Alimente de Alimente de origine vegetalăorigine vegetală

Produse alimentare proaspete :Produse alimentare proaspete :

FructeleFructele

Fructele .Fructele .Importanţă Importanţă alimentarăalimentară..

Ştiinţa care se ocupă cu particularităţile biologice şi technologia de cultură a Ştiinţa care se ocupă cu particularităţile biologice şi technologia de cultură a pomilor şi arbuştilor fructiferi se numeşte pomilor şi arbuştilor fructiferi se numeşte pomicultură .pomicultură .

Importanţa cultivării pomilor şi arbuştilor fructiferi rezultă, în primul rând, din Importanţa cultivării pomilor şi arbuştilor fructiferi rezultă, în primul rând, din valoarea alimentară şi terapeutică a fructelor.valoarea alimentară şi terapeutică a fructelor.

Fructele conţin :hidraţi de carbon (zaharoză, glucoză, fructoză,etc.), proteine, Fructele conţin :hidraţi de carbon (zaharoză, glucoză, fructoză,etc.), proteine, substanţe tanante, vitamine, săruri minerale şi în cea mai mare proporţie de substanţe tanante, vitamine, săruri minerale şi în cea mai mare proporţie de 80-85 % apă.80-85 % apă.

Vitaminele reprezintă una din principalele componente ale fructelor.În Vitaminele reprezintă una din principalele componente ale fructelor.În fructele ajunse la maturitate există cantităţi semnificative de vitamina C(acid fructele ajunse la maturitate există cantităţi semnificative de vitamina C(acid ascorbic);cel mai mare conţinut îl au măceşele,coacăzele negre, fragii, ascorbic);cel mai mare conţinut îl au măceşele,coacăzele negre, fragii, căpşunii, ardeiul gras,apopi citricele(lămâile, portocalele ,etc.)În fructe se căpşunii, ardeiul gras,apopi citricele(lămâile, portocalele ,etc.)În fructe se mai găsesc şi alte vitamine ( A, D, E, K, etc.)mai găsesc şi alte vitamine ( A, D, E, K, etc.)

Sărurile minerale acţionează pozitiv în procesul de fermentare din Sărurile minerale acţionează pozitiv în procesul de fermentare din organism.Fierul şi cuprul ajută la formarea hemoglobinei, calciul are rol organism.Fierul şi cuprul ajută la formarea hemoglobinei, calciul are rol important în întărirea oaselor.Alte minerale importante sunt potasiul şi important în întărirea oaselor.Alte minerale importante sunt potasiul şi fosforul , care se găsesc cu precădere în fructele de pădure .fosforul , care se găsesc cu precădere în fructele de pădure .

Având în vedere valoarea alimentaeră şi terapeutică a fructelor pentru Având în vedere valoarea alimentaeră şi terapeutică a fructelor pentru organismul omenesc, medicina recomandă un consum zilnic de 300 g fructe organismul omenesc, medicina recomandă un consum zilnic de 300 g fructe şi un consum anual de 80-100kg.şi un consum anual de 80-100kg.

Clasificarea fructelorClasificarea fructelor

FRUCTELE

SEMINŢOASE SÂMBUROASE BACE NUCIFERE

Au seminţeleînchise în

cămăruţe cupereţii cărnoşi.

Măr.păr,gutui

Au sâmbure tarece închidesămânţa.

Prunele, cireşelevişinele,caisele,etc.

Au seminţe micirăspândite în pulpa fructelor

Căpşunile, afinele,Fragii, zmeura,etc.

Au sămânţaînconjurată de ocoajă tare.Conţinulei-oleaginoase.

Nucile, alunele,migdalele,fisticul

Mărul .Mărul . SoiuriSoiuri de măr. de măr. MărulMărul ( (MalusMalus)) formează o specie formează o specie

care cuprinde subspecia care cuprinde subspecia (Maloideae) din familia (Rosaceae). (Maloideae) din familia (Rosaceae). Această specie cuprinde între 44 şi Această specie cuprinde între 44 şi 55 de soiuri, care se prezintă ca 55 de soiuri, care se prezintă ca pomi sau arbuşti. Variantele mărului pomi sau arbuşti. Variantele mărului cresc în zona temperată nordică din cresc în zona temperată nordică din EuropaEuropa, , AsiaAsia şi şi America de America de NordNord, , din aceştia fiind un număr mare de din aceştia fiind un număr mare de hibrizi.hibrizi.

Cea mai răspândită formă a mărului Cea mai răspândită formă a mărului este mărul cultivat (Malus este mărul cultivat (Malus domestica). Soiurile din Asia de est domestica). Soiurile din Asia de est au fructe de mărimea unei cireşe, ca au fructe de mărimea unei cireşe, ca de exemplu mărul japonez (Malus de exemplu mărul japonez (Malus floribunda) sau altele ca (Malus floribunda) sau altele ca (Malus baccata) şi (Malus × zumi) care sunt baccata) şi (Malus × zumi) care sunt cultivate numai ca plante cultivate numai ca plante ornamentale. ornamentale.

Soiuri : Idared, Ionathan Golden Soiuri : Idared, Ionathan Golden Delicios, Gremi, Ionagold, Florina, Delicios, Gremi, Ionagold, Florina, Red Delicios, Ardelean, Ciprian, Red Delicios, Ardelean, Ciprian, Mutzu, Remus,etc.Mutzu, Remus,etc.Fotografiile Fotografiile sunt prezentate în ordinea sunt prezentate în ordinea enumerării soiurilor.enumerării soiurilor.

Sisteme de cultură şi tipuri de Sisteme de cultură şi tipuri de plantaţii pomicole.plantaţii pomicole.

Sistemul clasicSistemul clasic. Se caracteriuează prin . Se caracteriuează prin pomi de talie mare şi mijlocie, plantaţi la pomi de talie mare şi mijlocie, plantaţi la distanţe mari, Numărul de pomi la hectar distanţe mari, Numărul de pomi la hectar fiind de 150-350.Producţii economice se fiind de 150-350.Producţii economice se obţin abia după 6-8 ani.Costurile de obţin abia după 6-8 ani.Costurile de producţie sunt ridicate,datorită gradului producţie sunt ridicate,datorită gradului redus de mecanizare.Nu se mai redus de mecanizare.Nu se mai înfiinţează,eventual în gospodăriile înfiinţează,eventual în gospodăriile populaţiei.populaţiei.

Sistemul intensiv :Sistemul intensiv : Pomii ai talie mică, Pomii ai talie mică, submijlocie.Coroanele pot fi globuloase,sau submijlocie.Coroanele pot fi globuloase,sau aplatizate(garduri fructifere).Numărul de aplatizate(garduri fructifere).Numărul de pomi la hectar poate varia între: 400-1666 pomi la hectar poate varia între: 400-1666 pomi.Gradul de mecanizare fiind ridicat, pomi.Gradul de mecanizare fiind ridicat, fructele se obţin la un cost de producţie fructele se obţin la un cost de producţie scăzut.Producţiile medii la hectar sunt de scăzut.Producţiile medii la hectar sunt de 15-30 tone.15-30 tone.

Sistemul superintensiv: Sistemul superintensiv: Se foloseşte la Se foloseşte la măr, păr şi la piersic.Se plantează 1800-măr, păr şi la piersic.Se plantează 1800-3333 pomi la hectar,pomii dau fructe din al 3333 pomi la hectar,pomii dau fructe din al doilea an de la plantare.Producţiile sunt de doilea an de la plantare.Producţiile sunt de 35-45 tone la hectar,plantaţia fiind rentabilă 35-45 tone la hectar,plantaţia fiind rentabilă 10-15 ani.Prezintă un grad ridicat de 10-15 ani.Prezintă un grad ridicat de mecanizare ,Pomii având talie redusă se mecanizare ,Pomii având talie redusă se îngrijesc foarte uşor.îngrijesc foarte uşor.

Lucrări în livadăLucrări în livadă

Ştiaţi că ?Ştiaţi că ? GUTUI. GUTUI. In Romania mai exista doar cateva zeci de hectare In Romania mai exista doar cateva zeci de hectare cultivate cu gutui, desi acest pom (cultivate cu gutui, desi acest pom ( Cydonia oblonga Cydonia oblonga ) este usor ) este usor adaptabil si rezistent la seceta. adaptabil si rezistent la seceta.

PERE.PERE. Trei-patru pere pe zi asigura intreg necesarul de vitamina Trei-patru pere pe zi asigura intreg necesarul de vitamina C al unui adult. C al unui adult.

HORTICULTURA.HORTICULTURA. In tarile membre ale Uniunii Europene, In tarile membre ale Uniunii Europene, principalul soi de mere cultivat este Golden, intr-un procent de principalul soi de mere cultivat este Golden, intr-un procent de peste 55% (in Franta - 42%, in Italia - 76%). In Marea Britanie peste 55% (in Franta - 42%, in Italia - 76%). In Marea Britanie predomina soiul Cox’s Orange Pepping 60%. Alte soiuri cultivate predomina soiul Cox’s Orange Pepping 60%. Alte soiuri cultivate in Uniunea Europeana: Ionagold, Idared, Ionathan, Elstar, Fuji, in Uniunea Europeana: Ionagold, Idared, Ionathan, Elstar, Fuji, Gloster, Gala, Granny Smith, Florina etc.Gloster, Gala, Granny Smith, Florina etc.

ZMEURA. ZMEURA. Din zmeura (Din zmeura (Rubus idaeusRubus idaeus), cunoscuta sub ), cunoscuta sub denumirea populara „rug de munte”, este extras xilitolul - un denumirea populara „rug de munte”, este extras xilitolul - un indulcitor artificial folosit in tratarea si prevenirea cariilor. indulcitor artificial folosit in tratarea si prevenirea cariilor.

CAISA.CAISA. Caisul a fost cunoscut in China inca de acum 5.000 de Caisul a fost cunoscut in China inca de acum 5.000 de ani (a ajuns in Europa, pe malul Mediteranei, pe ruta India - ani (a ajuns in Europa, pe malul Mediteranei, pe ruta India - Persia). Acest fruct este recomandat in anemii, astenii, insomnii, Persia). Acest fruct este recomandat in anemii, astenii, insomnii, convalescente, diaree sau constipatie. convalescente, diaree sau constipatie.

PRUNE.PRUNE. In 2006, Romania era al doilea producator mondial de In 2006, Romania era al doilea producator mondial de prune, insa cea mai mare cantitate era utilizata pentru prune, insa cea mai mare cantitate era utilizata pentru producerea bauturilor alcoolice traditionale. producerea bauturilor alcoolice traditionale.

CAPSUNI.CAPSUNI. Capsuna este singurul fruct care are semintele pe Capsuna este singurul fruct care are semintele pe exterior (in Belgia exista un Muzeu al Capsunii).exterior (in Belgia exista un Muzeu al Capsunii).

PERE. PERE. Verile racoroase aduc prejudicii productiei de pere, Verile racoroase aduc prejudicii productiei de pere, formand in pulpa fructelor asa-numitele “celule pietroase”, in formand in pulpa fructelor asa-numitele “celule pietroase”, in jurul miezului cu samburi.jurul miezului cu samburi.

Reţete din fructe proaspeteReţete din fructe proaspete Timp de preparare: 20 min (complexitate redusa)IngredienteIngrediente Timp de preparare: 20 min (complexitate redusa)IngredienteIngrediente

(pentru 6 persoane): 4 borcane de iaurt, (pentru 6 persoane): 4 borcane de iaurt, 1 mar, 1 mar, 1 banana coapta, 1 banana coapta, 2 kiwi, 2 kiwi, 1 ciorchine mic de strugure alb, 1 ciorchine mic de strugure alb, 1 ciorchine mic de strugure negru, 1 ciorchine mic de strugure negru, 2 prune, 2 prune, 1 portocala, 1 portocala, 1 lamaie, 1 lamaie, 50 g smantana groasa, 50 g smantana groasa, 75 g zahar tos, 75 g zahar tos, 2 lingurite zahar pudra,2 lingurite zahar pudra,2 plicuri de zahar vanilat, 2 plicuri de zahar vanilat, 1 baton de vanilie.1 baton de vanilie.

Mod de preparareSpalatiMod de preparareSpalati lamaia si radeti-i coaja in bolul unui mixer, apoi lamaia si radeti-i coaja in bolul unui mixer, apoi taiati-o in doua, stoarceti-o si puneti zeama jumatate in bolul mixerului si taiati-o in doua, stoarceti-o si puneti zeama jumatate in bolul mixerului si jumatate in alt vas. Taiati portocala rondele, apoi fiecare felie in patru, avand jumatate in alt vas. Taiati portocala rondele, apoi fiecare felie in patru, avand grija ca sucul sa se scurga intr-un vas, dupa care turnati totul in bolul grija ca sucul sa se scurga intr-un vas, dupa care turnati totul in bolul mixerului. Adaugati zaharul vanilat, jumatate din zaharul tos, zaharul pudra, mixerului. Adaugati zaharul vanilat, jumatate din zaharul tos, zaharul pudra, smantana si iaurtul si mixati-le bine. Taiati celelalte fructe in jumatati, asezati-smantana si iaurtul si mixati-le bine. Taiati celelalte fructe in jumatati, asezati-le intr-un castron, adaugati portocalele, restul de zahar tos si zeama de le intr-un castron, adaugati portocalele, restul de zahar tos si zeama de lamaie pusa deoparte. Fructele se servesc in cupe, peste care se toarna lamaie pusa deoparte. Fructele se servesc in cupe, peste care se toarna iaurtul batut.iaurtul batut.

IngredienteIngrediente 2 mere, 1 portocala (grepfrut), 2 banane, ½ pahar frisca, ½ pahar vin alb, 2 2 mere, 1 portocala (grepfrut), 2 banane, ½ pahar frisca, ½ pahar vin alb, 2

linguri zahar tos, 2 linguri alune macinate, coaja rasa de portocale linguri zahar tos, 2 linguri alune macinate, coaja rasa de portocale Mod de preparareMod de preparare Fructele se curata de coaja, se taie bucatele si se Fructele se curata de coaja, se taie bucatele si se

pun in salatiera. Vinul indulcit cu zaharulse amesteca cu frisca, cu alunele si pun in salatiera. Vinul indulcit cu zaharulse amesteca cu frisca, cu alunele si cu coaja rasa de portocale, apoi se toarna peste fructe. Se lasa sa stea o cu coaja rasa de portocale, apoi se toarna peste fructe. Se lasa sa stea o ora.ora.