alinaaaaaaaaaaaaaaaa licenta

7/23/2019 alinaaaaaaaaaaaaaaaa licenta

1/20

COPERTA


2/20

PAGINA DE TITLU


3/20

CUPRINS


4/20

CAPITOLUL I

INTRODUCERE


5/20

CAPITOLUL II

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A CAVITATII ABDOMINALE

1.ANATOMIA CAVITATII ABDOMINALE,A PERETELUI ABDOMINAL

Cavitatea abdominala reprezita un spatiu localizat in partea mijlocie si inferioara a

trunchiului.Acest spatiu cu o forma cilindrica,neregulata,ovoid si turtir pe directia

inainte-inapoi este delimitat astfel:

- in partea superioara de muschiul diafragm,care separa cavitatea abdominala de cea

toracica fiind un perete mobil,care urca si coboara cu miscarile respiratorii

- in partea inferioara cavitatea abdominala este inchisa de un perete mobil si musculos

reprezentat prin diafragma pelvina constituita din muschii perineali;

- peretele posterior nu este mobil fiind reprezentat de coloana vertebrala pe mijloc si de

muschii spatelui de o parte si de alta a coloanei;

- peretele anterior si cel lateral este marginit de o parte si de alta din patru muschii

formand peretele musculo-aponevrotic al cavitatii abdominale.

In ansamblu,cavitatea abdominala are forma unei palnii cu deschiderea mare orientata in

sus si cu cea mica in jos.

Aceasta cavitate este impartita prin formatiuni anatomice in 3 zone:

-etajul supramezocalic

-etajul submezocalic

-etajul pelvin

Cavitatea abdominala adaposteste importante organe digestive si genito-

urinare,artere,vene,si vase limfatice.

Interiorul acestei cavitatii este invelit de o foita subtire,o membrana seroasa numita

peritoneu,care tot odata inconjoara diferite organe digestive.


6/20

Peretii abdominali muscularii ai acestei cavitatii prezinta numeroase zone slabe,prin care

in anumite conditii se pot exteroriza sub piele diferite organe din interiorul cavitatii

(epiplonul) producand hernie.

Aceste zone sunt:zona canalului inghinal, zona inelului femural,zona inelului

ombilical,zona canalului obturator,zona lombara din peretele abdominal posterior,cele

mai frecvente hernii provin din zona peretelui abdominal anterior.

Musculatura peretelui abdominal anterior este dispusa in 3 straturimusculare:extern,intern si mijlociu fiecare strat avand o orietnare caracteristica.

Muschiul oblic extern

Este cel mai mare si mai superficial dintre muschii lati ai abdomenului;fibrele sale au o

directie oblica de sus,lateral in jos si medial,parand sa continue directia fibrelor

muschiului intercostal extern.

Pantecele muscular intra in structura peretelui lateral abdominal si strabate in acest perete

regiunea hipocondrica si flancuri.

Aponevroza sa continua partea carnoasa si este subtire,dar rezistenta,de culoare sidefie

stralucitoare,mai intensa decat pantecele muscular si ocupa jumatate din peretele anterior

abdominal ca si regiunea inghinala a peretelui lateral.

Originea:

-pe fetele externe si marginile inferioare al coastelor V-XII,prin 8 digitatii musculo-tendinoase dispune pe o linie ce coboara oblic dintre medial spre lateral.

Insertia:

a) fibrele musculare posterioare ( cu originea pe ultimele II coaste ) coboara aproape

vertical si se insera pe cele 2/3 anterioare ale buzei externe ale crestei iliace.

b) fibrele misculare mijlocii si anterioare (originea pe coastele V-X ) coboara oblic

anterior si medial si se termina formand marginea anterioara si partial cea

inferioara a corpului muscular de unde porneste apoi aponevroza sa.

Se considera ca aponevroza muschiului oblicextern este bilaminara,alcatuita dintr-o

lama externa (superficiala) si una interna (profunda)iar fibrele lor sunt respectiv

perpendiculare si strabat linia mediana.

Lama profunda - aceste fibre continua directia infero-mediala a fibrelor

musculare;majoritatea fibrelor se continua direct cu fibrele aponevrotice ale lamei


7/20

anterioare ale oblicului intern contralateral.Restul fibrelor formeaza lama superficiala

prin aponevroza oblicului extern contralateral.Inferior de ombilic majoritatea fibrelor

raman situate profund,dar unele se curbeaza formand fibrele intercrurale superficiale.

Lama superficiala fibrele ei deriva din fibre profunde contralaterale si ele sunt

dispune paralel,in forma de S.

Decusatia aponevrozelor muschilor oblici externi este unica si mediana in 70% din

cazuri, iar in 30% din cazuri este tripla;una situata median,iar celelalte doua sunt

situate in aproopierea marginilor mediale ale muschilor drepti abdominali.

Inervatia nervii intercostali V-XI (T5-T11),nervul subcostal (T12),nervul

iliohipogastric (L1) si nervul ilioinghinal (L1).

Vascularizatia arteriala arterele intercostale VI-XI si artera subcostala,artera

toracica laterala,artera circumflexa iliaca superficiala.

Intoarcerea venoasa vene omonime arterelor.

Drenajul limfatic

-partea posterioara a muschiului dreneaza n ganglioni limfatici lombari si intercostali.

-partea anterioara supraombilicala dreneaza in ganglioni diafragmatici anteriori si

posteriori.

Ligamentul inghinaleste alcatuit din doua tipuri de fibre; proprii si fibre apartinand

muschilor oblici externi.Fibrele proprii constituie ligamentul inghinal extern,iarfibrele provenite din muschii oblici externi formeaza un ``jgheab``cu concavitatea

orientata superior.

Ligamentul inghinal formeaza podeaua canalului inghinal si se continua inferior cu

fascia laterala. La adult are o lungime de 10-14 cm si este cu 35-40 inclinat fata de

orizontala. Jumatatea laterala este rotunjita si mai oblica iar jumatatea mediala se

lateste pe masura ce coboara devenind mai orizontala. Fibrele profunde ale

aponevrozei oblicului extern initial nu sunt paralele cu axul ligamentului, apropiindu-

se la un unghi de 10-20, apoi se rotesc medial; majoritatea merg de-a lungul

ligamentului inghinal pentru a ajunge la tuberculul pubian.

Ligamentul lacunar- este o structura formata din doua parti:

-abdominala (profunda) sau ligamentul lacunar clasic;

-superficiala sau ligamentul superficial


8/20

Partea abdominala este triunghiulara,aproape orizontala,putin mai larga la

barbati,avand aproximativ 2cm,de la baza la varf se descriu urmatoarele:

- baza (marginea laterala),ce formeaza buza mediala a inelului

femural;libera,subtire,concava lateral.

- marginea anterioara (cuprinde ligamentul inghinal)

- marginea superioara

Muschiul oblic intern abdominal

Originea

Se realizeaza astfel:

- pe 2/3 laterale ale ligamentului inghinal

- pe linia intermediara a crestei iliace - 2/3 anterior

- pe lama superficiala a fasciei toracolombare printr-o lama tendinoasa mica (aceasta

ajunge la treimea superioara a crestei iliace si pe procesul spinos al vertebrei L4).

Insertia

-fibrele posterioare mai palide la culoare, se rasucesc inferior si medial in jurul

funiculuilui spermatic (la barbat) sau a ligamentului rotund al uterului (la femeie).devin

tendinoase si se

unesc cu cele corespunzatoare din muschiul transvers al abdomenului formand tendonul

conjunct, care se insera pe creasta pubiana si partea mediala a tuberculului pubic. Catevafibre ale acestor doi muschi se unesc si coboara spre testicol, formand muschiul cremaster.

Este alcatuit din doua lame:

Lama anterioara (superficiala) - in regiunea supraombilicala,fibrele acestei lame au o

directie ascendenta si mediala,trecand anterior de muschiul drept abdominal.Ea participa

la formarea lamei anterioare a tecii muschiului drept abdominal, strabatand linia mediana

fibrele devin continue cu fibrele aponevrotice profunde ale oblicului extern contralateral.

Lama posterioara (profunda) - In regiunea supraombilicala, fibrele lamei posterioare

trec posterior de muschiul drept abdominal si anterior de aponevroza bilaminara a

muschiului transvers abdominal, participand la formarea lamei posterioare, trilaminate a

tecii dreptului abdominal.

Intre creasta iliaca si pubis fibrele aponevrotice posterioare trec treptat si progresiv in lama

anterior si in continuare in linia alba si in tendonul conjunct.


9/20

Inervatia nervii intercostali VII-XI (T8-T11),nervul subcostal (T12),nerul

iliohipogastric (L1), si nervul ilioinghinal (L1).

Vascularizatia arteriala ramuri din arterele intercostale (8-11),artera subcostala,artera

epigastrica superioara,artera epigastrica inferioara,artera musculofrenica.

Vascularizatia venoasa venele sunt omonime arterelor.

Muschiul transvers al abdomenului.

Este cel mai profund dintre muschii anterolaterali ai abdomenului, ocupand intreaga

jumatate anterolaterala a abdomenului, de la coloana vertebrala la linia alba.

Insertia

Se realizeaza printr-o aponevroza,cu o latime variabila.

Fibrele cu originea pe coasta iliaca, fascia toracolombara si coaste se indreapta medial si se

insera pe toata linia alba.

Fibrele musculare inferioare, cu originea pe ligamentul inghinal se indreapta inferior si

medial, iar fibrele aponevrotice care le continua trec superior si apoi posterior de funicului

spermatic (la barbat) si de ligamentul rotund al uterului (la femeie) si se unesc cu fibre ale

muschiului oblic intern, formand tendonul conjunct.

Inervatia nervii intercostali VI-XI (T6-T11),nervul subcostal (T12),nervul

iliohipogastrica(L1), si nervul ilioinghinal (L1).

Vascularizatia arteriala -ramuri ale arterei epigastrice superioare si ale arterei epigastrice

inferioare, iliaca profunda, arterele intercostale 6-11, artera subcostala, arterele lombare.

Intoarcerea venoasa-venele omonime arterelor.

Drenajul limfatic -in ganglionii epigastrici superiori si inferiori, ganglionii sternali, iliaci,

intercostali si lombari.

Muschiul drept abdominal

Este un muschi lung si plat situat in partea anterioara a peretelui abdominal, intre partea

anteroinferioara a toracelui si pubis. Marginea lui laterala participa la delimitarea peretelui

anterior al abdomenului, iar cea mediala corespunde liniei albe.

Insertia superioara se realizeaza prin trei tendoane inegale:

-medial pe cartilagiul costei a7a


10/20

-mijlociu pe cartilagiul coastei a6a

-lateral pe cartilagiul coastei a5a

Insertia se face pe fetele anterioare si marginile inferioare ale cartilagelor. Uneori, insertia

pe coasta a 5-a poate lipsi; alteori, insertia superioara este mai intinsa, relizandu-se si pe

coastele 4 si 3.

Insertia inferioara - se realizeaza printr-un tendon scut si plat:

-creasta pubiana pana la tuberculul pubic

-fata anterioara a unghiului pubian

-fata anterioara a simfizei pubiene

Inervatia: nervii intercostali 5-11 (T5-T11), nervul subcostal (T12), nervul iliohipogastric

(LI) si nervul ilioinghinal (LI).

Vacularizatia arteriala- in principal prin artera epigastrica superioara si artera epigastrica

inferioara;

Intoarcerea venoasa - prin venele epigastrice superioare, vena epigastrica inferioara sivenele intercostale.Drenajul limfatic- din portiunea supraombilicala, prin vase limfatice ce merg de-a lungulvenelor epigastrice superioare, spre ganglionii sternali.

Muschiul piramidal

Muschiul piramidal este un muschi unic, triunghiular, situat in teaca muschiului dreptabdominal, anterior de acesta, in partea sa inferioara.

Originea pe fata anterioara a unghiului pubic si pe simfiza pubica;

Insertia pe linia alba,pe marginea mediala a muschiului drept abdominal si pe lamaanterioara a tecii acestuia;

Vascularizatia arteriala- artera epigastrica inferioara (la ambele sexe);

Intoarcerea venoasa venele omonime arterelor;

Drenajul limfatic in ganglioni epigastrici inferiori si ganglioni iliaci externi;

Linia albaeste alcatuita din interpatrunderea fibrelor aponevrotice ale muschilor oblicisi transversi;are o structuraaponevrotica si este slab vascularizata.


11/20

Linia alba are raporturi anterioare cu tesutul subcutanat si pielea. In afara defibrele aponevrotice care au o directie mai mult sau mai putin transversala, linia albacontine fibre de intarire, numite fibre longitudinale superioare si inferioare.

Linia alba este o zona slaba,deoarece aici se produc hernii( mai frecvente fiind cele

supraombilicale,numite si epigastrice,care se produc la 2 cm superior sau inferior deombilic.Micile defecte de structura ale liniei albe se pot largi sub actiunea diversilorfactori, devenind orificii herniare.

Linia alba prezinta o deosebita importanta in chirurgie, fiind un material rezistent lasutura si slab vascularizat; de aceea prin ea se fac majoritatea inciziilor de laparotomie,pentru abordarea organelor abdominale.

CANALUL INGHINAL

Canalul inghinal este un traiect situat intre straturile musculo-aponevrotice ale regiunii

inghinale ale peretelui ventral abdominal care lasa sa treaca la barbat funicului spermatic

si la femeii ligamentul rotund.

Traiectul este oblic indreptat in jos,inainte si inauntru, paralel cu arcada femurala si situat

pe linia ce uneste un punct sitat intre 1-1,5cm de spina iliaca atero-superioara cu spina

pubisului;masoara 4cm la barbati si 4,5cm la femei.

Canalul inghinal este format din 4 pereti:

-Ventral (anterior)

-Dorsal(posterior)-Caudal(inferior)

-Cranial(superior)

Si din 2 orificii:

-orificiul profund (intern)

-orificiul superficial (extern)

Orificiul profund se gaseste situat la 1-2cm cranial de jumatatea arcadei femurale (putin

medial).

Peretele ventral

Este constituit lateral din cei trei muschi (oblicul extern,oblicul intern,si transversal) iar

medial de aponevroza oblicului extern.Se termina medial prin pilierii tendinosi(interni si

externi) care delimiteaza orificiul superficial al canalului inghinal pe unde ies


12/20

formatiunile anatomice ce strabat canalul inghinal. Cand tendonul conjunct este mai lung

participa si el, partial, la formarea peretelui superior dupa care trece posterior si intalneste

peretele posterior.

Datorita adaptarii la ortostatism, fasciculele inferioare ale celor doi muschi iau origine

mai intinsa pe ligamentul inghinal si pe fascia iliaca, ajungand pana la 2/3 laterale ale

ligamentul inghinal. Tonusul muschilor oblic intern si transvers abdominal are rol in

rezistenta peretelui. Herniile inghinale se intalnesc frecvent la copii, batrani, obezi la care

acesti muschi sunt slab dezvoltati, fie tonusul lor a scazut mult.

Peretele dorsal

Peretele inferior este format din doua ligamente:

- ligamentul inghinal

- ligamentul lacunar.

Este un perete rezistent, cele doua ligamente fiind alcatuite din fascicule aponevrotice

dense.

Ligamentul inghinal are forma de jgheab, pe el sprijinindu-se funiculul spermatic (la

barbat) si ligamentul rotund al uterului (la femeie). Lateral de aceasta portiune, profund

de aponevroza oblicului extern au originea (pe ligamentul inghinal) fasciculele inferioare

ale oblicului intern, iar posterior cele ale transversului abdominal. Cu cat originea acestorfascicule este mai intinsa, cu atat distanta dintre peretele superior al canalului si

ligamentul inghinal este mai mica, iar rezistenta peretelui este mai mare.

Pe langa aceste ligamente peretele dorsal mai prezita si trei formatiunii anatomice ce

delimiteaza trei fosete:

-foseta inghinala interna

-foseta inghinala mijlocie (situata intre cordonul arterei ombilicale si crosa arterei

epigastrice)

-foseta inghinala externa(situata lateral de crosa arterei epigastrice)

In zona mediala a peretelui dorsal,peritoneul este intarit de urmatoarele formatiuni

fibroase sau tendinoase situate in planuri suprapuse inainte si inapoi:

-tendonul conjunct (unirea tendoanelor de insertie a muschiului oblic intern si transver)

-ligamentul Henle si marginea externa a muschiului drept abdominal


13/20

-fascia transversalis,cea mai profunda care dubleaza peritoneul Reiese fiind puternic

intarita;

In zona mijlocie a peretelui dorsal,fascia transversalis este singura formatiune care

intareste si inveleste peritoneul.

Portiunea din aceasta zona a fasetei inghinale mijlocii cuprinsa intre:

-tendonul conjunctiv (medial)

-ligamentul Hesselbach (lateral)

-bandeleta ilio-pubiana (caudal);

formeaza zona sau punctul slab al peretelui dorsal al canalului inghinal;locul de electie

unde se formeaza herniile inghinale directe.

Peretele caudal

Acest perete are forma de ``jgheab``si este format din arcada femurala,intarita dorsal de

analul ilio-pubian.

Peretele cranial

Este format din portiunea laterala de fascicule musculare terminale ale muschiului oblic

intern si transvers,iar portiunea mediala de interstitiu dintre muschiub oblic extern si

intern.

2.Fiziologia cavitatii abdominale

Cavitatea abdomino-pelvina contine organe importante care sunt supuse unei forte,uneipresiuni pozitive,numita presiune abdominala.Presiunea face ca organele sa iasa afara din interiorul cavitatii,dar i se opune presamusculara abdominala formata din;

- anterior chinga muschilor abdominali

- superior muschiul diafragm- posterior peretele muscular intarit de axul osos al coloanei toraco-lombare

Presa abdominala se datoreaza muschilor abdominali,care sunt asezat in mai multeplanuri distincte,cu o contra din partea diafragmelor abdominala si pelvina,iar contractialor formeaza o centura contractila care pe de o parte contribuie la fixarea organelor dininteriorul cavitatii abdomino-pelvina comprimandu-le,iar pe de alta parte maresterezistenta peretelui abdominal.Acest perete prezina zone si puncte slabe prin careorganele din cavitatea abdominala ar putea migra spre exterior sub piele.


14/20

Cand tonicitatea si forta muschilor scad,valoarea lor functionala este diminuata sirezistenta peretelui abdominala micsorata,favorizand iesirea organelor din cavitate prinlocurile slabe ale peretelui.Presiunea exercitata asupra viscerelor in cavitatea abdomino-pelvina pe care lecomprima,intervine in toate actele fiziologice ce necesita o contractie a unor rezervoare

invederea evacuarii lor,de exemplu in cazul mictiunilor,defecatiei si a nasterii.In conditii fiziologice cele doua forte contrare presiunea intraabdominala si presaabdominala se gasesc intr-un echilibru dinamic.Orice cauza care influenteaza una din aceste forte,cu atat mai mult peamandoua,predispune la aparitia herniilor.La cresterea presiunii intraabdominale contribuie mai mult factori:-presiunea atmosferica care comprima peretele musculo-aponevrotic;-presiunea statica a viscerelor abdominale;-presiunea variabila a organelor cavitare abdominale data de gradul de umplere aorganelor din abdomen si pelvis;-pozitia bipeda a corpului omenesc;

-tonusul muschilor peretelui antero-lateral al abdomenului(in cazul bronsitelor.alconstipatiilor si al tulburarilor de mictiune);Imbatranirea si obezitatea scad troficitatea muschilor si in special a celor abdominalifavorizand aparitia herniilor ombilicale in punctele slabe ale abdomenului.

2.INGRIJIREA PACIENTILOR CU HERNIE INGHINALA

2.1.Definitie

Hernia este caracterizata prin exteriorizarea spontana,partiala sau totala,temporara sau

permanenta a unui organ din cavitatea peritoneala,printr-un punct sau zona slaba aperetelui abdominal,previzibila anatomic ale carei starii de deficienta morfologica sifuctionala se pot agrava in afara oricarui traumatism printr-o predispozitiespeciala,congenitala sau castigata.Hernia inghinala este o boala frecventa,intalnita mai ales la barbati,caracterizata priniesirea partiala sau totala a unui organ printr-un orificiu al canalului inghinal subtegumentele intacte.

2.3.Etiologie si factorii de risc in aparitia herniilor peretelui abdominal anterior

A.Cauza determinanta:Efortul este cauza determinanta in aparitia herniilor dobandite.Poate fi un efort brusc siviolent,care a generat rupturi traumatice ale peretelui abdominal,cu echimoza locala sidurere intensa sau poate fi de intensitate moderata dar repetata in pozitii dificile.Determinismul oricarei hernii dobandite este rezultanta interactiunii a doua categorii deforte:-rezistenta peretelui abdominal determinata de modul de alcatuire si calitatea structurilorcomponente:


15/20

-presiunea exercitata din interior determinata de gradientul presional al viscerelor,caruia ise adauga forte complementare.

B.Factorii favorizanti:Factorii congenitali anatomici; exemplu :canalul peritoneo-vaginal

Factorii ce tin de teren-pierderea ponderala importanta-varsta-hipotiroidia si obezitatea(frecventa ridicata a herniilor in zonele de gusa endemica)-modificarii bruste si repetate ale presiunii abdominale disurie marcata ( adenom deprostata,hipertrofie de col vezical) persoanele care sufera de constipatie habituala.-sexul (frecventa mai mare a herniilor femurale la femei si herniilor ombilicale datoratesarcililor repetate)-factorii profesionali

Presiunea intraabdominala

Este determinata si variaza cu presiunea atmosferica,presiunea statica si dinamica aviscerelor abdominale cu pozitia corpului si cu tonusul peretelui abdomino-pelvin;presiunea creste in cazul modificarilor continutului cavitatii abdominale(tumoare,ascita,sarcina) dar si in efortul de tuse,defecatie,mictiune,exercitandu-se in moddeosebit in etajul abdominal inferior.Mecanismul de prosucere a herniei este diferit la hernia congenitala fata de herniacastigata.In hernia congenitala punctul sau zona slaba este consecinta unei opriri a dezvoltariparietale;sacul si traiectul sunt perforate,iar viscerele se angajeaza in tendinta lor de aparasi cavitatea abdominala cu ocazia unui efort (hernie inghinala oblica externa,,prin

persistenta canalului peritoneo-vaginal).In hernia castigata viscerele se exteriorizeaza la nivelul unui punct sau zone slabe apereteluiurmand de cele mai multe ori traiectul unui pedicul vasculo-nervos sau al unuiorgan (orificiul crural,canalul inghinal).Sub influenta hipertensiunii abdominale viscerele (cel mai frecvent intestinal sauepiploonul)disociaza diferite planuri parietale,sacul hernial peritoneal formandu-se prindistensie progresiva,acesta fiind mecanismul de formare al herniilor de slabiciune.Efortul si hipertensiunea intraabdominala singure nu pot decat in mod exceptional saformeze o hernie,numita hernia de forta.

2.3.Epidemiologie

Se poate spune ca 75 % din herniile peretelui abdominal se gasesc la nivel inghinal,facand din acesta cea mai frecventa localizare. Sunt mai frecvente la barbati (B:F=9:1),riscul de dezvoltare de-a lungul vietii fiind de cca.15% la barbati si mai putin de 5% lafemei. In ceea ce priveste varsta, herniile sunt prezente la varstele extreme: la copil -hernii congenitale si la adult - hernia dobandite. Complicatiile herniei (incarcerare,strangulare, ocluzie) sunt mai frecvente tot la varstele extreme.


16/20

Tablou clinic

a)Semne functionale generale

jena epigastrica discretagreturitulburari de tranzit (predominand constipatia)

tulburari de micutune

b)Semne functionale localeapar in mers,ortostatism prelungit si efortSe caracterizeaza prin:senzatie de greutatetractiuneuneori jena dureroasa localaHerniile cu gatul foarte ingust sau herniile mici prin distensie pot fi foartedureroase.Herniile foarte voluminoase,cu orificiul herniar foarte larg,sunt de cele maimult ori mai bine tolerate.

c)Semne fiziceBolnavul este examinat initial in:ortostatismrepausDupa un efort (tuse,mers)care face sa apara (sau sa se mareasca) o hernie spontan redusaprin decubit.La inspiratie ``tumora herniara ``poate fi:-rotunda-alungita-piriforma

La palpare apreciem consistenta care in functie de continut poate fi:-elastica-renitenta (intestin)-moale,neregulata(epliplon)-uneori sensibila

Examenul obiectiv

Examenul bolnavului culcat pune in evidenta:Reductibilitatea herniei-prin presiune blanda progrsiva incepand cu fundul sacului seintroduce continutul in cavitatea abdominala;Reparatia herniei la efort de tuse si expansiunea in efort continuat este un semn clasic;Natura continutului poate fi apreciata in cursul acestor manevre.

Senzatia de masa paroasa neregulata,mata la percutie,uneori cu fremiscent in

momentul reducerii,tradeaza epiplonul.

Pentru aprecierea strii musculaturii si a pereilor traiectului parietal abdominal al herniei,ca si structurii si dimensiunilor orificiilor hemiare se introduce degetul prin orificiulsuperficial de-a lungul traiectului pana la orificiul profound. Palparea digitala a canaluluiinghinal dup reducerea herniei pune in evidenta orificiul profound, artera epigastrica si


17/20

poate astfel diferenia (punnd bolnavul sa fac efort) cele doua tipuri de hernie ce serefac prin fasete diferite.

Explorarii paraclinice

Teste screeningHemograma-normala in herniile necomplicate-hemoconcentratie in hernia inghinala strangulata-VSH normal-glicemie-radioscopie cardio-pulmonaraUree sangvina-normala in herniile necomplicate-crescuta in hernia inghinala strangulataExemene radiologice

Radiografia abdominala simpla in ortostatism evidentiaza imagini hidroaerice.In herniilestrangulate sunt obligatorii:Tranzit baritatIrigoscopie si irigrafieCistografie si cistoscopie

Sunt necesare in cazul herniilor voluminoase pentru a aprecia natura continutului.

Evolutie si prognostic

Evoluie variabila, dar in nici un caz spre vindecare. Evoluia hernieieste in general lentasi progresiva, volumul sau marindu-se cu timpul.Poate fi suportat ani de zile mai alescnd coninutul sau nu este reprezentat de intestin.

Diagnostic clinic

Brusc, de obicei dup efort, hernia devine dureroasa si nu se mai reduce. Concomitent,bonlavul prezint greaa, vrsaturi alimentare si colici abdominale. Se remarca oprireatranzitului intestinal pentru materiile fecale si gaze, treptat apare balonare abdominala.Sensibilitatea maxima a herniei este la nivelul gatului sacului herniar. Abdomenul estesuplu, dar se constata semne obiective de ocluzie intestinala- meteorism,hiperperistatica,clapotaj, anse destinse.In cazurile examinate tardiv, putem avea un tablouclinic de ocluzie-peritonita (in caz de perforatiea ansei strangulate). Foarte rar constata laexamenul fecal existenta unui flegmon piostercoral. El apare datorita izolrii anseiintestinale strangulate de marea cavitate abdominala la nivelul gatului sacului herniar.Ansa strangulata se sfaceleaza, iar lichidul sacului herniar devine purulent, concomitentaprnd reacie inflamatorie perisaculara importanta.Local gasim toate semnele unei inflamatii acute care evolueaza spre sfacelarea siinstalarea unei fistule stercorale.Diagnostic paraclinic

A)Examenele de laborator pot arata:HemoconcentratieCresterea ureei la barbatii care au varsat mult si se prezinta tardiv la medic;


18/20

B)Radiologia abdominala simpla in ortostatism (examen obligatoriu) evidentiaza imaginihidroaerice tipice(cuiburi de randunica).Diagnostic pozitiv

In cazul herniei inghinale necomplicate,diagnosticul se pune pe examen clinic local bineefectuat si examenul radiologic care evidentiaza:

-tumora herniara-reductibilitatea herniei presiune blanda si incepand de la fundul sacului se reintroducecontinutul herniei in cavitatea abdominala.-reaparitia herniei la efort,la tuse si expansiunea ei cu efort;-natura continutului-sonoritatea la percutie-senzatia de masa pastoasa neregulata,mata la percutie;-radiografie abdominala simpla.In cazul herniei inghinale strangulate,diagnosticul se pune pe examenul local care arata:-renitenta herniei,tensiunea dureroasa-absenta pulsiunii la tuse

Semne de ocluzie:-meteorism-hiperperistaltica-anse destinseExamenele paraclinice arata:-hemoconcentratie-cresterea ureei sangvine-imaginii hidroaerice pe radiografia abdominala simplaDiagnosticul diferential

Desiin general,diagnosticul de hernie inghinala nu pune probleme,sunt situatii in caretrebuie sa diferentiem hernia de o serie de tumefactii cu aproximativ aceeasi

localizare,cum ar fi:Hidrocelul-este o acumulare de lichid in vaginala testiculara si se manifesta printr-oformatiune tumorala localizata la nivelul scrotului,dar care este nereductibila,continelichid si apare translucida la transiluminatie.Varicocelul-este constituit printr-o dilatatie varicoasa a venelor cordonuluispermatic,afectiune benigna,senzatia la palpare este particulara unui pachet de instestinede pasare sau rame.Tratament

Tratamentul cuprinde trei aspecte:a)profilaticb)curativc)al complicatiilorTratamentul profilactic

Profilaxia herniilor,consta in tratament tonifiant al musculaturii abdominale prin exercitiifizice ,cum ar fi:-mersul pe jos,calaria,drumetia,scrima si mai ales inotul;-tratament balnear in statiuni ca Predeal,Paltinis,Covasna,Govora;-evitatea si tratarea tulburarilor de mictiune;


19/20

-climatoterapie in cazul slabirilor acentuate pentru refacerea rapida in greutate si a forteifizice-tratarea obezitatii prin regim alimentar corespunzator;-evitarea eforturilor fizice mari.Cu toata diversitatea procedeelor medicale si balneo-fizico-terapeutice folosite in tratarea

si prevenirea herniilor,tratamentul chirurgical ramane cea mai radicala forma detratament si odata diagnosticata hernia,trebuie operata indiferent demarime,simtomatologie sau regiunea in care s-a dezvoltat.Tratamentul curativEste numai chirurgical,dup cum se refac planurile aponevrotice alecanalului inghinal sidup raportul acestor planuri cu cordonul spermatic (labrbai) deosebim:-procedee anatomice;-procedee prefuniculare;-procedee retrofuniculare.In cazurile cu orificii foarte largi si aplazii a peretelui abdominal se pot utiliza plastiile cuiret de piele dezepidermizata, plastia cu fascia lata cupiele dezepidermizata sau cu

proteze (plase din materiale plastice, tantal,nylon).Cura herniilor la femeie - se poate desfiina canalul inghinal (cu saufara rezectialigamentului rotund) si solidariza planurilor musculo -aponevrotice, rezultatele fiind maibune.Bolnavul operat trebuie sa evite orice efort fizic 6 luni si orice efort mare inpermanentaTratamentul complicatiilorHernia strangulata trebuie considerata o urgenta chirurgicala absoluta care se va opera laprezentare sau imediat dup corectarea disfunctiilor vitale majore. Daca, dup suprimareacauzei strangulrii, ansa prezint leziuni certe de nercroza se impune rezectia ei in zonasntoasa(enterectomia). Daca hernia strangulata realizeaz o ocluzie intestinalaseimpune un tratament adecvat pre -, intra -, si postoperator.

INGRIJIRII PRE SI POSTOPERATORII

Pregatirea preoperatorie

Actul operator constituie pentru bolnavii spitalizati un eveniment deosebit fata de caremanifesta teama si ingrijorare.Asistenta medicala fiind in contact permanent cu bolnavii ,este datoare sa participe lapregatirea pentru operatie respectand recomandarile facute de catre medic,incurajandu-isi castigandu-le increderea.O buna pregatire preoperatorie preintampina diferite accidente ce ar putea surveni intimpul operatiei sau imediat dupa.Pregatirea preoperatorie are mai multe etape:-pregatire preoperatorie generala;-pregatirea preoperatorie locala;-pregatirea preoperatorie speciala.In pregatirea preoperatorie speciala :-dezbraca hainele bolavului cu grija pentru a nu-l traumatiza si pentru a nu accentua simai tare durerile;


20/20

-la indicatia medicului .asistenta medicala va executa golirea,spalarea gastrica,golireavezicii urinare cu sonda Demeure la femeie,in cazul interventiei pe micul bazin,va fiatentionat pentru mictiune voluntara.-bijuteriile vor fi inmanate familiei sau administratiei spitalului insotite de un procesverbal.

-la indicatia medicului asistenta va respecta doza,ora,injectarii medicatieipreanestezice;se va administra Morfina,un barbituric Fenobarbital.etc

Pregatirea postoperatorie

Ingrijirile postoperatorii incep imediat dupa interventia chirurgicala si dureaza pana lavindecarea completa a bolvului.Ingrijirile postoperatorii se acorda in functie de natura interventiei,de complicatiile careau survenit intraoperator,de felul anesteziei si pentru starea generala a bolnavului.

alinaaaaaaaaaaaaaaaa licenta

Documents

Transcript of alinaaaaaaaaaaaaaaaa licenta