CALAUZA

ISTORICAa

UNWIRE] INCHISORII CENTRALE

VACARE$Ti "

de

ALEXANDRU AL. FALCOIANU

0 X -

tip.Legatoria Inchleoril Centrale ,Wicareeti'.1929

$I

www.dacoromanica.ro

CALAUZAISTORICAa

MANASTIREI SI INCHISOR11 CENTRALE

VACARETi "

de

ALEXANDRU AL. FALCOIANU

Tip.Legatoria Ind isorii Centrals ,Vacaresti'.1929

X 0 .--

www.dacoromanica.ro

RecunoOinfa Veeinica :

Manutie6iutui de prieteni ee mi-aumai ramas

A. A. F. 7

r

...J....,

www.dacoromanica.ro

PRECUVINTARE

Din vitregia vremnrilor si vointa atot puternicului Down, Dumnezeul nos-tru, fiind nevoit a sta Intre zidurile In-chisoiii Vacaresti, caut zi cu zi, ceascu ceas pentru odihna sufletului meuchinuit sa-mi Intrebuintez timpul cufolds.

Cetind, rascetind; precum si rein-prospatandu-mi cunostintele capatate,pe langa alte lucrari personale, am cau-tat sä dau la lumina si aceasta mo-desty Calciuza-Istorica,

Cred ca, voi aduce, prin aceasta, uncat de mic serviciu publicului vizitatoral Manastirei $i Inchisorii Vacaresti sipublicului cetitor, mai cu seamy cadupe cate stiu, lipseste o ast-fel de lu-crare, scriindu-se foarte putin si cutotul rasletit prin diferite scrieri.

.

_

.

www.dacoromanica.ro

6

De asemenea va fi de un real folossi pentru functionarii Inchisorii earl vorputea curnaste istoria localului in careservesc, gasind-o comentratil la un loc,in cat la randul for sa poata da des-lusirile necesare, celor ce le-ar cere,

pe date certe si intr'un mod maiconstiincios si mai exact, de cat pesimple banueli si nascociri.

Sunt dator a aduce multumirele meteDomnului Profesor Dimitrie Banes, li-centiat in filologie din Atena, fost Di-rector al scoalei grecesti din Bucuresti,cu ajutorul si buna-vointa caruia amputut descifra scrierile depe pisanii,morminte, diferite pietre si obiecte aleManastirei.

1929 Alex. Al Falcoianu

-±

,

4-

www.dacoromanica.ro

X44 --

din exterior a INCHISORIL CENTRALEgi MANASTIREI VACARESTI

Vederea

miseigar:Acerwt'

. www.dacoromanica.ro

I

Mandstirea VaeareW

www.dacoromanica.ro

La margi testiului, undese sfarseste cafe,a`W:Oresti, cam la 2km. de podul de pbste Dambovita dinfata vechilor Ape Minerale de la VA-caresti", asta-zi fabrica Lemaitre si lavre-o 200 m. de intretaierea cu so-seaua ce duce, spre sud, de la cimi-tiru Bellu in spre Oltenita, laugh ves-titul han al lui ,.Mandravela ", popasulvanatorilor ce cutreiera baltile din 1m-prejurimi pang la Dungre, se ridicavechea ctitorie a Mavrocordatilor,caul de odihna a Domnilor Fanarioti,Ma nOstirea Vactiregi", transformataazi in Inchisoare.

Dupa spusele b'3trar,ilor Manastirea,in vechime, era inconjurata de paduriseculare si de dealuri pe care se cul-tiva viea.

Aci in aceste paduri se da la 1512lupta intre boerii Craiovesti, ajutati de

1!V.::J.

Oklet !tiritt; jt

; .

`. . t :;.

,

la-

www.dacoromanica.ro

10

turd, si Vladut Domnul Muntenieicaruia, fiind batut si prins, ti se tae ca-pul in Bucuresti, sub un par.

Astii-zi, mai cu seams in spatele ei,e inconjurata de gradinarii din cauzapAmantului mlastinos si aplecat sprealbia Dambovitei.

Manastirea si palatul Domnesc auservit ca Conac, ca intaiul locas, incare Domnii Fanarioti, la intrarea lorin Cara pe la Oltenita, cand veneau cufirmanul Sultanului sä domneasca si sajacmaneasca biata Cara Romaneasca.salasluiau cate 2-3 zile inainte de a-siface intrarea triumfala in Bucuresti,pang se dregeau podurile (ulitele) si seforma alaiul domnesc en care nouldomn, inconjurat de boerii si os-tasi pornea spre Manastirea Radu-Vodaspre a depune juramantul Si a se ungeca Domn.

0 ! daca vechele ziduri ar avea glassi ar putea vorbi, multe am afla des-pre nelegiuirile si relele ce se puneaula cale, de care hraparetii egumenigreci si toata suita cu care veneanotil Domn Fanariot, de la Tarigrad,

-7 -

faiii

_

www.dacoromanica.ro

pentru a impila $i stoarce biata Carasi poporul Romanesc.

Zidirea Manastirei a fost terminatein anul 1722 in a doua domnie a luiNiculae Mavrocordat, fiind inceputa declansul in tiinpul primei sale domniila 1712.

Are in mijlocul curtii o biserica marecis hramul Sfintei Treimi, iar totul areaspectul unei cetatui cu ziduri groaseavand la poarta, asta-zi poarta inte-rioara a Inchisorii (poarta No 2), oclopotnita foarte solids prevazura cu unbalcon si care, mai mutt ca altele, aputut rezista tuturor cutremurilor ce invechime se abatuse atat de des asupraBucurestiului.

* *

In acessta clopotnita se aflau patruclopote de diferite marimi cari in tim-pul ocupatiunei germane, au fost luatede nemti, biserica servindu-se asta-zide 2 clopote daruite de sotii Mitica siElena Dona, unul mai mic in 1925 $i

altul mai mare in 1928Biserica este una din cele mai marl

*

.

11

www.dacoromanica.ro

12

ale Bucurestiului si prevazuta in interiorcu stalpi inalti si grosi, foarte frumosscalptati ; zui.iravit6 de sus pang joscu sfinti si scene biblice. Usa dela intrare cu un chenar de o bogatiesi fineta sCuloturala remarcabila sus-tinut de doi Lei, se terming in parteade sus cu stem familiei Mavroe)rda-tilor, avant' sub dansa urmatoarele pi-sanie :

Aceasta S'fanta ci Dumnezeiascci Mona's-tire intru care sci prea slaveste prea sfintade viata faccitoare si de o Pinta I mita,ziditu-s'au din temelia ei de prea Lamina-tul, pier: Ind !fatal ci blagoslovitul DolanNicolae Alexandra Voevod') carele dupa da-

cel dumnezeiesc, mutandu-se din DomniaTdrii Moldovei in Scaunul Domniei Tarii Ro-azonesti dintru ncistavul2) Sfintei Troite auinceput .(o) fiind leatu 7221, puindtenzeliile si zidind mina la an loc; iarapoi dete judo atile lui Dutn-zezeu celenepricepute la oameni ; fiind pe acele vre-

1) Mavrocordat.2) Indemn, imboldire.3) 1712.

.

1

rul

-

';Ikv h../ 11%,

9

www.dacoromanica.ro

Biserica cea mare a Mrei Vacaresti cu Paraclisu si celulelein fund, si parte din inchisoare, in stanga.

, . . ry

-../

www.dacoromanica.ro

13

,;muri rdsboi intre resmerifi 1)in tara s'au intamplat de l'au luat °Vilenimpeiratii Nemtilor cu toata luminata casaa Mardi Sale $i l'au dus de l'au tinut

Ardeal pond ce s'au impacat Impala*ile ; iar dupd ce cu ajutorul a Sfintei Tro-itei l'a trimis de acolo cu multd cinste $ipe aici prin Lard trecand au sosit cu pace$i cu cinste de cane impard(ie luminatacasd Mciriei Sale $i ne apestindu-se 2)mild vreme din pronia Dumnezeiasca l'aucinstit imparcitia iar cu scaunul domnieiTdrii Romdnesti $1 ajuizgand aici cu pacela leatu 7227 3) indult' iar s'a apucat delucrwea Manastirei dupd Myna Mciriei Sale,cea Dumnezeiascd, infrumusetand-o cutoate podoabele biserice$ti pe din lduntru$1 pre afard precum se $i vede intru mdri-rea $i luuda Stint& Troite pentru vecinicapomenire a Mariei Sale Ispravnic mare fi-ind dumnealui Manolache Vel Clucer i 4)Matei biv vel capitan $i s'au ispravit totde lucru in luna lui Septembrie fiind leatulde la zidirea lumei 7231 5), iar de la n.lui Cristos 1722.

1) rAscoale. revolte .2) netrecand.3) 1719.4)5) 1722.

Impdtatii .i

in

_

--)

si

www.dacoromanica.ro

14

La inceput, atat interiorul, cat Si prid-vorul, aveau zugraveli frumoase, darinvechindu-se, unul din cei din urmaEgumeni greci, o vopsi inauntru atatde rau, peste vechile picturi, in cat aschimonosit-o, iar parte din picturileexterioare ale pridvorului, zidul naruin-du-se de intemperii, au fost acoperitecu tencuiala.

Pe peretii interiori, cum intri pe u-cu fata spre altar, stint pictati:

Pe dreapta:1) Doamna Maria, fiica lui Nicolae Vo-

dci Mavrocordat din a doua cAsa-

2) Doamna Smaranda, a 3-a sotie a luiNicolae Vodd Mavrocordat tinecu mana dreapta biserica, semnulctitoriei.

3) lo Nicolae Alexandra Voevodd (Ma-vrocordat) tine cu mana stangabiserica, cu cea dreapta in brau.

4) Alexandra

5) Sultana

Intre Vodd Nicolae §i D-na Smaranda sub biseri-ca. Copiii lui Vodci Nico-lae cu a 3- sa sotie Sma-randa.

.`

,

1

pa,

torte.

www.dacoromanica.ro

Intemeietorul Manastirei Vackesticu sotiile si copili sal.

Nicolae Vod5 Mavrocordat')n. 1680 t 1730

Mare Dragoman 1689-1709, Domn in Moldova Si Muntenia intre 1709-1730= 1 a) Casandra D. Cantacuzino= 2 a) Pulheria T. Ciuchi fiica lui Toma Ciuchi membru in sinodu patriarhiei Tarigradene= 3 a) Smaranda Panaiotachi (Mamona) din Constantinopole.

ELENA ROXANDRA(din 1-a casat.) (din 1 -a casat.)= Ion Alevra

Camara§

CONSTANDIN (Voevod)(din 2-a casat.)

1711 -1769= 1) Smaranda R. Cantacuzino

= 2) Ecaterina C. Rosetti

V

V

A avut 8 copiii printrecare pe Voda

Alexandru Mavrocordatcare a domnit in Moldova

1782-85

1) Fiul Iui Alexandru Mavrocordat Exaporittil. Mare

IOAN (Voevod)(din 2-a casat.)

Doily] Moldovei 1743-47 t 1747.= 1) Maria Tudorache Gulian6

= 2) Sultana Mono Vaduva Balasache.

V

V

A avut 4 copiii printrecare $i pe Voda

Alexandru Mavrocordatcare a domnit in Moldova

1785-86Principe rus t 1819

Dragoman intre 1( 73-1689, t 1709; si al

MARIA(din a 2 casat.)

= I. Scarlat

TOMA SULTANA(din 2-a casat.) (din 3-a casat.)

= D. Moruzi

ALEXANDRU(din 3-a casat.)

1720-1790= S.narandaSu lgearoglu

V

A avut 8 copiii.

Sultanei Hrisoscoleu. fiica Casandrei sin Iliac Voda.

-

-memMmiocam.e

I I 1

SCARLAT - -

(din 1 -a OW.) -

t 1726

si

i

i

1-I

1,

II

V

I I I I

www.dacoromanica.ro

15

6) Scarlat, fiul lui Vodd Nicolae din 1-acasatorie.

7) Constantin Voevodd, fiul lui Vodd NI-colae din a 2-a casatorie.

8) Smaranda Doamna, prima sotie a luiConst. Nicol. Mavrocordat.

9) loan Voevodd, fiul lui Vodd Nicolaedin a 2-a casatorie.

10) Alexandru Voevodd, tanar, fiul lui

loan Vodd Mavrocordat.11) Maria Doamna, 1=a sotie a lui loan

Voda.12)Toma Voevodd, copil.

Pe stanga:1) Maria sa Exaporitul Alexandra, tatal

lui Vodd Nicolae Mavrocordat.2) Mamona Sultana, sotia Exaporitului

Alexandru,3) Un Arhierereu (WA nume.)4) Dionisie. Patriarhul lerusalimulw.

lath si fragmentul de Arbore Gene-alogic al lui Nicolae Vodd Mavrocor-dat:

=.3

www.dacoromanica.ro

16

La mijlocu bisericei, pe partea dreap-th, se afla mormantul lui Nicolae Vo-d4 Mavrocordat, cu o lespede foartefrumos sculptata, plind de ornamen-tatii sapate, avand d'asupra sternaMavrocordatilor, cu Zimbrul Moldovei

i Vulturul Munteniei (seinn de dom-nie, atat in Moldova, eat $i in Munte-nia), urin'a"toarea inscriptie in gre-ce§te :

Vazdna'u-te, pe tine, o mormin-te! ma ingrozesc in lata to cadadapostesti inauntru pe Nicolae

,, Domn mai int& in Moldova a-poi in Ungro-Vlahia, care, dintemelie, a ridicat aceastd Aid-nastire a Sfintei-Treimi, cu voialui Dumnezeu, ca local de inte-lepciune si inaltd culturd, oglin-da oamenilor intelepti in vorbe,acel care se coboarci din nea-mul renumit al Scarlatilor 0 dinoarintele sdu Alexandra care a

17fost Exaporitul din Imparatii 0-tomani.

7)

))

.

www.dacoromanica.ro

17

7) Dar pe acesta muzele l'au Zn-coronat c u coroana glorii, acum'laser este incoronat cu piatra de

. Margaria."Cel care a murit in urma uneiuroazrzite suferinte de ciuma bu-bonica, Wand o podoabd ne-pi-Ocilla copiilor sell, precum sipropria-i sotie si multe din nea

7, murile sale si pe care sa-I po-menim cu totii in mod vrednicde fericire;"Socotindu-1 pe el vrednic fatsde a tot puternicul a toate vd-zator pentm ca aseze sufle-"to in loc cu verdeata.1730 in ziva a treia a curenteiluni Decembrie.

Pe o candela, din dreptul straneicantaretului din dreapta se afla Urma-toarea inscriptie :

t Constandin Cantacuzin Vo-evod 1684"

Pe alte doua candele, din dreapta

-

,

....

11

11

ff

n

2

,

sa-i

www.dacoromanica.ro

- 18

si stanga tamplei, se vede sapat ur-matoarele inscriptii :

1854 lov Vacaresteanu"Iar pe una din cele doua din mij-

locul tamplei o inscriptie greceste a-ratand ca a fost data in dar de catreun Dumitrascu", probabil cel al ca-rui mormant se afla in pridvorul bise-ricei langa al lui lov.

Cealalta candela, perechia acestia,trebue sä fi avut aceiasi inscriptie insamarginea de sus, pe care era sapata,este rupta.

In altar gasim sfanta masa (pras-tolu) care are de asemenea sapata oinscriptie in greceste.

D'asupra sfintei mese se afla atar-nat Camelia (baldachinu), de lemn yap-sit, avand la cele patru colturi citeun finger.

Apoi se mai afla :Un Sfesnic frumos sculptat $i pole it

cu sapte lumini, reprezentand celedaruri.

1). Egunem at ManaStirei at carui mormant estein pridvorul bisericei.

1)

in

www.dacoromanica.ro

19

0 Cruce de learn (uzata) reprezen-tand rastignirea Mantuitorului ;

Doua koane imbricate in argint re-prezentand una pe Isus Christos, iarcea lalta pe Maica Domnului ;

0 Evanghelie imbracata in plusrosu si ferecata in argint ;

Un Chivot de argint in care se ga-se§le o cutie mica dreptunghiulara,pentru Sfanta Comunicatura, frumos lu-crata avand pe marginele cap_oului,de jur iniprejur, urrnaloarea inscriptiein greuste :

Prea Sfantul artofor inchinatSfintei Manastiri a Sf. Sava dinBucuresti de catre Alexandru pro-fesor, intru vecinica pomenireasufletului sau . . . 1762. ;

Discosul §i Steluta cu inscriptia :,,Iov Vacaresteanu 1853"

Doua Tiplote (ibricele) in care seincalzeste apa in timpul serviciului di-vin, din care una suflata cu our si a-\and sapate initialele I. V.", si caretiplota timp de 30 ani a stat, furata,

--

.

;

www.dacoromanica.ro

20

la unul ce facuse de garda la Vacarestisi care, In preajma mortii, a restituit-opreotului spunandu-i, la spevedanie,avea acest Neat pe suflet si ca acu-ma, restituind-o, poate muri linistit.

Doua Po lire, care insa Iiilocuesc altedoua vechi : unul poleit cu our din1821 si altul argint din 1853 cari aufost ridicate si depuse la Mitropolie,dupa ordinul Ministerului de Culte, fi-ind stricate si scoase din uz.

Pentru slujba bisericei avea diferitecari religioase, in greceste, din caremare parte se mai pastreaza si astaziprecum si diferite haine bisericesti ca :Sfite, Epitrahile, Stihare, Rucavefe,Incingdtori, Procovete, Epigongte sialte odajdii cari insa suet scoase d nuz si sä pastreaza numai ca o pioasaamintire.

Ake haine vechi precum si 3 can-dele §i 2 icoane argintate au fost ri-dicate pentru Muzeul dela Casa Bise-ricei, iar diferite icoane, ceidelni(2, sisfe;snice au fost duse la biserica RaduVoda.

In 1892 Ministerul de Culte, cu or-

.

ca

,

.

www.dacoromanica.ro

21 -

dinul No. 2305, ridica Epitatul brodatcu fir de our $i-1 da bisericei Sf.Gheorghe Nou, dqnd in schimb MA-nastirei Vacaresti pe acel dela aceastabiserica.

In 1910 se mai ridica, tot pentruMuzeul Casei Bisericei Inca vre-o 150icoane de diferite marimi.

Tot la Radu Voda s'a dus si ye-chiul Poli:andru de alama din mijlo-cul bisericei.

In 1915 sunt luate la Mitropolie ocutie cu sfinte moaste imbracata in ar-gint si o cutie de lemn cu par de sfinti.

Uncle sunt insa imensele bogatii inodoare sfinte .harazite INtanastirei deEpitropii, credinciosii si ctitorii ei ?Toa`e s'au spulberat din vitregia vre-murilor si a oamenilor.

Esind din biserica darn in pridvorulei, care este sustinut de. 10 stalpi cucapiteluri sculptate si zugravit, dupa.cum am vazut, CA scene biblice.

Aci, cum intri in parlea dreapta, incopal exterior se afla dual mormintecu ur,natearele inscriptii Li gre,:we,

---

www.dacoromanica.ro

22

pe lespezile de marmora impodobite cudiferite ornamentatii.

Intaiul mormant:

lov

Arhidiacon al Sfiintului Mormant,Egumenul acestei Sfinte MandstiriVcicaresti.

Adormit intru Domini! la 8 Mai1856*"

Al doilea mormant:

Se ascunde in mormant trupul luiDumitrascu, al postelnicului zis Ba-lasachi, dar sulletul lui tree* sitrupul lui va trai in a doua a luiCristos -infatiqare (inviere), iar toDoamne da deslegare paratelor.".

1756 Noembrie 18"Tot in pridvor, in partea. stanga, de

asernenea la coltul exterior, gasim unmormant al carui lespede de marmo-rd are urmatoarea inscriptiune:

Cripta funerary a lui Barbu Va-carescu, venerabilul ales al natiu-nei si judeccitor intelept al popo-

4. -

. .

www.dacoromanica.ro

23

rului care traind in glorie, a muritin strainatate.Mutt a suferit ca conducator, acea-sta fiind reisplata patriotismului

iar sotia sa Ruxandra Ro-setti, in amintirea nearnului, a ziditaceastei lespede de mormant culacrei mi induiasitoare.

1775 Mai 2.De jur imprejur, biserica, este Mein-

sä cu un brau frumos impletit si scul-ptat cu mesteSug.

Pe partea dreapta a bisericii, pe zidulexterior, la Spate, in dreptul altarului,se afla un cadran solar facut in lanaSeptembrie a anului 1880, de catre Co-lonelul Maican, care a fost inchis aci.

Toate ferestrele, pe din afara, suntinconjurate de chenare sculptate-avandfie-care, in partea de sus, cate un vultur.

In partea stanga a bisericei se aflamormant, pe a carui mice, in mijloc,

este sapata o coroana cu cinci colturi,avand pe eel din mijloc o pasere; iarca inscriptie urmatoarele :

Aci odilineqte Aga ConstandinMavrocordat decedat din via(a

.

sau,

ua

www.dacoromanica.ro

24

la 1842 Septembrie 8 qi fiat sauMajor George Mavrocordat dece-

77dal din viaki la anal. 1854., A-lie 27. ".

In fundul curtii, la spatele bisericeicelei marl, se afla an Paraclis de ase-menea foarte frumos zidit din piatra

marmura in care sent pictati cumintri Inauntru cu fata spre altar :

In dreapta usii :

.Io Nicolae Alexandra Voevod(Mavrocordal), ctitora

Doamaa Smaranda, .sotia lui ceade a 3-a.Alexandra Voevoda

77knell Voevoda §i

Scalia! Voevodiifii lui Nicolae Voda Mavrocordat.

In stanga usii :Consandin Nicolae Alexandra

Voevod, fiul lui Nicolae Voda.Doamna Ecaterina, a doua a sasotie.Doamna Sultana, fiica sau sora

lui Const. Voda.Anania Mitropolitul, fost Egumen

71

,1.

§i

--

,

/o7/

II

'f/

.1

,,

www.dacoromanica.ro

25

al Manastirei, si supraveghetorullucrarilor construirei paraclisului.

Tot interiorul paraclisului si pridvo-rului este zugravit cu sfinti si scenebiblice. Pridvorul are sale stalpi, sapatiin forma de solzi, cu capiteluri, frumossculptati, iar usa dela Intrare cu unchenar sculptat, la capetele de jos sus-tinut de doi Lei cu coada intre picioare(semnul vasalitatii), iar pe d'asuprasterna Mavrocordatilor (coroana, sabiasi buzduganul, bourul Moldovei si Vul-turul Munteniei cu crucea in cioc), iardedesupt pisania in greceste.

Acest paraclis a fost ridical de Con-standin Voda Mavrocordat in anul 1736dupa moartea tatalui sau, Nicolae Vo-da, si care proiectase radicarea biseri-cutei, insa nu a putut-o infaptui, mu-rind.

lata pisania paraclisului:Temp lu acesta a lui Nicolae Murvon, a fostcladit stralucitor $i imbelpgat tmpodobitt

de cake Constandin Stapiinitorul Ungro-Vla-hii, care este actualmente $i a fost siinte .Doran al Moldovei, $i care a fost fiatiubit al lui Nicolae prea tnteleptul, tata de

.

.

ina-

.

www.dacoromanica.ro

26

patru on incoronat neam incoronat depatru orLTemp lu care trebuia ridicat, de mai nainte,de Nicolae Vocki $i sa -1 sfinteasca cu numele.sciu omonim.Destinul smulgandu -1 din viata, i-a stavilitdorinta.far in local tuturor acestora, fiul sciu

mo#enitorul tronului l'a cladit din temelieinzestrandu-1 cu multe avutii zugravindde jar imprejur, cu fresce, pridvorul.Supraveghetor fiind Mitropolitul Ananiadin Betleem, care era in acela$ timp $i

Egumen acestei McindstirL.1736 August."

Sub paraclis se afla o bolta mare,care dupa cat se pare, servea de crip-tä funerara de unde s'a gasit camergea un gang subteran de al al ca-rui capat nu s'a putut da, din cauzagazelor ce confine, care se crede eaavea eirea departe In spre Dude0-Cioplea, servind de sigur ca refugiu.

Iu fata paraclisului, In curte, panscatre sfar§itlil secolului trecut, se aflaun put acoperit, dupa cum se vededintr'o fotografie din colectia lui Gr. N.

=$i

$i

$i

§i

p1

www.dacoromanica.ro

27

Manu si publicata in Istoria Bucures-tilor de lonescu Gion la pag. 396.

Tot in fundul curtii, la stanga $ilanga paraclis, era Palatul lui 6VodaNicolae Mavrocordat, azi transformatin Spitalul Inchisorii $i care pe acelLimp, Domnul fanariot, it legase cu ungang acoperit, pus pe stalpi cu casalui de priveale sau Foisorul" ceconstruise Tanga biserica zidita, in ma-halau i cu acelasi nume, de a 3-a sasotie Doamna Smaranda.

De asemenea in curtea Manastirii,azi Inchisoare, se afla diferite pietrecu inscriptii, sari s'au ridicat si stransdin indemnul D-lui Profesor Nicolaelorga. Presedintele Comisiunei Monu-mentelor Istorice $i depuse in pridvo-rul si in fata bisericei celei marl.

Asa avem un capitel frumos sculp-tat cu sterna familie Mavrocordatilor,in fata, iar pe partite laterale de sus,in dreapta, anul 1730 si in stanga lite-i-le N.A.V. (Nicolae Alexandru Voevod).

Apoi doua piaci de marmord din ca-re una cu urrnatoarea inscriptie:

.

www.dacoromanica.ro

28

Sd beti, voi toti, ce vci topiti de sete dinapa rece, duke $i potabila a isvorului cede curand a to$nit $1 pomeniti pe lov E-egumenul acestei Sfinte Mancistiri Vaccire$ticare a construit acest isvor frumos curga-tor.

1846 Julie 20.

iar o alta piatra, un baso-relief repre-zentand Sfanta Treime; ambele erauasezate, pe un postament de piatramare, la coltul actualului gard despar--titer de la sectia femeilor. Postamen-tul si astazi a ramas in pamant in a-cel loc.

Atat in interiorul bisericei celei marl,cat si in paraclis pe podeaua de pia-tra in mijloc se afla sapatMunteniei cu 2 capete.

Din vechiul mobilier al paraclisuluinu au ramas de cat doua analoghiilucrate in sidef, stranele, tampla fru-mos lucrata si impodobita cu icoanesi o lada veche de Brasov.

Dupa zidirea Manastirci, Nicolae Ve-da Mavrocordat a inceput sä o inzes-treze cu bogatii imense luand din dreap-ta si din stanga averi, pe care i be

.

.. ,

.

VultLrul

www.dacoromanica.ro

29 --

harazea, incepand cu luareadin jurul Manastirei, ale mostenitorilorlui Constantin Aga Balaceanu pe care-Ideposeda.

An cu an ingramadea si daruia Ma-nastirii Egumenilor greci, ce-i pu-sese in capul ei, nenumarate averi, lo-curl In mahalalele Sarbi si Tabaci,pravblii si case in mahalaua Sf. Gheorghe Vechiu, vii in dealul VacareVilor$i dreptul de a avea carciumi pana $ipe podul Beilicului (azi Calea SerbanVoda), pe cari carciumi Egumenul dela Manastirea Sf. Ecaterina, ii negadreptul de a :e avea acolo.

Veniturile insa cele mai marl le aveade la motile, ce stapanea, pe malurileDambovitei si cari produceau mai multde cat mosiile, in cat Egumenii eraumai incantati, ca testatorii, sa le lasemori de cat mosii.

Cu toate aceste bogatii insa Egu-menii greci, nesatiosi, ai ManastireiVacaresti, la inceputul secolului al XVIIIfaceau nenumarate procese Sf. Mitro-polii ca sa-i rapeasca si din avutul ei.

In contra acestor Egumeni $i a Fa-

mo$iilor,

pi

www.dacoromanica.ro

30

nariotilor, boerii romani au dus lupteinversunate, $i in special lordache Fi-lipescu $i Cantacuzinestii, in anul 1837;cad vedeau foarte bine ca aceste i-mense bogatii se rnistuiau din ce in cetrecand hotarele tariff, ducandu-se infolosul grecilor si a Sfantului Mormant,unde Manastirea Vacaresti era inchi-nata, mai cu seama ca in 1813, \To-da Caragea in hrisovul Manastirii zicea:Epitropii se indatoreaza sa trimeata aiu-tor la Sf. Mornuint, faits nici o sccidere, chiarco nd anti vor fi rai si venituriletirei nu vor ajun,4,e.),

In timpul lui Nicolae Vocla Mavro-cordat, atat Manastirea, cat si palatulii serveau, in afara de loc de odihnasi petrecere si ca cetatue intru apa-rarea sa in contra furiei boerilor ro-mani, exasperati de jafurile grecilordin tail, ce-i adusese pe pricopseala.

Pe vremuri, in aceasta cetatue na-turala, Printul Rempnin, in capul arma-tei ruse, batu toata ostirea turceasca,iar la anul 1640, Sinan Pasa, care seafla la Isaccea, veni cu oastea, $i isi

Mantis-

www.dacoromanica.ro

31

aseza parte din tabara sa in dealutVacarestilor, pe locul de mai tarziu alManastirei, pentru ca prin viclesug saprinda pe Matei Basarab din ordinulSultanului Ibrahim I-iu.

In 1761, Constantin Voda Mavro-cordat, fiul ziditorului Manastirei, la 28Decembrie, dadu ordin Egumenului dela Sf. Sava sa se mute la ManastireaVacaresti ca sa lase incaperile, de a-colo, libere pentru scoala.

Manastirea Vacaresti, pe timpul groa-snicilor focuri care mistuiau Bucurestiide la un capat la altul, era locul deiefugiu al bietilor locuitori, cari cu ceputeau strange in graba, veneau de seadaposteau aici.

Ih 1848 si 1861 mai servea si deInchisoare pentru oamenii politici, pen-tru ca mai tarziu, dupa cum vom ve-dea mai departe, sa se transforme intemnita.

Actualmente In biserica mare se slu-jeste din doua In cloud Duminici, pre-cum si in sarbatorile Craciunului si a Pa-stelor, pentru detinutii Inchisorii, de ca-tre Preotul Bajenaru de la biserica Ca-

- -

.

www.dacoromanica.ro

-3'--ramidari, care este confesorul Pe-niteaciarului. Corul este format din de-tinuti. Tot aci se tin si conferinte cucaracter moral §i religios.

In anti 1892-93 s'a facut serviciul di-vin, pentru condamnati $i iii ParaclisulManastirii (biserica cea mica).

A cum vre-o 15 ani s'au mai facutrepaiatiuni exterioare de consolidare atemeliei a partii de sus, precuma invelitorii, facandu-se §i trotuare dejur imprejur pentru a o feri de apaploilor $i a diferitelor intemperii.

Azi Manastirea este declarata Mo-numeat istoric, iar comisiunea, in a-nul 1928, a dat jos until din cele 4turnuri ale bisericii celei marl, care a-meninta sa cada, facand o invelitdareprovizorie, [Ana la refacerea lui dinnou.

Comunicatia din centrul Bucure§tiulUipana la Manastirea §i Inchisoarea Va-care§ti se face azi, fie cu tramvaiul e-lectric pana la podul de peste Dam-bovita din fata fabricei Lemaitre deaci cu taximetre, fie direct cu taxi-metre cari circula din Pietele Sf. Gheor-

si

si si

si.

www.dacoromanica.ro

33 -

ghe, Bibescu-Voda sau de la PalatulJustitiei.

Cand tramvaiul electric ce mergepans la cimitirul Bellu, tsi va prelungitraseul, mijlocul de locomotiune atatcu InchistSarea, cat $i cu ospiciul deAlienati si cartierul Aparatorii Patrielva fi mult usurat, cad acea linie detramvai va putea fi adusa pang la sfar-situl Caei Vacaresti, punctul Mandra-vela, si de aci scoborand in jos pand incheiul Dambovitei. Prin acest circuitse va servi si intreaga populatiune aacestui cartier.

Acum sa trecem si sa vedem si Is-toricul Inchisorii Vacaresti.

4110. in.-.Mb

www.dacoromanica.ro

II

imebisoarea DacareW

www.dacoromanica.ro

lI

Inchisoarea Vacaresti este instalata infosta Manastire cu acela name, a ca-rd fundare am vazut ca s'a inceput laanul 1712 de catre Nicolae Voda Ma-vrocordat, in prima sa domnie s'aterminat la anul 1722 In a doua a sadomnie.

In anul 1864, secularizandu-se ave-rile Manastire0, iar unele Manastiritransformandu-se in Inchisori, arestatiidin temnita Capita lei, ce se afla pe a-tunci in curtea bisericei Radu Voda, sestramutara cam pe vremea alcatuireiCodului penal, in Manastirea Vacaresti.

Inca din 1848 se arestau aci oameniipolitici, iar din 1861 avand o sectiespeciala pentru ei.

La 1865 s'a infiintat un atelier decismarie unde arestatii lucrau incalta-

- si

www.dacoromanica.ro

38

minte pentru Azilul Elena Doamna sialte institutiuni care asta-zi este rä-mas pe seama arestatilor.

De atunci si pana la anul 1864 s'aulucrat, cu arestatii, caramida pentru eta-direa zidurilor $i etajelor is local, adau-gandu-se posterior si alte cladiri in de-cursul anilor 1875-1885. C6rainidariamai functioneaza astazi, la trebuinta,in spatele lnchisorii pe terenul ei propriu.

In acest din urma an 1884 s'a con-struit cazarma detasamentului de paza,transformata apoi In anul 1898 In sec-tiune de alienati, actualmente locuita defunctionari.

In anul 1890 s'au infiintat Wile. Ate-lierul de cartonat dateaza din 1874,iar in anul 1892 i s'a construit localpropriu infiintandu-se si un atelier deTipografie. Tot atunci s'a construit lo-calul destinat locuintelor personaiului,etajul de sus al cancelariilor, grajdurile,sopronul.

In anul 1893 s'a facut instalatia re-zervorului de apa in turnul clopotnitei,asta-zi stricata, unul nou facandu-se in

=

1

sf

www.dacoromanica.ro

39

1928 In afara inchisorii; pe terenul decultura, cu o instalatie de pompa.

In 1894 s'au cladit : localul magazieidepozitului central de efecte, celulele,caloriferul (care azi nu functioneaza),zidul inconjurator $i turelele de obser-vatie pentru santinele.

In 1896 s'a cladit cazarma de pestedrum de inchisoare $i cantina, de undearestatii isi pot indulci hrana cu baniilor, care are $i in nauntru inchisoriio camera pentru desfacerea inarfurilor.

In inchisoare a existat mai de muttun atelier de rogojini $i pana mai acumcati-va ani, un atelier de lucruri facutedin impletituri de pale concesionate fir-mei Littman, infiintat in anul 1901$i care avea un atelier de cosuri, cu-fere $i alte lucruri confectionate dinnuele impletite.

Mai exista un atelier de ferarie $ialtul de lemnarie, can acuma servestenumai pentru trebuintele acestei

iar cel de lemnarie face dife-rite obiecte pe care detinutii le desface

la particulari.Inainte vreme atelierul de ferarie ser-

$i

$i

inchi-sori,

www.dacoromanica.ro

40

vea la confectionarea paturilor de fierindividuale, nece:are pentru Inchisorile$i infirmeriile for din Cara.

In anul 1900, Ministerul Domeniilor,a cedat 28 pogoane pamant situat Injurul inchisorii, care se cultiva cu a-restatii, pentru hrana. Are de ase-menea o florarie cu sera ei.

In acelas an 1930 s'a infiintat $i ser-viciul Antropometric pentru condamnAi$i in special pentru cei recidivisti, pre-vazut cu un aparat fotografic si acce-sorii sistem Bertillon.

In 1903 se infiintase 12 lampi pestalpi sistem Waschington azi insa can-celariile si localurile personalului suntservite cu lumina electrica de la statiade telegrafie fard fir, instalata langainchisoare, in schimbul terenului dat deaceasta pentru localui ile statiei, iar in-chisoarea luminata cu petrol.

In 1912 familia Co!onelului M. Ghica,a carui sotie a fost o Vacareasca, dao serbare la inchisoare cu care oca-ziune doneaza mai multe lucruri precumsi o biblioteca, din care nu a mai ra-

www.dacoromanica.ro

-- 41 -

mas decal un dulap ce se gaseste $iastazi In altar.

Intre 1915-1916 inchisoarea de fe-mei de la Plataresti a fost mutata laVacaresti ca apoi sa fie din nou dusala Plataresti pang la mutarea ei defi-nitive la Mislea, ramanand la Vacarestinumai actuala sectie.

La inceputul intrarei noastre in ras-boiul din 1916, Ia Vacaresti, au fostarestate toate femeile cu moravuriscare si de la varieteurile din Capitala,supuse statelor cu care eram In rasboi.

Pe timpul ocupatiunei Capitalei decatre trupele inamice, lnchisoarea Va-caresti a avut un comandant militarGerman, care a distrus o parte din ar-hiva veche ce i-a cgzut sub mans.

Dupe rasboi, zidurile inchisorei VA-caresti, a avut in interiorul lor, ca a-restati, diferiti barbati politici, literati,gazetari si altii, in urma !uptelor poli-tice date pe chestiunea Nationala.

In 1918 s'a infiintat un atelier de o-lade si de fabricat sobe de teracota,care face un convert Jestul de intins.

In anul 1928, prin desfiintarea gar-

u-

www.dacoromanica.ro

42 -

zilor militate $i infiintarea Corpului deGardieni, la inchisoarea Vacaresti, a tn-ceput $i functioneaza o scoala modelpentru gardieniklin toata Cara sub con-ducerea directs a funetionarilor supe-riori din Directiunea 0-la a Inchisorilor.

Tot in acest an s'a inceput ridicareazidurilor despartitoare din interior pestctii.

Are un spital central cu toate in-strumetele $i aparatele de chirurgie, in-stalare in fostul Pa lat domnesc, de-servit $i de o etuva in curtea Inchi-sorii, pentru deparasitare cu bale sispalatoarele necesare.

De asemenea un depozit central demedicamente cu o farmacie pentru toa-te Inchisorile din tara.

Bucataria si spalatoria sunt instalateIn vechile instalatiuni ale Manastirei, dela capetele zidului clopotnitei, in dreap-ta $i in stanga, demne de vazut prinvechimea lor si prin acea ca nu suntprevazute cu cosuri, ci cu furnale ve-chi sub cupole boltite $i crenelate.

Pentru painea detinutilor este insta-lata o Brutarie specials, in asa zisa

www.dacoromanica.ro

43

curtea personalului, unde se fabricszilnic cu detinutii.

Regimul Inchisorii este mixt. Preve-niti separati de condamnati, cei con-damnati corectionali putand sa-$i facaosanda aci pans la maximum 5 ani depedeapsa. Femeile prevenite cele cuo condamnare pand la maximum 3 lu-ni fac pedeapsa Intr'un local cu tm-prejmuire separata, vechiul local alStaretiei, unde au si un spital propriu$i un mic atelier, care insd nu furl:-tioneaza regulat. Cele cu pede,)se maimari sunt trimise la Mislea.

Aceasta sectie a femeilor a Post in-tr'un timp amenajata, pe timpul misca-relor comuniste socialiste, ca arestpentru acestia, aci fiind arestati frun-tasii Cristescu, Moscovici, Gherea, Cru-ceanu $i altii.

Minorii de asemenea sunt separatiprecum trecatorii $i zilasii, cari ausectii aparte.

Inchisoarea Vacaresti, este o itichi-soare centrals $i de triaj pentru toateInchisorile din Tara.

Asta este aproape tot ce a ramas

- -

isi

i

pi

www.dacoromanica.ro

44 -

din vestita Manastire a Domnului Fa-nariot, transformata asta-zi in inchi-soare $i servind tot ca locas de ruga-ciune pocainta dad nu pentru dreptcredinciosii in scopul carora s'a cladit,dar cei putin pentru alinarea sufletelorarnArate a!e delinutilor ca, in linistea

sfintenia trecutului ei, sä se poatareculege.si

si

www.dacoromanica.ro

LIS T A ,)de

Directorii Inchisorii Vacarestidela

1868-1929

1). lonescu Savu2). Enescu Alexandru3). Angelescu D. loan4). Stefanescu Anton5). Panaitescu Stefan6). Dumitrescu Alecu7). Macri Alexandru8). Holtman L.9). Grindeanu V.

10). Fagarasanu N.11). Talangescu M.12). Alexandrescu Al. G.13). Gogulescu Al.

hilie 18689 (,,imitbrie 1868

Noembrie 1868

1:: A o!oisi 1884 --/S,,,9.

1.":1/!;g;Li briT8 198;97

rSI:=1,1t18891891.

_

13 Septembrie 18923 Septembrie 18:9! -

-13 Septembrie PO?,12 !anomie 1894.

8 Decembrie 18.9.12 Aprilie 1894ra nuarie 1894

Miertie1895.

31mlie 1893

141

tunic -1895Decembrie 1893

1 Decembrie 186,599 Noembrie 1896.

1) Dupa datele servieiulut personalului din Direc-tiunea 0-la a Inchisorilor.

1

? _

99

31 tulle

13-=

. 13

1

www.dacoromanica.ro

46

14). Donescu I.15). Titus Cararogne16). Donescu I.17). Cavaroc I. T.

18). Donescu Ion19). Teodorescu Ion20). Popescu D.21). Vasilescu Gh.22). Stanescu Mih.23). Teodorescu Ion24). Teofanide D.25). Dutescu Victor26). Mihail Gheorghe27). Coroiu Petre28). Cristescu Al.29). Stanescu Mihail30). Martian Gh.31). A ntonescu Em.32). lonescu Nic. Maior33). Panaidor D.

25 Noembrie 189627 Februarie 1901

15 Septum& tie 1906

4 Margie 1910.10 Octombrie 19109 Decembrie 1910

5 Februarie 1916

18 lanuarie 1917

22 Decembrie 191811 Februarie 1919

11 Februarie 191929 Decembrie 191929 Deeekbrie 1 19

1 Octombrie 19201 Octombrie 1920

Septembrie 1923

1 August 1924

Octombrie 10251 Octombrie 19 5(Director ajutor)

1 Aprilie 1926

6 Octontbrie 1927(Director delegat)12 Decembrie 1927(Director detegat)

Margie 192815 ebruarie 1929

Februarie 1929delegall(Director

1

1

3

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro