I. MARII

ALR- DrN lxsnwAmr,n UNUI RnDACTOR (v):DOCUMENTAREA,,0NOMASIOLOGICA' $I,,sEMASIoLoGIf$"^t.:r" t t u R I L o R

l. La precedentul simpozion nalional de dialectologie, am prezentat

Chestionarul ALR II, chestionar care, in sfrrqit, in ultimul fimesffu al acestui an,

va fi, sub formi xeroxat[, tipdrit. O datd publicat, el va putea ft nu numai citat

gi (prin intermediul sumarului gi al indicelui tuturor problemelor lingvistice qi

nonlingvistice programate, dar qi ale celor, in numdr destul de ridicat,

suplimentatepeparcursuldesfiqur6riianchetei)consultat,cigi cititEi ana-I i z a t din punctul de vedere al confinutului qi al formei. Este absolut necesar,

considerdm, ca el sd fie lecturat in profunzime in primul rind de cdtre cei care,

cu diferite prilejuri (= cursuri universitare, tratate de dialectologie sau de

lingvisticd generald, studii de dialectologie teoreticd, generald), descriu qi

definpsc acest nu numai cel mai mare (numlrdnd, evident, qi noi, precum

dialectologii italieni, spre exemplu, nu pozifiile din chestionar, ci problemele

programate qi anchetate), ci qi cel mai complet, complex, dificil, ambilios qi

chiar inovator chestionar gdndit qi aplicat pdn6-n prezent inrealizarea unui atlas

lingvistic.2. in comunicarea de fa{5, ne vom opri, pe scurt, chiar asupra unei inova{ii

aChestionarului ALRI1gi, desigur, a anchetei realizate, cu acest chestionar, de

E, Pehovici qi,'penfru cele trei graiuri reprezentdnd cele trei dialecte sud-

dunarene, de $t. Paqca qi Th. Capidan. Noutatea pe care ne propunem sA o

prezentim, la acest Al V-lea Simpozion Nalional de Dialectologie, se referd Ia

includerea, in textul chestionarului, a unui capitol consacrat g e s t u r i I o r sau

limbajului prin gesturi, gesticula!iei ca lirnbaj,g e s t u a I i t 6 ! i i c o m u n i c a t i v e etc., recurg6nd qi la alte denumiri (mai

vechi sau mai noi) ale acestui domeniu nonverbal intrat, astizi, tot mai mult, in

aten$a celor care se st6duiesc sd elaboreze o semioticd a ,,lumii naturale". Prin

includereagi aacestui capitol, intitulat, in sumarul ohestionarului, g es t u r i,

DAr\ROMANIA serie noud, I, 1gg4-lgg5, Clui-Nupoca, p. t2l-l3l

122 I MARII

Atlasul ling,-istic romdn 1/ este singurul atlas lingvistic de p6nd acum care a

programat ;i realizat o documentare intcrogativd a gesturilor. in afirmarea sisusfinerea acestei noutdfi absolute a anchetei pentru ALR II ne bazdm nu numaipe ceea ce cunoaqtem noi. ci, in primul rdnd, pe consultarea bine cunoscuteilucrdri a lui Sever Pop, La diolectologie (Aperqu historique et mithodesd'enqudtes linguistiques, vol. I: Dialectologie romctne; vol. II: Dialectologienonrotnane, Louvain, 1950), dar qi pe consultarea lucr[rii lui Manlio Cortelazz.o,Awiamento critico allo studio della dialettologia ilqliana,l. Problemi e metodi,Pisa, I 969, p. 267 -27 5), lucrare in care ultimul paragraf al ultimuiui capitol (:YII: Dialettologia culturale) este dedicat gestului (: Il gesto).

3. Plasat, in cuprinsul Chestionarului ALR II, intre capitolele intitulate:o n o mato p ee (urmdrindu-se, de fapt, verbeleonomatopeice)gio n o mastic d (:,aici, antroponimie),capitolulprin care s-aurmdritrealizarea unei documentdri gestuale cuprinde doar noud pozilii, sub fiecarepozilie fiind programatd, de aceastl dati, o unicS probleml = intrebare. Celenoud probleme programate sunt urmItoarele (reproduse intocmai cum au fostele formulate: definite in textul chestionarului): 4421: ,,Ce insemneazd cdndmiqc capul de sus in jos?"; 4422 =,,Ce insemneazb chnd, mi;c capul de jos insus?"; 4423 = ,,Ce faci cind vrei ca cineva sd tacS? sl [!]"; 4424 =,,Ce faci cdndil amenin{i?"; 4425 = ,,Cum se afirmd prin gesturi?"; 4426: ,,Cum se neagi[prin gesturi]?";4427 = ,,Cum se exprimd mirarea?"; 4428 =,,Cum se exprimdmila?" qi 4429 = ,,Cum se exprim6 spaima?".

Precizare. La acest grup de noub intrebdri, trebuie sd addugdm si cel pulincinciintrebdridin capitolul infirulat, in sumarulchestionarului, e xc lam at i i,gi anume: 3252 =,,Cum se exprimd repulsiunea? ptiu lt1"t 3253 :,,Cum se

expriml neincrederea'? hm ll']";3254 =,,Cum se exprimd resemnarea? de?";3256 :,,Cum se exprimd admiralia, surpriza, mirarea?" qi 3257 = ,,Cum se

exprirnd bucuria?", intreblri prin care, deqi s-a urmdrit inregistrarea (indirect5,evident, a) interjecliilor exclamative, au fost notate, in foarte multe cazuri, gi sau

numai gesturile prin care, nonverbal, se exprimd respectivele stdri sufleteqti.4. Din simpla reproducere a celor noud intrebdri, rezultS, clar, cd autorul

ALR II a programat, infbptuind astfel o alt6 inovalie, doud tipuri dedocumentare gestual6, tipuri pe care noi, printr-un nefo4at transfer terminologic,'le-am numit, in comunicarea prezentatd la lntiiul Simpozion Nalional deDialcctologic, documentare gestuald o n omas i o lo g ic asi documentaregestuald semasio lo g i c d(veziL Mdrii, Harta lexicald s em a n tic d,

in Materiale qi cercetdri dialectale, vol. I! Cluj-Napoca, 1983, p. 1 16- I 17, nota3). Programarea celor doul tipuri de documentare gestuale a fost fEcutd printr-oevidentd analogie cu cele doui principale tipuri de documentare lexicaiE

ALR . DIN iNsevnAnte uNUt REDACT()R (v)

prezente in ambele anchete ale ALR. analogie absolut fireascr, c6ci, citandu-lpe M. Cortelaz:zo, ,,lo sfudio del gesto pud correre parallelo a quellopropriamente linguistico, gli stessi metodi, gli stessi richiarni, le medesimepartizioni. Sg ne. pud .studiare la propagazione, la semantica, I'etimologiasecondo criteri del tutto andloghi. Il parallelismo d tale che I'applicazione diconcetti (e termini) di una serie di fatti linguistici pud essere senza difficoltdusato anche per i gesti" (op. cit., p 268).

5. Documentarea gegtuali onomasiologici este, ca;i ?n caz.ul documentiriilexicale, majoritard. Prin programarea acestui tip de documentare gestuald s-aurmdritinregistrarea se mn i f i can tulu i g e s tu al prin care esteexprimat un conlinut (= semnificat) dat, conlinut ce aparline unui ,,cdmp desemnificalie [ce] acoperd ceea ce desemn6m, in mod curent, ca atitudini qi stdriinterioare fundamentale, de pildr teama ;i furia, bucuria gi tristetea etc." (A.J.Greimas, Despre sens. Eseuri semiotice, Bucuresti, 1975,p.85), in reahzareaacestui tip de documentare gestual5 s-a pornit, asadar, dinspre planulc o n !i nu tu Iu i 1= utdcere>, qmenintareD, nafirmatieu, unegatieD, omirareD,,,mi16", nspaimrr)inspreplanul e x p r e s ie i (= gestul, semnificantul gcstualprin care este exprimat respectivul confinut).

Desfrsurarea documentdrii gestuale onomasiologice a cunoscut trei momente(la fcl de importante):

a. A d r e s are a i n tre bE r i i. Stilistic, credemc6intrebarca nu a fbsr.intotdeauna. turrnulatd exacl ca in tcxtr.rl chestionarului,

b. R d s p u n s u I i n f o r m a t o r n I u i I a i n t r c b a r c a a d r e s a I a.Lbsind la o panc carurilc (dcsrul dc rarc pentru oelc $apte intrcbdri din capirolulirrtitulat geslu'i, dar foartc nulrcroasc pentru cele cinci intrcblri din capitglulintitulat exclamayii) cAnd s-a rhspuns (siniultan) ;i cu un scmnificanr verbal (.=,

desigur. interjeclie), vom obscrva cd. in ceea ce priveste semnificantul gestualprin care cste cxprimat con{inutul interogat, informatorii au r5spuns fieg e s tu aI (=, adicd, prin executareagestului), fie g c s t u a I ;ide s cript iv (:prindescrierea,,,vorbirea" gestului), fie, in cazuri rarisime,numai descriptiv.

c. N o t ar e a semnificantului gestual ;i a interjecliei. Evident, interjectiainregistrath a fost notatd fonetic, iar gestul (nici nu se putea pe vremca aceeaaltfbl) descriptiv, descrierea apar{inind, in majoritatea cazurilor, anchetatorului,care, uneori; arecurs Ei laodescriere indirectii, pri n tr i m i t e re, de genul,spre exemplu, ,,ca in Ardeal da't' ((4261876), ,,ca la noi da" (44261872),,,to!i daudin cap ca la noi da" (44261858), ,,ca pe la noi flr'l (44251812), ,,se dd din capca la noi nu" (44251872\ etc.

Rispunsurile inregistrate oferd cercetdtorului prilejul fbrmul5rii unor

t23

124 I, MARII

observa{ii (constatdri) identice celor pe care i le ofer6 documenmrea lexical['onomasiologicd. Ne vom opri, aici, doar la doul observalii. Prima observa{ie se t

referl la cunoa$terea, de cdtre unii informatori, a varialiei diale,ctale a exprimdriigestuale, Spre exemplu, la intrebarea 4425(: cum s e a fi r m d prin gesftrri'l),:

informatorul din punctul cartografic 8 (localitate situatd in Banatul iugoslav),

dupd ce a rdspuns prin: ,,rniEcarea capului de sus in jos", a precizat cd in Valea

Timocului (se scuture capul,, deosebire dialectalS confirmatd de rhspunsurile

informatorilor din punctele cartografice 4 gi 858, precum qi de observa{ia

anchetatorului: ,"la to{i vidinenii am observat acelaqi gest: cldtesc capul ca gi

cAnd ar zice nu" sau, ca sd mai ddm un exemplu, preluat din rAndul rbspunsurilor

inregistrate in cadrul documentdrii gestuale semasiologice (pentru care, vezi

infra), informatorul din 836 (= Peqtigani, jud. Gorj), dupd ce a rlspuns cE

mi;carea capului de sus in7b.s inseamn6 ,nttu", a precizat cI acelaqi semnificantgestual ,,la Moldova [inseamnd] "dnu", deosebire dialectald iardqi confirmatl de

rdspunsurile inregistrate, pentru aceasti zon6,la intreblrile 4421 ;i 4425.Cea de a doua observalie are in vedere situagiile (prezente numai printre

rdspunsurile inregistrate la intrebdrile 4425, 4426 ;i 4421\ carnd rdspunsul

informatorului este contrazis de cdtre anchetator. Spre exemplu, informatoriidin836 gi 848 au rdspuns cd se afirmd prin miEcarea capului de sus tn ios, iaranchetatorul constati ;i precizeazd: ,,eu am observat cd scuturd [capul de la]stinga [a] dreapta" (in 836), ,,eu am rr[rut cd de obicei scuturd capul [de la]dreapta [a stAnga]" (848). Dreptatea (adevdrul).este de partea anchetatorului,cum indicd, clar, rlspunsurile date de aceiagi informatori Ia intrebarea 4421 1=

.,ce inseamn6 cdnd migc capul de sus in jos?"), intebare Ia care informatorul din836, cum am vdzut mai sus, a rdspuns prin: ,,nu; la Moldova da", iar cel din 848

prin: ,,2?rce cd nu".6. Documentarea gestuali semasiologicl. Plec6ndu-se de data aceasta

invers, dinspre planul e x p r e s i e i gestuale inspre planul c o n ! i n u t u I u i,prin acest tip de documentare gestuald s-a urmdrit inregistrarea semnificaliei (=sensului) semnificantului gestual programat. La cele doud inhebdri: ,,Ce,

insemneazd cind miqc capul de sus in jos?" (4421) gi ,,Ce insemneazd cdnd mi,sc

capul de jos in sus?" (4422), singurele (pentru semnificantul gestual: miScareacapului de sus in jos, vezi, ins6, gi intrebarea 2001 : 6801 ,,de din cap" : ALRIyI, h. 3) prin care s-a urm5ritrealizwea Ei a unei astfel dc documentlri gcstualc,

informatorii au rdspuns printr-o verbalizare a respectivului semnificant gestual.

Spre exemplu, pcnfu semnificantul: miqcarea capului deios in sus, informatoriiau dat urmdtoarele rdspunsuri: ,;du-te!"/2, 95,260,346,399,520, 531, 661;

,,du-te, m6t"l2l9;,,sd te duci"/8,762;,,sd se duci"127,4A5,478; ,,mi-a ftcutsdmn sd md duc/"284, ,,ins&rnnd cd s5 sd ducd-ncolo"l5l4 'arald sd mearg6"

**

ALR DIN iNSEMNARILE UNUI RI,DACTOR (V)

1836; ,,mergi inainte!"i316 - grup de rdspunsuri ce indicd sensul de,,du-te,pleacd!1'; ,,zice hai'?/105; ,,ii cheamd"1325; ,,ctama"lA2 - grup de rdspunsuri:ce

semnificS,,chemare";,,nu : negali e" 1605, 7 05,'128, 79 1, 812, 886, 899, 928,

987,958;010,012,991;,,ce-i? cevrel?"176;,,ce vrei'1"/362;,,atunci intreabd

ceva"l574;,,te intreabd, ce vrei?"/848, ,,atd!"i872,4 - grup de rlspunsuri ce

semnificd ,,interogare" etc. :

7. lfarta gestuall;l. ,,i prematuio parlare dirt un atlante dei gesti, ma un semplice esempio del

Rohlfs ce ne addita la possibilitd" (M. Cortelazzo, op. cit., p.272). Exemplul

invocat de M. Cortelazzo este, de fapt, singura hartd gestuald pe care noi ocunoa;tem. Intitulatd ,€este grec pour la n6gation (dvaveid)", aceastb hartdgestuald onomasiolo$ic5 a fbst prezentatd la Colocviul Interna{ional de

Civilizafii, Literaturi qi Limbi Romanice (Bucure;ti, 14-27 septembrie 1959),

ilustrdnd qi prin aceasti hartd, ultima dintre cele 24 de hd4i prezentate, raporhrl

susfinut despre: Influence des dliments autochtones iur les langues romanes

(Problimes de g,bographie linguistique/, pentru care, vezi Actes du Colloqueinternational de civilisations, litt,lratures et langues romanes, Bucarest, 1959,

p. 240 q.u. Harta elaboratd de G. Rohlfs redd rdspdndirea (marcatd, cartografic,prin puncte) gestului: ,,mi;carea capului inddrdt (inapoi), in sens vertical" princare se exprimd negalia ,,dans toute I'ltalie meridionale, [...] la Grdce, en

Macddoine et en Albanie't si care, afirmd in continuare romanistul german, ,,esttres frdquent parmi le bas peuple en Bulgarie et en Roumanie, et il reprdsente

I'unique geste employ6 pour la n6gation dans les terres du Proche Orient" (op.

cit.,p.247). Dupe G. Rohlfs, acsst gest, ,,trds typique, Qu'on a connu ddjd dans

I'antiquitd sous la forme de l'rivaveiu, correspond d un usage grec ou grec-

oriental" gi el este ,,peut-Ctre I'expression la plus visible avec laquelle I'ancienne

Hellade est toujburs prdsente dans la mentalit6 de ces tenes d'Italie qu'on aappel€es auhefois la Grande Grdce" (ibidem).

in legdturd cu aceastd hartd ne ingdduim urmdtoarele constatdri:

u. harta elaboratd de invilatul german este o hartd gestuald onomasiologicd

atomisti (= analiticd);b. harta a fost elaboratd nu pebaza unei anchete directe, ci pe baza unor

observa{ii directe (in mod cert pentru Italia meridionald, anchetatd, precum se

stie, pentru AIS, de G. Rohlfs) sau mediate:

c. in cadrul acestei h[r!i Romdnia participd in intregime la aceastd arie

gestuall (greco-orientalS). in sus$nerea participdrii irttregului teritoriu romAn laaceastd arie gestualS este citat lorgu lordan, cu un articol, Zur romanischen

Phraseologie, apdrut (la rubrica: Kleine Beitrtige) in ,,Volkstum und Kultur der

Romanen", IX, 1936, nr. l-2, p. 143-146, articol care este o completare (cu

r25

t26 I, MARII

material romenesc) a unui studiu al lui M.L. Wagner qi in care I. Iordan, la p.145, afirm6: ,,[...] die Geste der Vemeigung, die Wagner dort beschreibt, ist beiden Rumdnen (aus dem Volke) sehr verbreitet".

2. Cartografterea (= reprezentarea geograficd a) materialului inregistrat de E.Petrovici.

Din plcate, nici una dintre cele noud probleme gestuale programate qi

anchetate de E. Petovici nu a fost valorificatd prin publicarea rnaterialului subformi de hartd (neinterpretativi gi/sau interpretativl), rlspunsurile la acesteinftebdri (precum Ei rdspunsurile la cele cinci inheblri din capitolul exclamalii)au rdmas sd fie publicate sub form[ de M(aterial) N(ecartografiat). Redactareasub formi de MN interpretativ sau neinterpretativ a rdspunsurilor la acesteintrebdri ne-a revenit noud, activitate care, desigur, ne-a fost de mare ajutor inelaborarea, pentru comunicarea de fa15, a celor patru hd4i reprezent6nd treitipuri de hd4i gestuale:

a. harta gestuald o n o m a s i o I o g i c 5 (atomist6, analitica) ilustratd prinhd4ile nr. I (: Semnificangii gestuali pentru exprimarea wfirmayiei,) Ei nr. 2 (=Semnificanlii gestuali pentra exprimarea orcga[iei\, hd4i elaborate pe bazardspunsurilor inregistrate la intrebdrile 144251;i [4426], dar, trebuie precizat,

tinAnd seama qi de rdspwrsurile inregistrate la intrebdrile [442119i [4422]. Celedoud hE4i prezintd tipurile (numerotate cu cifre romane) ;i subtipurile(numerotatc cu cifrc arabe) gesruale prin carc se exprimd ,,afirmatia" Ei.,ncga1ja".

h. hurta gestuald s t r u ct u ra I d ilustratl prin harta nr. 3 (= ()po:i1ia:

,,u.lirmalie"/,,negalie "), harta claboratd prin lectura comparativi a cclor doudhdr{i gestuale onomasiologice, urmdrind f'elul in care opozilia din planulcon{inutului este rcdatd in planul cxpresiei.

c. hartagestuald se ma s i o I o g i c 5 (anaiiticd) ilustratd prin harta nr.4(: Sensurile semnificantttlui gestual: miscare a capului de sus in .jos), hartdelaboratd pebaza rdspunsurilor inregistrate la intrebarea [4421] si care, aceastdharti, eviden{iazn tipurile semantice ale semnificantului gestual precizat in titlulha4ii.

3. Degi cele patru hdrli gestuale ,,vorbesc", din perspectiva (unei) geografiigestuale descriptive (iar pe noi, acum, numai aceastd perspectivd ne-apreocupat), o limbd cAt se poate de clard, ne ingdduim, totuEi, in hnalulcomunic6rii noashe, o constatare, nu, insd, inainte de a-l cita ;i pe S. Pugcariu,care, in Limba romdnd (vol.Il, Rostirea, Bucureqti, 1959, p. 309), ne spune c5:

,,Afirma{ia sau nega[ia se poate exprima prin cuvinte (.,dan - ..nuD) sau pringesturi cu capul. nNuo se arat[ de obicei printr-o miEcare (o singurd datd saurepetatd) a capului de la dreapta spre st6nga (sau de la stAnga spre dreapta), iar

ALR - DIN iNsEuNArur-E uNUr REDACToR (v) 12'/

(EtF{&v

tutr.

:aA><ut

fEl-zt.l.lAJ

fF1/'lrJ(D

=

(,*zL,1,r,

; "'A

g h ;-'r.Jr' . t-':y-,K

I

ry" o u'o-'$".n''t\ u - _tg--.x"-t*;:q,'# Eo i@- @!@) @l- @g , I"it^,.g

% . 3t@ @3 r@ d@o E f6,*^** lr * trJ11$ /il- G

aEJ.;'<sver=,8.sEa-u8:tPio_>:(9iZ.u-Ejr?ak

i"t o@: *E

E

tr f 6<.3)U'-

3i T;;i EEgn::-Z ct cl

;'- trE

@

Ir')o2(-U):)vt

o

o

:JIIFtrUl/,z(/tz5J2I

Llcg=ri

@ @@

128 I. MARII

crrta\t

l4JE

EE.&xtrJ

f,G

F-4-LrJo-

:

FaIJLD

zL)trzu,v,

c\2 ,A; \\*"ri/? qr $1 r{@; '

. " -l'.,*fu t-:"-,_'f,;'*:*e.@

i; i.?td,n lD ot; ) h<fi tn

ASHH-i'= tr E

EtFo-

u56rdFov,

E6i(9z.F@

JLlCl

o

u,zul(l)

2'.:f,<JF2,e6;I

cL<oUE

gI.H

afiJ.u'{.;.vPl=13{<FG<AL'g:

q(JEF1.tt ->:(9iza). tJrrJ}

2a

@ d@o E fs

n?*'3:"i-'Ti @.u u@j

ALR DIN INSEMNARILE UNUI REDACTOR (V) t29

JU;du

U'z,nlJf4raz-(- (:luao)D

<ulLtc1

oFfs

r$t

E-gr._-] '

H t_i.l

E$EVrSu\-aEB>z9-vd,

I/6\TNJ

Iarta-

F

da-6

7

5Jt.L

l!t(J:?-E

o

@r

@

o

F.

I

@

+N\

J .irffV ^VA '-t.,^'/ r4oLo-"^""9;

Es'@ @t@q .i^ ' oi@'t I a@i.o@ @g f;6 o doeh@ oi\t3'u 3

6po,-. i@ o,:: tU OE

(

:6 @ ,-,

@G.;\a:@ ,

F= * *vQ_ {i), @;! =\ tr .

* *r. gtte ixs )'l ,< n 5: 5ir'E P i 3 *,u E f'5'ss3E9Er38CT

2 N r'i .-.__^ig \ .<,/E s. .{/ |

F r' -'ir@;l

s'@

g {A

L ,.-'t'-r- i

),.M

€-E1Jc'<.;ver=ttz\<< 'F

^l-uO.JE;

{toiF?tD_>i(Diza"Eir?ak

:&T+

130 I. MARII

{tz; '\\A$i Ii. q-:-n'jtsr'11 ..-

$'1

.rffit

orlq., ltt!-ed0a

'-'5 E 5€s!r!Itra

FNro*

onoo

.E

{!3It=a

J;txlI)A

=g,

uc)'rg

3,

o

k

$€E@tn1y@? :8 ' T"roP d1r@ r%

b'.u. ly. EJ

fo";'%u %4f

}=Pdfl-B/"

tra-v,:loq)3:lJ

f!()oq,r-(!(,

-?Is|!I"ig

EruU}

e)

LfoIo

vt

ALR - DrN iNsgvNARlle uNUl REDACToR (v)

ndao printr-o plecare a capului de sus in jos. TotuEi, in unele pdrti din {ara vechese face geshrl pentru onuo ridicdndu-se capul de jos in sus. Linia de demarcaliepentru acest fel de a nega cuprinde o parte mare a Munteniei, dar in acelasi timpEi regiuni din Peninsula Balcanici, locuite de alte neamuri. Astfel avem unnmdnunchio deosebit de nm6nunchiul" format din romdni, sagi ;i unguri, care. lanord de aceast6 linie, intrebuinleazd pentru negafie migcarea capului de la stdngaspre dreapta (sau de la dreapta spre stdnga)".

Constatarea (sau observalia) pe care dorim s-o facem se referS, desigur, laaria gestuald stabilitd de G. Rohlfs, arie in care, in realitate, cum clar gldsuieschn4ile elaborate de noi, Romdnia se incadreazd doar prin zona ce cuprindeDobrogea (inclusiv vorbitorii graiului bulgdresc din 991 = Tuzla) Ei o parte dinMuntenia (in special partea esticd Ei cenffald), zoni la care participd qi aromAnii,meglenorom0nii, precum gi rominii din nordul Bulgariei (= cei din Turtucaia,punctul de anchetd 958 din ALR II). Este zona in care, intr-adevdr, opozilia,,afirmatie"/,,negagie" se exprim6, gestual, exact ca in Grecia antic6.

Oltenia qi o parte (cea nord-vesticd Ei sud-vesticd) a Munteniei nu participdla aceasti arie. Aceastd zon6 (la care participd ;i rominii din Vaiea Mlavei, ceidintre Timoc Ei Morava, precum qi cei din nord-vestul tsulgariei) prezintd o ariein care opozilia ,,afvmafie"l,pegafie" se exprimd, gestual, exact invers de cumse exprimd aceastd opozilie in marea arie rom6neascd (arie la care participd qi

vorbitorii de limbd sirb6, bulgar6, maghiard si ucraineand ce conviefuiesc,impreunl cu romAnii, in acest teritoriu romAnesc), arie identicl cu cea a Europeicentrale ;i occidentale.

Institutul de Lingvisticti ;i lstorie Lilerard,,Sextil Puqcariu"

Clu.i-Napoca, str. Emil Racovild, 2l

l3t