ALFABET JAPONEZ

In Japoneza sunt 3 + 1 tipuri de scriere: 1. Kanji: charactere Chinezesti. Fiecare caracter are o anumita insemnatate. Majoritatea se pot pronunta in cel putin doua feluri. In jur de 2000 de charactere sunt folosite in scrierea curenta.

2. Hiragana: 46 simboluri. Limba Japoneza este constituita pe 46 de silabe. La fel cum in Romana totul se poate scrie folosing cele 27 litere din alfabet, in Japoneza totul se poate scrie folosing cele 46 Hiragana.

3. Katakana: 46 de simboluri. Simbolurile Katakana sunt folosite pentru aceleasi 46 de silabe ca si Hiragana. Katakana se scrie cu linii drepte, Hiragana sunt simboluri rotunjite. Katakana sunt folosite pentru cuvinte imprumutate din limbi straine, Hiragana se foloseste pentru cuvinte originare Japoneze.

4. Romaji: Alfabet latin. Romaji este folosit pentru scrierea limbii Japoneze folosind alfabetul latin cu scopul de a inlesni invatarea limbii de catre straini.

Pronunţie alfabet Japonez - silabe principale

Romaji Pronuntie in Romaneste  a ai iu ue eo oRomaji Pronuntie in Romaneste  ka caki chiku cuke cheko coRomaji Pronuntie in Romaneste  sa sashi şisu suse seso soRomaji Pronuntie in Romaneste  ta tachi citsu ţute teto toRomaji Pronuntie in Romaneste  na nani ninu nune neno noRomaji Pronuntie in Romaneste  ha hahi hihu fuhe heho hoRomaji Pronuntie in Romaneste  ma mami mimu mume memo moRomaji Pronuntie in Romaneste  ya iayu iuyo ioRomaji Pronuntie in Romaneste  ra rari riru rure rero roRomaji Pronuntie in Romaneste  wa uawo oRomaji Pronuntie in Romaneste  

n n,  m (inainte de sunete din grupul ba, pa ori ma)

SILABE MODIFICATE

Silabele din grupurile de silabe modificate "g-", "z-", "d-", "b-" si "p-", se scriu in Hiragana si Katakana prin adaugarea:- a doua liniute (ghilimele) in partea dreapta sus, pentru grupurile "g-", "z-", "d-" si "b-".

- unui cerculet in partea dreapta sus, pentru "p-".Romaji   Pronuntie in Romaneste  ga gagi ghigu guge ghego goRomaji   Pronuntie in Romaneste  za zaji gizu zuze zezo zoRomaji   Pronuntie in Romaneste  da dadi gidu zude dedo doRomaji   Pronuntie in Romaneste  ba babi bibu bube bebo boRomaji   Pronuntie in Romaneste  pa papi pipu pupe pepo po

Silabele din grupurile de silabe modificate formate din "consoană" + "ya", "yu" ori "yo", se scriu in Hiragana si Katakana in felul urmator:- consoana, urmata de litera "ya", "yu" ori "yo" scrisa in marime micşorata (jumatate din marimea normala a unei litere).

Mai jos avem un “alfabet al literelor din nume”:

Romaji   Pronuntie in Romaneste  kya chiakyu chiukyo chioRomaji   Pronuntie in Romaneste  sha şiashu şiusho şioRomaji   Pronuntie in Romaneste  cha ciachu ciucho cioRomaji   Pronuntie in Romaneste  nya nianyu niunyo nioRomaji   Pronuntie in Romaneste  hya hiahyu hiuhyo hioRomaji   Pronuntie in Romaneste  mya miamyu miumyo mioRomaji   Pronuntie in Romaneste  rya riaryu riuryo rioRomaji   Pronuntie in Romaneste  gya ghiagyu ghiugyo ghioRomaji   Pronuntie in Romaneste  ja giaju giujo gioRomaji   Pronuntie in Romaneste  bya biabyu biubyo bioRomaji   Pronuntie in Romaneste  pya piapyu piupyo pio

A-ka;   B-tu; C-mi;   D-te;    E-ku;    F-lu;   G-ji; H-ri; I-ki;    J-zu;    K-me;   L-ta;   M-rin; N-to; O-mo; P-no; Q-ke; R-shi;  S-ari; T-chi; U-do; V-ru; W-mei;   X-na; Y-fu; Z-zi.

kon'nichi wa = hello ; watashi = I, me, myself desu = am, are, is ; anata = You Amerika-jin = American (person) Nihon-jin = Japanese (person) daigaku-sei = college student kookoo-sei = high school student otomo-dachi = friend nan'nen-sei = what grade level, what year (in school, college) ninen-sei = second level, second year (in college = sophomore)

Watashi wa XXX desu.

ohayoo gozaimasu = good morning ; sore = that kore = this ; are = that over there nan = what ; kamera = camera dareno = whose ;kono = this (possessive) konpyuutaa = computer Nihon-go = JapaneseDenwa = telephone ; hon = book ; zasshi = magazine

kore = this ; sore = that ; are = that over there (further away) ; dore = which

kata = person (formal) hito = person (informal) namae = name Oosutoraria = Australia doko = where shirimasen = I do not know shiru = to know kochira = this person, this direction Tookyoo = Tokyo Tookyoo-umare = born (in) Tokyo

ZILELE DIN LUNA (DATA)Întâi Romaji: tsuitachi Pronuntie: ţuitaciDoi Romaji: futsuka Pronuntie: fuţukaTrei Romaji: mikka Pronuntie: mi.ca ("i" foarte scurt urmat de o scurta pauza)Patru Romaji: yokka Pronuntie: io.ca ("o" foarte scurt urmat de o scurta pauza)Cinci Romaji: itsuka Pronuntie: iţucaŞase Romaji: muika Pronuntie: muicaŞapte Romaji: nanoka Pronuntie: nanocaOpt Romaji: youka Pronuntie: ioucaNoua Romaji: kokonoka Pronuntie: coconokaZece Romaji: tooka Pronuntie: toucaUnsprezece Romaji: juuichi-nichi Pronuntie: giuici-niciDoisprezece Romaji: juuni-nichi Pronuntie: giuni-niciTreisprezece Romaji: juusan-nichi Pronuntie: giusan-niciPaisprezece Romaji: juuyokka Pronuntie: giuio.ka ("o" foarte scurt urmat de o scurta pauza)Cinsprezece Romaji: juugo-nichi Pronuntie: giugo-niciŞaisprezece Romaji: juuroku-nichi Pronuntie: giurocu-niciŞaptesprezece Romaji: juushichi-nichi Pronuntie: giuşici-nici

Optsprezece Romaji: juuhachi-nichi Pronuntie: giuhaci-niciNouasprezece Romaji: juuku-nichi Pronuntie: giucu-niciDouazeci Romaji: hatsuka Pronuntie: haţucaDouazeci si unu Romaji: nijuuichi-nichi Pronuntie: nigiuici-niciDouazeci si doi Romaji: nijuuni-nichi Pronuntie: nigiuni-niciDouazeci si trei Romaji: nijuusan-nichi Pronuntie: nigiusan-niciDouazeci si patru Romaji: nijuuyokka Pronuntie: nigiuio.ca ("o" foarte scurt urmat de o scurta pauza)Douazeci si cinci Romaji: nijuugo-nichi Pronuntie: nigiugo-niciDouazeci si şase Romaji: nijuuroku-nichi Pronuntie: nigiurocu-niciDouazeci si şapte Romaji: nijuushichi-nichi Pronuntie: nigiuşici-niciDouazeci si opt Romaji: nijuuhachi-nichi Pronuntie: nigiuhaci-niciDouazeci si noua Romaji: nijuuku-nichi Pronuntie: nigiucu-niciTreizeci Romaji: sanjuu-nichi Pronuntie: sangiu-niciTreizeci si unu Romaji: sanjuuichi-nichi Pronuntie: sangiuici-nici

NUMERELE 0 - zero / rei 1 – ichi 2 – ni 3 – san 4 - shi / yon 5 – go 6 – roku 7 - shichi / nana 8 – hachi 9 - ku / kyu10 – ju 11 - ju ichi 12 - ju ni 13 - ju san14 - ju shi / ju yon 15 - ju go 16 - ju roku17 - ju shichi / ju nana 18 - ju hachi19 - ju kyu / ju ku 20 - ni ju100 – hyaku 200 – nihyaku 300 – sambyaku 400 – yonhyaku 500 – gohyaku 600 – roppyaku 700 – nanahyaku 800 – happyaku 900 – kyuhyaku 1000 – sen 2000 – nisen 3000 – sanzen 4000 – yonsen 5000 – gosen 6000 – rokusen 7000 – nanasen 8000 – hassen 9000 – kyusen

Januarie Romaji: ichi-gatsu Pronuntie: ici-gaţuFebruarie Romaji: ni-gatsu Pronuntie: ni-gaţuMartie Romaji: san-gatsu Pronuntie: san-gaţuAprilie Romaji: shi-gatsu Pronuntie: şi-gaţuMai Romaji: go-gatsu Pronuntie: go-gaţuIunie Romaji: roku-gatsu Pronuntie: rocu-gaţuIulie Romaji: shichi-gatsu Pronuntie: şici-gaţuAugust Romaji: hachi-gatsu Pronuntie: haci-gaţuSeptembrie Romaji: ku-gatsu Pronuntie: cu-gaţuOctombrie Romaji: juu-gatsu Pronuntie: giu-gaţuNoiembrie Romaji: juuichi-gatsu Pronuntie: giuici-gaţuDecembrie Romaji: juuni-gatsu Pronuntie: giuni-gaţu

Luni - Getsu youbiMarti - Ka youbiMiercuri - Sui youbiJoi - Moku youbiVineri - Kin youbiSambata - Do youbiDuminica - Nichi youbi

Alalteieri dimineata ototoi no asaIeri dimineata kinou no asaAzi dimineata kesaMaine dimineata ashita no asaPoimaine dimineata asatte no asaIn fiecare dimineata mai asa Alalteieri ototoiIeri kinouAstazi kyouMaine ashitaPoimaine asatteIn fiecare zi mai nichi * pronuntat "mai nicii" in Romana (Romaji "chi" se pronunta "ci" in Romana)Acum doua saptamani sen sen shuuSapamana trecuta sen shuuSapamana aceasta kon shuuSapamana viitoare rai shuuPeste doua saptamani sa rai shuuIn fiecare saptamana mai shuu

Asculta te rog. Kiite kudasai. Pronuntie: Chiite cudasai.Spune te rog. Itte kudasai. Pronuntie: I.te cudasai. (scurta pauza dupa "i")Priveşte te rog. Mite kudasai. Pronuntie: Mite cudasai.Citeste te rog. Yonde kudasai. Pronuntie: Ionde cudasai.Scrie te rog. Kaite kudasai. Pronuntie: Caite cudasai.Aminteste-ţi te rog. Oboete kudasai. Pronuntie: Oboete cudasai.Incă odata te rog .Mou ichido kudasai. Pronuntie: Mou icido cudasai.

Piept = mune ; Spate = senaka ; Umeri = kataBrat = ude ; Cot = hiji ; Mana = te ; Deget = yubi Unghie = tsume ; Burta = onaka ; Fund = oshiri ; Picior = ashi ; Genunchi = hizaCap = atama ; Ochi = me ; Nas = hana ; Gura = kuchi Urechi = mimi ; Barbie = ago ; Fata = kao ; Par = kami ; Gat = kubi ; Gat (inautru) = nodo

Buna dimineata - Ohayo gozaimasu Buna ziua - Konnichiwa Buna seara - Konbanwa La revedere - Sayonara Noapte buna - Oyasuminasai Ce faci? - O genki desu ka? Buna (Cand te prezinti pentru prima oara) - Hajimemashite Incantat de cunostinta - Dozo yoroshiku sau Yoroshiku onegaishimasu (Sunt) bine - Hai, genki desu Tu (esti bine)? - Anata wa? Multumesc foarte mult - Domo arigato gozaimasu Cu placere - Do itashi mashite Scuzati va rog (cand vrei sa atragi atentia) - Sumi masen Pardon / Scuzati va rog (cand iti ceri scuze) - Gomen nasai sau Shitsurei shimasu Va rog (can oferi ceva) - Dozo

Va rog (cand ceri ceva) - Kudasai Arata-mi te rog - Misete kudasai Scrie te rog - Kaite kudasai Doresc aceasta - Kore o kudasai Sunt bolnav - Byoki desu Hai sa mergem – IkimashoO genki desu ka? = Esti bine?Ikaga desu ka? = Ce (mai) faci?

In Limba Japoneza se folosesc urmatorarele titluri de adresare:1. san"san" este echivalentul pentru "Domnul / Doamna" in Romana."san" se adauga dupa numele de familie."san" este forma normala de adresare la servici sau in mediul de afaceri.Exemplu: Yamada san Domnul (ori Doamna) Yamada2. sama"sama" este o forma foarte politicoasa de adresare folosit pentru clienti si personoane foarte importante.Exemplu: Yamada sama Domnul (or Doamna) Yamada3. chan or kun"chan" ori "kun" sunt folosite numai pentru prieteni si apropiati."chan" ori "kun" se adauga dupa prenume.Pentru baieti se foloseste "kun" ori "chan".Pentru fete se foloseste doar "chan".Exemplu:Unei persone a carei prenume este Aki, prietenii si apropiatii nu i se adreaseaza cu "Aki", ci "Aki kun" ori "Aki chan" ori forma scurta "A kun" ori "A chan".Aki kun / Aki chan 4. sensei"sensei" este folosit petru Profesori, Doctori si Profesional experts.Exemplu:Yamada senseiConcluzie:Forma de adresare cea mai comun folosita in Japoneza este "san', la fel cum forma de adresare cea mai comuna in Romania este "Domnul / Doamna".

Gust : Dulce = amai ; Acru = supai ; Iute = karai ; Amar = nigai ; Sarat = shiokaraiCulori : Alb = shiro ; Negru = kuro ; Rosu = aka ; Galben = kiiroAlbastru = ao ; Verde = midori ; Violet = murasaki ; Roz = pinkuPortocaliu = orenji ; Gri = gure-