147MIC ATLAS AL JUDEŢULUI TIMIŞ

BRESTOVĂţ

Sediul consiliului local: Brestovăţ nr. 20,telefon/fax 0256/231460;Coordonate: 45°52′23″ lat. N;21°40′52″ long. E;Repere istorice:-1440 - localitatea este atestată documentarcu numele Brestowetz, ca aparţinândcetăţii Şoimoş;-1583 - în Chizdia (Coşarii) se aşază familiide români ardeleni care rămân în vatrasatu lui şi în timpul ocupaţiei otomane;-sec. XVII - aşezarea Brestovăţ este pustiităsub stăpânirea otomană; -satul se numea pe atunci Aga, de altfel, unplatou deluros aflat în vestul satu lui senumeşte şi azi Aga; -1717 - Chizdia (Coşarii) avea 16 case lo cu -ite; -1717-1722 - Brestovăţul este reîntemeiatpe actuala vatră, cu numele de Prestovaz;-1723-1725 - sunt colonizate 113 familii demuntenegreni (sârbi);-1797 - au loc primele colonizări cu popu-laţie maghiară şi slovacă;-1828 - sunt atrase noi familii de coloniştima ghiari;-1828 - satul Lukarecz este consemnat cao localitate sârbească cu populaţie dereligie ortodoxă;-mijlocul sec. XIX - în satul Teş se aşază fa -milii de slovaci venite din nordul Ungariei,din părţile oraşului Pozsonj (azi, Bra tis la -va); -1870 - este înfiinţat oficiul poştal din Bres -tovăţ, la insistenţele proprietarului do me niu -lui, Alexandru Ianicsary;-1926 - se înfiinţează corul mixt din Bres -tovăţ, condus de preotul Andrei B. Andraş;-6 octombrie 1951 - se naşte la Coşarii so -lis ta de muzică populară bănăţeană ElenaJurjescu Todi;

Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2010 - total:700 persoane, dintre care:- masculină = 363 de persoane- feminină = 337 de persoaneNumă rul lo cu in ţelor la 1 ianuarie 2010:466 Sate componente = Brestovăţ, Coşarii(fostă Chizdia - 1440, Kis Gyal - „GialuMic”), Hodoş (1256), Lucareţ, Teş (1337);Instituţii şcolare:- Şcoala cu clasele I-VIII: Brestovăţ; Şcolicu clasele I-IV: Coşarii şi Teş; Grădiniţa cuprogram normal: Brestovăţ;Instituţii sanitare:- Dispensar medical: Brestovăţ; Cabinetsanitar-veterinar: Brestovăţ; Instituţii culturale:- Cămine culturale: Brestovăţ, Coşarii, Lu -ca reţ şi Teş;Baze sportive şi de agrement:- Teren de sport în localitatea Teş;Biserici şi alte lăcaşe de cult:- Biserici ortodoxe române: Brestovăţ(1927), Lucareţ (1925), Coşarii (1840), Teş(1760) şi Hodoş (1897); Biserică ortodoxăsârbă: Lucareţ (1779); Biserică greco-catolică: Coşarii (1870); Biserică romano-catolică: Brestovăţ (1923); Biserici baptiste:Brestovăţ (1995), Coşarii(1994), Teş (1997);Ruga:- Lucareţ (Înălţarea Domnului); Teş (Ru sa -lii); Brestovăţ (8 septembrie - Sfânta MariaMică); Coşarii (8 septembrie - Sfânta MariaMică); Hodoş (26 octombrie - SfântulDumitru).

Dobra Eugen primarCostescu Gheorghe viceprimarCostescu Gheorghe, consilier PDLGîngu Vasile, consilier PDLGrolmusz Ioan, consilier PDLIoschici Sandu, consilier PIN

Jurjescu Dorin, consilier PDL

Pantea Doruţ Ioan, consilier PSD

Soika Agneta, consilier PDL

Triponescu Gheorghe, consilier PSD

Zăbălţan Dorin Mirel, consilier PC

PRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BRESTOVĂȚ

111-152 Atlas Ed II - Cap Comune si sate - 30 MARTIE . 2011:Layout 1 28.03.2011 10:31 Page 147

148 MIC ATLAS AL JUDEŢULUI TIMIŞ

BRESTOVĂţ

BISERICA „SFÂNTUL GHEORGHE"

În jurul anului 1471, în Lucareţ, alături deromânii băştinaşi se aşază sârbi refugiaţi dincalea otomanilor. Colonizarea populaţiei sâr-beşti este sprijinită de regele Matei Corvin şide Pavel Chinezul. Către sfârşitul secoluluial XVIII-lea, domeniul Lucareţ este cumpăratde fraţii aromâni Agora, originari din Mace -donia. Aceştia sunt consideraţi - conform tra -diţiei locale, dar şi unei însemnări de pe oEvan ghelie păstrată în biserică - ctitorii bise -ricii ortodoxe sârbe, cu hramul „SfântulGheor ghe". Aceasta a fost ridicată între anii

1790-1792 din bârnede ste jar, având pe -reţii tencuiţi cu pă -mânt, atât la exterior,cât şi la interior. Pestepro na os se înalţă unturn de lemn. La în ce -put, învelitoarea tur-nului a fost de şindrilă,apoi a fost înlocuită cuţiglă profilată (1945).E po sibil ca atunci săfi fost acoperită şi pictura care se presupunecă împodobea bolta semicilindrică a naosu-lui. În curtea bisericii se mai păstrează şi azio mică clopotniţă separată.

COŞARII - CHIZDIAÎn anul 1965, regimul comunist a schimbat

în judeţul Timiş numele unor localităţi carepăreau autorităţilor că au anumite conotaţiitriviale sau rasiste. Aşa au ajuns aşezărileOmoru Mic şi Omoru Mare din comuna Den -ta să fie rebotezate Rovi niţa Mare şi Rovi niţaMică. La fel, satul Jadani, aparţinând de co -

muna Orţişoara, a deve nit Corneşti. Şi totatunci, vechea aşe zare Chizdia a primitnumele de Coşarii, aşa cum se numeşte şiazi în mod oficial. Mai mulţi localnici au încer-cat după 1990 să determine autorităţile săaccepte revenirea la vechiul nume (la anul1440 satul se numea Felsőkizdia, la 1661Kisdia, la 1924 Chizdia), dar acest lucru nus-a întâmplat.

ELENA JURJESCU TODIS-a născut la 6 octombrie 1951, în satul Coşarii. Elevă la Liceul

teoretic din Timişoa ra, este îndrumată spre muzică de profesorulMarius Ţeicu. Are apariţii pe scenă cu an samblurile “Banatul”,„Timişul”, „Seme nicul” şi Orchestra Populară Radio, lucrând cudi rijori ca George Vancu, Ion Odrobot, Gelu Stan sau Radu Voi -nescu. Intră prin concurs în Ansamblul profesionist de dansuri“Ba natul” din Timişoara (septembrie 1973). Face primele înre -gistrări ca solistă vocală la Radio Timişoara (1973). Urmează în -registrări radio şi discuri la RTV Liubliana (Slovenia - 1974),Radio Bucureşti, “Electre cord” Bucureşti etc. Efectuează nume -roase turnee în Franţa, Italia, Grecia, Austria, Ger ma nia, Ce ho -slovacia, URSS, Bulga ria, Un garia, Basa rabia etc. Premiul spe-cial al Cen tru lui de Creaţie al mişcării artistice din Bucureşti - laFestivalul „Maria Tănase” - Craiova, 1973, Pre miul „Ethnos”, Diploma de membru alAcademiei Artelor Tradiţionale din Ro mânia - august 2000. A înregistrat pes te 100 de cân-tece la Radio Bucureşti, are nume roase discuri în re gistrate la “Elec trecord”, cinci compactdiscuri cu cântece vechi şi noi. Între 1973 - 1981 are zeci şi zeci de apariţii la Te le viziu neaRo mâ nă. Redac tor la revista „Deş tep ta rea aro mâni lor” din Bucu reşti, re dac tor la Tele vi ziu nea„Europa Nova” (din 1995). Repertoriul Elenei Jurjescu cuprinde cântece culese de la sursă,din folclorul timi şean: „În grădina lui Ion", „Colo-n vale la cireş", „Ioane, Ioane", melodiiridicate la un nivel deosebit datorită muzicalităţii glasului Elenei Jurjescu. Autenticitatea reper-toriului artistei din Coşarii a determinat, de altfel, şi cronicile elogioase pe care i le-a dedicatma re le folclorist Hary Brauner (întemeietorul In sti tu tului de Folclor din Bucureşti şi al or -chestrei de muzică populară „Barbu Lăutaru" - 1946) în publicaţia „Cum creşte iarba”.Începând cu anul 2009, Elena Jurjescu Todi organizează în comuna natală Festivalul de fol-clor intitulat „Câte stele-s pe Banat”.

111-152 Atlas Ed II - Cap Comune si sate - 30 MARTIE . 2011:Layout 1 28.03.2011 10:31 Page 148

149MIC ATLAS AL JUDEȚULUI TIMIȚ

BRESTOVĂţ

SINA, BARONUL AROMÂN DE HODOŞ ŞI CHIZDIAFamilia baronilor aromâni Sina a făcut o carieră deo sebită în Europa Centrală a secolelor

XVIII şi XIX. Ori gi nară din Mos co pol (Albania), familia Sina părăseşte oraşul după distrugereaacestuia de către otomani. Se stabileşte mai întâi în Croa ţi a, apoi la Vie na, unde se ocupăcu ne go ţul tutu nului, bumba cului şi bu nurilor ali men tare.

Întemeietorul Casei Sina, Simon (născut la Mos co pol în anul1753, decedat la Viena în 1822, foto-stânga) dezvoltă afaceri lefami liei cu pricepere şi devine cea de-a doua putere financiară laViena (după Banca Roths child). Simion Sina era în relaţii cu AliTebelin, paşa din Ioanina, iar legenda spune că o parte din avereafamiliei Sina ar fi prove nit din fondurile depuse de paşă în seifurilefamiliei Sina şi abandonate în urma asasi nării sale de către un ofiţerfrancez, (eveniment descris de scriitorul Alexandre Dumas înromanul „Contele de Monte Cristo”).

Mulţumită re laţiilor strânse pe care le avea la Sankt Peters burg,Sina a fost depozitarul ave ri lor aristocraţiei ruse - între care şi cea afamiliei Ki seleff - şi a re pre zentat timp deani de zile o contraputere economică faţă

de fa milia Rothschild, finan ţând, între alte le, propaganda ţaris tă înBalcani.

Simon Sina a fost consul şi ministru al Greciei la Viena, Mün chenşi Berlin, membru al Camerei Mag naţilor din Un ga ria, consilier intimaustriac, Cavaler al Ordinului Coroanei de Fier cl. I, membru alSenatului, respon sabil cu Acade mia Im pe rială de Ştiinţe. Sina adăruit bani mulţi sta tului grec, constru ind Aca demia din Atena şi fiindconsiderat ca „ever get” - binefăcător al Naţi unii Elene - iar o stra dădin Ate na îi poartă astăzi numele.

Printre construcţiile finanţate de Simon Sina se numără primul podconstruit peste Dunăre la Budapesta, Institutul orbilor, Palatul Aca -demiei Ungare de Şti inţe, Con servatorul din Bu dapesta. Faima fiului său Georg-Simon Sina(n. Vie na 1782 – d. 1856) a fost la fel de mare (foto sus, dreapta). A primit titluri de nobleţede la împăratul Francisc II în anul 1818, în urma cum părării moşiilor de la Hodoş şi Chizdia(Kizdia), devenind baron. Nepotul, Simon-George (1810-1876), a con tinuat opera ta tălui şi abu nicului său, mă rind ave rea familiei şi repu taţia ei internaţională.

Scriitoarea Constanţa Marcu întreprinde în prezent un demers interesant. Domnia sadoreşte să restituie publicistic celor din Hodoş şi Coşarii, şi numai, istoria unei faimoase familiide aromâni care a marcat civilizaţia Europei în secolele XVIII-XIX.

PATRIMONIU:MONUMENTUL DIN

CURTEA MITROPOLIEI

Biserica de lemn din satul Hodoş cu hramul „Sfântul Dumitru” esteantedatată de o inscripţie aflată pe iconostas din anul 1774, însă peicoana împărătească se găseşte inscripţionat anul 1762. Micul lăcaşde cult a fost construit din bârne cioplite din lemn de stejar lipite cupământ, cu învelitoare din şindrilă. Biserica a in trat pe lista monu-mentelor istorice din judeţul Timiş după ce la anul 1968 a fost mutatăde la Hodoş la Timişoara, în curtea Mi tropoliei Banatului de peBulevardul C.D. Loga, numărul 7.

111-152 Atlas Ed II - Cap Comune si sate - 30 MARTIE . 2011:Layout 1 28.03.2011 10:31 Page 149