„Limba ucraineanã va fi singura limbã de stat în Ucraina“ 165_166.pdf · Serie nouå, nr....

Serie nouå, nr. 165-166 /aprilie 2010

Limba de stat este limba care, în conformitate culegislaþia în vigoare, se foloseºte în mod obligatoriu decãtre organele administraþiei de stat, în cadrul organi-zaþiilor de masã, în întreprinderi, instituþii de învãþã -mânt, ºtiinþã, culturã ºi comunicaþii. Termenul a apã rutodatã cu emergenþa statelor naþionale. În statele uni -naþionale, nu este necesarã stabilirea prin lege a lim biide stat. În cele multinaþionale, statutul de limbã de stateste acordat, de regulã, limbii vorbite de majoritateapopulaþiei. În þãrile democrati ce, odatã cu adop ta realimbii de stat, se interzice discriminarea dupã crite riide limbã a cetãþenilor, cãrora li se asigurã dreptul de afolosi liber limba maternã. Ucrainenii au o istorie depeste un mileniu în ceea ce priveºte folosirea limbiiucrainene în viaþa socialã ºi culturalã. Limba vecherusã din perioada Rusiei Kievene a fost nu nu mailimba în care s-au scris textele literare ºi cronicile. Eaera folositã în legislaþie ºi în redactarea actelor oficiale,în corespondenþa oficialã ºi privatã. Practic, era limbãde stat. Soarta poporului ucrai -nean a fãcut însã ca limba lui sãnu fie întotdeauna limbã de stat.

Dupã nãvãlirea mongolo-tã -tarã, marea majoritate a pãmân-turilor ucrainene ºi belaruse aintrat în Marele Cnezat Litua -nian. For matã pe fondul limbiiruse vechi, limba litera rã ucrai neano-belarusã care, înfuncþie de me diul lingvistic, apãrea în variantãucraineanã sau belarusã, era folositã, din secolul alXIV-lea, în activi tatea legis la tivã ºi judiciarã, în can-celariile marilor cneji, în corespondenþa de stat ºi pri-vatã. Caracterul de limbã de stat al limbii ucrai nea -no-belaruse (denumite în mod tra di þio nal rusã) a foststabilit prin Statutul din 1566, aºa-numitul Statut dela Volynea.

În secolul al XIV-lea – prima jumãtate a secoluluial XVI-lea, limba ucraineanã avea un statut apropiatde cel de limbã de stat ºi în Galiþia, ca ºi în vestulVolyniei, aflate atunci sub stãpânirea Poloniei. Ea erafolositã în justiþie ºi în cancelarie. Se pare cã exista oînþelegere potrivit cãreia ºi arhiva regalã care se refe reala pãmânturile ucrainene trebuia sã se realizeze înucraineanã.

Limba ucraineanã era, uneori, folositã ºi de cãtrehanii din Crimeea în relaþiile lor cu regii poloni. În se -co lele al XIV-lea – al XVI-lea limba ucraineanã scrisãera folositã la nivel de stat în Moldova. O parte impor-tantã a documentelor redactate în stilul administrativdin acea vreme provine din cancelariile domnitorilormoldoveni. Prin urmare, limba ucraineanã literarã dinsecolele al XIV-lea – al XVI-lea avea funcþia de limbãce aparþinea mai multor popoare.

Uniunea dintre Lituania ºi Polonia, încheiatã în1569 la Lublin, a avut ca rezultat trecerea majoritãþiipã mân turilor ucrainene în componenþa Regatului Po -lonez. Reprezentanþii ºleahtei ucrainene (mai ales dinregiunile Kiev ºi Volynea), prezenþi la Seimul dinLublin, au obþinut din partea regelui unele privilegiicare asigurau folosirea în continuare a limbii ucrai nene

în sfera oficialã. Cu toate acestea, chiar de la început,aceste privilegii erau încãlcate. Astfel, la Seimul de laVarºovia din 1590, trimiºii voievodatelor Volynea,Braþlav ºi Kiev au obþinut o nouã decizie, potrivit cã -reia documentele juridice de pe teritoriile menþionate„trebuiau sã fie scrise, conform regulilor, în limba ru -sã“. Dar ºi aceastã decizie adesea nu se respecta, iarlimbile polonã ºi latinã pãtrundeau tot mai mult însfera juridicã ºi administrativã, eliminând limba ucrai -neanã. Dupã alipirea Ucrainei la Rusia, nu a fost adop-tat un act special privind statutul limbii ucrainene calimbã de stat, deoarece folosirea ei în cancelaria ge ne -ralã, în justiþie ºi în primãrii, în toate instituþiile de statale hãtmãniei era consideratã un lucru firesc. Cores -pondenþa lui Bohdan Hmelnyþkyi cu þarul rus AlekseiMihai lo vici era purtatã în limba ucraineanã scrisã, iara acestuia din urmã cu Hmelnyþkyi – în limba rusã.

Pe pãmânturile rãmase sub stãpânirea Poloniei,limba ucraineanã a fost tot mai persecutatã. La Seimul

din 1669, s-a stabilit cã regele nu va mai respectavechile privilegii ºi întreaga documentaþie se va redac-ta numai în limbile polonã ºi latinã. Aceastã hotãrâre afost reconfirmatã ºi la Seimul de la Varºovia din 1696.În secolul al XVIII-lea, limba ucraineanã a ieºitaproape complet din uzul oficial. Pe pãmânturileucrainene aflate sub stãpânirea Austro-Ungariei, limbaucraineanã era studiatã în ºcoalã, dar numai sporadicera folositã în documentele imperiale oficiale. ÎnUcrai na de pe malul stâng al Niprului, limba ucrai -neanã s-a menþinut în instituþiile de stat pânã laînceputul anilor '80 ai secolului al XVIII-lea, când þa -ratul rus a lichidat ºi ultimele rãmãºiþe ale auto nomieiUcrainei. De atunci ºi pânã în anul 1917, pe toatepãmânturile istorice ale Ucrainei aflate în componenþaImperiului Rus limba ucraineanã a încetat sã fiefolositã nu numai în instituþiile de stat, ci ºi în cele deînvãþãmânt.

Editarea cãrþilor, cu excepþia textelor literare ºi adocumentelor istorice, a fost interzisã prin circularaValuev din 1863, ºcolile ucrainene, presa ºi editarea decarte funcþionând doar în Austro-Ungaria. Abia în ia -nuarie 1919 limba ucraineanã a fost declaratã limbã destat, printr-o lege a Directoratului Republicii PopulareUcrainene, concomitent cu asigurarea drepturilor lim-bilor minoritãþilor naþionale. Aceeaºi lege a fost adop-tatã, la 15 februarie 1919, de Republica Ucraineanã deVest. Statutul de limbã de stat al limbii ucrainene a fostadoptat ºi în Transcarpatia, prin Constituþia UcraineiCarpatice.

Statutul apropiat de limbã de stat al limbiiucrainene era garantat prin „Principiile privind asigu-rarea egali tãþii în drepturi a limbilor ºi sprijinirea dez-

voltãrii culturii ucrainene“, adoptate la 6 iulie 1927.Totuºi, din anii 30 ºi pânã în octombrie 1989, acesteprincipii nu s-au aplicat, ceea ce a dus la folosirea limi -tatã a limbii ucrainene ca limbã de stat, la reducereafuncþiilor ei în cea mai mare parte a teritoriuluiUcrainei. Aceasta a dus în mod inevitabil la dezna -þionalizarea poporului ucrainean, la frânarea dez-voltãrii lui naþionale ºi spirituale. De aceea, opiniapublicã ridica din ce în ce mai hotãrât problema insti-tuirii limbii ucrainene ca limbã de stat. Un rol impor-tant în acest sens revine Societãþii de LimbaUcraineanã „Taras ªevcenko“, înfiinþate în februarie1989. La 28 octombrie 1989, Rada Supremã aR.S.S.U. a adoptat „Legea privind limbile în R.S.S.Ucraineanã“, care consfinþeºte urmãtoarele: „PotrivitConstituþiei R.S.S. Ucrainene, limba de stat a R.S.S.U.este limba ucraineanã. R.S.S. Ucraineanã, asigurãdezvoltarea multilateralã ºi funcþionarea limbiiucrainene în toate sferele de activitate“. În lege se

prevede, de asemenea, cãsta tul creeazã condiþiilenecesare pentru dezvoltareaºi folosirea limbilor celor-lalte minoritãþi care locuiescîn Ucraina. A fost aprobatun program guvernamentalde dezvoltare a limbii

ucrainene ºi a celorlalte limbi din Ucraina pânã în anul2000. El prevede consacrarea în etape a limbiiucrainene ca limbã de stat în toate regiunile þãrii. Cutoate acestea, programul se aplica destul de lent, maiales în regiunile sudice ºi estice. Tergiversarea s-adatorat ºi faptului cã unele forþe politice militau pentruproclamarea limbii ruse drept limbã oficialã, alãturi delimba de stat ucraineanã. În timpul disputelor politicepe marginea textului noii Constituþii a Ucrai nei, pro -ble ma limbii de stat a fost una dintre proble mele cen-trale. Au învins, totuºi, forþele de mocra tice, patriotice.În Constituþia Ucrainei din 1996 se men þioneazã:„Lim ba de stat a Ucrainei este ucraineana. Statul asi -gu rã dezvoltarea multilateralã ºi funcþionarea limbiiucrainene în toate sferele vieþii sociale pe întreg terito-riul Ucrainei. În Ucraina, este garantatã dezvoltarealiberã, folosirea ºi protejarea limbii ruse, a celorlaltelimbi ale minoritãþilor naþionale. Folosirea limbilor înUcraina este garantatã de Constituþie ºi se stabileºteprin lege“.

Unele forþe politice continuã sã solicite acordareastatutului de limbã oficialã, adicã a doua limbã de stat,pentru limba rusã.

În luna martie a.c., cu ocazia înmânãrii premiilorTaras ªevcenko, preºedintele Ucrainei, Viktor Ianu -kovyci, a declarat: „Limba ucraineanã va fi singuralimbã de stat în Ucraina“. El a adãugat, însã, cã nurenunþã la principiile sale programatice de protejare ºipromovare a limbii ruse ºi a celorlalte limbi cuprezenþã tradiþiona lã, implementând prevederile CarteiEuropene a Lim bilor Regionale sau Minoritare, pecare Ucraina a semnat-o ºi a ratificat-o.

Ion ROBCIUC

„Limba ucraineanã va fi singuralimbã de stat în Ucraina“

Curierul UCRAINEAN 11

2 Curierul UCRAINEAN

În conformitate cu prevederile Legii nr.350/2005 privind regimul finanþãrilor neram-bursabile din fonduri publice alocate pentruactivitãþi nonprofit de interes general, Se cre -tariatul General al Guvernului – Depar ta -mentul pentru Relaþii Interetnice, în calitatede autoritate finanþatoare care acþioneazã lanivel central, atribuie contracte de finanþareîn vederea organizãrii ºi desfãºurãrii unorpro grame ºi proiecte interetnice ºi de comba -te re a intoleranþei, în anul 2010.

Fondurile din care se finanþeazã progra -mele ºi pro iec tele interetnice ºi de combaterea intoleranþei sunt prevãzute în anexa nr. 2H.G. nr. 100/2010 pentru aprobarea modului„de repartizare ºi de utilizare a sumelor pre -vã z ute la lit. a) ºi b) din anexa nr. 3/13/02a laLegea bugetului de stat pe anul 2010 nr11/2010”.

Programul anual propriu pentru acordareafinanþãrilor nerambursabile în anul 2010, încare sunt menþionate cele 2 sesiuni de se lec -þie, este publicat în Monitorul Oficial al Ro -mâ niei, Partea a VI-a nr. 37 din 17 februa rie2010.

Data limitã pentru depunerea propunerilorde programe ºi proiecte interetnice ºi decombatere a intoleranþei este 7 aprilie 2010pentru sesiunea de selecþie din luna aprilie(pro grame ºi proiecte a cãror perioadã dedes fãºurare începe dupã data de 1 mai 2010)ºi 10 septembrie 2010 pentru sesiunea de se -lecþie din luna septembrie (pro grame ºi pro -iecte a cãror perioadã de des fãºurare în ce pedupã data de 1 octombrie 2010).

Departamentul pentru Relaþii Interetniceva exclude de la procedura de atribuire a

con tractului de finanþare nerambursabilã so -li citanþii care se aflã în oricare dintre situaþi-ile prevãzute la Art.21, alin.(l) din Legea nr.350/2005 privind regimul finanþãrilor neram-bursabile din fonduri publice alocate pentruactivitãþi nonprofit de interes general.

Suma solicitatã pentru un program saupro iect nu poate fi mai micã de 8.000 lei ºimai mare de 150.000 lei.

Orice aplicant eligibil poate depune unnu mãr maxim de trei propuneri de programesau pro iecte interetnice ºi de combatere a in -to le ranþei. Criteriile de atribuire ce vor faceposibilã evaluarea ºi selecþia propunerilor deprograme ºi pro iec te interetnice ºi de comba -tere a into leran þei ºi atribuire a contractuluide finan þare nerambur sabilã sunt urmã toa -rele:

Documentaþia pentru elaborarea ºi pre zen -ta rea propunerilor de programe ºi pro iectein ter et nice ºi de combatere a intoleranþeipoa te fi accesatã pe site-ul Departamentuluipentru Re laþii Interetnice, pe prima paginã,la rubrica, „Acces fonduri”.

Documentele se depun sau se transmitprin poºtã, la sediul Departamentului pentruRelaþii Interetnice din Bucureºti, strada Parisnr. 65 A, sector 1, cod poºtal 011815, într-unexemplar ori ginal, în plic închis. Pe plic sespecificã nu me le ºi adresa solicitantului, pre-cum ºi men þiu nea „Pentru concursul de pro -iec te 2010, se siunea aprilie/septembrie”,dupã caz.

Departamentul pentru RelaþiiInteretnice

A l o c a r e a d e f o n d u r i A l o c a r e a d e f o n d u r i n e r a m b u r s a b i l en e r a m b u r s a b i l e Prof. drd. Gheorghe An -

draº ciuc a fost numit consili-er al primului ministru pentruproblemele de învãþãmânt alminoritãþilor naþionale repre -zen tate în Parlamentul Ro -mâniei. Propunerea a pornitde la Miroslav Petreþchi, pre -ºedintele UUR - filiala Mara -mu reº, prim-vicepreºedinteal Uniunii Ucrainenilor dinRomânia, ºi a fost sus þi nutã de deputatul ªtefanBuciuta. Dupã audierea la Camera Deputaþilor,alãturi de alþi candidaþi, prof. Gheorghe An -draºciuc a fost de sem nat printr-un vot majoritarpentru funcþia de consilier al primului ministru.

Gheorghe Andraºciuc s-a nãscut la 5.09.1972în localitatea Rona de Sus, judeþul Maramureº.Este absolvent al Universitãþii Bucureºti, Fa cul -tatea de Litere. Are un masterat la Uni versitateaBabeº-Bolyai din Cluj-Napoca ºi este docto -rand, urmând ca în toamnã sã-ºi susþinã teza cuo temã dedicatã scriitorului si ghe tean Ale xan -dru Ivasiuc. Lucreazã în învã þãmânt din anul1994, este titular pe Catedra de limba ºi litera -tura românã la Colegiul Naþional „Dragoº Vo -dã” din Sighetu Marmaþiei. Este cãsãtorit cuprof. Dana Andraºciuc, colegã de cate drã la ace -laºi cole giu.

Calificativele sale profesionale anuale sunt defoarte bine. Prof. drd. Gheorghe Andraºciuc s-adistins prin rezultate deosebite la olim pia deleºcolare ºi în activitãþile extracurriculare, fiindcoordonatorul Cercului de teatru „Lucian Blaga”ºi al Cercului de literaturã „Alter na ti ve”.

Prof. drd. Gheorghe Andraºciuc a fost pre -zent la multe din manifestãrile culturale organi-zate în cadrul colegiului, la Radio Sighet sau îninstituþiile culturale sighetene, la numeroase se -siuni de referate ºi comunicãri.

(http://www.sighet-online.ro)

Un consilier ucraineanal premierului Emil Boc

PARLAMENTUL ROMÂNIEICAMERA DEPUTAÞILOR

Domnului deputat ªtefan Buciuta

Stimate Domnule Deputat,

Urmare a interpelãrii formulate de dumnea -voas trã cu privire la finanþarea cadrelor didac ti - ce pentru limba ucraineanã, înaintatã Minis -terului Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului prin adresa De partamentului pentruRelaþia cu Parlamentul-Guvernul României nr.1698/DRP/11.03.2010 ºi înregistratã cu nr.11255/15.03.2010, vã comunicãm urmãtoa rele:

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (3)din H.G. nr. 1618/2009, standardul de cost peelev pentru învãþãmântul în limbile mino ritã -þilor naþionale a fost determinat prin aplicareacoeficienþilor de suplimentare aferenþi, fiindmajorat cu coeficienþi de pânã la 20% pentrufiecare nivel de învãþãmânt, filierã, profil, spe-cializare/domeniu.

Majorarea coeficienþilor pentru învãþãmân-tul în limbile minoritãþilor naþionale a fost pre-vãzutã pentru a susþine învãþãmântul în limbamaternã ºi nu poate conduce la desfiinþareapos turilor sau diminuarea salariilor cadrelor di -dac tice care predau în învãþãmântul în limbileminoritãþilor naþionale.

Vã asigur, Domnule Deputat, de toatã con-sideraþia mea.

Andrei Gheorghe KIRALY,secretar de stat

Consulul general al Ucrainei la Suceava,Iuri Verbyþkyi, a efectuat o nouã vizitã oficia lãîn Maramureº. El a fost însoþit de vicecon su lulPa le sika Volodymyr. Cei doi diplomaþi ucrai -neni s-au întâlnit la Palatul Admi nistrativ cuprefectul Sandu Pocol, inspectorul ºcolar ge -ne ral, Maria na Pop, ºi inspectorul de specia li -tate, Elvira Codrea.

În cadrul întâlnirii, consulul general a spus:„Sunt mulþumit de implicarea ºi des chi de reaarãtatã de autoritãþile judeþene în rezol vareaproblemelor ucrainene din Mara mureº. Pro -blema spaþiului Liceului Ucrai nean din Si -ghetu Marmaþiei a fost rezolvatã, la fel cum s-aîntâmplat ºi în cãtunul Solotea din comunaPoienile de sub Munte, unde s-au în fiinþatdouã clase cu predare în limba ucrai neanã. ÎnMaramureº trãieºte cea mai mare comunitatede etnie ucrai neanã din Ro mânia, iar noi sun-tem interesaþi de modul în care trãieºte ºi îºipãstreazã identitatea, respectiv tradiþiile cultu -ra le. Apreciez eforturile depuse de dumnea -voastrã în acest sens ºi cred cã acum, dupã des-fãºurarea alegerilor preziden þia le, atât în Ro - mânia, cât ºi în Ucraina, putem sã cola bo rãmmult mai bine pentru implemen ta rea deproiecte comune“.

Consulul vrea liceu ucrainean laPoienile de sub Munte

Diplomaþii din þara vecinã au solicitat spri-jin pentru înfiinþarea unui liceu cu predare în

limba ucraineanã la Poienile de sub Munte ºia unei grãdiniþe în comuna Repedea. De ase - me nea, au solicitat încadrarea cu normã în - trea gã a inspectorului de specialitate dinca drul Inspectoratului Judeþean Maramureº.

Prefectul Sandu Pocol i-a asigurat pe di plo -maþii ucraineni de sprijinul conducerii ju de þeneºi al IªJ Maramureº, în vederea alo cãrii de fon-duri pentru reabilitarea imobilului în carefuncþioneazã Liceul din Sighetu Mar maþiei, re -zol varea, în condiþiile respectãrii le gis laþiei, aproblemei unui microbuz ºcolar destinat trans -portului ele vilor la Liceul „Taras ªev cenko“.

În cadrul întâlnirii au mai fost abordatepro ble me referitoare la deschiderea unor noipuncte de frontierã în judeþ, la Remeþi, Bistraºi Poie nile de sub Munte, dar ºi despre întâl-nirea Comi siei mixte româno-ucrainene carese va desfã ºura în þara vecinã.

Diplomaþii ucraineni s-au deplasat la Pe -nitenciarul din Baia Mare, unde s-au întâlnitcu directorul interimar Ioan Chindriº. Împre-unã au vizitat unitatea de detenþie ºi au discu-tat, în pre zen þa conducerii, cu un deþinut,cetãþean ucrai nean, care a solicitat consu lu luige neral o întrevedere pentru a beneficia, încondiþiile respectãrii legalitãþii, de o permisiepentru a-ºi vizita familia.

Grigore CIASCAI

Iuri Verbyþkyi, consulul general al Ucrainei, a revenit în Maramureº


Chiar de la început vreau sã menþionez dis-pariþia obiceiului ca, în duminica de dinainteaînceperii postului Paºtelui, sã se mãnânce ouãfierte, care înainte de a fi cojite sã fie fãcute sãse învârtã pe masã spunându-se: „Cum seînvârte oul, aºa de repede sã treacã postul.”

Apoi a dispãrut „spolokania“. Pe vremuri,„spo lokanie“ însemna spãlatul veselei cu leºie,pentru servirea meselor de post. Mai apoi „spo -lokanie“ semnifica „golire (a farfuriei, apaharului)” – în prima luni din postul Paºtelui.Asta pentru cã, pe lângã faptul cã toatã lumeapostea, erau ºi unii bãrbaþi care tot postul nuconsumau horilcã ºi nici nu fumau iarba dracu-lui. Toate acestea au trecut… Acum numaifemeile în vârstã ºi rari bãrbaþi mai þin tot pos-tul.

Cei care postesc, fie ºi câteva zile, sau o sãp-tãmânã, dar, se înþelege, ºi cei care þin tot pos-tul, se spovedesc ºi se precistuiesc.

Târâº-grãpiº, postul trece, pentru unii mairepede, pentru alþii mai încet.

În ultima sãptãmânã dinaintea Învierii Dom -nului este cel mai mult de lucru. Bãrbaþii suntresponsabili pentru curãþenia de primãvarã:m ã turat în curte ºi în grãdinã, curãþat ºi dat cuvar copacii ºi câte ºi mai câte. În acest timp,cândva, bãietanii, numiþi de cei bãtrâni „ba -chury“ sau „ºybenyky“, împuºcau cu carbid.Erau „confiscate“ toate cutiile metalice ºi vase-le mai vechi, fiecare rest de carbid ºi începeaurepetiþiile pentru seara de Înviere. Participanþiiscuipau pe rând în cutie, apoi se astupa cutia,care în partea de jos avea o gaurã, ce se þineaastupatã cu un de get o vreme, dupã care se luadegetul ºi se apro pia un bãþ de chibrit aprins. Se

auzea o bu bui turã, iar capaculsãrea cine ºtie unde. Se recu-pera capacul ºi totul se lua dela capãt. Cei din satul Dãnilaerau vestiþi pentru „sa ca -luºurile“ lor, niºte þevi turtitela un capãt. Bubuitura seauzea pe o distanþã aprecia-bilã. Pe vremuri, în seara deÎn viere, mai cã nu se putea þi -ne slujba la bisericã din cau zaîmpuºcãturilor. Ei bine, anulacesta a fost tãcere mormân-talã…

Dacã nici poghibalele numai împuºcã, înseamnã cã ceva s-a petrecut…Parcã au dispãrut toate tradiþiile. ªi asta nu seîntâmplã numai de Paºti, ci ºi de Crãciun.

Încotro ne îndreptãm?Se apropie, în „estimp“, ºi ziua în care se

vop sesc ouãle – „pysanky“ sau „halunky“. Pevre muri, acest moment era, pentru copii, cevanemaipomenit. În caietele de la ºcoalã se scriacu tot felul de cerneluri, care mai de care maicolorate. Acum nu se mai practicã aºa ceva.Elevii au tot felul de pixuri ºi carioce...

Nici mãcar coptul colacilor nu mai reprezin-tã o ocupaþie preponderentã a femeilor în zilelede dinainte de Înviere. Se duc la magazin, cum -pãrã prãjituri, dau comandã pentru colaci ºidoar unele gospodine mai fac pascã tradiþionalãîn cuptor.

De câþiva ani a dispãrut ºi „perepicika“, opascã ce era coaptã special pentru vite.

În seara de Înviere, dãrmãneºtenii, frumosîmbrãcaþi ºi având coºuri cu de toate, frumos

aranjate, vin cu ele la bisericã, pentru sfinþire.Duminicã dupã-amiazã, au mers la miruit.

Cum baluri de Paºti nu se mai fac de multãvreme, duminicã seara tineretul a umplut pânãla refuz discoteca din Mãriþei. Ei bine, aici„tradiþia“ a rãmas neschimbatã, adicã spre di -mi neaþã s-a încins o bãtaie pe cinste. ScriitorulCorne liu Irod ar fi avut material berechet pen-tru volumul IV al tetralogiei „Sãrbãtoarea“…

Luni, în satele Dãnila, Mãriþeia Micã ºiCãlineºti-Vasilache s-au „îmbrãcat“ mormin -tele, iar marþi – în cimitirele din Mãriþei, Dãr -mã neºti ºi Cãlineºti-Enache. Înainte vreme,într-o astfel de zi numãrul celor care se îmbãtauºi adormeau printre cruci era mãriºor. De câþivaani încoace, aproape cã nu vezi, la asemeneaprilejuri, oameni sub influenþa lui Bachus. Cevanu-i în regulã. Oare la anul, dacã îl voi maiapuca sãnãtos, ce o sã-mi vadã ochii ºi o sã-miaudã urechile?

Kolea KURELIUK

Familie la „îmbrãcatul“ unui mormânt

Cum au petrecut Paºtele dãrmãneºtenii

În zilele de 26 ºi 27martie a.c., sub generi -cul „Limba ºi literaturaucrai neanã. Un deceniude existenþã", s-a des fã -ºu rat, la Facultatea deLi tere a Universitãþii„Ba beº-Bolyai" din Cluj-Na poca, un Sim -pozion Internaþional. Aceastã manifestare ºti-inþificã a fost organizatã de Catedra de filo -logie slavã a Facultãþii de Litere (prof. IoanSemeniuc ºi Ioan Herbil) în par te ne riat cu fi -liala Cluj a UUR (preºedinte - prof. univ. dr.Ioan Ardelean).

Nivelul ridicat al Simpozionului s-adatorat participãrilor prestigioase din þarã ºidin strãi nã tate (profesori universitari,cercetãtori ºtiin þi fici, diplomaþi), comu-nicãrilor susþinute ºi intervenþiilor „la cald"asupra unui subiect sau altul.

Dupã cuvintele de deschidere ºi de salutros tite de prorectorului Universitãþii „Babeº-Bo lyai", prof. univ. dr. Nicolae Bocºan, can -ce larul Facultãþii de Litere, lect. univ. dr.San da Mi si rian þu, preºedintele UUR ºi depu-tatul ªtefan Buciuta, precum ºi de ºefulCatedrei de filo logie slavã, lect. univ. dr.Balázs Katalin, s-a derulat ºedinþa plenarã(moderatori: prof. Ion Robciuc ºi SvitlanaKyryliuk - Ucraina), în cadrul cãreia au fostprezentate comunicãrile: Slavii ºi românii înVelesova Kniga (Onufrie Vin þeler - Cluj-Napoca), Teoriile ling visticii generale în dez-voltarea lingvisticii ucrai nene ºi a celei ro -mâneºti (studiu compa rativ-dia cronic) (Ser hiLucikanyn - Ucraina), Studii de filologieucraineanã la Cluj (Marius I. Oros ºi IoanHerbil - Cluj-Napoca).

În ziua urmãtoare, pe 27 martie, au fost

dezvoltate alte teme de interes ºtiinþific deo -sebit: Toposul Carpaþilor în spaþiul OlhãiKobyleanska (Svitlana Kyryliuk - Ucraina),Implicarea presei scrise româneºti în îmbo -gãþirea vocabularului politic al diplomaþilorucraineni (Natalia Stratanovska - Ucraina),Din istoria denumirilor „Ucraina", „ucrai -neni" ºi „limba ucraineanã" (Mychailo Kon -dor - Ucraina), Delimitarea cuvintelor deorigi ne ucraineanã în limba românã (IonRobciuc - Bucureºti), Interferenþe lingvisticeucraineano-maghiare (Balázs Katalin - Cluj-Napoca), Reflectarea spiritului naþional-ucrainean în creaþiile lui T. H. ªevcenko ºi N.V. Gogol (Mihaela Herbil - Cluj-Napoca),Dialogul ruso-ucrainean. Perspective noi(Anatoli Loºakov - secretar III al AmbasadeiFederaþiei Ruse la Bucureºti), Limba rusã înGermania ºi însemnãtatea ei pentru ucrai -nenii ºi bieloruºii din aceastã þarã (Ale -ksandr Nepriahin - Germania), Cobzarul luiªev cenko - izvor al cercetãrii tradiþiilor li -vreºti ale limbii ucrainene (Liudmyla Tkaci -Ucraina), Descrierea lexicograficã aromânismelor din graiurile huþule ale limbiiucrai nene (Nicoleta Holovaci - Ucraina),Limba ucraineanã ºi politica lingvisticã aUni versitãþii „Babeº-Bolyai" (Judit Bartalis-Bán - Cluj-Napoca), Ivan Fedco - primulprozator ucrainean din România secolului alXX-lea (Ioan Semeniuc - Cluj-Napoca), Trã -sãturile transformãrilor interlingvistice gra-

maticale ucraineano-ro mâne în procesul tra-ducerii (Nina Huivaniuk ºi Lara Kuciurean -Ucraina).

Toate comunicãrile prezentate au fostur mã rite cu interes de cãtre numeroºi partici-panþi, inclusiv studenþii Secþiei de limba ºi li -te ratura ucraineanã a Facultãþii de Litere. Auurmat intervenþii de înaltã þinutã, caracteri-zate prin profunzimea specificã intelectu-alilor de bunã calitate.

Într-un cuvânt, ceea ce a caracterizatacest simpozion a fost contribuþia originalãºi va lo roa sã a specialiºtilor în domeniul lim-bii ºi li te ra turii ucrainene ºi în cel al relaþi-ilor ling vistice ºi literare româno-ucrainene.

Nu mai puþin notabile au fost evenimen -tele subsumate Simpozionului Inter naþional:ex po ziþia de carte gãzduitã de sala „D. Popo -vici", în perioada simpozionului; vizio na reaexpoziþiei de icoane (Asociaþia etnograficã„Kriza Janos") ºi a Muzeului Universitãþii„Ba beº-Bolyai"; spectacolul oferit de An -sam blul coral „Vocile Ronei" (dirijor - prof.Geta Petreþchi) ºi de Formaþia de dansuri„ªoimii" din Rona de Sus, judeþul Maramu -reº; recitalul de poezie susþinut de studenþiiSecþiei de lim ba ºi literatura ucraineanã.

Se poate afirma, cu certitudine, cã Sim po -zio nul Internaþional desfãºurat la Cluj-Na -poca a constituit un real succes.

Ion ROBCIUC

Simpozion Internaþ ional laSimpozion Internaþ ional laCluj-NapocaCluj-Napoca

5Curierul UCRAINEAN

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:[email protected]

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Çtefan Buciuta

Ion CovaciKolea KureliukTeodor Sopco

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART oRGANIzATIoN SRl“

CURIERUl UCRAINEAN

Responsabilitatea pentru opiniile expri-mate în paginile Curierului ucrainean revineîn exclusivitate autorilor. Redacþia nu-ºi asu - mã obligaþiile legate de conþinutul mate ria -lelor ºi nu returneazã articolele nepublicate.

La fiecare început deprimãvarã, ucrainenii dinîntreaga lume îºi primenescsufletele pentru a-l cinsticum se cuvine pe poetul lornaþional, Taras ªevcenko.Ucrainenii din România îºi aduc ºi ei prinosulde dragoste ºi recunoºtinþã pentru cel care ºi-aiubit þara ºi limba pânã la sacrificiul de sine,lãsându-le drept testament aceste versuri: „Dece-i al vostru nu vã lepãdaþi/ Iar ce-i strãinînvãþaþi".

Supranumit Cobzarul, Taras ªevcenko s-anãscut la 25 februarie (9 martie dupã stilul nou)1814, într-o familie de iobagi, în satul Morynþi,judeþul Zvenyhorodsk, gubernia Kiev. Va facepasul spre eternitate în 1861, la vârsta de doar47 de ani, dupã o existenþã cumplitã, cuneputinþã de imaginat: din cei 47 de ani ai dra-maticei ºi zbuciumatei sale vieþi, 24 i-a petrecutîn ºerbie, 10 în deportare, iar 13 sub severãsupraveghere poliþieneascã.

A fost întemeietorul literaturii ºi artei plas-tice moderne ucrainene; un pictor ºi un gravorde frapantã originalitate, dublat de un gânditorde anvergurã ºi de un pilduitor militant pentrueliberare socialã ºi naþionalã a poporului sãu,pentru înfãptuirea aspiraþiilor ºi idealurilorsacre ale acestuia.

„A fost fecior de þãran, dar a devenit unstãpânitor în împãrãþia spiritului. A fost iobag,dar a devenit un titan în împãrãþia culturiiumane. Soarta vitregã 1-a urmãrit în viaþã fãrãistov, dar n-a izbutit sã-i transforme aurul sufle-tului în ruginã ºi nici iubirea faþã de semeni înurã ºi trufie, iar credinþa în Dumnezeu, înnecredinþã ºi pesimism", spunea despre co -naþionalul sãu Ivan Franko, un alt exponent degeniu, postºevcenkian, al literaturii ucrai nene.

Poetul Ion Cozmei, traducãtorul poeziei luiTaras ªevcenko în limba românã, este de pãrerecã „ceea ce reprezintã geniul eminescian pentruexistenþa ºi perenitatea limbii ºi literaturiiromâne, pentru fizionomia poporului român,întruchipeazã plenar pentru poporul ucraineancreaþia literarã ºi plasticã a lui Taras ªevcenko,unul dintre cei mai însemnaþi reprezentanþi airomantismului slav ºi european".

Dan Horia Mazilu considerã cã „Taras ªev-cenko îºi adjudecã locul într-un ºir de cãrturarimilitanþi, solidarizaþi - în ciuda unor dife renþede orientare politicã, mai pregnante ori maimici - de niºte idealuri comune: al libertãþiipoporului ucrainean, al recâºtigãrii demnitãþiisale politice (care echivala cu pãstrarea fiinþeinaþionale), al eliberãrii sociale ºi, desigur, aledificãrii unei culturi proprii, în continuarearemarcabilelor tradiþii folclorice ºi prin asimi-larea specificã ºi reelaborarea unor achiziþii aleculturii universale."

Încheiem cu gândurile poetului ªtefanTcaciuc: „Taras ªevcenko este prorocul ce i-aredat poporului ucrainean identitatea naþionalãºi geniul ce a consacrat dreptul limbii ucrainenela eternitate, într-un moment când patria lui,Ucraina, gemea de veacuri sub dominaþiestrãinã. Pentru poporul ucrainean, Taras ªev -cenko întruchipeazã geneza noii lumi ucraineneºi repunerea multimilenarei Ucraine la loculcuvenit pe harta lumii. Taras ªevcenko reprez-intã pentru ucraineni ceea ce reprezintã MihaiEminescu pentru români. În ziua când România

va fi ocupatã de Taras ªevcenkoºi Ucraina de Mihai Eminescu,în ziua aceea Cob za rul ºiLuceafãrul vor strãbate braþ labraþ lumea în lung ºi-n lat ºi totla braþ vor urca în îm pã rãþia

celor douã limbi materne, ucraineana ºi româ-na, iar Ucraina ºi România vor rãmâne cele maifrumoase icoane în memoria umani tãþii."

Ziua de naºtere a poetului Taras ªevcenko afost sãrbãtoritã luni, 8 martie 2010, la ªcoala cuclasele I-VIII din Bãlcãuþi. Gândurile poetuluiau renãscut graþie versurilor ºi cântecelor inter-pretate de membrii grupului „Bukovynka". ªi,într-o îngemãnare fireascã, au fost sãrbãtorite,de ziua lor, mamele din întreaga lume...

Sãrbãtoarea Cobzarului a continuat marþi, 9martie 2010, la Negostina.

Cu acest prilej, a fost oficiatã o slujbã depomenire de cãtre pãrintele-paroh Daniel Pe -traºuc. Au fost depuse flori ºi coroane la bustulpoetului din faþa Cãminului Cultural din locali-tate. Personalitãþile prezente la manifes tare auevocat importanþa creaþiei ºev cen kie ne pentrucultura ucraineanã ºi cea universalã.

Elevii ºcolilor din Cãlineºti-Cuparencu,Bãlcãuþi ºi Negostina au oferit un program ar -tistic inspirat din creaþia lui Taras ªevcenko.

Lãcrãmioara GRIGORCIUC

P.S. Mulþumiri doamnei Mihaela Andrei,redactor la Radio Gold Rãdãuþi, pentrureflectarea evenimentelor dedicate zilei denaºtere a poetului Taras ªevcenko în cadrulemisiunii „Activ FM" ºi în cadrul buletinelorinformative.

Marele Cobzar

În ziua de 11 mar-tie 2010, am parti -cipat la aniversareace lui mai iubit poetucrai nean, Ta ras ªev -cen ko, organizatã deelevii ªcolii din Ro -gojeºti sub îndru-marea dlui profesorLau renþiu-Io nuþ Se -menciuc, ca re predãlim ba ucrai neanã laaceastã ºcoa lã.

Deºi nu mã rulele vilor este mic, al -cã tuind doar treiclase primare, ei aurealizat un programfoarte frumos. Laînceput, dl profesor,împreunã cu sub -sem nata, am pre -zen tat portretul poe -tu lui la maturitate,apoi autoportretele

realizate în anii 1840, respectiv 1848 ºi reproduceri din picturile sale ºi ale altor pictori. Deexemplu, autoilustraþia lui Taras ªevcenko „Kateryna", „Topolea", de M. Mikeº, „Haidamacii"de O. Slasteov, autoilustraþia „Slipyi", „Naimycika" de K. Trutovskyi, „Kaukaz" de I. Repin,„Reve ta stohne Dnipr ºyrokyi" de V. Kasian, „Raimska forteþea" de T. ªevcenko, „ªevcenko nasmertnomu loji" de P. Eisner. Toate au fost explicate pe înþelesul copiilor. S-au citit ºi versurilecare au inspirat imaginile prezentate.

Apoi, dl profesor Semenciuc le-a vorbit copiilor despre viaþa marelui poet. Spre sfârºitul pro-gramului, elevii au recitat versuri de Taras ªevcenko, s-au citit poezii ºi s-au intonat cântece peversurile lui.

La eveniment au participat activ învãþãtorii Vasile Ienache ºi Daniel Ciobotaru ºi educatoareaAurelia Fluiericã împreunã cu copii de la Grãdiniþa din Rogojeºti.

Olimpia IVANICIUC

Copiii ºi Taras ªevcenko

Aspect de la comemorarea marelui poet ucrainean Taras ªevcenko de cãtre elevii ªcolii din Rogojeºti


(Continuare din numãrul 161-162)

Nu ºtiu cât timp am stat aºa culcat dar, penesimþite, somnul, totuºi, m-a cuprins. Încã îmimai amintesc cã înainte de a adormi obser -vasem faptul cã pe cer stelele începuserã sãpãleascã - semn cã pânã la ivirea zorilor nu mairãmãsese mult timp. De la parter încã maiajungeau slab pânã la mine cuvintele cântecu-lui... „suflecatã pân-la brâu, ducea rufele la râu“cântatã de câþiva petrecãreþi întârziaþi, obiºnuiþiprobabil cu nopþi albe...

M-au trezit razele prietenoase ale soarelui,care scãldau într-o luminã roºiaticã tot peisajulînconjurãtor. M-am bucurat gândindu-mã laproverbul „Ziua bunã se cunoaºte de dimi nea -þã”. Cã nu este întot deauna chiar aºa, vã veþiconvinge ºi dvs. lecturând cele ce urmeazã.

Nedormit, dupã peripeþiile nopþii, dar totuºioptimist, am pã rãsit camera. Pe coridor era dejaforfotã, multe studente, unele numai în neglije,se plimbau, stãteau de vorbã, râdeau sau fumau.Au fost oarecum surprinse, dar nu prea s-au sin-chisit de prezenþa mea printre ele. Atunci amconºtientizat cã eram singurul bãrbat în totspaþiul respectiv. Mergeam uitându-mã la feþelelor ºi cãutând sã ghicesc care dintre ele ar puteafi acea Puºa. Mi-a fost imposibil, deoarece dupãaspect putea fi oricare dintre ele.

Am coborât la parter. În restaurant o femeiefãcea curãþenie dar, cu toate acestea încã mai erauvizibile urmele petrecerii din noaptea trecutã.

Ajuns afarã, eram convins cã rãcoareadimineþii, aerul proaspãt ºi miºcarea în aer libervor contribui la refacerea mea, aºa cã am pornitvoios la drum fãrã sã-mi mai pese de cele în -tâm plate noaptea. La urma-urmei, nu era chiaro tragedie, se mai întâmplã ºi aºa ceva. Într-unfel eram ºi bucuros la gândul cã, întors acasã,voi avea ce povesti alor mei iar ei, în mod sigurse vor amuza. Încã nu ºtiam cã la acestea se vormai adãuga ºi altele. Dar, sã nu anticipez.

Având la dispoziþie o zi întreagã, intenþio -nam sã mã duc în partea nordicã a muntelui, cuvedere spre oraºul Câmpulung Moldovenesc,unde încã nu fusesem niciodatã.

Ziua fiind frumoasã, prevedeam o „recoltã”bogatã de impresii ºi fotografii. Am pornit ladrum, delectându-mã cu ce vedeam ºi fotografi-ind tot ce consideram cã meritã. Timpul trecearepede ºi deja se fãcuse de amiazã. Dupã oscur tã pauzã de prânz „din traistã”, am pornitmai departe, distanþându-mã tot mai mult dehotel.

Peisajele erau tot mai frumoase, dar vremeaîncepuse sã se strice, vântul se înteþea iar pe cernorii se adunau tot mai deºi. La munte se întâm-plã frecvent ca pe parcursul zilei sã aparãschimbãri ale vremii. Fiind silvicultor - om deteren - eram obiºnuit cu astfel de situaþii, întor -sãtura lucrurilor nu mã deranja, singurul incon-venient era însã faptul cã-mi crea probleme lafotografiere, deoarece lumina este esenþialãpen tru reuºita fotografiilor.

În aºteptarea unor condiþii optime, tot mer -geam, mã întorceam, mã opream, de multe oriînvârtindu-mã pe loc ºi, schimbând poziþiile,cãu tam unghiurile cele mai potrivite pentru afoto grafia. Pentru un cunoscãtor în tehnica fo -to grafierii, toate acestea par normale, dar pen-tru necunoscãtori pot însemna multe...

Ocupat cu fotografiatul, nu mi-am dat sea macã în apropiere, pe o pajiºte, un cioban pãºteacâteva oi, nu prea multe, dar pãzite de câþivacâini ciobãneºti de rasã mioriticã. Eu îmivedeam de ale mele, turma pãºtea liniºtitã, câi -nii o pãzeau, dar am observat cã ciobanul mãstu dia, urmãrindu-mi cu multã atenþie toatemiº cãrile. Nu am acordat atenþie acestui fapt,deoarece am mai avut ocazia sã întâlnesc aceas -tã categorie de oameni simpli, pentru care unfo to graf ºi aparatul sãu constituiau ceva deo -sebit.

M-am trezit la realitate când, în urma unui

semn al ciobanului, câinii, patru la numãr, s-aunãpustit, lãtrând, spre mine! Într-o clipã de stu-pefacþie m-am ºi imaginat sfâºiat de acei câinifioroºi care mã atacau ca pe un animal sãlbatic.Sincer sã vã spun, inima mi se fãcuse cât unpurice, tremuram, iar tensiunea ºi adrenalinacred cã atinseserã valori maxime. Mã aºteptamca din clipã în clipa aceºti „cei mai buni prieteniai omului” sã-ºi înfigã colþii în pãrþile moi alecorpului meu... dar nu a fost sã fie aºa. Ajun -

gând aproape de mine, câinii m-au înconjuratpos tându-se aproximativ în direcþia celor patrupun cte cardinale ºi s-au oprit pe loc, dar conti -nuând a lãtra cu înverºunare. Nu-mi venea acrede.

Dupã ce m-am mai dezmeticit din ºoc mi-avenit în minte dictonul „Cogito, ergo sum”deci, încã mai existam, întreg ºi nevãtãmat. Eratotuºi un fapt încurajator. Câinii mã þineau subun tir încruciºat de lãtrãturi. Atunci am regretatcã în locul aparatului de fotografiat nu am lamine un par, însã aºa, dezarmat, nu-mi mairãmânea nimic de fãcut decât sã stau nemiºcataºteptând urmãtoarea miºcare a inamicilor mei.

Nu înþelegeam de ce ciobanul, contrar tutu -ror obiceiurilor pastorale, nu-ºi retrage câinii.

Am întors încet capul cãutându-l cu privireadar, stupoare, acesta dispãruse ... lãsându-mã înseama ajutoa relor sale credincioase. Era cevade neconceput.

Rãmãsesem ºi eu, ºi câinii în aceeaºi poziþie,doar intensitatea agresivitãþii acestora mai scã -zu se. Totuºi, orice miºcare a mea stârnea noimârâituri ameninþãtoare. Nu ºtiam ce sã fac, aºacã am hotãrât ca timpul sã rezolve situaþia ºi amrãmas sã aºtept.

Mi se pãrea cã timpul se scurge foarte încetºi cã a durat o veºnicie pânã a apãrut din nouciobanul, clar nu singur, ci însoþit de trei bãr-baþi. Mã vedeam salvat. La o altã poruncã aciobanului câinii s-au retras, nu însã înainte dea-mi arunca niºte priviri care însemnau multe.

Am rãsuflat uºurat, îmi revenise oarecumstãpânirea de sine ºi chiar mã pregãteam sã-ldojenesc pe cioban, pentru cele întâmplate. Însãnu am apucat sã fac asta, cãci ceilalþi bãrbaþis-au apropiat de mine, iar unul dintre ei, îmbrã-cat în costum ºi cu cravatã, mã întrebã direct, cuautoritate:

- Ce faceþi aici, tovarãºe?

- Sunt excursionist, mã plimb, admir peisajulpe care-l ºi fotografiez dacã este mai deosebit,am rãspuns eu.

- Cã fotografiaþi, asta se vede, dar de cefotografiaþi? întrebã al doilea bãrbat.

- Pentru ca sã am amintire de la locurile vizi -tate.

- De ce fotografiezi tocmai în aceastã zonã ºinu în altã parte? Rarãul este mare - interveni altreilea bãrbat, îmbrãcat într-o salopetã curatã,aproape nouã - adresându-mi-se la persoana adoua singular.

- Am fãcut ºi în alte pãrþi iar acum am ajunsºi aici unde încã nu am fost. Dar de ce mã între-baþi, nu este voie de fotografiat? am întrebat eu.

- Tãceþi! Acum noi punem întrebãri! se rãstial doilea bãrbat.

- De ce ne-aþi fotografiat?- Cine v-a permis sã fotografiaþi? întrebã iar,

pe un ton autoritar, primul bãrbat. ªtiþi cã aicieste interzis foto grafiatul?

Eram supus din nou unui tir încruciºat, dedata aceasta verbal, cu întrebãri din partea aces-tor bãrbaþi. Încercam sã le rãspund la toateîntre bãrile care se revãrsau asupra mea ca oavalanºã.

- Nu v-am fotografiat, nici nu ºtiu cine sun-teþi ºi de unde veniþi ºi nu am ºtiut cã în aceastãzonã este interzis fotografiatul, mã justificameu.

- Ei, lasã, tovarãºu’, nu mai fã pe naivu’, ammai vãzut noi ºmecheri d’ãºtia, noi te-amurmãrit ºi am vãzut ce fotogra fiai, continuã sã-mi vorbeascã la persoana a doua singular bãr-batul în salopetã.

- Vã spun drept, interesul meu este sãfotografiez peisaje.

- Crezi cã ne duci de nas cum vrei? - inter-veni din nou bãrbatul respectiv - ia dã încoa’aparatul, o sã vedem noi ce ai fotografiat.

- Nu, mai bine sã-i scoatem filmul îºi dãducu pãrerea altul.

Simþeam cã se îngroaºã gluma. Stãteamascultându-i ºi nu-mi venea a crede urechilor ceauzeam. Oare de unde atâtea „ceasuri rele” pecapul meu? Oare nu-mi era de ajuns ce pãti -misem pânã atunci?

Ciobanul nu intervenea în discuþie, dãdeanumai aprobator din cap la fiecare întrebare sauremarcã a celor trei bãrbaþi. Aceºtia continuausã-mi punã întrebãri, de multe ori fãrã a-mi darãgazul sã rãspund la ele.

- Legitimaþi-vã! spuse la un moment dat bãr-batul autoritar.

- Dar, fãrã supãrare, aº vrea sã ºtiu ºi eu cinesunteþi, am avut curajul sã întreb.

- Auzi la el ... zâmbind spuse unul, tovarãºu’vrea sã ne legitimãm noi lui, ca sã vezi...

- Da, pentru cã aºa cum dumneavoastrã îmicereþi mie sã mã legi timez ca sã ºtiþi cine sunt,tot aºa ºi eu am dreptul sã ºtiu cine mã legiti -meazã ºi în ce calitate, am rãspuns.

Revenindu-mi, începusem deja sã prindcuraj nelãsându-mã intimidat de prezenþa ºiinsistenþa lor.

- Tovarãºu’, dacã nu vrei de bunã voie, noi tepu tem obliga, începu sã ameninþe bãrbatul în sa -lopetã. Aratã-ne buletinul sau orice altã legiti maþie.

- Nu-l am asupra mea, a rãmas la recepþiahotelului unde sunt cazat, dar dacã totuºi insis-taþi sã-1 vedeþi, putem merge pânã acolo.

Bãrbaþii s-au retras puþin deoparte, discutândceva între ei. Dupã un timp, bãrbatul autoritarse apropie ºi spuse:

- Sã mergem pânã acolo.ªi am pornit cu toþii, eu la mijloc flancat de

cei trei bãrbaþi, ciobanul, câinii ºi chiar o partedintre oi care, pãscând, se îndreptau spreaceeaºi direcþie.

(Continuare în numãrul urmãtor)

Iarema ONEªCIUC

PPeerr iippeeþþ ii iippee RRaarrããuu

Hotelul-restaurant „Rarãul“ de pe Rarãu

Curierul UCRAINEAN6

Marþi, 23 martie, locuitorii ora -ºului-staþiune Gura Humorului dinjudeþul Suceava, cât ºi turiºtii care,profitând de vremea frumoasã a aces-tei primãveri, erau prezenþi în nu mãrmare în localitate, au avut plãcuta sur-prizã sã afle cã, în acea zi, în oraº se desfãºuraTârgul de Paºti de ouã „închistrite“.

Manifestare tradiþionalã, acest Târg a ajuns laa XII-a ediþie. Organizat de Centrul Ju de þeanpentru Conservarea ºi Promovarea CulturiiTradi þio na le – Suceava, Primãria Oraºului GuraHumo rului ºi Muzeul Obice iu rilor Populare dinBu covina, Târgul are loc întotdeauna în marþeapremergãtoare sãrbãtorii Floriilor din calendarulcreºtin-ortodox. Scopul Târgului de Paºti de laGura Humorului este, aºa cum se precizeazã înregulament, „stimularea creatorilor populari au -tentici ºi promovarea valorilor culturale tradiþ io -nale durabile româ neºti” ºi se adreseazã tuturorcrea tori lor/meº te ºu garilor care respectã tehnica,creativitatea, cromatica ouãlor pascale „închis -trite“, tradiþional specifice localitãþii sau zonei deunde provin.

Conform aceluiaºi regulament, în egalãmãsurã, Târgul „se adreseazã tuturor persoa ne lorcare au îndrumat adevãrate ºcoli ce au drept scoprecuperarea ºi transmiterea valorilor culturaletradiþio nale autentice româneºti”.

Anul acesta s-a înregistrat un numãr record(63) de participanþi din zonele judeþului unde se

prac ticã „închistrirea“ (încon-deierea) ouãlor pas cale. Auvenit creatori din Brodina,Câm pulung Moldovenesc, Coº -na, Doroteia, Dorna Candreni,Gemenea, Mar ginea, Mol do -viþa, Paltinu, Slãtioara, Su ceavaºi Vatra Moldoviþei. Procentual,cei mai mulþi participanþi aufost din Paltinu – localitate cu omare tradiþie în încondeiereaouã lor pascale, îndeo sebi a ce -lor cu specific huþul, foarterãspândit în zonã.

Meºterii populari, purtândcostume pitoreºti, specifice lo -ca litãþilor pe care le reprezen-tau, au expus spre jurizare ouã

„închistrite“ de dânºii, dar au efec -tuat pe loc ºi demonstraþii prac tice decreaþie, spre admira þia vizitatorilor.

Îmbucurãtor este faptul cã laaceastã ediþie au fost prezenþi, în afa -ra meºterilor consacraþi, ca de exem-

plu deja binecunoscu ta Filo teia Drajmici dinPaltinu, ºi mulþi meºteri tineri, unii chiar foartetineri, novici. La târg au fost prezenþi, în multecazuri, ºi membri ai aceleiaºi familii, dar din ge -ne raþii diferite, cum a fost cazul doamnei Ele naTorac din Brodina, cu fiul Petre ºi fiica Andreea,al familiei Iasinovschi, cu cei doi co pii gemeni,Andrei ºi Andreea, sau al familiei Chimec, toþidin Paltinu, al familiilor Ursachi din Slãtioara,Sauciuc din Gemenea, Ciuvercã din CâmpulungMoldovenesc, Paºcaniuc din Marginea ºi alþii.

Este îmbucurãtor cã tradiþia încondeierii ouãlorpascale se transmite de la o generaþie la urmãtoa -rea care, la rândul ei, vine cu o idee nouã, maiadau gã ceva, deºi tehnica de încon de iere a rãmasde-a lungul timpului neschimbatã.

Târgul de Paºti, desfãºurat la Muzeul Obice -iurilor Populare din Gura Humorului, a fost des -chis toatã ziua, pentru a putea fi vizitat de unnumãr cât mai mare de vizitatori.

În a doua parte a programului, membrii ju riu -lui, format din specialiºti în domeniu, i-au recom-pensat pe Popescu Valeria din Brodina cu MarelePremiu ºi Trofeul Târgului de Paºti ºi pe CandreaVictoria din Poiana Stampei cu Pre miul pentrurevigorarea tradiþiei. Au mai fost distribuite di plo -me de excelenþã ºi speciale, iar toþi participanþiiau primit diplome de participare.

Spre searã, târgul „ºi-a închis porþile”, dar im -presiile plã cute pe care le-a produs vizitatorilorvor dãinui încã mult timp în amintirea acestora,fiind imortalizate ºi pe video, ºi într-un mare nu -mãr de fotografii.

De pe acum, ediþia urmãtoare, a XIII-a, esteaºteptatã cu nerãbdare. Existã premise ca, înciuda numãrului pe care-l va avea (nu suntem su -per stiþioºi) sã fie o ediþie ºi mai reu ºitã decât ceadin acest an. Pânã atunci, doresc tuturor creato-rilor, vârstnici ºi tineri, avansaþi ºi novici, dintoate zonele ºi loca litãþile cu tradiþie în arta încon-deierii ouãlor pascale, multã pasiune, dã ruire ºisucces în aceastã artã.

Iarema ONEªCIUC

Târgul de PaºtiTârgul de Paºti

Moldoviþa a fost duminicã, în Ziua Floriilor,gazda celei de a IV-a ediþii a Festivalului OuãlorÎncondeiate. Chiar dacã vremea nu a fost ceadoritã de organizatori ºi de tu riºti, pentru cã aplouat toatã ziua ºi a fost destul de frig, zeci deartiºti populari din zonele Mol doviþa, Câm pu -lung, Paltinu, Vama, Vatra Moldoviþei, Brodina auþinut sã fie prezenþi la festival cu ouã „închistrite”,cu preparate de post – la sec þiu nea gastronomie, ºiicoane, fotografii vechi, costume populare – lasecþiunea artã tradiþionalã veche.

Promovarea tradiþiilor din BucovinaFiecare încondeietoare a venit în expoziþie cu

cele mai reuºite ouã, executate dupã metodetradiþionale, folosind chiºiþa, simbolurile vechi ºiculori specifice zonei. La deschiderea evenimen-tului, preotul Aurel Goraº, protopopul ProtoierieiCâmpulung Moldovenesc, a stropit cu apã sfinþitãtoate coºurile cu ouã ºi coºurile cu preparate depost, în semn de binecuvântare. Preotul Goraº aoferit fiecãrui participant la festival câte o carte derugãciuni ºi o iconiþã. Grupuri de elevi ºi pre -ºcolari din Moldoviþa au susþinut un programartistic cu tematicã pascalã.

Primarul comunei Moldoviþa, Traian Iliesi, aspus cã festivalul are drept scop punerea în valoa -

re ºi promovarea tradiþiilor cultural-meº te ºu gã -reºti ale ucrainenilor huþuli din Bucovina. El amulþumit tuturor gospodarilor din localitate pen-tru sprijinul acordat în realizarea acestui festival,în special celor care au pus la dispoziþie propriilecolecþii de icoane vechi ºi foto grafii, dar ºi invi-taþilor prezenþi duminicã la Moldoviþa, deputatulPDL Gabriel Gospodaru ºi vicepreºedinteleConsiliului Jude þean Suceava Daniel Cadariu.

Un rol important în organizarea festivalului dela Moldoviþa l-a avut ºi Lucia Condrea, membrual Uniunii Artiºtilor Plastici din România, lainiþiativa cãreia „s-a nãscut” aceastã manifestare.Ea ne-a spus cã „nu se poate ca în Moldoviþa,unde au fost ºi sunt încã multe încondeietoare,mulþi huþuli care au moºtenit arta „închistririi“ouãlor, sã nu existe un festival, sã nu existe omanifestare la care sã se întâlneascã artiºti popu-lari, care sã schimbe idei, sã arate lumii întregi dece sunt în stare, de dragul artei tradiþionale”.

Toþi încondeietorii sunt câºtigãtoriCa ºi anul trecut, juriul festivalului, al cãrui

preºedinte a fost prof. univ. dr. preot FlorinBucescu, a acordat mai multe premii, la fiecaresecþiune. La secþiunea gastronomie ºi artãtradiþionalã veche, fiecare participant a obþinut

câte o di plo mã deexcelenþã. La sec -þiu nea ouã încon - de iate s-au acor-dat mai multepre mii, pe catego -rii – copii ºiadulþi. ªi în acestan s-au remarcatelevi de la ºco liledin Mol doviþa,Câm pu lung Mol -do ve nesc, Vama,Pal tinu ºi Slã ti oa -ra – Stul pi cani.Aceº tia sunt con -si de raþi conti nua -to rii tra diþiilor din Bucovina.

Încondeietoarele ºi-au expus ouãle „în chis -trite” folosind coºuri frumos împletite, împo do -bite cu ºtergare þesute, lângã care au aºezat coºuricu iepuraºi vii, pascã, ouã roºii ºi crenguþe de sal-cie, pentru cã erau Floriile. Nu au lipsit nicighivecele cu grâu verde, buchetele cu flori de pri -mãvarã, crenguþele de brad, panglicile tricolo re.Unele încondeietoare ºi-au adus ºi chiºiþele ºirecipientele conþinând culori naturale, cu care aufãcut demonstraþii de „închistrire” în faþa tu riº -tilor. Toate încondeietoarele erau îmbrãcate încostume populare specifice zonei reprezentate,aceasta fiind una din condiþiile de participare laconcurs.

Daniela MICUÞARIU

Ouã încondeiate ºi obiecte vechila Festivalul de la Moldoviþa

9Curierul UCRAINEAN

(Urmare din pagina 8)

Discursurile din cadrul festivitãþii dedeschidere au fost însoþite de o prezentarePowerPoint ce conþinea atât date informativelegate de desfãºurarea olimpiadei, cât ºi ima -gini relevante din activitãþile ºcolare ºi extra -ºcolare desfãºurate la nivelul judeþului. Înîncheiere, au cântat solista Loredana Mân driº -

teanu ºi ansamblul „Kolomyika” din Siret, con-dus de prof. Zirca Ianoº. În cadrul aceleiaºi zile,elevii au avut prilejul de a vizita Universitateasuceveanã, fiind însoþiþi de un ghid.

Cea de-a doua zi a debutat cu întrunireacomisiei pentru extragerea variantelor desubiecte. Am beneficiat de ajutorul elevilor vo -lun tari din cadrul Colegiului Naþional „MihaiEminescu”, fapt ce a contribuit la o mai bunãorganizare a lotului olimpic în vederea ocupãriisãlilor de clase pentru susþinerea celor douãprobe. Atât proba oralã, cât ºi cea scrisã s-audesfãºurat în condiþii normale, fãrã incidente.În urma afiºãrii rezultatelor, nu s-au înregistratcontestaþii. Dupã desfãºurarea probei scrise,elevii participanþi s-au putut bucura de o excur-sie prin oraºul Suceava. Ei au vizitat Muzeul deIstorie, Cetatea de Scaun ºi Sediul UUR.

Pentru cadrele didactice prezente, Facultateade Litere ºi ªtiinþe ale Comunicãrii din cadrulUniversitãþii „ªtefan cel Mare” a organizat cursu -rile de formare „Prezentarea modului de ac ce -sa re a proiectelor DRI” ºi „Proiecte edu ca þio na -

le în CAE”, în parteneriat cu Inspectoratulªco lar al Judeþului Suceava. Formatorii acestorcursuri au fost prof. Delia Martineac ºi asist.univ. drd. Angela Robu.

Ziua de vineri a fost rezervatã în exclusivi-tate excursiei pe meleagurile bucovinene.Traseul stabilit a fost urmãtorul: Suceava –Biserica Bogdana Rãdãuþi – MãnãstireaSuceviþa – Mãnãstirea Moldoviþa – ªcoala

Paltinu – MãnãstireaVoroneþ – MonumentulOlhãi Kobyleanska dinGura Humorului ºi ex -poziþia foto din cadrulMu zeului Suceava. Oas -peþii au fost deo se bit deîncântaþi de mirificulpeisaj bucovinean ºi deSfintele Mãnãstiri ctito -rite de voievodul ªte fancel Mare.

O primire cu totul ºicu totul deosebitã ne-aufãcut bunii noºtri pri-eteni, ucrainenii huþulide la Paltinu. Încã de lapoartã am fost întâmpi -naþi cu pâine ºi sare,dupã datina strãbunã, decopii îmbrãcaþi în mân-drul port huþul. Aici amputut vedea un atelier deîncondeiere a ouãlor ºiam asistat la un recitalde cântece ucrainene

pre gãtit de elevii îndrumaþi de prof. Viorica Ne -gurã. Directorul ºco lii, prof. Ilie Sau ciuc, ne-aghidat prin muzeulºco lii, unde erauexpuse obiecte tra -di þionale ºi costu -me populare cu ovechime de 100 ºichiar 200 de ani.Gazdele au oferit ºio masã plinã cu bu -cate alese, gestpen tru care le adre -sãm toate mulþu-mirile noas tre.

Festivitatea depremiere a avut locsâmbãtã, în AulaCo legiului Na -þional „Mihai Emi -nescu”. Ne-am bu -curat nespus demult sã-i avem alã-

turi de noi în aceste mo -mente speciale pe doamnade putat prof. univ. dr. San -dalã-Maria Ar de leanu (carea dãruit ºcolilor participantecãrþi pentru bi blio tecã) ºi pedomnul deputat ªtefan Bu -ciuta. Au mai fost pre zenþila festivitate insp. gen. Mi -hai Vitcu, consulul VasylNerovnyi, poetul Ion Coz -mei (care a dãruit cãrþi lau-reaþilor premiului I) ºi direc-torul Colegiului Na þio nal„Mihai Emi nes cu”, MirceaPopescu, cãruia îi mulþu-mim pentru gãzduirea olim -piadei noastre în cadrul in -stituþiei pe care o conduce.

Dl profesor Ioan Chideºciuc a prezentat, încâteva cuvinte, numãrul 1 al revistei dedicateacestei „ediþii de majorat”. S-a editat în pre-mierã o revistã a olimpiadei, coordonatori fiindprof. Ioan Chi deºciuc ºi insp. Lucia Mihoc,publicaþie apãrutã cu susþinerea dlui deputatªtefan Buciuta, preºedintele UUR, ºi a dluiIoan Bodnar, preºedintele filialei Suceava aUUR.

Elevii premianþi au primit recompense înbani, oferite de Ministerul Educaþiei ºi de UUR,cãrþi, oferite de UUR - filiala Suceava ºi deConsulatul General al Ucrainei la Suceava, ºiCD-uri cu muzicã ucraineanã, oferite de Lore -dana Mândriºteanu. Pentru prima datã, au fostoferite premii speciale pentru elevii care s-auremarcat la proba oralã prin dicþie, vocabularbogat ºi fluenþã în exprimarea în limba maternã.Aceºtia au primit diplome, câte 40 de lei ºicãrþi, iar restul elevilor participanþi au primitcâte 30 de lei ºi cãrþi oferite de UUR. Precizãmcã suma de bani necesarã pentru recompensareaacestor elevi a provenit de la sponsor ii atraºi deinsp. Lucia Mihoc ºi lect. dr. Anamaria Her þa -nu. Trebuie sã menþionãm cã dºoara preºedinteHerþanu s-a preocupat intens de bunul mers alacestei competiþii, astfel încât ea s-a desfãºuratîn cele mai bune condiþii, fapt pentru care îimulþumim. Printre sponsorii ce au contribuit lasusþinerea financiarã ºi materialã a olimpiadeis-au numãrat S.C. Facos S.A., S.C. Ecuator,ªcoala Creºtinã Natanael – Suceava, ParohiaSf. Gheorghe – Bosanci ºi ºcolile din judeþulSuceava în care se studiazã limba maternãucraineanã. Profesorii însoþitori ºi membriiComisiei Centrale au primit diplome din parteaConsulatului General al Ucrainei la Suceava.

Dupã masa festivã organizatã în cinsteaolimpiadei, elevii, alãturi de însoþitorii lor, auputut poposi la Biserica Ortodoxã UcraineanãSf. Apostoli Petru ºi Pavel din Suceava, unde aufost întâmpinaþi cu mult drag de cãtre preotulMihai Maghiar.

Ne bucurãm cã am avut o echipã demnã detoatã lauda, în frunte cu doamna insp. LuciaMihoc, cu ajutorul cãreia am reuºit organizareacelei mai importante competiþii ºcolare, ºi sun-tem cu atât mai mulþumiþi de efortul depus, cucât ºi participanþii la olimpiadã ºi-au exprimatsatisfacþia. Considerãm cã aceastã minivacanþãpetrecutã în sânul Bucovinei nu le-a oferit doarposibilitatea de a-ºi manifesta cunoºtinþele delimba maternã ucraineanã, ci ºi ocazia de a luacu sine tabloul tãrâmului bucovinean ºi de alega noi ºi trainice prietenii.

prof. Delia Mihaela MARTINEAC

Aspect din salã

Comisia Olimpiadei Naþionale de Limba ºi Literatura Ucraineanã

Moment de la înmânarea premiilor


Interviu cu învãþãtorul ºi scriitorulPaul Sârbu din Letea, Delta Dunãrii

– Aþi fost premiat de filiala Dobrogea aUSR, apreciat de criticã, prezentat (eu în sumiam scris despre romanul ,,Samka” în ,,Bu co -vina literarã”). Lucrând câþiva ani la ªcoalacu clasele I-VIII din C. A. Rosetti ca profesorde limba românã, cunosc, în gene ral, viaþaoamenilor din Deltã, ºi în special viaþa ucrai -ne nilor din Letea ºi a ruºilor - lipoveni dinSfiºtofca ºi Periprava. De aceea, nu am pututsã nu remarc influenþa lor puternicã în crea -þia dv. În ce mãsurã realitatea Deltei, care esteinconfundabilã, vã determinã creaþia?

– Întrebarea dvs. include ºi rãspunsul. Esteevident cã obiceiurile ºi cultura ucrainenilor,modul lor de viaþã mi-au marcat prozele.Spaþiul literar al Deltei nu a fost explorat de untrãitor în aceste locuri, ci doar de scriitori aflaþiîn tranzit, ca turiºti. Eu am schimbat optica,desfiinþând cliºeele de ,,zonã-paradis” etc.,scoþând la ivealã o lume sufocatã într-un mediuînchis, izolat, o lume sãlbaticã, aprigã, bântuitãde crime, duhuri, alcoolism, de oameni larvariºi pierduþi, neîntrezãrind nicio speranþã, o lumede suflete chinuite. Într-o altã zonã geograficã,unde densitatea de scriitori care ºi-au legatnumele de acele locuri era mare, ar fi fost multmai greu sã-mi gãsesc un stil original. Practic,nimeni nu a fãcut o radiografie literarã internã,ca trãitor al vieþii din Deltã, pânã la mine, iar euam ,,marcat teritoriul”, gãsind acest spaþiu, geo -grafic ºi literar, virgin, fiind un norocos, în acestsens.

– Cum vi se par locuitorii Letei, cum esteaceastã comunitate de ucraineni în compara-þie cu ceilalþi locuitori ai comunei C.A.Rosetti?

– Aº zice cã oamenii, în viaþa de zi cu zi,m-au adoptat demult în comunitate ºi sunt con-siderat de-al lor, acesta fiind ºi satul natal alcopiilor mei. Nu am avut un regim preferenþial:dacã mi s-a jupuit vaca, au pãþit-o ºi alþii… Dar,zeci de ani, oamenii mi-au spus Paulicã, Pavlo,Pavel. Am fost ajutat în momentele grele alevieþii, uneori lovit, ca toatã lumea. Mã simtdator faþã de aceºti oameni în mijlocul cãroras-a scurs viaþa mea, fac totul pentru ºcoalã, decurând am colaborat cu TVR, s-au strâns niºtefonduri ºi se lucreazã la reabilitarea ºcolii, laînfiinþarea unei clase de informaticã ºi a uneisãli de sport, copiii pleacã în tabãrã gratuitã. …Patru elevi din Letea sunt la facultate... Puþini,în general nu localnici, ci ,,intermediari”, s-ausimþit atinºi în interesele lor atunci când amscris niºte proze despre braconieri, ameninþân-du-mi familia. Dar au trecut ºi acele timpuri,acum e bine… Problema e cã mulþi nu fac dife -renþa între ficþiune ºi real, între literaturã ºiviaþã, confundându-le… Oamenii, în acestetimpuri grele, se luptã cu supravieþuirea. Celpuþin pe aici, asistãm la crepusculul unei minu -nate etnii, de oameni viteji în luptã ºi neîntre-cuþi gospodari pe la casele lor. Dar aceastã etnieeste des chisã ºi dispusã autodizolvãrii, globali -zãrii, din pãcate; pierderea pe viitor a identitãþiiei culturale e previzibilã, spre deosebire de alteetnii, care sunt închise sau semideschise, maiconservatoare.

– ªtiu cã vã place mult Taras ªevcenko,aveþi o ediþie din opera lui moºtenitã de la tatãldvs. Îl pomeniþi ºi în romanul ,,Samka”, încare afirmaþi cã fondatorii satului Letea cân-

tau adesea diferite cântece pe versurile lui,atât la necaz, cât ºi la bucurie. În fiecare an,în martie, m-aþi sprijinit activ în evocareaMarelui Cobzar al poporului ucrai nean, înºcolile comunei.

– Lui Taras ªevcenko i s-ar potrivi versurilelui Coºbuc: ,,Sunt suflet din sufletul neamuluimeu /ªi-i cânt bucuria ºi-amarul”. Este expresiatotalã a spiritului ucrainean. Un ºerb, un plugar,un om înfometat, un servitor, un ,,kozaciok”bãtut ºi umilit, un haidamac, un iubitor deînvãþãturã, de poezie ºi picturã, un mare visãtorla libertate, un suflet rãscumpãrat cu douã miicinci sute de ruble, un student revoltat, unsurghiunit, un martir naþional al poporului sãu –i s-au purtat osemintele în glorie ºi în plânsetnaþional –, un poet de geniu, simplu ºi adânc, cemiºcã mecanismele fundamentale ale inimii,idolatrizat în rând cu icoanele ºi cu Dumnezeu.Orice ucrainean se regãseºte în Taras ªevcenkocu ceva. Pe bunã dreptate, ucrainenii urcã trep -tele mausoleului lui în genunchi, plângând cupietate ºi evlavie. Chiar la noi, la Letea, portre-tul geniului naþional ºi universal ucrainean afost aºezat, cu o evlavie misticã, între douãicoa ne, aºa l-am sãrbãtorit ! Dar Taras ªev cen -ko aparþine naþiunii universale numite Poezie.Nu aparþine numai ucrainenilor!

– Ce proiecte literare aveþi? – Este evident cã scrisul este un blestem ºi

cel ce a pornit pe acest drum nu se mai poateopri decât ,,la marele popas de dincolo deastre”, cum a spus un poet. Nu pot sã dezvãluiprea multe, dar pot spune cã lucrez la un romancu titlul provizoriu ,,Grindul liliecilor”, careîncepe cu inundarea unui sat care se transformãîn mlaºtinã, cu o invazie de lilieci, sfârºindu-secu seceta ºi plecarea chiropterelor. În paralel,lucruri mai mici, am terminat o povestire careva apãrea în urmãtorul numãr al revistei,,Origini – Romanian roots” ºi mai trudesc lapartea a patra a ciclului de poeme de dragoste,,Nopþile Deltei”. Atât cât am timp de la Dum -nezeul românilor ºi al ucrainenilor, cât suntferit de necazurile ºi muncile zilnice, nu facaltceva decât sã scriu ºi sã citesc, timpul fiindcel mai preþios dar al omului pe pãmânt.

– În încheiere, stimate coleg, þin sã vã mãr-turisesc cã v-am apreciat ºi apreciez mult fap-tul cã, român fiind, munciþi de dece nii într-unsat izolat de ucraineni, cã depuneþi eforturicolosale pentru ridicarea nivelului de culturãal acestora, încercând, în acelaºi timp, sãsãdiþi în tânãra generaþie iubirea pentru limbamaternã. Rar asemenea oameni. Sincerã ad -miraþie pentru activi tatea dumneavoastrã di - dacticã ºi pentru cea scriitoriceascã. Sãnã tateºi succes în ambele domenii!

– Aceeaºi admiraþie o am ºi eu pentru Vi -chen tie Nicolaiciuc, om cu douã inimi, unaromânã ºi alta ucraineanã, care se sacrificã, ve -nind în inima Deltei, în izolare, sã înveþe co piii.Îl aºteptãm ºi la toamnã! Acest rege Lear, sin-gur într-o þarã fãrã supuºi, cãci confraþii ucrai -neni, cei din Deltã cel puþin, nu-l sprijinã cunimic, refuzã prin semnãturã limba maternã, sedeclarã români la recensãmânt, nu vin la sãrbã-torirea geniului lor naþional, nici ei ºi niciautoritãþile locale. În aceastã þarã pustie, unutopic, cu un dor neîmpãcat, cu un gol în suflet,aleargã, vorbeºte cu oamenii, împarte invitaþii,face ore de limba ucraineanã cu acordul meu, încadrul orarului meu, dar elevii nu reuºesc sãîngaime în limba lui Taras ªevcenko nici mãcaro poezie, deºi în românã ºtiu multe poezii ale

Cobzarului. ªi totuºi, acest ,,frumos nebun almarilor pustiuri”, ca sã parafrazez un confratescriitor, se luptã de unul singur, încearcã sã,,reînvie” tradiþiile ºi obiceiurile cele vechi, alefoºtilor cazaci zaporojeni. Cheamã reprezen-tanþi ai ambasadei Ucrainei, cheamã formaþiidin Ucraina, dar este refuzat oficial ºi politicos,fraþii lui ucraineni rãspunzând în scris cã ,,suntprezenþi numai cu sufletul la Zilele ªevcenko”,pe care noi, într-un cadru restrâns, câþiva profe-sori ºi câþiva elevi, îl comemorãm, realmente culacrimi în ochi. Probabil cã Vichentie Nico -laiciuc nu va reuºi sã reînvie ceea ce este mort,nu va reuºi sã transforme apusul acestei etnii înrãsãritul ei, dar rãmân aceºti oameni romantici,utopici, care aleargã cu un dor nestins dupã untrecut pierdut, care nu se mai întoarce! Sã ledãm totuºi o speranþã, o ºansã... Deºi, eu, unul,nu mai cred în minuni ºi, cu nesfârºitã tristeþe,repet: asistãm la crepusculul celei mai frumoa sedintre etnii, înghiþite de globalizare, de cursulfiresc al istoriei ºi limbii...

prof. Vichentie NICOLAICIUC

O radiografie literarã a Deltei

Prietenul meuRândurile ce urmeazã pot fi desprinse

dintr-o poveste încã nescrisã care-mi cutreierãimaginaþia în aceste nopþi de martie, încã deiarnã. Totuºi, dupã parcurgerea lor, cititorul vadeduce dacã personajul meu ar putea sã existeîn realitate. Neavând somn, ascultam lângãfereastrã cãderea fulgilor de nea ºi parcã mi-abãtut cineva la uºã. Ei, cine? Chiar prietenulmeu, pe care-l recunosc dupã mers. Am sãritca ars. A fost însã o pãrere, pentru cã în ulti -mul timp mã gândisem prea mult la el. De cenu mã mai salutã, oare, ca odinioarã, când neîntâlneam aproape zilnic la o tacla? Ne spu -neam pãsurile, oftând din rãrunchi, obidiþi deunele griji. ªi ne împrumutam cu bani. Mãrog, eram prieteni. Cum de s-a schimbat atâtde repede amicul meu? Mã evitã. E drept cãpunga mea e cam goalã, iar în a lui nu încapbanii. Recu nosc, mã deranjeazã când, noaptea,aud miorlãiturile gaterului intrat în cãlduri deatâþia buºteni fãcuþi scândurã. Omul a devenitbogat. Treaba lui. Un lucru e sigur: sãraci, bo -gaþi - tot oameni rãmânem, mâncãm cu o sin-gurã lingurã, chiar dacã a mea e din lemn.Decât sã ai atâþia bani, mai bine sã le ducidorul. Oare aºa o fi?

Pustiul din suflet

Raveca Danilasciuc e o vârstnicã vãduvã.Trãieºte singurã, ca mulþi bãtrâni din IzvoareleSucevei. Femeia e ºi bolnavã. N-o mai þinpicioarele. Se miºcã doar prin casã, sprijinitãîn cârje. Trãieºte cu pensie de urmaº. Apa, câteun braþ de lemne, de-ale gurii îi mai aducoameni milostivi, ce-i trec deseori pragul,cãsuþa ei fiind foarte aproape de uliþa ce ducespre bisericuþa din deal. Deunãzi, coborânddinspre lãcaºul sfânt, am intrat pe la vãduvaRaveca. Dupã cum mi-a vorbit, mi-am datseama cã vizita mea, deºi scurtã, i-a alungat,pentru o vreme, pustiul din suflet.

Materiale de Decebal Alexandru SEUL

15Curierul UCRAINEAN

(Urmare din numãrul 163-164)

Lada cãzu la picioarele lui Dajd-boh, iarcând îi povesti de ce a venit el îi arãtã insulaunde Stry-boh se desfãta privind la chipul Ia -roslavei, vânturile se uitau cu drag la ea, iarFurtuna ºi Morena tremurau de ciudã.

„Vezi, Lada, deºi Iaro -slava se bucurã de prie tenialui Stry-boh, ea ar vreatotuºi sã se întoarcã la tatãlei. Pot sã-þi dau doar unsfat, Lada, nu pot sã mãbag între ei, cãci, dupã cumºtii, în curând va veni iarna ºi atunci Cior no-boh - tatãl Morenei - va avea mai multã puteredecât mine. Dacã eu te voi ajuta s-o iei peIaroslava, el se va alia cu Stry-boh, iar acesta vaporunci vântului de miazã noap te sã trimitãasupra mea geruri mai mari decât de obicei!”

ªi mai adãugã: „Ia uite, Morena se aflãînaintea tronului zeului negru Ciorno-boh. Ea ise plânge de Iaroslava, Stry-boh ºi vântul deapus. Ciorno-boh a privit-o pe Iaroslava ºi faþai s-a înseninat cãci îi plãcuse. Dacã o va lua înîmpãrãþia sa, atunci tatãl ei o va pierde pentrutotdeauna. Trebuie s-o ascunzi în castelul rusal-celor - zânele apei - aflat pe fundul lacului,aproape de insulã. Grãbeºte-te, Lada, cât mai etimp. Fãgãduieºte-le rusalcelor multe raze desoare, care sã ajungã pâ nã în fundul lacului,dacã se vor învoi s-o ascundã pe Iaroslava“.

Cât ai clipi, Lada se ºi afla deasupra lacului,unde zãri prin perdeaua de apã castelul de cleº-tar al rusalcelor. Ele îºi duceau traiul în castel;unele îºi pieptãnau pletele de aur, unele ºedeausau stãteau culcate pe paturi din preþioase scoicide diferite culori. Micile lor trupuri strãveziitremurau de frig, cãci razele soarelui nuajungeau pânã la ele. Aºteptau cu nerãbdare sãrãsarã luna ca sã se încãlzeascã la razele ei.

Lada aruncã o mânã de raze de soare încastelul rusalcelor, unde se fãcu deodatã cald.Mai aruncã apoi încã multe mãnunchiuri deraze de soare. Rusalcele, de parcã ar fi reînviat,

se prinserã de mânuþe ºi începurã sã dãnþuiascãîn horã.

„De unde ne vine atâta bine? Ia du-te ºi vezice este, fata mea!” zise regina rusalcelor cãtreuna dintre ele. Mica rusalcã înotã pânã la mal ºiscoase capul deasupra luciului apei. Lada îitransmise reginei rugãmintea ei.

În timpul acesta, Stry-boh se trezi cu unoaspete neaºtep tat, care îºi fãcu intrarea cumare vuiet. Era trimisul lui Ciorno-boh care îicerea sã i-o dea pe Iaroslava, Stry-boh îl puse

pe goanã pe trimis. Dar rãzbunarea lui Ciorno-boh nu se lãsã aºteptatã. Trãsnete au început sãloveascã cei mai frumoºi cedri. De la focul lorau prins sã cadã la pãmânt pãsãrelele cu ari -pioarele arse, iar florile ºi iarba au început sã seofileascã din pricina fumului ºi a flãcãrilor.

laroslava, speriatã, fugind în neºtire, ajunse

aproape de malul apei. Din lac ieºi o rusalcã.Braþele-i albe ca neaua o cuprinserã pe fatã ºiîntr-o clipã se fãcurã nevãzute amândouã subapã.

Pe celãlalt mal stãtea Lada, care vãzu tot cese petrecuse. Dar ºi Furtuna ºi Morena vãzuserãtotul. Din mâinile lor întinse se învolburarã noricenuºii, care acoperirã insula ºi stinserã focul.

Stry-boh, supãrat, zburã pânã la Ciorno-bohsã-i cearã socotealã. Dar între ei se puse Dajd-boh, care le zise cu blân deþe: „Li niºtiþi-vã! Iaro -

slava nu se mai aflã pepãmânt. Ea s-a as cunsîn castelul rusalce lor,unde noi, zeii, nu avemdreptul sã pãtrundem!”Stry-boh se su pu se ºi seîn toarse în in su la sa,

care începu sã înverzeascã ºi sã înfloreas cã dinnou.

***

În timpul acesta, cneazul Dabor, care seîmbolnãvise din pricina dorului de copii, zãceamereu în pat, acoperit cu învelitori. Într-o bunãzi, înainte de rãsãritul soarelui, se auzi deodatãrãsunând triunghiul de argint, în care Lada bã -tuse de trei ori.

„Scoalã, mãrite cneaz, însuºi Dajd-boh necheamã la rugãciune! spuserã cavalerii, luarãpatul cu cneaz cu tot ºi îl purtarã la templul depe stâncã.

Când se apropiarã de peºtera sfântã, intrareaei, care fusese ziditã, se surpã ºi din peºterãieºirã Iaroslava ºi cei doi fraþi ai ei, care învia -serã.

Iaroslava îi înmânã tatãlui facla lui cu mânerde aur, precum ºi cununa din spice de grâu, pecare fetele o împletiserã odinioarã zeiþei Ladadin al sutãlea snop.

Cneazul se ridicã de pe patul sãu, cãci sefãcuse sãnãtos. El puse cununa pe altar ºi, înscurt timp, din grâul care ardea un fum seînãlþã, sus, sus, pânã la tronul lui Dajd-boh.

Traducere de Olga ANDRICI

LLeeggeennddee uuccrraa iinneenneess tt rrããvveecchhii

Iaroslava ºi zeiþa LadaIaroslava ºi zeiþa Lada

Viaþa îþi este cel mai mareMaestru, cãci te supune nebãnuitLegilor implacabile ale Univer -sului. Niciodatã nu se poate spu -ne: «viaþa este…»., ci simplu:«despre viaþã…»

Un început frumos pentru ocarte plinã de sensibilitate ºi ma -gie. Cum sã trãim frumos ºi plinide forþã într-o lume ce pare din ceîn ce mai micã pentru sufletul nos-tru, întocmai ca o hainã veche carene-a rãmas micã ºi ne strânge?

Mulþumirea - o stare, un cuvântdesuet pentru lumea contemporanã- este redescoperitã în dimensiuneaei arhetipalã ºi în sensul menþionatde Biblie, iar eseul Mulþumirea -una din marile surse ale fericiriicotidiene, ne învaþã sã fim din noufericiþi ºi bucuroºi pentru tot ceeace ne oferã viaþa. Eseul e ca o razãde luminã în aceastã lume ce tra-verseazã doar momente de crizã.„Nu lãsa pe nimeni sã-þi facã rãu,nici mãcar pe tine însuþi.” Acesteseu pune în discuþie sufletul nos-tru, care adesea se judecã ºi îºi facerãu singur mai mult decât ar reuºisã-i facã oricine altcineva, dar,totodatã, îi redã acea vitalitate ºi

forþã tonicã care-l face sã meargãînainte ºi sã triumfe în pofida ori -cãror dificultãþi. Dacã reînvãþãm sãne bucurãm, dificultãþile ce ne aparpe cãrãrile vieþii devin doar simpleprovocãri.

Biblia este unul din „TexteleBucuriei”, care îi îndeamnã peoameni sã fie fericiþi. Cei care aucitit cu atenþie Biblia au constatatfrecvenþa expresiilor “în numeleDomnului bucuraþi-vã! Fiþi mulþu-miþi întotdeauna.” Aceste expresiise repetã de 800 de ori în Biblie.Dum nezeu s-a ostenit sã ne repetede 800 de ori sã ne bucurãm ºi sãfim mulþumiþi, ºi a fãcut-o pentrucã doreºte sã ne vadã astfel.

Când lucrurile nu ne merg preabine, sau când împrejurãrile nesunt potrivnice, “Textele Bucuriei”trebuie sã constituie un adevãratimbold ºi chiar un sprijin puternicîn situaþii foarte grave.

A trãi înseamnã sã faci lucruri

plãcute. Când acþionezi cu plãcerenu oboseºti. Pentru a nu intra înrutina vieþii cotidiene trebuie sãfaci cu plãcere ceea ce faci.

Un alt eseu care ne aduce zâm-betul pe buze ºi în suflet este cel cetrateazã cu o ironie finã ºi plinã deumor prostia. Un subiect contro-versat, un subiect plin oricând desavoare ºi de vitalitate care, dinco-lo de amuzament, ne face sã neîntrebãm mai mult despre aspecteimportante ale sufletului nostru.

Dar definiþia ºtiinþificã aprostiei a fost datã de savantulChar les Richet: “Nu este prostacela care nu înþelege ceva, esteprost acel om care deºi înþelege unlucru procedeazã de parcã nu l-arfi înþeles.” Tot în aceastã direcþieproverbele spun: “Marile prostiinu aparþin marilor proºti, ci mari -lor deºtepþi”, sau “De la geniu lane bunie nu este decât un pas”.Înainte sau înapoi, ne întrebãmnoi?

Recomand aceastã carte ca pe ooazã de luminã ºi de recreere înmijlocul acestei lumi agitate ºipline de pesimism.

Ion ROBCIUC

Jocurile vieþiiJocurile vieþiide Svetlana Sauciucde Svetlana Sauciuc


Ucrainenii de pretutindeni l-au sãrbãtorit, caîn fiecare lunã martie, pe Taras ªevcenko, poe -tul naþional al Ucrainei.

Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) -filiala Suceava a organizat ºi în acest an ograndioasã manifestare, de data aceasta în afaraperimetrului bucovinean, în municipiul Iaºi,unde existã o organizaþie foarte activã a etni-cilor ucraineni, alcãtuitã, în mare parte, dinmembri cu origine bucovineanã.

Expoziþii de artã plasticã, de publicaþii edi-tate sub egida UUR, de ouã încondeiate ºi un

spectacol festiv cu un program extrem dedi vers

Manifestarea, care s-a desfãºurat sâmbãtã,27 martie a.c., în ajunul Duminicii de Florii, însala de spectacole a Colegiului Naþional de Artã„Octav Bãncilã”, a marcat împlinirea a 196 deani de la naºterea Marelui Cobzar.

Realizatã de Uniunea Ucrainenilor dinRomânia - filiala Suceava în colaborare cu cole -giul de artã ieºean, manifestarea s-a concre ti zat

într-o suitã de ac -þiuni care s-au con-jugat armonios, reu -nind câ teva expoziþii(de artã plasticã, depu blicaþii editate subegida UUR, de ouãîncondeiate) ºi unspectacol festiv cuun program extremde divers.

Distinºi invitaþi:Viorel Kotyk, mi nis -tru - consilier alAmbasadei Ucrai -nei la Bucureºti, de -putatul ªtefan Bu -ciuta, preºedinteleUUR, ºi RomeoOlteanu, vicepri ma -rul Muni ci piu luiIaºi

La manifestareau participat (alãturide coordonatorii ac -

þiunii - Ioan Bodnar, preºedintele UUR - filialaSuceava, Vic tor Hrihorciuc, ºi Daniel Sere -denciuc, pre ºe dintele ºi, res pec tiv, vice pre ºe -dintele organizaþiei Iaºi a UUR, precum ºipartenerii lor de la Colegiul Naþional de Artã„Octav Bãncilã”, prof. Dana Louise Barnea,director, ºi profesorii Marin Pânzaru, Ilie Go -rovei ºi Marian Anton) distinºii invitaþi ViorelKotyk, ministru-consilier al Ambasadei Ucrai -nei la Bucureºti, deputatul ªtefan Buciuta, pre -ºedintele UUR, ºi Romeo Olteanu, viceprimarulMunicipiului Iaºi.

Prezenþa pe scenã a comunitãþii etniceucrainene bucovinene a fost asiguratã, pe seg-mentul literar, de poeþii Ion Cozmei, MihaiVoloºciuc ºi scri i torul Ioan Chi deºciuc, iar pesegmentul de muzicã ºi dan suri – de grupulvocal instrumental „Strunele Ne gostinei” (di ri -jat de prof. Nicolae Mai daniuc) ºi Ansamblul„Ko za ciok” din Bãl cãuþi (coordonat de studen-tul Petru ªoiman).

Tiberiu COSOVAN

Iaºi: SãrbãtorireaMarelui Cobzar - 196de ani de la naºtere

Participanþi la manifestare

Zi primãvãraticã, sâmbãtã 27 martie 2010,Colegiul Naþional de Artã „Octav Bãncilã”din Iaºi... Pentru aceastã datã ºi pentru aceas -tã locaþie au fost trimise invitaþiile de cãtreUUR – organizaþia localã Iaºi, pentru festivi -tãþile dedicate celei de-a 196-a aniversãri azilei de naºtere a marelui poet ucrai neanTaras ªevcenko.

Organizatorii evenimentului au fost: UUR- organizaþia localã Iaºi, avându-i drept coor-donatori pe ªtefan Buciuta - preºedinte UUR,deputat în Parlamentul României; Ioan Bod -nar - preºedinte UUR - filiala Suceava; VictorHrihorciuc ºi Daniel Seredenciuc - preºe -dinte, respectiv vicepreºedinte al organizaþieiUUR Iaºi. Din partea Colegiului Naþional deArtã „Octav Bãncilã” au coordonat: director -profesor Dana Louise Barnea ºi profesoriiMarin Pânzaru, Ilie Gorovei ºi Marian Anton.

Prima curiozitate de reporter a fost aceeade a afla cum de sufletul ucrainean s-a înge -mãnat cu cel românesc sub acoperãmântulcolegiului ieºean. A avut amabilitatea sã mãajute doamna director Dana Louise Barnea:

„Avem colegi din zona Bucovinei care ºi-auadus aminte de copilãrie ºi de prietenii lorvorbitori de ucraineanã. Când reprezentanþiiUUR din Iaºi au venit cu propunerea de acolabora, am acceptat cu plãcere. De aseme-nea, instituþia noastrã de învãþãmânt areîncheiat un parteneriat cu Liceul Pedagogicdin Kolomyia. Împreunã am susþinut specta-cole de muzicã ºi dans, valorificând bogãþiaspiritualã a celor douã popoare. Azi suntemonoraþi sã fim gazdele acestui eveniment, cãcicolegiul nostru este un spaþiu unde arta nu arefrontiere”.

Cu ajutorul doamnei director am stat devorbã cu alþi doi „vinovaþi” pentru înrudireacelor douã culturi: Marin Pânzaru ºi IlieGorovei. Primul, profesor de pian, fost direc-tor adjunct al colegiului, este originar din Si -

ret. La vârsta de trei ani pleacã sã locuiascã laGura Humorului, unde spiritul Olhãi Koby -leans ka ºi-a pus amprenta asupra personali -tãþii sale. Aºa cã atunci când o delegaþie dinUcraina a vizitat colegiul ºi ºi-a exprimat do -rin þa încheierii unui parteneriat a rãspuns cuentuziasm la aceastã iniþiativã. Acum lucru ri -le merg de la sine ºi sperã ca aceastã cola bo -rare sã dureze cât mai mult. Al doilea inter lo -cutor este profesor de oboi. Soþia lui este dinCacica, un spaþiu intercultural binecunoscut.Viaþa a fãcut sã se împrieteneascã cu domnulDaniel Seredenciuc, vicepreºedinte al UUR –organizaþia Iaºi. ªi de aici n-a fost decât unpas..., pe care 1-a fãcut pentru dez vol tareaschimbului intercultural ºi pentru promovareacolegiului.

A doua curiozitate a fost sã aflu cât maimulte lucruri despre organizaþia localã aUUR. Pentru aceasta am stat de vorbã cudom nul Victor Hrihorciuc, preºedintele orga-nizaþiei.

(Continuare în pagina 4)

Din Iaºi, cudragoste...

În perioada 6-9 aprilie a.c., a avut locvizita oficialã în Republica Moldova a uneidelegaþii a Comisiei pentru politicã externãa Camerei Deputaþilor, condusã de dl AttilaKorodi, preºedintele Comisiei. Din dele-gaþie au fãcut parte dnii deputaþi MariusRo gin (PDL), ªtefan Buciuta (mino ri tãþi),secretarul Comi siei, Bog dan NiculescuDuvãz (PSD) ºi Daniel Budu rescu (PNL).

Programul vizitei a cuprins o primire laE.S. dl Mihai Ghimpu, preºedintele interi-mar al Republicii Moldova ºi al Parlamen -tului, întâlniri cu dl Serafim Urechean,prim-vice pre ºedintele Parla mentului, dlAndrei Popov, viceministru al AfacerilorEx terne ºi Inte grãrii Europene, dl VictorOsi pov, vice prim-ministru al RepubliciiMol dova, dl Iurie Þap, vice pre ºedinte alPar lamentului Republicii Moldova, dl IgorCorman, preºedintele Comi siei de politicãexternã ºi integrare europeanã, alte întâlniriparlamentare ºi guvernamentale.

Principalele teme abordate: cooperareaparlamentarã, cooperarea bilateralã, regimulde vi ze, acordul de mic trafic la frontierã,integrarea europeanã a Republicii Moldova,par te ne riatul estic, procesul constituþional,situaþia politicã internã, Transnistria.

Cooperarea în domeniul educaþiei. Laacest punct, gazdele au cerut sprijinul auto -ritãþilor române pentru urgentarea procesu-lui de recunoaºtere a diplomelor, Româniastabilind cerinþe mult mai dificile decât altestate europene. Sistemul de legalizãri esteex trem de birocratic ºi se pierd astfel multeoportunitãþi de lucru sau continuare a studi-ilor pentru cetãþenii moldoveni.

Acord interguvernamental în domeniulprotecþiei sociale. Delegaþia CamereiDepu taþilor a subliniat în repetate rânduriconsensul forþelor politice româneºti pentrusprijinul demersurilor europene ale Re pu -bli cii Moldova ºi pentru dezvoltarea rela þii -lor bilaterale în toate domeniile.

ªtefan BUCIUTA,deputat

INFORMAREprivind vizita

oficialã înRepublica Moldova


Anul acesta, Olimpiada de Lim ba ºiLiteratura Ucraineanã, faza na þio na lã, a fostorganizatã de In spectoratul ªcolar JudeþeanSu cea va, în perioada 7-11 aprilie 2010, gazdãfiind Co legiul Naþio nal „Mihai Emi nescu".

Festivitatea de premiere ºi închidere alucrãrilor olimpiadei a avut loc sâmbãtã, 10aprilie 2010, în prezenþa Comisiei de evaluarea rezultatelor concursului (preºe din te lectordoctor Ana maria Her þanu, secretar in spectorLucia Mihoc), a reprezentanþilor In spec to -ratului ªco lar Judeþean, a de pu ta tului ªte fanBuciuta, pre ºedintele Uniunii Ucrai nenilor dinRomâ nia (UUR), a consilierului loan Co vacidin par tea MECTS, a profesorului MiroslavPetreþ chi, pre ºedintele filialei Maramureº aUUR, consilier în cadrul Pre fec tu rii Mara mu -reº, a domnului Va syl Nerov nyi, con su lulUcrai nei la Sucea va, a ca dre lor didactice ºi ael e vilor.

Dintre cei 21 de elevi mara mu reºeni par-ticipanþi la olim pia dã s-au evidenþiat:

Clasa a VII-a: Macioca Flavia, locul I,ªofineþi Ale xan dra Maria, locul III ºi MaciocaLavinia Mire la, menþiune (ªcoa la din Remeþi,profesor îndrumãtor Ana Maria Covaci);

Clasa a VIII-a: Hrini Ionela, locul II(ªcoala din Valea Viºeului, profesor îndrumã-tor Spivaliuc Ledia);

Clasa a IX-a: Ciurea Liliana Maria, loculI; Ieremiaº Melita Odarca, menþiune (Li ceul„Taras ªevcenko“, profesor îndrumãtor Co -drea Emilia);

Clasa a X-a: Dzabeniuc Ale xandraTamara, locul I (Li ceul „Taras ªevcenko“,profesor în dru mãtor Codrea Emilia), Go -

denciuc Camelia Maria, locul III (Liceul„Taras ªevcenko“, pro fesor îndru mãtor Hre -niuc Mar ta);

Clasa a Xl-a: Diolog Mo nica Larisa, loculI, Deket Mal vina Ramona, locul II, Ma ciocaLarisa, locul III, Boþoc-Mai liar ciuc Nico laeAndrei, men þiune (Liceul „Ta ras ªev cen ko“,profesor îndrumãtor Hre niuc Marta ºi CodreaEmilia);

Clasa a XII-a: Ene Casian Rus lan Mihai,locul III, Hreniuc Marta ºi Rahovan AnamariaLavi nia, menþiune (Liceul „Taras ªev cenko“,profesor îndrumãtor Hr e niuc Marta).

Din judeþul Suceava s-au remarcat urmã-torii elevi:

Clasa a VII-a: Andreea Grigoraº, locul II(ªcoala cu cla sele I-VIII din Negostina, pro-fesor îndrumãtor Ioan Chi deº ciuc); HomeniucRaluca, men þiune (ªcoa la cu clasele I-VIIIdin Bãl cãuþi, profesor îndrumãtor Anca ªtiu-bianu);

Clasa a VIII-a: Haureº Narcisa Mãdã lina,locul I (ªcoa la cu clasele I-VIII din Bãl cãuþi);ªmighelschi Sergiu, lo cul III (ªcoala cuclasele I-VIII din Bãl cãuþi, profesor îndrumã-tor Anca ªtiubianu);

Clasa a IX-a: Mandiuc Ancuþa-Jenica,locul II (Liceul „Laþcu Vodã“ din Siret);Oºtepoc Lucian, locul III (Liceul „LaþcuVodã“ din Siret, profesor îndru mãtor ChideºaAntoneta);

Clasa a X-a: Habur Maria, locul II(Colegiul Naþional „Mi hai Eminescu“ dinSuceava, pro fe sor îndrumãtor ªtefan Ge or - geta); Rei chel Mariana, men þiu ne (Liceul„Laþcu Vodã“ din Siret, profesor îndrumãtor

Chi de ºa Antoneta); Sanduleac An -dreea, menþiune (Liceul „Laþ cuVodã“ din Siret, profesor în dru -mãtor Chideºa An to neta);

Clasa a XII-a: SerdenciucLarisa, locul I (Liceul „Laþcu Vodã“din Siret); Marusec Adria na Ioana,locul II (Liceul „Laþcu Vo dã“ din

Siret, profesor în dru mãtor Chideºa Antoneta);Premianþii judeþului Timi º: Clasa a VIII-a: Turcin Daniela, menþiu ne

(ªcoala cu cla sele I-VIII din Darova, profe-sor îndrumãtor Bereghi Ana);

Clasa a IX-a: Ciorei Ana, menþiune(Colegiul Naþional „Iu lia Hasdeu“ din Lugoj,pro fe sor îndrumãtor Godja Liud mila Ra -mona);

Clasa a XI-a: Maioº Ana, menþiune(Colegiul Naþional „Iu lia Hasdeu“ din Lugoj,profesor îndrumãtor Godja Liud mi la Ra -mona).

Elevilor câºtigãtori le-au fost acordatepremii în bani, obiecte ºi cãrþi din partea Mi -nisterului Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului, Uniunii Ucraine ni lor din Româniaºi Consulatului Ge ne ral al Ucrainei de la Su -cea va.

Uniunea Ucrainenilor din Ro mâ nia a orga-nizat vizite pentru olimpici la sediul filialeiSu ceava a UUR, unde gazdã a fost preºedin-tele filialei, profesorul Ioan Bodnar, la Bi se -rica Orto doxã Ucraineanã din Sucea va, preotparoh Maghiar Mihai (ori ginar din Ma -ramureº), precum ºi la mãnãstirile din ju de þulSu ceava.

Felicitãm elevii premianþi, cadrele didac-tice care i-au pre gãtit ºi pe inspectorii de spe -cia li tate din Suceava, prof. Lucia Mi hoc, dinMaramureº, prof. Elvira Co drea ºi din Ba natprof. Ioan Câm peanu.

ªtefan BUCIUTA

Olimpiada de Limba Ucraineanã Olimpiada de Limba Ucraineanã (Etapa naþionalã)(Etapa naþionalã)

În programele de coordonare a activitãþiiOrga nizaþiei de Femei a filialei UUR, respectiva femeilor ucrainence din satele Rogojeºti,Cândeºti Unu ºi Sinãuþi, judeþul Botoºani, pelângã ºezãtori pe diferite teme, cum sunt: edu -caþia copilului în familie; modele de cusãturi,þesãturi, împletituri; rememorãri ale vechilorîntâmplãri educative din sat; învãþarea cânte-celor ºi colindelor în limba ucraineanã, Învãþa -rea rugãciunilor „Tatãl nostru“ ºi „Psalmul 50“în limba ucraineanã, am inclus în fiecare an ºiîntâlniri literare dedicate inegalabilului nostrupoet Taras ªevcenko, în cadrul cãrora am vor-bit despre viaþa ºi opera curajosului poet revo -luþionar care, prin poeziile sale, a luptat pentrudreptate ºi libertatea poporului ucrainean.

La aceste întâlniri s-au recitat ºi s-au cititpoe zii ale lui Taras ªevcenko, s-au cântat cân-tece pe versurile lui, au fost prezentate auto-portrete ale poetului la diferite vârste, reprodu -ceri din picturile create de Taras ªevcenko ºi dealþi pictori din acea vreme din Ucraina ºi dinRusia.

La sfârºitul fiecãrei întâlniri am simþit ºi amvãzut cã fiecare ucraineancã din Rogojeºti ºidin Cândeºti prezentã la întâlnire poartã cudragoste ºi cu smerenie în suflet amintirea poe-tului nostru naþional.

De aceea am speranþa sã realizãm, cu aju-torul mamelor ºi al bunicelor, un lucru foarte

important ºi cât se poate de necesar – punctinclus ºi în programe: „Sã vorbim acasã ºi pre-tutindeni cu fiii ºi fiicele noastre ºi în limbamaternã ucraineanã“, aceasta pentru a nu uitacã trãim într-un sat cu locuitori ucraineni ºi cãlimba ucraineanã, limba maternã a lui Tarasªevcenko, este o limbã frumoasã ºi foartebogatã, ce poate exprima cele mai înãlþãtoare ºiprofunde gânduri ºi sentimente.

Obiectivul este din ce în ce mai dificil deatins, deoarece în aproape fiecare casã dinRogojeºti existã câte o tânãrã mamã româncã.

Am constatat cã aceste mame înþeleg foartebine limba ucraineanã, unele o ºi vorbesc.

Ceea ce încercãm este sã le sãdim dragosteaºi voinþa de a vorbi curent în limba ucraineanãîn familie, implicit cu copiii lor.

Este o muncã de duratã. În ultimii doi aniam scris cântece, colinde, rugãciuni ucrainenecu caractere latine, pe care le-am copiat la xe -rox în mai multe exemplare, împãrþindu-lemamelor românce. Am îndemnat elevii careînvaþã limba ucraineanã sã vorbeascã în fami-lie, în special cu mamele românce, în limbaucraineanã ºi sã citeascã împreunã din abe ce -darul ucrainean. Sperãm ca, apelând ºi la aju-torul dlui profesor de limbã ucraineanã Lau -renþiu-Ionuþ Semen ciuc ºi al dlui învãþãtorVasi le Ienachi, care e ucrainean din Rogojeºti,sã reuºim sã nu uitãm frumoasa ºi bogata limbãucraineanã.

Le-am amintit în mai multe rânduri copiiloradagiul cã dacã ºtii o limbã eºti o datã om, dacãºtii douã – eºti de douã ori om ºi cã astfel poþicunoaºte ºi arta ºi cultura popoarelor ale cãrorlimbi le vorbeºti.

Olimpia IVANICIUC

Iarãºi despreucrainencele din Rogojeºti

În ziua de 7 aprilie – de Buna Vestire pe stilvechi –, în cadrul unei slujbe cu sobor – prinparticiparea preoþilor Ioan Ardelean - Mara -mureº, Daniel Petraºuc din Negostina, IoanIrimie din Suceava, Alexandru Horga dinBreaza de Sus, Mihãiþã Tiberiu Mechno, fiu alsatului, a preotului paroh Valentin ArdeleanPetru ºi a diaconului Atanasie Stasiuc din Bro -dina de Sus –, în satul Izvoarele Sucevei a fostsfinþitã Troiþa din incinta bisericii, ctito ritã deconsilierul bisericesc Ioan Stasiuc. Deºi vre-mea a fost mohorâtã, au fost prezenþi peste 200de credincioºi.

Troiþa, cu numeroase icoane, reprezentatãprintr-o cruce înaltã de peste 4 metri, este in -stalatã pe un soclu de ciment. Lucrarea a durato lunã ºi va fi luminatã, în zilele de duminicãºi în celelalte zile de sãrbãtori religioase, deneonul ce împrejmuieºte crucea. Meºterulprincipal al lucrãrii este Traian Moþco. El afost ajutat de Vasile Cobiliþã, Ionel Maro cico,Vasile Povidaº, Vasile Borciuc junior ºi AurelChitlerciuc. Dupã sfinþire, ctitorul Ioan Sta -siuc, cu soþia Eudochia ºi fiii sãi, s-au îngrijitde agapa frãþeascã. Troiþa cu uriaºa cruce esteun nou edificiu religios, care se adaugã celorexistente, mãrturisind iubirea nemãrginitã aizvorenilor faþã de Dumnezeu.

Decebal Alexandru SEUL

O nouã sfinþire de Troiþã

Curierul UCRAINEAN8

Limba maternã ºi cuvântul matern!Ce cuvinte minunate, ce cuvinte divine!Ce merit ales! Ce fericiþi suntem! Saupoate – nefericiþi?! Nu! Nu! Desigur,fericiþi! ªi fi-vom fericiþi! E scris în Sf.Scripturã cã „la început a fost Cuvântul”,iar noi, oamenii, nu suntem fãrã grai!Domnul ne-a blagoslovit ca pe propriiicopii. De aceea, pentru fiecare om, Cuvântul emereu la început. Noi ne naºtem cu cuvântul pebuze: Mama! Tata! Iatã cum prin cuvânt, încãdin leagãn, Dumnezeu îi dezvãluie omuluitainele sale, frumosul irepetabil al lumii, ade-vãrul ºi iubirea.

Noi creºtem prin cuvânt: Dumnezeu!Luminã! Tatãl nostru! Descoperim lumea ºi neînãlþãm pas cu pas: grãdiniþã – ºcoalã – învãþã-tor – ºtiinþã – cunoaºtere!

Limba maternã! Limba ucraineanã – pentruucraineni. Limba românã – pentru români ºipentru noi, toþi conaþionalii ce trãim în fru-moasa ºi draga Românie. Iatã douã coordonatece se intersecteazã în viaþa noastrã pe aceststrãvechi pãmânt divin. În limba maternã, noi,ucrainenii, am pronunþat primele noastrecuvinte, prinse din ºoaptele mamei, în limbamaternã am descoperit alfabetul, silabele ºicuvintele! În limba maternã, ei, românii, iar noi

în limba de stat, de asemeni am descoperit alfa-betul, silabele ºi cuvintele. Ce minuni ºi cebucurii! Am descoperit la ºcoalã, cu ajutoruldascãlilor, lumea tainicã a celor douã limbi ºifrumuseþea cuvântului. Am descoperit cuvinteleªevcenko ºi Eminescu, uriaºii „livezii divine apoeziei!”. Ne înãlþãm prin frumosul spiritual ºiprin înþelepciune. Dar aceasta li se întâmplãnumai celor ce-ºi adapã zilnic mintea, inima ºisufletul cu frumosul naþional ºi uman, se rãs-faþã cu ele. Acesta este frumosul divin! Seadapã din frumuseþea cãrþilor ºi a ºtiinþei, seada pã cu frumosul limbii ºi al literaturii, cufru mosul religiei ºi al credinþei în Dumnezeu,cu frumosul iubirii fatã de aproapele! Per -manent ºi zilnic ne înãlþãm! Dar aceasta numaiatunci când învãþãm! Ne înãlþãm spiritual! ªiDumnezeu ne iubeºte! Cine nu-i iubeºte pe ceicuminþi, conºtiincioºi, curaþi ºi cinstiþi? Îiiubesc ºi mama, ºi tata, ºi învãþãtorul, ºi profe-

sorul, ºi vecinul, ºi oamenii! Pe aseme-nea elevi - copii îi iubeºte Tatãl Ce -resc!

Iar dacã noi nu iubim natura ºiomul, nu iubim ºcoala, nu iubim limbaºi ºtiinþa, nici literatura, nici adevãrul,nici biserica … Vai nouã! Cine suntem?Trãim oare doar ca sã mâncãm ºi sã ne

ocupãm de lucruri minore ºi ademenitoare?Aceasta-i cãdere, nu viaþã! E plãcere trecã-toare sau pãcat. Iatã ce nu iubeºte Domnul!Nici tata, nici mama, nici oamenii!

Dragi copii ºi profesori, nu uitaþi sfaturileSfintei Scripturi, Psalmii lui David, sfaturilecelui mai mare înþelept biblic, Solomon, sãiubiþi învãþãtura tatãlui ºi a mamei. Ascultaþi-lpe ªevcenko: „Ce-i strãin învãþaþi / De-alevoastre nu vã ruºinaþi!”. Numai astfel veþiajun ge la autocunoaºtere, la satisfacþie.

– Copile, nu uita cã eºti om! Tu creºti cãtreoameni!

– Domnilor profesori, nu uitaþi cã sunteþichi pul acelor oameni spre care se îndreaptãcopilul!

Doamne, ajutã-ne sã fim noi înºine: modelede oameni ºi profesori!

prof. Ioan CHIDEªCIUC

Cuvântul dintruînceput

Profesorii de limba ºi literatura ucraineanãsuceveni au avut anul acesta cinstea ºi bucuriade a fi gazdele Olimpiadei Naþionale de Limbaºi Literatura Ucraineanã, desfãºuratã în inter-valul 7-11 aprilie 2010. Mãrturisesc cã am fostpentru prima oarã membrã a Comisiei Cen -trale. A fost o experienþã interesantã ºi con-structivã pentru un cadru didactic tânãr. De labun înce put mi-am asumat pe deplin aceastãres pon sa bi litate, încercând sã fiu cât maiobiectivã în eva luarea lucrãrilor.

Comisia Centralã a fost constituitã din:preºedinte – lect. dr. Anamaria Herþanu, vice -preºedinte – prof. Ioan Covaci, secretar – insp.Lucia Mihoc, membri – insp. Elvira Co drea,insp. Ioan Câmpeanu, prof. Ioan Chideºciuc,prof. Simona Borota, prof. Delia Martineac,prof. Mihai Bobic. Întreaga comisie a dat do -vadã de multã obiectivitate ºi profesionalismîn evaluarea tezelor, astfel cã cei mai buni din-tre cei mai buni au fost pe deplin recompen-saþi.

Organizarea olimpiadeia fost ireproºabilã (au spus-ochiar oaspeþii), iar acestfapt se datoreazã în primulrând doamnei insp. LuciaMihoc, care a lucrat neo-bosit pentru reuºita aces tuieveniment, alãturi de echi -pa formatã din prof. ªtefanGeorgeta, prof. Fra seniucDiana, prof. Chi deºa An -toneta, prof. Ioan Chi deº -ciuc ºi prof. Delia Mar ti -neac.

Elevii participanþi aufost însoþiþi de profesoridelegaþi de cãtre IªJ al fie -cãrui judeþ participant,dupã cum ur meazã: Clem -co vici Mariana – Mara mu -reº, Tivadar Do rin – Ma -ramureº, Bobic Mihai –

Caraº Severin,Sme cicaº Ioan –Timiº, Va tamaniucIuliana – Botoºaniºi Cega Gheorghe– Suceava. Toateaceste delegaþii ausosit miercuri, 7apri lie ºi au fostca zate la interna -tul Colegiului Na -þio nal „Mihai Emi - nescu”. În ce pândcu ora 15, a avutloc des chidereafes tivã, des fã ºu ra -tã în sa la Au di to -rium a Univer -sitãþii „ªtefan celMa re”. La aceastã

manifestare au fost prezenþi numeroºi oamenide seamã, dintre care îi amintim pe preºedin-tele Consiliului Judeþean, Gheorghe Flutur;viceprimarul municipiului Suceava, ViorelSeredenciuc; rectorul Univer sitãþii „ªtefan celMare”, prof. univ. dr. Adrian Graur; ConsululGeneral al Ucrainei la Suceava, Iuri Verbyþkyi;reprezentantul Am basadei Ucrai nei laBucureºti, Vasyl Zabo lotniuk ºi, în calitate degazde, – insp. gen. adj. Vasile Mona cu, insp.Lucia Mihoc ºi prim-vicepreºedintele UUR,Ioan Bodnar. În salã au mai fost prezenþi con-sulul Vasyl Nerov nyi, insp. Elena-ManuelaDavid, insp. Laura Hacman, insp. Laurentieªpac, insp. Ga briela Chiper ºi directorulColegiului Tehnic „Laþcu Vodã” – Siret, IoanChideºa.


Ediþia a XVIII-a a Olimpiadei Naþionale deLimba ºi Literatura Ucraineanã

Prezidiul Olimpiadei Naþionale de Limba ºi Literatura Ucraineanã

Membrii Comisiei Centrale

Curierul UCRAINEAN16

Mesaj cãtrepo po rul ucrai -nean

Dragi compa-trioþi,

Dupã cinci anide controverseste rile ºi înfrun-tãri distructive, alcãror cost pentruUcraina a fostpier derea de cãtrestat, practic, a tu -turor rea li zã rilorecono mi ce ºi cul -tu rale dobândite

atât în cadrul URSS, cât ºi în perioada In de -pen denþei, s-a deschis pentru noi perspecti-va reîntoarcerii pe calea dezvoltãrii ºiprogresului.

Ai zice cã însãºi Providenþa a sorocit caUcraina sã bea pânã la fund cupa amarã avrajbei ºi dislocãrii reciproce.

Sãrãcie ºi datorii, o economie ºi un sis-tem financiar distruse, o societate dezbi-natã ºi o dezolare generalizatã – acesta erata blo ul ce ni se înfãþiºa dupã ce, vreme decinci ani, am rãtãcit prin deºert, cãlãuziþide falºi proroci.

Dar iatã cã, pãstrându-ne sub ocrotireaLui, Dumnezeu ne-a dat ºansa de a nesalvgarda statul.

Împuterniciþi de popor sã angajãm toateinstituþiile puterii întru propãºirea þãrii,având mandatul lui de încredere, suntemîn mãsurã sã asigurãm poporul Ucrainei cãperioada haosului a luat sfârºit.

Raportãm poporului ucrainean cã înparlament s-au gãsit forþe sãnãtoase, capa-bile sã punã interesele statului mai presusde propriile ambiþii. Astãzi, în incinta Ra -dei Su preme s-a anunþat crearea unei noicoali þii, care îºi va asuma plenar rãs pun de -rea pen tru scoaterea þãrii din criza politicãºi so cial-economicã.

Coaliþia a avansat cu promptitudine unnou cabinet, alcãtuit din specialiºtirespon sa bili ºi de înalt profesionalism.

Ca ºef de stat, îmi asum rãspundereapentru deciziile care ne-au dat posibili-tatea sã trecem la acþiune într-un rãstimpfoarte scurt.

Încredinþez poporul ucrainean cã mã lascãlãuzit doar de interesele naþionale alesta tu lui.

Starea în care se aflã Ucraina reclamãacþiuni neîntârziate ºi hotãrâte, iar eu amacceptat aceastã provocare.

Astãzi, de la înalta tribunã a Radei Su -pre me, i-am prezentat pe ºeful nouluiguvern, pe miniºtrii afacerilor externe ºi alapãrãrii, pe preºedintele Serviciului deInformaþii al Ucrainei. Parlamentul a datmandat de în credere întregului Guvern.

Cred în succesul nostru ºi nu voi precu-peþi niciun efort pentru a dovedi poporuluiucrainean cã nu s-a înºelat în alegerea sa.

Drumul nostru nu va fi uºor, dar aºa azidit Dumnezeu lumea asta: dupã rãzboaiedevastatoare urmeazã pacea mult aºteptatãºi timpul pentru a crea.

Aºadar, la treabã!

Dumnezeu sã ne ajute!

„Încã la sfârºitul acestui an, Ucrainava resimþi o relansare economicã

certã”

– press release –

Preºedintele Ucrainei, Viktor Ianu ko -vyci, e convins cã, încã înainte de sfârºitulanului în curs, statul va înregistra o creº -tere economicã. El a declarat acest lucruastãzi, 1 aprilie, la întâlnirea cu liderii par-tidelor, organizaþiilor obºteºti ºi politicedin Ucrai na.

„Pânã la sfârºitul anului vom rezolvaprincipalele probleme din economie”, aspus ºeful statului. „Sunt convins cã, încãla sfârºitul acestui an, Ucraina va resimþi orelansare economicã certã”.

Preºedintele a remarcat cã, în decursullunii precedente, au fost fãcuþi deja paºiesen þiali pentru stabilizarea situaþiei dinþarã, evoluþii ce au stârnit reacþii pozitivepe plan internaþional.

„Procesele ce se desfãºoarã în Ucrainane îngãduie sã sperãm cã, treptat, ne vomdes prin de din mlaºtina în care ne aflãm înpre zent ºi, în sfârºit, vom putea da un rãs -puns demn provocãrilor actuale”, a spuspre ºe din tele, adãugând cã aceasta presu -pu ne reinstaurarea legalitãþii în þarã ºicurma rea abuzurilor de orice fel.

„Astãzi, oprirea procesului de stabi-lizare a þãrii nu mai e posibilã. Pas cu pas,vom finaliza acest proces, vom ameliorasi tuaþia din economie”, a subliniat ViktorIanu kovyci.

ªeful statului a evidenþiat în mod deo se -bit rolul pe care trebuie sã-l aibã în asigu-rarea stabilitãþii în societate deciziileCurþii Constituþionale privind crearea coa -li þiei în parlament. Preºedintele ºi-a expri-

mat spe ran þa cã aceastã instanþã va adoptao hotãrâre pozitivã.

„Mi-aº dori foarte mult o decizie pozitivãa Curþii Constituþionale, care ne-ar permitesã avem stabilitate ºi sã evitãm ale ge rileanticipate, lucru foarte necesar þãrii noas-tre”, a subliniat Viktor Ianukovyci.

Dupã opinia preºedintelui, în cazul uneidecizii pozitive a Curþii Constituþionale,statul ar avea posibilitatea sã înaintezeferm pe drumul ales: „stabilizarea situaþieipo li ti ce ºi economice ºi unirea, pe aceastãcale, a societãþii”.

Totodatã, preºedintele e gata, ca garantal Constituþiei, sã îndeplineascã hotãrâreaCurþii, oricare ar fi aceasta. „În cazul încare Curtea Constituþionalã va adopta o ho -tã râre negativã, voi fi obligat, ca garant alCon stituþiei, sã o pun în aplicare. Asta în -seam nã cã, într-un timp apropiat, dupã con-sultãrile de rigoare, vom organiza ale gerianticipate, un lucru foarte rãu pentru þarã,dar o soluþie impusã de situaþie.”

„Sper, cred ºi îl voi ruga pe Bunul Dum -ne zeu ca acest lucru sã nu se întâmple”, aspus Viktor Ianukovici.

„Puterea va fi unitarã. ªi guvernul, ºiRada Supremã, ºi preºedintele, ºi adminis-traþia localã vor lucra pe aceeaºi verticalãdecizionalã. Fireºte, fiecare va rãspundepentru sine”, a spus ºeful statului.

Printre problemele prioritare ce trebuiesoluþionate fãrã întârziere, preºedintele amenþionat asigurarea aplicãrii legii privindstandardele sociale.

„Primul lucru asupra cãruia ne vomconcen tra este punerea în aplicare a legiipri vind garanþiile sociale în ce priveºte ma -jo rarea salariului minim ºi a pensiilor.Aceastã problemã se aflã, în momentul defaþã, sub control. De îndatã ce va fi adoptatbugetul, vom începe sã aplicãm legea”, aspus ºeful statului, subliniind cã vor fiîntreprinse toate eforturile pentru ca buge-tul de stat pe anul 2010 sã fie aprobat înaprilie.

ªeful statului e convins cã partidele, or -ga nizaþiile obºteºti ºi politice trebuie sãaibã un rol activ în reformarea ºi consoli-darea þãrii, în introducerea ordinii ºirealizarea stabilitãþii.

„Contez pe fiecare dintre dumneavoas-trã, pe organizaþiile obºteºti ºi politice pecare le conduceþi cã ne vom uni eforturilepentru dezvoltarea þãrii.

Cred cã vom merge cu demnitate peaceas tã cale”, a subliniat preºedintele.

UUCCRRAAIINNAA -- mmaaii aapprrooaappee

Kiev: Din agenda prezidenþialã

Paginã realizatã de Ion COVACI


Pan Nicolae Hapenciuc s-a nãscut la 14 mar-tie 1936 în satul ªerbãuþi, actualmente reºe -dinþa comunei ªerbãuþi, judeþul Suceava.

Începând cu clasa a IV-a, a studiat toateobiectele de învãþãmânt în limba ucraineanã,limba sa maternã. În clasele VI-VII, l-a avut caprofesor pe regretatul profesor Iuri Racocea,plecat dintre noi de aproape douã decenii.Urmeazã Liceul Pedagogic Ucrainean din Siret,pe care-l absolvã în 1956, plecând pentru douãluni la ºcoala din Breaza, dupã care este încor-porat la Unitatea de Aviaþie din Otopeni pentru3 ani.

În cadrul acestei unitãþi, Pan Hapenciuc,îm preu nã cu un învãþãtor din Deva ºi unul dinBo to ºani, s-au ocupat de gazeta de perete auni tãþii. În anul doi de armatã, participând laconcursul gazetelor de perete pe Coman da -men tul Apãrãrii Antiaeriene a Teritoriului,obþin pre miul I. Drept recompensã, toþi trei aufost avan saþi în mod excepþional la gradul desergenþi ºi fãcuþi candidaþi de partid.

În anul 1959, este lãsat la vatrã ºi, cu toate cãera învãþãtor calificat, iar la ªcoala din ªerbãuþierau douã posturi ocupate de cãtre necalificaþi,n-a fost lãsat la catedrã.

Având în vedere cã era candidat de membrude partid, a fost nevoit sã accepte funcþia desecretar la Consiliul Popular ªerbãuþi. Astadupã ce Biroul raional de partid din Siret l-alãmurit în plen aproape o orã.

Ca secretar al primãriei, s-a ocupat de con-strucþia Cãminului Cultural din ªerbãuþi,umblând ºi la modificarea proiectului.

Ca sã poatã scãpa de la primãrie, a fostnevoit sã încerce sã dea examen de admitere lafacultate. Aºa se face cã în toamna lui 1964reuºeºte la Institutul Pedagogic de 3 ani dinIaºi, Facultatea de Arte Plastice. Din 1967, îlgãsim profesor la Vereºti, apoi la Salcea, iar din1968, în paralel, ºi la Liceul Petru Rareº dinSuceava, unde s-a specializat în desenul tehnic,pe care l-a predat peste 20 de ani. Aici a fost ºidirigintele unei clase de arhitecturã.

A pregãtit ºi în particular câteva zeci de elevicare au devenit arhitecþi, printre care ºi Olteanu,arhitectul-ºef al judeþului Suceava.

La Liceul „Petru Rareº“ din Suceava, în1983, a elaborat o Culegere de probleme pentrudese nul tehnic, pe care a publicat-o prin CasaPersonalului Didactic.

În anul 1985, prin ordinul nr. 5616 al Mi -nisterului Educaþiei ºi Învãþãmântului, i-a fostacordat titlul de „Profesor Evidenþiat“.

De la Colegiul Naþional „Petru Rareº“, prinalegeri libere de cãtre colegii lui de specialitatea fost promovat în funcþia de inspector, apoi, înurma a douã concursuri, a continuat activitateade îndrumare ºi control pânã la pensionare, lavârs ta maximã, beneficiind ºi de cei 3 ani deprelungire, conform statutului personaluluididactic.

Pânã la înfiinþarea unei jumãtãþi de normã deinspector de specialitate la Educaþie plasticã, seauzea doar sporadic de rezultate la concursurinaþionale ºi internaþionale de picturã ale copi-ilor ºi elevilor suceveni.

În anul 1991, profesorul Nicolae Hapenciucobþinea primele douã premii internaþionale, dincare unul la Torun – Polonia ºi altul în îndepãr-tata Japonie, la concursul UNICEF „Casavisurilor mele“.

În Japonia, judeþul Suceava s-a situat înfruntea tuturor judeþelor ºi a Municipiului Bu -cu reºti. La ultimele ºase ediþii, România obþine41 de premii, din care Suceava 25 de premii,ceea ce reprezintã un procent de 60,97% pentruelevii suceveni.

Pentru ca lucrãrile copiilor suceveni sã ajun -gã în timp util la cele mai multe concursuriinternaþionale era nevoie de informaþii privindtematica concursurilor, adresele ºi termenele deex pediere. Aºa a apãrut ideea unei scrisori adre -sa te tuturor ambasadelor din România, iar re -zultatul s-a concretizat într-un calendar al con-cursurilor internaþionale de picturã pentru copiiºi elevi.

Urmare a acestor demersuri, au început sãaparã premii, dintre care unele de aur ºi argint,din Sichuan-China, Kanagawa ºi Tokio-Japo -nia, New Delhi-India, Santam-Africa de Sud,Roma-Italia, Torun ºi Cracovia-Polonia, Hy vin -kaa-Finlanda, Lidice-Cehia, Moscova-Ru sia,Bitela-Macedonia, Nova Zagora-Bulgaria ºiBucureºti-România.

Numãrul premiilor internaþionale a crescutsubstanþial ºi ca urmare a premierii elevilor lacel mai înalt nivel.

La data de 6 decembrie 1994, cele douã pre-mii ale elevilor suceveni, din totalul de 3 premiiale României, au fost oferite personal de Ex -celenþa Sa dl Petrus Cilliers, ambasadorulAfricii de Sud la Bucureºti.

În ziua de 6 decembrie 1996, cele 22 de pre-mii din cele 42 ale României, au fost înmânatede cãtre Excelenþa Sa dl Mani Lal Tripathi,ambasadorul Indiei la Bucureºti.

În ziua de 12 decembrie 1995, dna MilenaPetrova, directoarea Centrului Cultural Ceh depe lângã ambasada acestei þãri la Bucureºti, apre miat 4 elevi suceveni, din 8 premii aleRomâniei.

La data de 24 ianuarie 1997, dna MilenaPetrova a înmânat alte 12 premii, din 19 aleRomâniei, la concursul „Lidice“ din Cehia.

Vineri, 4 decembrie 1998, s-a desfãºurat a 3-apremiere „Lidice“, de data asta la CâmpulungMoldovenesc, drept recunoaºtere a rezultatelordeosebite obþinute de elevii Clubului Copiilor ºiElevilor, conduºi de cãtre sculptorul Ion Maftei(7 premii ºi medalia „Trandafirul de Lidice“,pentru colecþia de sculpturã). La aceastã ediþie,a 26-a, România a obþinut 23 de premii, dintrecare 14 au revenit elevilor suceveni. Premiile aufost înmânate de Doamna Luba Riedlbaucheva,de 15 ani secretar executiv al acestei mani-festãri de prestigiu internaþional.

Cu ocazia premierii elevilor suceveni la con-cursul „Lidice“, Centrul Cultural Ceh aducea înjudeþ câte o expoziþie itinerantã. În decembrie1998 au fost aduse la Câmpulung Moldovenescaproximativ 900 de lucrãri de picturã, graficã,sculpturã, ceramicã, reprezentând 49 de þãri.Faptul cã aceastã mare expoziþie internaþionalãa fost deschisã pânã la 15 ianuarie 1999 ºi a fostvizitatã zilnic de grupuri de elevi suceveni îm -preunã cu dascãlii lor iubitori de artã, a fost unadintre cele mai mari realizãri ale Catedrei deEducaþie plasticã a Inspectoratului ªcolar Jude -þean Suceava.

Pan Hapenciuc are doi copii, o fatã profe-soarã de liceu ºi un bãiat, profesor universitar.

Mai adãugãm faptul cã dl profesor coche -teazã ºi acum cu desenul, predând aceastãmaterie la SAM Mãriþei. Sã-i urãm multã sãnã-tate ºi putere de muncã!

Kolea KURELIUK

Pan Hapenciuc


Dupã o tradiþie din Rozavlea,Maramureºul a fost locuit, la început,de uriaºi, din care, cu timpul, nu amai rãmas decât un singur uriaºbãtrân, care avea o fiicã, cu numeleRozalia. Plimbându-se odatã pe þãr-mul Izei, fiica uriaºului a vãzut omulþime de oameni minusculi, dintrecare, luând câþiva în poala hainei sale,îi duse sã-i arate tatãlui ei. Uriaºul,vãzându-i, îi spuse fiicei cã piticiiaceºtia sunt oameni care vor stãpâni,în viitor, Maramureºul. Rozalia îlrugã pe Dumnezeu ca pe unul dintreflãcãii aceia pitici sã-l facã ceva maimare, iar pe ea ceva mai micã,Dumnezeu ascultându-i rugãmintea.Fata de uriaº se cãsãtori cu alesulinimii sale, cãsãtorie din care s-aunãs cut locuitorii Maramureºului.(Ale xandru Filipaºcu, Istoria Mara -mureºului, Bucureºti, 1940.).

Prima parte a legendei (pânã laruga Rozaliei cãtre Dumnezeu) încãmai circulã ºi în comuna Rona deSus, iar în satele maramureºene, depe malul drept al Tisei (Ucraina) aufost culese multe legende despreprimii locuitori uriaºi ai Mara -mureºului. Una dintre ele spune:«Demult, pe aceste plaiuri trãiauoameni uriaºi. Erau atât de înalþi, cãdacã unul din ei stãtea pe un munte,

iar altul pe un alt munte, puteau sã-ºidea mâna unul altuia. ªi odatã, unasemenea fecior a gãsit niºte oamenimãrunþi care arau pãmântul cu boii, i-aluat în poala hainei, i-a dus acasã ºi i-aarãtat maicã-si: «Uite, mamã, ce fur-nici am gãsit pe malul râului (estevorba de râul Tisa, n.a.). Maicã-sa,speriindu-se sã nu-i stri veas cã, i-aspus: «Nu sunt furnici, ci oameni,fiule! Du-i repede de unde i-ai luat,cãci aceºtia vor fi viitorii locuitori aiMaramureºului» (De pe site-ul«Ukrainski Karpaty».).

În anul 1977, prof. dr. Ion Rebu -ºapcã, împreunã cu câþiva studenþidin comuna Rona de Sus, ºi anu meIrina Petreþchi, Mariana Grijac,Viorica Magas ºi Paul Roma niuc, cuocazia culegerii materialelor pentruîntocmirea unui glosar dialectal dinlocalitate, au consemnat, de la Lau -riuc Ivan, în vârstã de 78 de ani,urmãtoarea relatare:

«O sã vã spun cum a apãrut Ronade Sus. Rona de Sus a apãrut astfel:cred cã nu toþi locuitorii ei sunt ru -sini, nu toþi sunt rusnaci, mai sunt ºiruºi, slovaci, valahi ºi germani, darcum oamenii se înmulþesc ºi se ames -tecã între ei, pânã la urmã uitã carecum e. Dacã s-a nãscut aici, toatãlumea îl ºtie cã e din Rona de Sus.

Aºezarea are vreo ºase sute ºai -zeci de ani. Coºtiuiul e mai vechi. Nu

era nici Sighetu când era Coºtiuiul,deoarece avea ocne de sare.

Primul, care a venit ºi s-a stabilitaici a fost Mihai Parian. Asta am cititîn istorie. Astãzi nu mai existã aseme-nea nume în Rona; în Petrova, da, darla noi în Rona nu.

Înainte locuiau alþi oameni înRona, a mai rãmas unul dintre ei, penume Klepa.

Pe urmã, au venit oameni dinUcrai na, din Polonia, slovaci ºi ger-mani, care i-au alungat pe cei ce lo -cu iau aici. A rãmas doar unul, Ostaº -ciuc. L-au numit aºa, deoa re ce arãmas (în limba ucraineanã – celrãmas), s-a ascuns sub podul de lân -gã Laia, când noii veniþi îi alungaudin sat. Dar nu mai e nici numele deOs taºciuc în Rona, ºi nici Klepa numai e.

Familii de ucraineni (ruski) suntfamiliile Prodaniuc, Popovici, Hera,Grijac. Iar cele, de origini germanesunt Fangli, Frint ºi Sender. Câtdespre familia Cramar, nu aº putea sãvã spun dacã sunt ucraineni sau slo-vaci, iar cei din familia Bobota suntslovaci. Au intrat în timpul foameteicâþiva bãieþi ºi au rãmas aici. Iar ceidin familia Mihnea sunt români, lafel ca ºi familiile Ardelean, Vancea ºiPop. Sunt mai multe familii deucraineni ºi români, iar slovaci,nemþi, maghiari ºi de alte naþionali -

tãþi sunt mai puþini. Dar nu a fãcutnimeni niciodatã vreo diferenþã cã ãlae aºa sau aºa. Existã niºte familii careau porecle ºi atât, cum ar fi porecla deBoiciuc, care au venit din Bucovina.Li se spunea boiky, mai erau unii careau venit din Colomeia. Pe aceºtia îinumeau „poleaky“.

În anii de demult, aºa cum s-apovestit din moºi-strãmoºi, satul eraaºezat pe vârfurile dealurilor ºi eracompus din vreo 140 de case, aºezatepe coline ºi prin lazuri. Pe dealulDubruka (în limba ucraineanã pãdurede stejar – Dibrova), se mai gãsesc ºiacum cioturi de stejari, groºi de 70-80de cm, dar s-au gãsit ºi fundamente decase. Iar pe dealul Horb s-a gãsit chiarºi un zid» (Glosar dialectal ucraineandin comuna Rona de Sus (Mara mu -reº), Universitatea din Bucu reºti,Facultatea de limbi slave, Catedra defilologie slavã, Bucureºti, 1977).

Desigur, legende ar mai fi destule.Nu le vom relata pe toate aici,deoarece, în primul rând, sunt foarteasemãnãtoare între ele, iar în al doilearând, sã nu uitãm cã legendele suntdoar legende, ce-i drept cu un sâmbu-re de adevãr. Sunt ele frumoase, dartotuºi aparþin folclorului, iar noi, încontinuarea lucrãrii noastre, ne vombaza, evident, pe date ºi documenteistorice.

Mihai TRAISTA

Curierul UCRAINEAN4


„Astãzi avem bucuria sã fim gazdele acestuieveniment emoþionant pentru fiecare ucrainean,dar ºi pentru toþi cei animaþi de marile idealuriumane. Azi-dimineaþã am inaugurat ºi sediulfilialei, care ne-a fost pus la dispoziþie deprimãrie. Oficial, am început sã ne organizãmîn noiembrie 2007. Eram 16 membri. Astãziavem 103 membri. Despre activitatea organiza-þiei?... Organizãm activitãþi în luna martie, de -di cate poetului Taras ªevcenko, colaborãm cu oorganizaþie studenþeascã – AISEC – care orga-nizeazã, în fiecare an, în Parcul Copou, TârgulMinoritãþilor... Pe viitor, sperãm sã punem ba -ze le unei formaþii proprii, cu sprijinul profeso -ri lor de la Colegiul Naþional de Artã „OctavBãncilã”.

Urmãtorul interlocutor a fost reprezentantulPrimãriei Municipiului Iaºi, dl viceprimarRomeo Olteanu. Domnia sa ne-a vorbit despredisponibilitatea primãriei de a sprijini activi-tatea comunitãþii ucrainene, despre întâlnirilede lucru cu domnul Viorel Kotyk de la Am -basada Ucrainei din Bucureºti. „Zilele urmã-toare, un consilier de la Primãria MunicipiuluiIaºi va pleca cu o delegaþie în Ucraina pentru onouã înfrãþire, deoarece localitatea noastrã edeja înfrãþitã cu localitatea Vijniþa.”

Dl Daniel Seredenciuc, vicepreºedinte alUUR, era vizibil emoþionat ºi, împreunã cudom nul Victor Hrihorciuc, se aflau într-un du-te-vino continuu pentru ca totul sã iasã bine. ªia ieºit... A fost un program dens, variat ºi de oînaltã þinutã artisticã.

Spicuim câteva momente din desfãºurãtorulevenimentului:

- expoziþie de picturã a profesorului IoanBodnar, prim-vicepreºedinte al UUR;

- expoziþie de publicaþii editate de UUR;- expoziþie de carte, purtând semnãtura scri-

itorilor ºi poeþilor ucraineni ºi a celor de etnieucraineanã;

- încondeiere ºi expoziþie de ouã încon-deiate, Paltinu-Suceava, îndrumãtor profesorIlie Sauciuc;

- lansare de carte, profesor Ioan Chideºciuc;- moment al poetului Mihai Voloºciuc;- program muzical susþinut de grupul vocal-

instrumental „Strunele Negostinei” din Ne gos -tina, îndrumãtor profesor Nicolae Mai daniuc;

- moment poetic din creaþia lui Taras ªev-cenko ºi a lui Mihai Eminescu, îndrumãtor pro-fesor Alice ªfaiþer;

- „Balada” de Ciprian Porumbescu în inter-pretarea elevului Tudor Pãduraru, îndrumãtorprofesor Marian Gorovei;

- „Madrigal“ de VasileJianu, în interpretareaelevei Ana Maria Boian -giu, îndrumãtor profesorIlie Gorovei;

- ansamblul „Rapso -dia”- Iaºi, moment folclo -ric, coregrafia profesorªtefan Neagu;

- scenetã din Caragialeinterpretatã de copiii Cen -trului de Excelenþã B u -cium, îndrumãtor profe-sor Claudia Humelnicu;

- ansamblul de dansuri„Kozaciok” din Bãlcãuþi,îndrumãtor Petre ªoiman;

- „Adamos Brass” -folclor tra diþional, în dru -

mã tor profesor Li -viu Ada machi.

La finalul mani-festãrilor am culesimpresii de la parti -ci panþi.

Domnul ViorelKotyk, ministru- con -silier la Am ba sa daUcrainei din Ro -mânia, ne-a de claratcã „acþiunea de as -tãzi a fost o reu ºi tã.Aveþi la Iaºi o orga-nizaþie micã, darfoarte ac tivã. Alt lu -cru care me ritã men - þionat este faptul cã,aºa cum am aflat dindiscuþiile purtate cuauto ri tã þile oraºului,con du cerea localã aUUR se bucurã deapre ciere din parteacomunitãþii ro mâneºti din Iaºi ºi, implicit, desprijinul acesteia în promovarea identitãþii spiri-tuale ºi a tezaurului cultural ucrainean. Ce s-aîntâmplat astãzi la Iaºi e începutul unei rodniceactivitãþi care va continua ºi se va diversifica peviitor.”

Preºedintele UUR, domnul ªtefan Buciuta,ne-a vorbit despre „emoþionanta întâlnire cuspiritul poetului Taras ªev cenko, ale cãrui ideinu ºi-au pierdut actua litatea nici astãzi. Sãr bã -torirea poe tu lui a devenit un adevãrat fenomencultural, care demonstreazã cã doar prin iubireade frumos ne putem pãstra identitatea naþionalãºi ne putem perpetua bogãþia culturalã.”

Domnul Petru ªoiman, îndrumãtorul ansam-blului de dansuri „Kozaciok” din Bãlcãuþi, s-asimþit onorat cã a fost invitat la acest evenimentfoarte bine organizat. „Vreau sã mulþumescdomnului Ioan Bodnar cã are încredere în noi ºine promoveazã, ne ajutã sã arãtãm lumii cã ºi înBãlcãuþi sunt copii ta lentaþi care au ceva de

spus în conservarea ºi popularizarea bogãþieispiritului ucrainean”.

Grupul de copii din Paltinu care le-a oferitvizitatorilor „lecþii” de încondeiat ouãle au datdovadã de multã rãbdare ºi îndemânare. Ei auvenit la Iaºi sã ne arate „acest meºteºug vechi,transmis din generaþie în generaþie”. Încon-deiazã ouã din pasiune, cãci aceastã îndeletni-cire e „o moºtenire de la bunici ºi pãrinþi.” Suntcurioasã dacã dl director Ilie Sauciuc ºtie ºi

dumnealui sã încondeieze ouã. „Nu ... domnulare alt talent ... cântã la drâmbã.” Interesant,nu?

A fost o zi frumoasã la Iaºi... Aºa cum eorice întâlnire a ucrainenilor la care particip. ªitotuºi, cea despre care v-am relatat în rândurilede mai sus a avut ceva deosebit. Vorbesc dedisponibilitatea ºi deschiderea ieºenilor de aprimi în sufletele lor o fãrâmã din sufletulucrainean. Sinceritatea ºi dragostea cu care amfost primiþi meritã tot respectul ºi prietenianoastrã...

Pentru toþi cei care ºi-au adus contribuþia lademersurile întreprinse pentru ca aceastã zi de27 martie 2010 sã fie una de neuitat în conºtiin -þa comunitãþii ucrainene din România, un gândcurat, asemenea florilor de primãvarã.

Iar pentru cititori, salutul: „...din Iaºi, cudragoste...”

Lãcrãmioara GRIGORCIUC

Grupul vocal-instrumental „Strunele Ne gostinei”

Dl Ioan Bodnar alãturi de încondeietori

Dl ªtefan Buciuta la expoziþia deartã plasticã

Copii din Ansamblul „Ko za ciok” din Bãl cãuþi


1. Cronica trecutuluiComuna Dãrmãneºti este situatã în partea de

est a judeþului Suceava, la 15 km de oraºul Su -ceava, municipiul-reºedinþã.

Poziþia geograficã a satelor Dãrmãneºti,Mãriþeia Mare, Mãriþeia Micã ºi Dãnila le asigurão bunã legãturã de transport prin ºoseaua naþiona -lã ºi cea judeþeanã ce duc spre oraºele Suceava,Rãdãuþi, Siret, precum ºi prin nodul de cale feratãde la Dãrmãneºti, ce face legãtura cu Ardealul.

Teritoriul administrativ al localitãþii cuprindeo suprafaþã de 50,3 kilometri pãtraþi ºi are în com-ponenþã ºase sate: Dãrmãneºti, Mãri þe ia Mare –reºedinþã de comunã, Mãriþeia Micã, Dãnila,Cãlineºti-Enache ºi Cãlineºti-Vasilache.

Condiþiile naturale de mediu, dealurile în mareparte împãdurite, pãºunile bogate, terasele înso -rite ºi cu multe izvoare au permis comuni tãþilorumane sã se aºeze pe aceste meleaguri din celemai vechi timpuri.

Cercetãrile arheologice efectuate de-a lungultimpului au dus la descoperirea a nume roase ves-tigii istorice care dovedesc cã teritoriul comuneiDãrmãneºti a fost locuit încã din preistorie, dinpaleolitic ºi neolitic.

ªi documentar satul Dãrmãneºti este o locali-tate veche, cu rezonanþe istorice.

Cel mai vechi document care pomeneºte acestsat este un hrisov din perioada anilor 1430 - 1431,prin care Alexandru cel Bun, voievodul Mol do -vei, întãrea boierului Vlad Adiº câteva sate, întrecare ºi Pãtrãuþi la Suceava, cu trei cãtune, unuldintre ele fiind locul unde au fost Grecii dinDãrmãneºti.

Satul Dãrmãneºti este menþionat ºi într-undocument de la ªtefan cel Mare, care în anul 1499confirmã Taþei ºi Vascãi, nepoatele lui Stoian, fiullui Dãrman, trei sate, între care ºi Dãrmãneºtii peSuceava. Deci numele actual al satului vine de launul din proprietarii lui, boierul Dãrman.

Documentele din perioada urmãtoare aduc noidovezi despre situaþia satului Dãrmãneºti, po me -nind vânzãri, cumpãrãri sau danii din pã mântulaºezãrii.

La 3 decembrie 1642, voievodul Vasile Lupuîntãreºte învoiala fãcutã între Iremie Busuioc ºiIremie Murguleþ. Primul a dãruit lui IremieMurguleþ a treia parte din jumãtatea de sat Dãr -

mãneºti din þinutul Sucevei, pentru a-i face celecuvenite dupã moarte.

La 15 ianuarie1824, Iordachi Timuº ºi soþia saSmaranda, fiica lui Niculai ªeptelici cãpitan,vând baronului Ioan Cârste partea lor de Dãr mã -neºti sau Hatna, adicã o optime de sat, care sehotãrãºte cu Mãriþei, Hreaþca ºi Pãtrãuþi pentrusuma de 700 galbeni olandezi de aur. Cele douãsate ale localitãþii, Hatna ºi Dãr mã neºti, se vorunifica în anul 1918 ºi vor purta pânã azi numelede Dãrmãneºti.

2. Localitatea astãziÎn anul 2010, comuna Dãrmãneºti are 5876 de

locuitori, din care 298 ucraineni.Confesiunile religioase existente în comunã

sunt, în ordine numericã: ortodocºi, penticostali,adventiºti, baptiºti, creºtini dupã evan ghelie ºiromano-catolici, care posedã fiecare propriilelocaºuri de cult.

Sunt edificii din lemn masiv, încadrate în pa -tri moniul cultural-naþional, ca biserica din Dãr -mã neºti, ctitoritã în anul 1783, cea din satulDãnila, – 1812, cea din Cãlineºti-Enache – 1877,cea din Mãriþeia Mare – 1897 ºi cea din Cãlineºti-Vasilache – 1908. În anul 2000, s-a ctitorit nouabisericã, din cãrãmidã, în satul Mãriþeia Micã ºieste în lucru noua bisericã, tot din cãrãmidã, însatul Dãrmãneºti.

În comunã fiinþeazã urmãtoarele instituþii deculturã: cãmine culturale în satele Mãriþeia Mare,Dãrmãneºti ºi Cãlineºti-Enache, iar în Mãriþei seaflã biblioteca „Traian Chelariu” cu peste 15 miide volume în limba romanã ºi ucraineanã.

Obiectivele culturale de interes turistic ar fimuzeul local al societãþii culturale „Traian Che la -riu”, cu revista sa „Exod” ºi manifestarea ar tisticã

„Horã la Mãriþei”, cu prilejul hramului din 15august.

De asemenea, se pot vizita fortificaþiile ce tãþiimedievale „Zamca”, cu valuri de pãmânt din se -co lele VI-VII, dar ºi rezervaþia floristicã secularãde pe valea Hatnuþei, unde cresc laleaua pestriþã(Fritillaria meleagris), stânjenelul siberian (Irissibirica), bulbucul (Tra lium europaeus), gladiolasãlbaticã (Gladialus imbricatus) º.a. – specii rareºi ocrotite de lege. Rezervaþia se aflã în satulCãlineºti-Vasilache, loc cu o diversitate de culoriflorale ºi vegetaþie feluritã.

Comuna Dãrmãneºti este vestitã ºi prin meº -terii restauratori în piatrã ºi lemn, buni construc-tori, care azi s-au rãspândit în mai toate þãrileEuropei. În comunã au mai rãmas mulþi meºteritineri, dar ºi vestiþi sculptori în lemn, ca GheorgheCiubutar, Toa der Palaniciuc sau Gheorghe Man -diuc.

Ne mândrim ºi cu o serie de personalitãþi cul-turale, ca Traian Chelariu – unul dintre mariiscrii tori ai Bucovinei, apoi scriitorii de limbãucrai neanã ªtefan Tcaciuc din Dãnila, Ion Rob -ciuc ºi Corneliu Irod din Mãriþeia Mare, IuriLucan din Cãlineºti-Enache ºi Ion Rebo ºapcã ºiTeofil Reboºapcã din satul Dãr mã neºti.

Totodatã, în decursul timpului, comuna a dattrei deputaþi. Astfel, în anul 1848, perioada revo -luþiei în Europa, în alegerile din þinutul Sucevei,þãranul Ioan Dolenciuc din Dãrmãneºti a avutcâºtig de cauzã ca deputat în Parlamentul de laViena, din Imperiul Habsburgic. El a activat alã-turi de ceilalþi deputaþi din provincia Bucovina,obþinând satisfacerea multor revendicãri pentrupopulaþia nevoiaºã care îl alesese deputat în par-lament.

Dupã revoluþia din 1989, a activat, în douã le -gis laturi, ca deputat al minoritãþii ucrainene dinRomânia, inginerul ªtefan Tcaciuc din Dãnila ºi olegislaturã – profesorul de limba românã Vi chen -tie Nicolaiciuc, tot ca reprezentat al minoritãþiiucrainene din judeþ ºi din þarã.

Analiza istoriei locale nu se poate face fãrã aevidenþia rolul oamenilor locului, al fiilor satului,care, poate mai mult decât alþii, ºi-au petrecutviaþa spre binele semenilor lor.

prof. Victor COZARIUC-COSSARIS

Dãrmãneºti -repere istorice

1430-2010

Istoria comuneiRona de Sus este,neîndoielnic, legatãde însãºi istoriaMa ramureºului (lafel cum istoriaaces tuia, la rândulei, este legatã de is -toria Tran sil va niei)

ºi ne poartã în vremuri strãvechi,când bãºtinaºii acestor meleaguri ºi-au întemeiat aºezãri de-a lungulapelor curgãtoare, la marginea crân-gurilor, zãvoaielor ºi pãdurilor, gã -sind aici douã elemente vitale: apaºi lemnul, necesare supra vie þuirii ºiluptei cu vicisitudinile istorice.Negura timpului a trecut sub tãceremulte episoade din viaþa lor pe aces-te meleaguri «încântãtoare, de o rarãfrumuseþe naturalã, cum le arepãmântul clasic al Eladei», dupãcum va relata mai târziu Ioan Mi -haly de Apºa în binecunoscuta salucrare Diplome maramureºene dinseco lul XIV ºi XV, Sighet, 1900.

Rona de Sus actualã se înca drea -zã perfect în aceastã stare de exis-tenþã ca parte componentã în ho ta -rele unui voievodat încercat de oistorie zbuciumatã.

O datã precisã asupra apariþieiacestei localitãþi nu se poate stabilicu exactitate.

Legendele spun cã ea a luat fiinþãcu mult înaintea primei atestãri do -cu mentare (14 mai 1360).

O asemenea legendã despre înfi-inþarea aºezãrii a fost culeasã ºi pu -bli catã de învãþãtorul Olexa Bevcadin Poienile de sub Munte, prin anii’90, de la un locuitor din Rona deSus (din pãcate, O. Bevca nu pome -neºte nici numele ºi nici vârsta aces-tui informator) care i-ar fi relatat:

«Strãbunicii noºtri ne-au povestitcã demult, demult, încã înainteaPrimului Rãzboi Mondial, a trãit unom din neamul lui Lavriuc. Acel omºtia carte, dar scria numai cu litereslavone, ºi el a scris o micã istorie.Astãzi, acea istorie nu mai exis tã. S-a pierdut! El scria:

«Un om, pe numele Parian, sauPorian, se rãtãcise prin munþi ºi pã -duri ºi astfel a ajuns cãlare în acestloc, care astãzi se numeºte Rona deSus, sau Rovna. Pe atunci, întregMaramureºul era acoperit de codriseculari. Aici a gãsit un colþ liniºtit,cu pãduri de stejari ºi po ieni...Munþii cei mai înalþi erau munþiiHera ºi munþii lui Judel (este vorbade dealul Hera ºi de vf. Macoviþa –n.a.) de unde izvorãºte râul Ro na -szek care astãzi, în limba românã, senumeºte Roniºoara.

S-a suit acel Parian pe un vârf de

munte ºi s-a uitat împrejur, când,deodatã, de lângã o stâncã, auzi cã-lstrigã cineva cu voce puternicã.Când s-a uitat în partea aceea, a zãrito fiinþã uriaºã, care nu era nici ani-mal, dar nici a om nu arãta. Era unuriaº cu barbã pânã la genunchi,îmbrãcat cu cãmaºã lungã ºi hainãdin pãnurã. Acel uriaº strigã la el,fã cându-i, totodatã semne cu mâi -nile ca sã se apropie, însã în celimbã striga, nu se mai ºtie. Dupã ceîºi veni în fire, cãci se speriase rãu,Parian se apropie de acesta, iar uria -ºul îi spuse cã numele lui este Heressau Heros, ºi cã toþi munþii ºi toatedealurile dimprejur sunt proprie -tatea lui, de asemenea cã aici elsãlãºluieºte în singurãtate ºi cã tarear vrea sã aibã un tovarãº care sã-iþinã de urât.

Pânã la urmã, Parian se hotãrî sãrãmânã aici, în pãrþile noastre, iaruriaºul îi arãtã un loc frumos undesã-ºi facã un sãlaº, ºi îl sfãtui sã-ºiaducã aici ºi familia. Astfel primelelocuinþe au fost construite pe dea -lurile din jurul Ronei, ca o cununã.

Atunci, prin pãrþile acestea um -blau plãieºii, care pãzeau pã duriledomneºti ºi vânau. Dar Parian a

început sã sãlãºluiascã ºi dupã în vã -þãtura uriaºului: tãia stejarii aproapede pãmânt, iar cioturile ºi rãdãcinilele acoperea cu pãmânt, ca sã nu-i iaurma plãieºii. Însã o datã a tãiat unstejar uriaº, pe care de-abia l-a tras,cu douã perechi de boi spre sãlaºulsãu, lãsând în urma sa un ºanþadânc, prin care astãzi (în anul1850) curge râul Ronaszek.

Plãieºii au dat peste urma lãsatãde stejar, deoarece Parian, împreunãcu prietenii sãi, nu apucaserã sã-lastupe, ºi astfel acea urmã îi adusela sãlaºul sãu. Dar Parian se rãs-cumpãrase, atât pe el, cât ºi pe pri-etenii sãi, iar peste puþinã vremeprimiserã o Diplomã «Fidelis Rex»adicã fidelii regelui, devenind slugi(iobagi) pe proprietatea împãratului,bucurãndu-se de anumite drepturi.De exemplu, sã aibã în proprietatepãmânt, pãduri, ape» (M. Do ma -ºevskyi, Istoria Huþuliei, vol. V,Lviv, 2000, p. 202-203.). Despreuria ºi, ca primii locuitori ai Mara -mureºului, ne vorbesc mai multedintre legendele acestor locuri.


Rona de Sus – Maramureº(Prezentare monograficã)

Î n t r el e g e n d ã

º ir e a l i t a t e

„Limba ucraineanã va fi singura limbã de stat în Ucraina“ 165_166.pdf · Serie nouå, nr....

Documents

Transcript of „Limba ucraineanã va fi singura limbã de stat în Ucraina“ 165_166.pdf · Serie nouå, nr....