ALEXANDRU IOAN ALEXANDRU IOAN CUZA CUZA

(n.la 20 martie 1820-d. la 15 (n.la 20 martie 1820-d. la 15 mai 1873)mai 1873)

Bercaru Bercaru Andra NicoletaAndra Nicoleta

Chiocaru RoxanaChiocaru Roxana

Vadana Ana Vadana Ana RalucaRaluca

Colegiul National Colegiul National “Gh. M. Murgoci”“Gh. M. Murgoci”

Alexandru Ioan CuzaAlexandru Ioan Cuza Alexandru Ioan CuzaAlexandru Ioan Cuza (n. 20  (n. 20

martie 1820, Bârlad - d. 15 mai 1873, martie 1820, Bârlad - d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania), om politic, domn al Heidelberg, Germania), om politic, domn al

Principatelor Unite. Deşi nu era o Principatelor Unite. Deşi nu era o personalitate de prim rang pe scena politică personalitate de prim rang pe scena politică

şi avea contracandidaţi cu o bogată şi avea contracandidaţi cu o bogată experienţă administrativă, figura colonelului experienţă administrativă, figura colonelului

Cuza a apărut în prim plan la momentul Cuza a apărut în prim plan la momentul 1859 deoarece grupările politice din 1859 deoarece grupările politice din

Principate au preferat să sprijine un Principate au preferat să sprijine un semisemi--necunoscut decât să îşi voteze un adversar necunoscut decât să îşi voteze un adversar iredutabil. Cuza nu s-a lăsat manipulat şi a iredutabil. Cuza nu s-a lăsat manipulat şi a

înţeles, la un moment înţeles, la un moment datdat, să preia controlul , să preia controlul întregii vieţi politice crezând că va reuşi să întregii vieţi politice crezând că va reuşi să creeze un sistem care să-i acorde puterea creeze un sistem care să-i acorde puterea

totală şi, în acelaşi timp, să patroneze totală şi, în acelaşi timp, să patroneze modernizarea societăţii româneşti pe modernizarea societăţii româneşti pe

principii liberale.principii liberale.

Originea. Studiile. Originea. Studiile. FamiliaFamilia Tatăl viitorului domn, Ioan Cuza, provenea dintr-o veche familie de boieri Tatăl viitorului domn, Ioan Cuza, provenea dintr-o veche familie de boieri

mici şi mijlocii din judeţul Fălciu (astăzi în judeţul Vaslui), proprietari de mici şi mijlocii din judeţul Fălciu (astăzi în judeţul Vaslui), proprietari de pământ cu funcţii în administraţiile domneşti dinpământ cu funcţii în administraţiile domneşti din Moldova. Mama sa, Moldova. Mama sa, Sultana Cozadini, provenea dintr-o familie de origine greco-italiană din Sultana Cozadini, provenea dintr-o familie de origine greco-italiană din Constantinopol, dar românizată. Alexandru Ioan Constantinopol, dar românizată. Alexandru Ioan inin 1835 îşi ia diploma de  1835 îşi ia diploma de bacalaureat la Paris, apoi urmează studii universitare de drept şi bacalaureat la Paris, apoi urmează studii universitare de drept şi medicină, pe care nu le finalizează, şi devine membru al Societăţii medicină, pe care nu le finalizează, şi devine membru al Societăţii economiştilor de unde îşi va înainta demisia în 1840. Activează ulterior ca economiştilor de unde îşi va înainta demisia în 1840. Activează ulterior ca preşedinte al judecătoriei Covurlui, perioadă în care se căsătoreşte (30 preşedinte al judecătoriei Covurlui, perioadă în care se căsătoreşte (30 aprilie 1844) cu Elena Rosetti, fiica unui postelnic din Vaslui şi sora aprilie 1844) cu Elena Rosetti, fiica unui postelnic din Vaslui şi sora viitorului prim-ministru Theodor Rosettiviitorului prim-ministru Theodor Rosetti..

În istoriografie au existat discuţii cu privire la data naşterii, respectiv 20 În istoriografie au existat discuţii cu privire la data naşterii, respectiv 20 martie 1820, cum este trecut pe piatra funerară, sau 12 septembrie 1818, martie 1820, cum este trecut pe piatra funerară, sau 12 septembrie 1818, cum este înscris pe diploma de bacalaureat. Istoricul C. C. Giurescu cum este înscris pe diploma de bacalaureat. Istoricul C. C. Giurescu argumentează pertinent că data de pe diplomă este greşită deoarece argumentează pertinent că data de pe diplomă este greşită deoarece tânărul Cuza a fost declarat mai în vârstă pentru a putea corespunde tânărul Cuza a fost declarat mai în vârstă pentru a putea corespunde vreunei dispoziţii regulamentare cu privire la vârsta minimă cerută vreunei dispoziţii regulamentare cu privire la vârsta minimă cerută candidaţilor.candidaţilor.

2. Au existat discuţii şi cu privire la locul naşterii. Acesta este cel trecut în 2. Au existat discuţii şi cu privire la locul naşterii. Acesta este cel trecut în diploma de bacalaureat, iar majoritatea istoricilor au căzut de acord că nu diploma de bacalaureat, iar majoritatea istoricilor au căzut de acord că nu pot fi găsite argumente pertinente pentru ca locul naşterii să fie declarat pot fi găsite argumente pertinente pentru ca locul naşterii să fie declarat greşit în diplomă.greşit în diplomă.

Funcţionar regulamentar şi Funcţionar regulamentar şi evenimentele premergătoare evenimentele premergătoare

UniriiUnirii Cuza a participat la evenimentele de la 1848 din Moldova, Cuza a participat la evenimentele de la 1848 din Moldova,

însă a jucat un rol secundar. Domnul Moldovei, Mihail însă a jucat un rol secundar. Domnul Moldovei, Mihail Sturdza, a retezat imediat orice tentativă de mişcare Sturdza, a retezat imediat orice tentativă de mişcare revoluţionară arestând pe majoritatea complotiştilor. Deşi revoluţionară arestând pe majoritatea complotiştilor. Deşi era plănuit ca o parte dintre aceştia, inclusiv Cuza, să fie era plănuit ca o parte dintre aceştia, inclusiv Cuza, să fie trimişi în Turcia, cu ajutorul consulului britanic de la trimişi în Turcia, cu ajutorul consulului britanic de la Brăila reuşesc să ajungă în Transilvania, apoi în Bucovina, Brăila reuşesc să ajungă în Transilvania, apoi în Bucovina, unde este martor al evenimentelor revoluţionare de aici. unde este martor al evenimentelor revoluţionare de aici. Cuza petrece un an în exil, la Viena, Paris şi Cuza petrece un an în exil, la Viena, Paris şi Constantinopol, revenind în ţară odată cu numirea noului Constantinopol, revenind în ţară odată cu numirea noului domn în Moldova, Grigore Alexandru Ghica.domn în Moldova, Grigore Alexandru Ghica.

În perioada alegerilor pentru Divanul ad-hoc Cuza face un În perioada alegerilor pentru Divanul ad-hoc Cuza face un gest care îi va aduce un important capital de imagine. gest care îi va aduce un important capital de imagine. Înşirând ingerinţele administraţiei în alcătuirea listelor Înşirând ingerinţele administraţiei în alcătuirea listelor electorale care urmau să aducă o majoritate antiunionistă electorale care urmau să aducă o majoritate antiunionistă în Divan, el îşi prezintă demisia din funcţia de în Divan, el îşi prezintă demisia din funcţia de pârcălab.Alegerile sunt falsificate de Vogoride, însă, după pârcălab.Alegerile sunt falsificate de Vogoride, însă, după tensiuni diplomatice, Puterile garante decid la 12 august tensiuni diplomatice, Puterile garante decid la 12 august 1857 o nouă consultare electorală . De data aceasta, 1857 o nouă consultare electorală . De data aceasta, majoritatea unionistă este zdrobitare, Cuza numărându-se majoritatea unionistă este zdrobitare, Cuza numărându-se printre deputaţii aleşi să dezbată viitorul Principatelor. printre deputaţii aleşi să dezbată viitorul Principatelor. Având în vedere noul context, Vogoride îşi schimbă din Având în vedere noul context, Vogoride îşi schimbă din nou atitudinea faţă de Cuza şi propune ridicarea acestuia nou atitudinea faţă de Cuza şi propune ridicarea acestuia la gradul de colonel. Viitorul domn acceptă fără probleme la gradul de colonel. Viitorul domn acceptă fără probleme deşi cu câteva luni înainte acuzase faptele caimacamului.deşi cu câteva luni înainte acuzase faptele caimacamului.

Şedinţele Divanului ad-hoc din Şedinţele Divanului ad-hoc din Moldova s-au deschis la 22 Moldova s-au deschis la 22 septembrie 1857, însă Cuza nu septembrie 1857, însă Cuza nu s-a remarcat printr-o activitate s-a remarcat printr-o activitate deosebită în cadrul dezbaterilor. deosebită în cadrul dezbaterilor. Având în vedere majoritatea Având în vedere majoritatea unionistă zdrobitoare din unionistă zdrobitoare din ambele Divane, rezultatul ambele Divane, rezultatul formulat în rezoluţia din 7 formulat în rezoluţia din 7 octombrie a fost unul octombrie a fost unul clar: clar: Unirea Principatelor într-Unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de un singur stat sub numele de RomâniaRomânia şi  şi Prinţ străin, cu Prinţ străin, cu moştenirea tronului, ales dintr-o moştenirea tronului, ales dintr-o familie domnitoare a Europei şi familie domnitoare a Europei şi ai cărui moştenitori să fie ai cărui moştenitori să fie crescuţi în religia ţăriicrescuţi în religia ţării . A doua  . A doua zi a fost adoptată rezoluţia şi în zi a fost adoptată rezoluţia şi în Muntenia, având practic Muntenia, având practic aceleaşi concluzii.aceleaşi concluzii.

Soluţia „faptului împlinit”. Soluţia „faptului împlinit”. Dubla alegere a lui Cuza ca Dubla alegere a lui Cuza ca

domn al Principatelordomn al Principatelor Configuraţia în ambele Adunări Elective era asemănătoare, Configuraţia în ambele Adunări Elective era asemănătoare,

împărţită în două grupări, una liberală şi alta împărţită în două grupări, una liberală şi alta conservatoare. Fiecare doreau unirea, dar cu un domn al conservatoare. Fiecare doreau unirea, dar cu un domn al lor, care să le asigure păstrarea puterii politice. Însă, la lor, care să le asigure păstrarea puterii politice. Însă, la rândul lor, în interiorul acestor grupări existau diverse rândul lor, în interiorul acestor grupări existau diverse tabere fiecare având candidaţi redutabili pentru funcţia tabere fiecare având candidaţi redutabili pentru funcţia supremă, personalităţi bine pregătite cu experienţă în supremă, personalităţi bine pregătite cu experienţă în administraţie. În Moldova, în partea liberală se vehiculau administraţie. În Moldova, în partea liberală se vehiculau nume precum Costache Negri, Vasile Alecsandri, Mihail nume precum Costache Negri, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, în timp ce la conservatori de departe cea Kogălniceanu, în timp ce la conservatori de departe cea mai bună expertiză o avea fostul domn Mihail Sturdza, mai bună expertiză o avea fostul domn Mihail Sturdza, existând şi voci care îl preferau pe fiul acestuia, Grigore M. existând şi voci care îl preferau pe fiul acestuia, Grigore M. Sturdza. În Ţara Românească, situaţia era asemnătoare, Sturdza. În Ţara Românească, situaţia era asemnătoare, luptându-se pentru domnie Barluptându-se pentru domnie Barbubu Ştirbei, Gheorghe Ştirbei, Gheorghe Bibescu, Alexandru D. Ghica sau Dimitrie Ghica.Bibescu, Alexandru D. Ghica sau Dimitrie Ghica.

Clădirea Hotelului Concordia din Bucureşti în care s-a hotărât Clădirea Hotelului Concordia din Bucureşti în care s-a hotărât dubla alegere a lui Cuza (astăzi în stare avansată de dubla alegere a lui Cuza (astăzi în stare avansată de degradare;degradare;foto: octombrie 2008foto: octombrie 2008))

Soluţia a fost una ingenioasă. Convenţia de la Paris, deşi Soluţia a fost una ingenioasă. Convenţia de la Paris, deşi prevedea cu foarte mare atenţie modul de organizare a prevedea cu foarte mare atenţie modul de organizare a Principatelor, nu dădea detalii în ceea ce privea persoana Principatelor, nu dădea detalii în ceea ce privea persoana care urma să deţină funcţia supremă. Cu alte cuvinte, nu care urma să deţină funcţia supremă. Cu alte cuvinte, nu specifica că nu poate să fie aceeaşi persoană atât domn al specifica că nu poate să fie aceeaşi persoană atât domn al Moldovei, cât şi domn al Ţării Româneşti. Cum Moldovei, cât şi domn al Ţării Româneşti. Cum primaprima alegere  alegere avea să se desfăşoare în Moldova, situaţia a fost tranşată avea să se desfăşoare în Moldova, situaţia a fost tranşată aici . aici .

În acele clipe a apărut în prima plan numele lui Alexandru În acele clipe a apărut în prima plan numele lui Alexandru Ioan Cuza, care îndeplinea funcţia de hatman la acel moment. Ioan Cuza, care îndeplinea funcţia de hatman la acel moment. El era un outsider pentru candidatura la domnie deoarece nu El era un outsider pentru candidatura la domnie deoarece nu era o personalitate de prim rang pe scena politică şi nu se era o personalitate de prim rang pe scena politică şi nu se remarcase prin acţiuni deosebite în activitatea sa, făcând remarcase prin acţiuni deosebite în activitatea sa, făcând politică doar la nivel local. În cele din urmă, toate grupările politică doar la nivel local. În cele din urmă, toate grupările au preferat sa îl sprijine pe acest semi-necunoscut decat să îşi au preferat sa îl sprijine pe acest semi-necunoscut decat să îşi voteze un adversar iredutabil. Ei aveau convingerea că voteze un adversar iredutabil. Ei aveau convingerea că tânărul neexperimentat va putea fi manevrat uşor, însă a fost tânărul neexperimentat va putea fi manevrat uşor, însă a fost subestimat. Cuza nu s-a lăsat manipulat şi a înţeles să ia la un subestimat. Cuza nu s-a lăsat manipulat şi a înţeles să ia la un moment dat în totalitate controlul vieţii politice din moment dat în totalitate controlul vieţii politice din Principatele Unite. Pe 5 ianuariePrincipatele Unite. Pe 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales în 1859, Cuza a fost ales în unanimitate domn al Moldovei.unanimitate domn al Moldovei.

Recunoaşterea dublei Recunoaşterea dublei alegeri şi înfăptuirea Unirii alegeri şi înfăptuirea Unirii

deplinedepline Prin dubla alegere, clasa politică a pus marile Prin dubla alegere, clasa politică a pus marile

puteri în faţa „faptului împlinit”, deşi soluţia puteri în faţa „faptului împlinit”, deşi soluţia reprezentase o depăşire clară a Convenţiei. reprezentase o depăşire clară a Convenţiei. Imediat se întreprind primele demersuri Imediat se întreprind primele demersuri pentru recunoaşterea dublei alegeri, fiind pentru recunoaşterea dublei alegeri, fiind trimise misiuni diplomatice în capitalele trimise misiuni diplomatice în capitalele europene . Problema urma să fie dezbătută în europene . Problema urma să fie dezbătută în cadrul unei Conferinţe deschisă la Paris în ziua cadrul unei Conferinţe deschisă la Paris în ziua de 21 martie. Practic, opiniile marilor puteri de 21 martie. Practic, opiniile marilor puteri erau aceleaşi ca cele exprimate la Congresul erau aceleaşi ca cele exprimate la Congresul din urmă cu trei ani, căci nu se schimbase din urmă cu trei ani, căci nu se schimbase nimic în privinţa intereselor strategice . Se nimic în privinţa intereselor strategice . Se opuneau vehement dublei alegeri Imperiul opuneau vehement dublei alegeri Imperiul Habsburgic şi Imperiul Otoman.Habsburgic şi Imperiul Otoman.

Contextul internaţional a ajutat din nou Principatele. În acele vremuri, Contextul internaţional a ajutat din nou Principatele. În acele vremuri, atenţia puterilor europene era îndreptată spre statele italiene, pe care atenţia puterilor europene era îndreptată spre statele italiene, pe care Napoleon al III-lea dorea să le folosească pentru alungarea Napoleon al III-lea dorea să le folosească pentru alungarea austriecilor din nordul peninsulei, parte a planului ambiţios ce viza austriecilor din nordul peninsulei, parte a planului ambiţios ce viza anihilarea ordinii stabilite pe ruinele imperiului unchiului său, în anihilarea ordinii stabilite pe ruinele imperiului unchiului său, în 1815. La mijlocul lunii aprilie a izbucnit războiul franco-austro-1815. La mijlocul lunii aprilie a izbucnit războiul franco-austro-piemontez, iar, conform planului francez, Austria a părut ca agresor. piemontez, iar, conform planului francez, Austria a părut ca agresor. În inferioritate netă pe scena internaţională aceasta şi-a nuanţat rapid În inferioritate netă pe scena internaţională aceasta şi-a nuanţat rapid poziţiile. De asemenea, deşi Turcia a tergiversat luarea unei decizii, în poziţiile. De asemenea, deşi Turcia a tergiversat luarea unei decizii, în urma presiunilor celorlalte puteri, la 26 august cele două au urma presiunilor celorlalte puteri, la 26 august cele două au recunoscut dubla alegere.recunoscut dubla alegere.

Recunoaşterea dublei alegeri nu era suficientă pentru noul statut Recunoaşterea dublei alegeri nu era suficientă pentru noul statut al Principatelor. Pentru a obţine unirea deplină, Cuza a demarat o al Principatelor. Pentru a obţine unirea deplină, Cuza a demarat o serie de măsuri interne care vizau unificarea aparatului de stat prin serie de măsuri interne care vizau unificarea aparatului de stat prin dispoziţii administrative. Se unifică poşta, cursul monetar, armata, se dispoziţii administrative. Se unifică poşta, cursul monetar, armata, se centralizează administraţia telegrafului şi se contopesc serviciile de centralizează administraţia telegrafului şi se contopesc serviciile de vamă. În domeniul justiţiei, se formează Comisia Centrală şi Curtea de vamă. În domeniul justiţiei, se formează Comisia Centrală şi Curtea de Casaţie, instituţii prevăzute în Convenţie. De asemenea, la 26 Casaţie, instituţii prevăzute în Convenţie. De asemenea, la 26 octombrie 1860 este inaugurată Universitatea din Iaşi. În plan octombrie 1860 este inaugurată Universitatea din Iaşi. În plan economic, administraţia lui Cuza a avut de înfruntat o situaţie economic, administraţia lui Cuza a avut de înfruntat o situaţie economică foarte grea, iar soluţia creşterii fiscalităţii a provocat o economică foarte grea, iar soluţia creşterii fiscalităţii a provocat o serie de tulburări mai ales în rândul comercianţilor.serie de tulburări mai ales în rândul comercianţilor.

Pentru a realiza unirea deplină, Cuza a iniţiat o Pentru a realiza unirea deplină, Cuza a iniţiat o serie de noi demersuri diplomatice, Costache serie de noi demersuri diplomatice, Costache Negri fiind cel însărcinat să susţină cauza Negri fiind cel însărcinat să susţină cauza Principatelor la Constantinopol. Pentru a Principatelor la Constantinopol. Pentru a strânge legăturile, domnul a efectuat personal o strânge legăturile, domnul a efectuat personal o vizită pe Bosfor în septembrie 1860 . Situaţia pe vizită pe Bosfor în septembrie 1860 . Situaţia pe plan internaţional complicată de unificarea plan internaţional complicată de unificarea Italiei a amânat luarea unei decizii. În cele din Italiei a amânat luarea unei decizii. În cele din urmă, la 13 septembrie1861 s-a deschis la urmă, la 13 septembrie1861 s-a deschis la Constantinopol Conferinţa puterilor europene. Constantinopol Conferinţa puterilor europene. Trei luni mai târziu Poarta emite firmanul prin Trei luni mai târziu Poarta emite firmanul prin care se recunoştea unirea administrativă şi care se recunoştea unirea administrativă şi legislativă a Principatelor, cu garanţia Marilor legislativă a Principatelor, cu garanţia Marilor Puteri, însă numai pe timpul domniei lui Cuza . Puteri, însă numai pe timpul domniei lui Cuza . Deşi nu era o izbândă deplină, se făcuse un Deşi nu era o izbândă deplină, se făcuse un important progres faţă de situaţia anterioară. În important progres faţă de situaţia anterioară. În aceste condiţii, pe 11 decembrie 1861Alexandru aceste condiţii, pe 11 decembrie 1861Alexandru Ioan Cuza emite „Ioan Cuza emite „Proclamaţia UniriiProclamaţia Unirii”, unde ”, unde exclamă: „Unirea este îndeplinită, naţionalitatea exclamă: „Unirea este îndeplinită, naţionalitatea română este întemeiată [...] alesul vostru vă dă română este întemeiată [...] alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie” .astăzi o singură Românie” .

Pe 22 ianuarie 1862 se formează primul Pe 22 ianuarie 1862 se formează primul guvern unic, sub conducerea lui Barbu guvern unic, sub conducerea lui Barbu Catargiu, iar la 24 ianuarie 1862 îşi deschide Catargiu, iar la 24 ianuarie 1862 îşi deschide lucrările prima Adunare Legislativă lucrările prima Adunare Legislativă unică, Bucureşti fiind desemnat capitala întregii unică, Bucureşti fiind desemnat capitala întregii ţări.ţări.

Divergenţele politice şi Divergenţele politice şi Lovitura de stat din 2 mai Lovitura de stat din 2 mai

18641864 Unirea deplină fiind realizată, Unirea deplină fiind realizată,

acţiunea guvernamentală s-a axat acţiunea guvernamentală s-a axat pe armonizarea instituţională din pe armonizarea instituţională din Principate. Opinia publică se Principate. Opinia publică se aştepta de la Cuza să ia iniţiativa aştepta de la Cuza să ia iniţiativa organizării unui stat pe principii organizării unui stat pe principii moderne şi să patroneze această moderne şi să patroneze această operă de modernizare în spirit operă de modernizare în spirit liberal. Însă domnul a încercat să liberal. Însă domnul a încercat să modernizeze societatea modernizeze societatea românească în absenţa unui spirit românească în absenţa unui spirit liberal adevărat, cu alte cuvinte, a liberal adevărat, cu alte cuvinte, a încercat o construcţie liberală în încercat o construcţie liberală în absenţa liberalismului. Modelul absenţa liberalismului. Modelul politic al domnului român a fost politic al domnului român a fost împăratul francez Napoleon al III-împăratul francez Napoleon al III-lea. Asemeni acestuia, Cuza a lea. Asemeni acestuia, Cuza a crezut că va reuşi să creeze un crezut că va reuşi să creeze un sistem care să-i acorde puterea sistem care să-i acorde puterea totală şi, în acelaşi timp, să totală şi, în acelaşi timp, să patroneze modernizarea societăţii patroneze modernizarea societăţii româneşti pe principii liberale.româneşti pe principii liberale.

Cuza a făcut o eroare politică care îi va fi fatală în cele din urmă şi anume aceea că şi-a Cuza a făcut o eroare politică care îi va fi fatală în cele din urmă şi anume aceea că şi-a îndepărtat, rând pe rând, toate grupările politice, de la radicali până la îndepărtat, rând pe rând, toate grupările politice, de la radicali până la ultraconservatori. La fel ca Napoleon al III-lea, Cuza a trăit cu iluzia că va putea să ultraconservatori. La fel ca Napoleon al III-lea, Cuza a trăit cu iluzia că va putea să supravieţuiască din punct de vedere politic de unul singur. El nu a vrut să guverneze supravieţuiască din punct de vedere politic de unul singur. El nu a vrut să guverneze alături de aceste grupări politice, însă nici nu şi-a creat o forţă politică proprie pe care alături de aceste grupări politice, însă nici nu şi-a creat o forţă politică proprie pe care să se bazeze. Treptat, s-a înconjurat numai de oameni fideli, docili, fapt ce a condus la o să se bazeze. Treptat, s-a înconjurat numai de oameni fideli, docili, fapt ce a condus la o divizare a societăţii, de la nivel politic până la presă.divizare a societăţii, de la nivel politic până la presă.

Aceste consecinţe s-au văzut imediat după realizarea unificării depline când Aceste consecinţe s-au văzut imediat după realizarea unificării depline când divergenţele politice au paralizat viaţa administrativă. În Cameră, opoziţia bloca orice divergenţele politice au paralizat viaţa administrativă. În Cameră, opoziţia bloca orice măsură pe care puterea, reprezentată de partizani cuzişti, încerca să o adopte. De măsură pe care puterea, reprezentată de partizani cuzişti, încerca să o adopte. De asemenea, domnul refuza să promulge orice măsură venită din partea opoziţiei. asemenea, domnul refuza să promulge orice măsură venită din partea opoziţiei. Tensiunea a atins punctul culminant când, la 18 februarieTensiunea a atins punctul culminant când, la 18 februarie 1863, Guvernul Creţulescu a 1863, Guvernul Creţulescu a primit vot de blam, însă, fiind susţinut de Cuza a refuzat să îşi prezinte demisia. primit vot de blam, însă, fiind susţinut de Cuza a refuzat să îşi prezinte demisia. Numirea lui Kogălniceanu în fruntea executivului la 11 octombrie a mai calmat scena Numirea lui Kogălniceanu în fruntea executivului la 11 octombrie a mai calmat scena politică. În acest context a putut fi adoptată legea secularizării averilor mănăstireşti.politică. În acest context a putut fi adoptată legea secularizării averilor mănăstireşti.

Soluţia găsită de Cuza pentru implementarea măsurilor sale a fost instaurarea unui Soluţia găsită de Cuza pentru implementarea măsurilor sale a fost instaurarea unui regim personal. În epocă, societatea era divizată. „Monstruoasa coaliţie”, compusă din regim personal. În epocă, societatea era divizată. „Monstruoasa coaliţie”, compusă din adversarii domnului, este numele dat opoziţiei de presa favorabilă lui Cuza, însă, de adversarii domnului, este numele dat opoziţiei de presa favorabilă lui Cuza, însă, de fapt, cuprindea tot ce avea mai bun elita românească a epocii. Pionul folosit de Cuza fapt, cuprindea tot ce avea mai bun elita românească a epocii. Pionul folosit de Cuza pentru îndeplinirea obiectivelor sale a fost Mihail Kogălniceanu. Ruptura totală a pentru îndeplinirea obiectivelor sale a fost Mihail Kogălniceanu. Ruptura totală a survenit în momentul supunerii spre dezbatere de către Kogălniceanu a proiectului de survenit în momentul supunerii spre dezbatere de către Kogălniceanu a proiectului de lege rurală. Pe un fond politic deja încordat la maximum, această iniţiativă a declanşat lege rurală. Pe un fond politic deja încordat la maximum, această iniţiativă a declanşat o criză politică şi constituţională fără precedent.o criză politică şi constituţională fără precedent.

Ultimii ani din viatăUltimii ani din viată Plecat în exil, Cuza ajunge la Viena, apoi la Paris, unde îşi Plecat în exil, Cuza ajunge la Viena, apoi la Paris, unde îşi

manifestă interesul de a lucra în continuare în interesul ţării pentru manifestă interesul de a lucra în continuare în interesul ţării pentru aducerea unui principe străin, aşa cum făgăduise şi să nu se lase aducerea unui principe străin, aşa cum făgăduise şi să nu se lase dominat de sentimentul de răzbunare pe care i-l provocase actul de dominat de sentimentul de răzbunare pe care i-l provocase actul de la 11 februarie. Ulterior, este acuzat de unele gazete vieneze şi la 11 februarie. Ulterior, este acuzat de unele gazete vieneze şi pariziene că încearcă să comploteze cu Rusia pentru reîntoarcerea pariziene că încearcă să comploteze cu Rusia pentru reîntoarcerea lui în România, total fals după cum îi măturisea chiar într-o scrisoare lui în România, total fals după cum îi măturisea chiar într-o scrisoare adresată lui Carol I pe 20 aprilie 1867 . Deşi Cuza a dorit adresată lui Carol I pe 20 aprilie 1867 . Deşi Cuza a dorit întotdeauna să revină în ţară, principele Carol a considerat că nu întotdeauna să revină în ţară, principele Carol a considerat că nu este oportun din cauza situaţiei politice din cel moment.este oportun din cauza situaţiei politice din cel moment.

După o perioadă petrecută într-o localitate de lângă Viena, Cuza După o perioadă petrecută într-o localitate de lângă Viena, Cuza

este răpus de boală şi se mută la Florenţa. Aflând despre un renumit este răpus de boală şi se mută la Florenţa. Aflând despre un renumit specialist se deplasează în Heidelberg, Germania. Va fi prea târziu. specialist se deplasează în Heidelberg, Germania. Va fi prea târziu. Alexandru Ioan Cuza moare pe 15 mai 1873, la vârsta de 53 de ani. Alexandru Ioan Cuza moare pe 15 mai 1873, la vârsta de 53 de ani. Este înmormântat iniţial la Biserica Domnească de lângă Palatul de Este înmormântat iniţial la Biserica Domnească de lângă Palatul de la Ruginoasa, conform dorinţei sale, iar după Al Doilea Război la Ruginoasa, conform dorinţei sale, iar după Al Doilea Război Mondial, osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din Mondial, osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din Iaşi.Iaşi.

BibliografieBibliografie Berindei, Dan, Berindei, Dan, Dubla alegere din 24 ianuarie/5 februarie Dubla alegere din 24 ianuarie/5 februarie

18591859, în „Historia”, 2003, (2), nr. 15, pp. 38 - 40, în „Historia”, 2003, (2), nr. 15, pp. 38 - 40 Berindei, Dan (coord.), Berindei, Dan (coord.), Documente privind domnia lui Documente privind domnia lui

Alexandru Ioan Cuza (1859 - 1861)Alexandru Ioan Cuza (1859 - 1861), Bucureşti, Editura , Bucureşti, Editura Academiei RSR, 1989Academiei RSR, 1989

Ciupală, Alin, Ciupală, Alin, Istoria modernă a românilor. Organizarea Istoria modernă a românilor. Organizarea statului şi a sistemului instituţionalstatului şi a sistemului instituţional, Bucureşti, Editura , Bucureşti, Editura Tritonic, 2009Tritonic, 2009

Giurescu, Constantin C., Giurescu, Constantin C., Viaţa şi opera lui Cuza VodăViaţa şi opera lui Cuza Vodă, , Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1966Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1966

Ivănescu, Dumitru, Ivănescu, Dumitru, Alexandru Ioan Cuza în conștiința Alexandru Ioan Cuza în conștiința posteritățiiposterității, Iași, Editura Junimea, 2001, Iași, Editura Junimea, 2001

Slăvescu, Victor, Slăvescu, Victor, Finanţele României sub Cuza VodăFinanţele României sub Cuza Vodă, vol. I-, vol. I-II-III, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale „Magazin II-III, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale „Magazin Istoric”, 2003Istoric”, 2003

Xenopol, Alexandru D., Xenopol, Alexandru D., Domnia lui Cuza-VodăDomnia lui Cuza-Vodă, vol. I-II, Iaşi, , vol. I-II, Iaşi, Tipografia Editore „Dacia”, P. Iliescu şi D. Grossu, 1903Tipografia Editore „Dacia”, P. Iliescu şi D. Grossu, 1903