale din Judetul Timis.

31

PRINCIPALELE SURSE DE INFORMARE

� Ministerul Educatiei si Cercetarii � Centru pentru dezvoltarea VET si a Proiectelor Europene pentru

Educatia Rurala � Observatorul National din cadrul Institutului de Stiinte Economice � Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei � Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca � Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale � Agentia Nationala SAPARD � Academia Romana – Institutul National de Statistica � Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti � Consiliul National pentru Formarea Profesionala a Adultilor � Asociatia Nationala a Turismului Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC)

32

ANEXE

Tab. 1 – Structura populatiei ocupate, pe ramuri si zone1

1995 1996 1997 1998

Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural

Populatia ocupata (mii)

5252 5900 5390 5546 5377 5673 5220 5625

Agr. (%) 7.2 69.8 6.7 68.4 6.5 69.8 6.2 71.4

Ind. (%) 47.1 16.7 46.4 17.0 45.7 16.1 45.2 14.6

Servicii (%) 45.8 13.5 46.9 14.6 47.8 14.1 48.6 14.0

Tab. 2 – Evolutia exploatarilor agricole private2

1993 1994 1995 1996 1997 1998

Ferme familiale

Total 3419736 3578234 3597383 3625758 3973329 3946121

Suprafata agricola (mii

ha) 7333 7905 8052 8348 8897 9182

Suprafata medie (ha)

2.1 2.2 2.4 2.3 2.24 2.33

Asociatii familiale

Total 4265 3970 3973 3759 3912 3578

Suprafata agricola (mii

ha) 1910 1771 1733 1752 1714 1558

Suprafata medie (ha)

448 446 436 466 438 435

Entitati agricole

Total 13772 13741 15915 15107 9489 7175

Suprafata agricola (mii

ha) 1763 1537 1596 1440 1000 950

Suprafata medie (ha)

128 112 100 95 105 132

1 Calculata pe baza informatiilor din cadrul Investigatiei asupra Fortei de Munca (AMIGO), martie 1995,

1996, 1997, 1998, Bucuresti, CNS 2 Sursa: Ministerul Agriculturii

33

Tab. 3 – Productia agricole finala in Romania pentru 1 ha comparativ cu tarile UE1

Productia agricola Euro/ha

Romania = 1

Romania 718 1.00

Uniunea Europeana (15) 2243 3.12

Belgia 3457 4.81

Danemarca 3377 4.70

Germania 2611 3.64

Grecia 3260 4.54

Spania 1390 1.94

Franta 2336 3.25

Irlanda 1318 1.84

Italia 2826 3.94

Luxemburg 2055 2.86

Olanda 10747 14.97

Austria 1704 2.37

Portugalia 1549 2.16

Finlanda 1794 2.50

Suedia 1494 2.08

Marea Britanie 1527 2.13

Republica Ceha 755 1.05

Estonia 631 0.88

Cipru ... ...

Letonia 226 0.31

Lituania 339 0.47

Ungaria 967 1.35

Malta 13166 18.33

Polonia 820 1.14

Slovenia 2070 2.88

Republica Slovacia 623 0.87

Bulgaria2 674 0.94

1 Comisia Europeana, FAO si UNSO 2 Tara candidata

34

Tab. 4 – Totalul exploatarilor agricole pe zone si dimensiuni1

Exploatari (unitati) Suprafete Dimensiune

Numar de % Numar de ha %

Sub 1 ha 2169257 50.46 758815.08 5.45

1 – 2 ha 897891 20.88 127726610.64 9.14

2 – 5 ha 952395 22.15 2907957.69 20.87

5 – 10 ha 218880 5.09 1440944.55 10.34

10 – 20 ha 37408 0.87 471097.55 3.38

20 – 30 ha 5527 0.13 131583.66 0.94

30 – 50 ha 3950 0.09 149588.43 1.07

50 – 100 ha 3850 0.09 258042.66 1.85

Peste 100 ha 10203 0.24 6540069.84 46.95

Total 4299361 100.00 13930710.10 100.00

Tab. 5 – Eficienta investitiilor2

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Rata investitiilor 100 32.2 31.9 20.3 86.5 52.2 55.5 29.0 29.6 24.0 26.5

Rata valorii adaugate 100 88.1 76.3 87.4 90.0 94.2 90.2 89.1 49.6 82.2 66.7

Rata investitiilor (%) 19.1 12.1 8.1 4.5 15.5 10.0 11.5 6.2 7.5 8.1 11.0

Valoarea adaugata la 1 leu investit – lei preturi curente

5.23 13.48 12.37 22.14 6.53 10.0 8.70 16.7 13.33 12.49 9.07

Tab. 6 – Indicatorii productiei si ai serviciilor agricole3

1999 2000 2001 2002

Total 104.0 85.2 127.7 95.5

Vegetal 111.7 79.2 135.3 88.7

Animal 95.7 96.7 102.1 110.2

Servicii agricole 80.3 73.6 114.0 91.1

Tab. 7 – Ponderea industriei prelucrarii alimentelor, producerii bauturilor si a tutunului in cadrul industriei nationale4

1998 1999 2000 2001 2002

Industria prelucrarii alimentelor si a bauturilor

18.2 13.9 16.1 14.3 12.9

Producerea de tutun 1.5 1.8 1.5 1.6 1.4

Tab. 8 – Populatia Romaniei pe gen si varsta1

1 Sursa: INS, 2002 2 Sursa: CNS, INS

3 Sursa: Institutul National de Statistica

4 Sursa: Institutul National de Statistica

35

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 Populatia la

1 iulie Total (mii)

23206.7 23185.1 22789.0 22755.3 22730.6 22681 22607.6 22545.9 22502.8 22458

Urban 54.3 54.1 54.3 54.5 54.7 54.9 54.9 55.0 54.9 54.8

Rural 45.7 45.9 45.7 45.5 45.3 45.1 45.1 45.0 45.1 45.2

Masculin 49.3 49.3 49.1 49.1 49.1 49.0 49.0 49.0 49.0 48.9

Feminin 50.7 50.7 50.9 50.9 50.9 51.0 51.0 51.0 51.0 51.1

0-14 ani – Total

23.6 23.0 22.4 21.7 21.1 20.5 19.9 19.4 19.1 18.8

Urban 23.5 22.8 23.9 23.0 22.1 21.1 20.1 19.3 18.5 17.9

Rural 23.6 23.2 20.6 20.2 20.0 19.7 19.7 19.6 19.8 19.8 15-64 ani – Total

66.0 66.3 66.5 66.9 67.2 67.5 67.9 68.0 68.1 68.2

Urban 69.1 69.5 68.3 69.0 69.7 70.4 71.2 71.7 72.3 72.7

Rural 62.4 62.5 64.3 64.3 64.1 64.0 63.8 63.4 63.0 62.8

65 ani + (Total)

10.4 10.7 11.1 11.4 11.7 12.0 12.2 12.6 12.8 13.0

Urban 7.4 7.7 7.8 8.0 8.2 8.5 8.7 9.0 9.2 9.4

Rural 14.0 14.3 15.1 15.5 15.9 16.3 16.5 17.0 17.2 17.4

Tab. 9 – Structura emigrarilor2

Migratie (%) 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998

Persoane emigrante

786.7

262.9

293.2

240.2

266.7

289.5

292.9

302.6

276.2

Rural-rural 8.5 19.4 22.8 25.0 25.5 28.0 24.5 25.6 23.6

Rural-urban 69.8 50.3 39.2 35.0 30.5 25.1 24.7 22.6 21.9

Urban-rural 3.5 10.1 13.7 14.6 18.4 20.8 23.4 26.8 28.5

Urban-urban 18.2 20.2 24.3 25.4 25.6 26.1 27.4 25.0 26.0

Balanta rural-urban

-66.3 -40.2 -25.5 -20.4 -12.1 -4.3 -1.3 +4.2 +6.6

1 Sursa: Anuarul Statistic, 1994-1998. Populatia Romaniei pe varste, genuri, zone si judete la 1 iulie 1998.

Buletinul statistic trimestrial nr. 1, 4, 1999, 2000, CNS 2 Anuarul Statistic, 1996, 1999, Comisia Nationala pentru Statistica

36

Tab. 10 – Populatia apta pentru munca, sub sau peste varsta legala de munca (mii)1

1990 1994 1998

Total 23207 22731 22503

Populatia sub varsta legala de munca 5867 4803 4300

Urban 3163 2747 2294

Rural 2704 2056 2006

Populatia apta de munca2 15070 15271 15319

Urban 8654 8662 8916

Rural 6416 6609 6403

Population in varsta de munca 2270 2657 2884

Urban 785 1019 1138

Rural 1485 1638 1746

Tab. 11 – Populatia activa pe niveluri de pregatire si zone in 1998 (%)3

Total Studii superioare

Studii postuniversitare

Liceu Scoala profesionala

8 clase

Scoala primara

Fara scoala

Total 11577.2 8.0% 4.5% 31.2% 21.5% 20.5% 12.6% 1.8%

Urban 5750.4 14.6% 7.6% 40.5% 25.1% 9.7% 2.2% 0.4%

Rural 5827.0 1.5% 1.4% 22.0% 18.1% 31.0% 22.9% 3.1%

Tab. 12 – Distributia populatiei ocupate in Romania pe varste, genuri si zone in 1998 (%)4

Total populatie ocupata

15-24 ani

25-34 ani

35-49 ani

50-64 ani

65 + ani

Total 100.0 13.0 24.0 35.1 18.7 9.2

Masculin 100.0 14.1 24.3 34.6 18.7 8.3

Feminin 100.0 11.7 23.6 35.7 18.7 10.3

Urban 100.0 10.6 28.9 47.2 12.2 1.1

Rural 100.0 15.2 19.5 23.8 24.7 16.6

Tab. 13 – Structura populatiei ocupate, dupa statut profesional, pe zone5

1995 1996 1997 1998

Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural

Populatie ocupata, din care (mii)

5252 5900 5390 5546 5377 5673 5220 5625

1 Sursa: Anuarul Statistic, 1995, 1998, CNS 2 15-64 ani

3 Calculata pe baza informatiilor din Investigatia asupra fortei de munca (AMIGO), 1998, CNS

4 Sursa: Anuarul Statistic, 1999, CNS

5 Sursa: Investigatia asupre fortei de munca (AMIGO), Martie 1995, 1996, 1997, 1998, Bucuresti, CNS

37

Salariati 90.7 34.0 91.1 34.5 91.0 32.7 90.8 30.7

Liberi profesionisti

4.6 38.2 4.6 34.5 4.7 34.7 5.0 35.9

Persoane neremunerate

1.9 25.9 1.9 29.8 1.9 31.5 1.9 32.5

Alte categorii 2.9 1.9 2.4 1.3 2.4 1.1 2.3 0.9

Tab. 14 – Numarul de licee pe zone, intre 1995-1998

Licee, scoli profesionale

1995 1996 1997 1998

ROMANIA 1360 1366 1374 1383

Urban 1152 1152 1161 1164 Rural 208 214 213 219

Tab. 15 – Structura sistemului educational si vocational de pregatire in Romania

Varsta

Clasa ISCED Niveluri de pregatire Niveluri de

calificare Tip

Postuniversitar 6

5 Universitar

Nivel universitar si postuniversitar

5

4 >19

4

Pregatire tertiara non-universitara1

Pregatire postliceala 3

18 XIII

17 XII Liceu superior 3

16 XI

3

Liceu superior

- Teoretic - Profesional - Tehnologic

An suplimentar

Pregatire liceala

22

Post obligatorie

15 X

14 IX Liceu inferior

Pregatire profesionala vocationala (VET)

13

13 VIII

12 VII

2

11 VI

10 V

Gimnaziu

Pregatire secundara

Obligatorie

1 Acest nivel este o modalitate de formare continua, cu o durata de 3 ani, care poate fi urmata de absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat care nu doresc sa continue la nivel superior sau prefera aceasta modalitate de pregatire 2 Nivelul 2 de calificare poate di obtinut de absolventii scolilor profesionala numai dupa absolvirea anului suplimentar 3 Numai absolventii acolilor profesionale por obtine nivelul 1 de calificare

38

9 IV

8 III

7 II

6 I

1

Scoala primara Pregatire primara

5 Preparatoriu

4 Mediu

3 Introductiv

0

Nivel prescolar

Pregatire prescolara

-

1

CHESTIONAR

Q1. Va rugam sa precizati daca stiti ce inseamna AGROTURISM

1. Da � Continua cu intrebarea Q2: AGROTURISM

2. Nu � Continua cu intrebarea Q14: BIO-CULTIVARE

Q2. Va rugam sa mentionati in cateva cuvinte, ce inseamna pentru Dumneavoastra Agroturismul:

Q3. Exista pensiuni agroturistice in localitatea sau in zona dumneavoastra?

1. Da Sunt in numar de ...

2. Nu Q4. Dupa parerea dumneavoastra, localitatea unde locuiti are potential agroturistic? Daca DA, explicati care ar fi acest potential.

1. Da

2. Nu

Q5. Cand va ganditi la localitatea sau la zona dumneavoastra, care sunt cele mai potrivite forme de agroturism?

Da Nu Da Nu

1. recreere 1 2 5. recreere si infrumusetare 1 2

2. recreere in zone traditionale

1 2 6. recreere si obiective turistice 1 2

3. recreere si pescut 1 2

4. recreere si vanatoare 1 2 7. altele: 1 2

Q6. In ultimul an, ati fost dumneavoastra sau localitatea dumneavoastra vizitata de turisti?

1. Da � Continuati cu Q7

2. Nu � Continuati cu Q8

Q7. Cum apreciati interesul cetatenilor din localitatea dumneavoastra fata de dezvoltarea serviciilor agroturistice?

1.foarte mare 2. mare 3. echilibrat 4. redus 5. lipsa de interes

Q8. Gandindu-va la turistii care au vizitat localitatea sau zona dumneavoastra in ultimul an, va rugam sa incercati sa descrieti cateva caracteristici ale acestora: 1. Cei mai multi turisti au fost… 1. Cetateni romani 2. Cetateni straini

2. Cei mai multi turisti… 1. Nu au 2. au locuit 3. au 4. au locuit in sat

AGROTURISM...

2

locuit in sat in sat 2-3 zile

locuit in sat 4-5 zile

mai mult de o saptamana

3. Cei mai multi turisti… 1. Au mai putin de 20 ani

2. Au intre 20-40 de ani

3. Au intre 40-60 de ani

4. Au mai mult de 60 de ani

4. Turistii au participat la activitatile din cadrul gospodariei 1. Da 2. Nu

Q9. Daca ati avea posibilitatea si cunostintele necesare, ati fi interesat sa infiintati o pensiune in gospodaria dumneavoastra? Care ar fi serviciile/facilitatile pe care le puteti oferi? 1. transport pana/din sat 6. vacante in stil traditional

2. cazare 7. ghid turistic ca insotitor

3. cazare si masa 8. participare la activitatile gospodariei 1. Da

4. cazare si masa pregatite din produse ecologice

9. altele:

���� Continuati cu Q10

2. Nu � Continuati cu Q11

Q10. Va rugam sa alegeti domeniul agroturistic in care ati fi interesat sa incepeti o afacere in localitatea dumneavoastra. Da Nu Yes No

1. agro-tourism 1 2 5. tourism si obiective turistice

1 2

2. turism si acces la terenuri de vanatoare

1 2 6. tourism sporturi extreme 1 2

3. tourism si acces la zone pentru pescuit

1 2

4. tourism pentru divertisment 1 2

7.altele: 1 2

Q11. Sunteti interesati sa participati la programe de pregatire despre anumite activitati din domeniul agroturistic? Daca DA, care ar fi nevoile dumneavoastra de pregatire?

1. 3. 1. Da

2. 4. ���� Continuati cu Q12

2. Nu

Q12. Care modalitate o considerati cea mai potrivita pentru organizarea unor astfel de activitati?

Da Nu

1. clasa 1 2

2. corespondenta 1 2

3. invatamant la distanta – inclusiv intalniri 1 2

4. alte activitati: 1 2

Q13. Sunteti interesat sa participati la astfel de activitati? Cat ati fi dispus sa platiti pentru ele?

3

1. Da :

2. Nu

Q14. Va rugam sa mentionati daca cunoasteti semnificatia expresiei ‘PRODUSE ECOLOGICE’

1. Da � Continuati cu Q15

2. Nu � Continuati cu Q20

Q15. Va rugam sa descrieti, in cateva cuvinte, ce inseamna pentru dumneavoastra expresia “cultura agricola cu produse ecologice”.

Q16. Exista “culturi agricole cu produse ecologice” in localitatea sau in zona dumneavoastra? Daca Da, va rugam mentionati ce tip de culturi exista.

1. Da:

2. Nu

Q17. Dupa parerea dumneavoastra, localitatea sau zona in care locuiti are potential pentru “culturi agricole cu produse ecologice”? Daca DA, va rugam explicati in ce consta acest potential.

1. Da: ����

2. Nu

Q18. Cand va ganditi la localitatea sau zona dumneavoastra, va rugam sa mentionati ce tipuri de culturi agricole cu produse ecologice sunt potrivite:

Legume: Fructe: Cereale:

1. 3. 1. 3. 1. 3.

2. 4. 2. 4. 2. 4.

Q19. Cum apreciati interesul cetatenilor din localitatea dumneavoastra fata de “culturile agricole cu produse ecologice”?

1. foarte mare 2. mare 3. echilibrat 4. redus 5. nu exista interes

Q20. Daca ati avea posibilitatea si cunostintele, ati fi interesat sa infiintati o ferma cu “culturi agricole cu produse ecologice”? Ce tipuri de culturi ati realiza?

Legume: Fructe: Cereale:

1. 3. 1. 3. 1. 3. 1. Da

2. 4. 2. 4. 2. 4.

2. Nu

CULTURA BIO-

AGRICOLA...

4

5

Q21. Ati fi interesat sa participati la cateva sesiuni de pregatire despre activitati specifice pentru infiintarea unei ferme cu produse ecologice? Daca Da, care sunt temele care va intereseaza?

1. 3. 1. Da

2. 4. ���� Continuati cu Q22

2. Nu

Q22. Care modalitate o considerati cea mai potrivita pentru organizarea unor astfel de activitati?

Da Nu

1. clasa 1 2

2. corespondenta 1 2

3. invatamant la distanta – inclusiv intalniri 1 2

4. alte activitati: 1 2

Q23. Ati fi disponibil sa platiti pentru a participa la sesiuni de pregatire despre activitati specifice pentru infiintarea unei ferme cu produse ecologice? Daca DA, care ar fi maximul pe care ati fi dispus sa-l platiti?

1. Da:

2. Nu

Q24. Pentru a ne contura o idee despre conditiile de viata din Romania, va rugam sa precizati daca gospodaria dumneavoastra are:

Da Nu Da Nu

1.masina 1 2 6. Internet 1 2 2.telefon mobil 1 2 7. radio 1 2

3.telefon fix 1 2 8. televizor 1 2

4.frigider 1 2 9. masina de spalat 1 2

5. aer conditionat 1 2 10. calculator 1 2

Q25. Locuinta si facilitatile ei

Da Nu Da Nu

1. curent electric 1 2 4. fosa septica 1 2

2. apa curenta 1 2 5. cablu tv 1 2

3. apa reziduala 1 2 6. numar de camere

Gen: 1.M 2.F Numar de persoane care locuiesc in gospodarie :

Varsta: Educatie: