Alexandru LăpuşneanulDe la realitate la fictiune

Diferenţa între ficţiune şi reaitate constă în faptul că ficţiunea presupune utilizarea unor elemente din realitate pentru crearea altei lumi, care nu se suprapune cu realitatea, ci o concurează, în timp ce

realitatea este existenţa obiectivă, viaţa trăită, căreia îi aparţin autorul, cititorul, persoanele reale, personalităţile istorice. În elaborarea unei

opere literare, autorul porneşte în general de la realitate, dar nu o copiază exact, ci o transfigurează, conform concepţiilor şi sensibilităţii

sale.Nuvela “Alexandru Lăpusneanul" ilustreaza în mod stralucit inspiraţia

din istoria naţională. Deşi informaţia istorică e sumară, Negruzzi realizează o capodoperă a nuvelisticii românesti, tema principală a

nuvelei istorice Alexandru Lăpuşneanul fiind istoria, mai exact, lupta pentru domnie din Moldova secolului al 16 lea. Pentru a fi credibil,

autorul a apelat la diverse surse de inspiraţie, reprezentate de cronicile scrise de Grigore Ureche şi Miron Costin, de legende

(legenda a 17-a din culegerea O samă de cuvinte de Ion Neculce) şi creaţii folclorice.

Costache Negruzzi preia din cronica lui Grigore Ureche scene, fapte şi replici, dar se distanţează de realitatea istorică prin apelul la ficţiune şi prin viziunea romantică asupra istoriei. Dintre principalele evenimente

consemnate de cronicar, autorul preia împrejurările venirii lui Lăpuşneanu la a doua domnie, solia boierilor trimisă de Tomşa pentru a-i împiedica întoarcerea, cruzimea domnitorului, uciderea celor 47 de

boieri la curte, arderea cetăţilor Moldovei, boala, călugărirea şi moartea prin otrăvire a domnitorului.

Negruzzi comprimă, omite sau modifică unele fapte istorice. Astfel, ca vornicul Moţoc, postelnicul Veveriţă şi spătarul Spancioc fugiseră la Liov, în Polonia, şi nu mai trăiau în a doua domnie a lui Alexandru Lăpuşneanu. Aceştia apar ca personaje pentru a ilustra

tipuri umane (boierul trădător şi linguşitor, boierii cu iubire de moşie), iar autorul le atribuie destine şi profiluri psihologice

imaginate de el. Stroici este personaj inventat, fără atestare istorică. La fel, o altă scenă, aceea a morţii lui Moţoc este povestită după

modelul uciderii boierului Batişte Veveli, în timpul unei răscoale de pe vremea domnitorului Alexandru Iliaş, din cronica lui Miron

Costin. Personaj atestat istoric, doamna Ruxanda (fiica lui Petru

Rareş, hărăzită de boieri a fi soţie lui Jolde, pe care îl aleseseră ca domn) se va căsători cu Dominată în permanenţă de Lăpuşneanu, înfricoşată de cruzimea lui, nu va reuşi decât în final să îşi înfrunte

soţul, dar şi atunci acţionează mecanic, împinsă permanent de mitropolit şi de cei doi boieri, Spancioc şi Stroici.

Informaţiilor preluate din documente, autorul le adaugă episoade şi personaje care sunt rodul propriei sale imaginaţii: invitaţia la ospăţ printr-o „deşănţată cuvântare”, piramida de

capete, implicarea lui Spancioc şi Stroici în uciderea domnitorului, soţia de boier care o ameninţă pe doamna

Ruxanda pentru crimele soţului ei. Scena uciderii celor 47 de boieri, amintită de Ureche, devine la Negruzzi parte a unui

ceremonial plănuit de către domnitor. Cruzimea sa fiind dusă la extrem prin modul în care reacţionează în faţa măcelului

boierului.Scena otrăvirii domnitorului este şi ea sugerată în cronică, dar

amplificată de scriitor, pentru a mări dramatismul situaţiei şi din dorinţa de a oferi protagonistului său un final apoteotic.

Personajul depaseste cu mult profilul personalitatii istorice, autentificata de cronica, prin trasaturi care sunt adâncite si

exceptional ilustrate (tehnica disimularii si a manipularii maselor, sadismul extrem, dezumanizarea totala). Astfel, portretul domnitorului, construit în maniera romantica,

evidentiaza un profil despotic. Transfigurarea artistica a faptelor istorice are o motivatie estetica: gradarea tensiunii narative, reliefarea caracterelor personajelor, mesajul textului narativ.

BIBLIOGRAFIEREALIZATORI:• Lăcătuşu Vlad Alexandru• Trache Miruna Ştefania• Ungureanu Miruna Alexandra• Vârtopeanu Narcisa Elena• Vlad Miruna Mihaela

Profesori coordonatori: Oprescu Corina Brebeanu Viorica

Program utilizat: Windows Movie Maker

• Cronicari moldoveni, Editura Militară, Bucureşti, 1987;

• Costache Negruzzi, Alexandru Lăpuşneanul, Editura Corint, 2004;

• E.Lovinescu, Costache Negruzzi, Viaţa şi opera lui, Editura Minerva, 1997;

• T.Vianu, Arta prozatorilor români, Biblioteca pentru toţi, 1966;

• N.Manolescu, Istoria critică a literaturii române, Editura Paralela 45, 2008 ;

• Liviu Rebreanu, Centenarul nuvelei româneşti. 1940;