AI Th Op Comert Exterior

8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior

1/144

TEHNICA OPERAIUNILOR DE

COMEREXTERIOR

CURS


2/144

3

Cuprins

Capitolul 1TRANZACII INTERNAIONALE:SCURT ISTORIC, CONCEPT,OBIECT I CONTEXT ...................................................................................... 5

1.1. Scurtistorie a tranzaciilor internaionale ........................................................ 51.2. Obiectul tranzaciei comerciale internaionale ................................................... 8

Capitolul 2 TRANZACIILE COMERCIALE N CONTEXTULINTERNAIONALIZRII I GLOBALIZRII ECONOMIEI MONDIALE 11

2.1. Globalizarea: concept i efecte ............................................................................ 112.2. Comerul internaional ......................................................................................... 162.3. Investiiile strine directe .................................................................................... 222.4. Firmele multinaionale ........................................................................................ 28

2.5. Migraia forei de munc ..................................................................................... 342.6. ncercri de cuantificare a globalizrii ................................................................ 38

Capitolul 3ORGANIZAREA COMERULUI EXTERIOR ............................................... 423.1. Aspecte generale ................................................................................................. 423.2. Exportul i importul direct .................................................................................. 44

3.2.1 Noiuni introductive ................................................................................ 443.3 Exportul indirect ................................................................................................... 51

Capitolul 4. OPERATIUNI PRECONTRACTUALE .......................................................... 704.1. Prospectarea pieelor externe ............................................................................... 70

4.2. Oferta, cererea de oferti comanda ................................................................... 754.2.1. Oferta ....................................................................................................... 754.2.2. Cererea de oferta ..................................................................................... 774.2.3. Comanda .................................................................................................. 77

4.3. Negocierea comercialinternaional ................................................................. 794.3.1. Negocierea: concept, parametrii, istoric ................................................... 794.3.2. Formele negocierii comerciale internaionale i principiile care stau la

baza acesteia ............................................................................................. 804.3.3. Derularea procesului de negociere comercialinternaional................... 84

4.3.3.1. Pregtirea negocierii .......................................................................... 844.3.3.2. Desfurarea propriu-zisa negocierii .............................................. 854.3.3.3. Finalizarea negocierii ........................................................................ 86

4.3.4. Echipa de negociatori ................................................................................ 88

Capitolul 5. CONTRACTUL INTERNATIONAL DE VNZARE-CUMPRARE .......... 905.1. Uzanele internaionale i normele uniforme de drept internaional privat ........... 905.2. Coninutul contractului de vnzare internaionalde mrfuri ............................... 90

Capitolul 6GESTIUNEA DERULRII OPERAIUNILOR DE EXPORT-IMPORT ..... 956.1. mpachetarea i marcarea .............................................................................. 956.2. Expediia internaional ................................................................................. 98

6.3. Asigurarea mrfurilor transportate ............................................................... 1026.4. Verificrile cerute de cumprtor ................................................................. 1046.5. Conducerea operaiilor vamale ..................................................................... 105


3/144


4/144

5

Capitolul 1TRANZACII INTERNAIONALE:SCURT ISTORIC, CONCEPT,

OBIECT I CONTEXT

1.1.Scurtistorie a tranzaciilor internaionale1. 2.Obiectul tranzaciei comerciale internaionale

1.1 Scurtistorie a tranzaciilor internaionale

Afacerile internationale au fost unul dintre factorii primari care au mentinut

integritatea imperiului. Inca de pe vremea Imperiului Roman, obtinerea de beneficii din

afacerile internationale era vazuta ca un instrument al politicii nationale.

Afacerile internaionale au nflorit n imperiu contribuind la mbuntirea modului de

via, aceasta devenind model pentru cei din afar. Curnd, orae i naiuni care nu fceau

parte din acesta s-au decis sse afilieze imperiului. Ei au fost de acord splteasctribut si

taxe deoarece beneficiile erau mai mari dect drile.

Prin urmare, creterea imensa imperiului roman s-a efectuat i pe baza legturilor de

afaceri. Desigur, eforturi substaniale au fost fcute pentru a menine acest mediu favorabil.

Cnd, de exemplu, piraii ameninau cile de navigaie comercial, de exemplu, Pompeius, a

trimis o formare pentru a-i elimina. Odatacest lucru mplinit, costurile de distribuie au

sczut substanial, deoarece teama de a cltori a disprut. Bunurile puteau fi vndute la

preuri mai mici ceea ce a condus la lrgirea cererii. tionala

O datcu formarea primelor granie naionale, afacerile internaionale au fost conduse

de naiuni sau individual. n multe cazuri, afacerile internaionale, singure, au fost o for

major n delimitarea granielor i schimbarea istoriei economiei mondiale. De exemplu,

afacerile internaionale au jucat un rol vital n formarea i declinul imperiului roman, al crui

impact de gndire, cunotine i dezvoltare sunt simite i n ziua de azi. De altfel, cnd citim

despre marul legiunilor romane, trebuie s tim c acesta nu se datora exclusiv puterii

militare pe care imperiul se baza. Romanii au folosit ca stimulent major pax romana (pacea

roman). Aceasta le permitea comercianilor s cltoreasc n siguran pe drumurile

construite, ntreinute i protejate de legiunile romane i trupele afiliate lor. Roma a stimulat

construirea unor piee centrale n orae i constituirea unui sistem de comunicaii adecvat.


5/144


6/144

7

tehnic, pe de alta parte, dezvoltarile tehnologice actuale, indeosebi in domeniul industriei

prelucratoare, tiind sa modifice premisele competitivitatii in afacerile internationale.

Liberalizarea comertului in ultimele decenii ale secolului al XX-lea, se evidentiaza

prin urmatoarele trasaturi distinctive: aceasta are ca punct de plecare centruldezvoltat al

economiei mondiale; constituie o tendinta dominate la scara mondiala, chiar daca elementele

de protectionism se intalnesc atat in relatiile Nord-Nord, cat si in cele de Nord-Sud; are o baza

institutionalizata la nivel mondial, reprezentata in principal de OMC si alte organisme de

vocatie globala sau regionala; se aplica nu numai in domeniul relatiilor comerciale ci si in cel

al relatiilor financiare internationale. Un alt factor care contribuie la dezvoltarea comertului

international, il reprezinta procesele de integrare economica regionala.

Tranzactiile internationale constituie o activitate necesara si atractiva.Afacerileinternationale sunt atractive deoarece ele combina stiita si arta afacerilor cu multe alte

discipline ca: economia, antropologia, geografia, istoria, limbi straine, jurisprudenta, statistica

si demografia. Afacerile internationale, prin urmare, prezinta mari oportunitat ipt expansiune,

crestere a veniturilor, decat o fac afacerile nationale singure.

-ofera consumarorilor noi oportunitati,

-permit achizitionarea unei mai largi varietati de produse atat din punct de vederecantitativ cat si calitativ si achizitioneaza la preturi care sunt reduse prin concurenta

internationala.

-sunt importante pentru tari, companii si personae fizice atat ca oportunitate cat si ca

competitie.

Tranzactia internationala este un act comercial complex care ne permite sa detina o

imagine de ansamblu asupra diferitelor aspecte ale paracticii comertului international, sa

separam principalele sfere de competenta in acest domeniu. Afacerile internaionale formeaz

o reea de legturi globale pe ntreg mapamondul, care leag toate rile, instituiile i

persoanele mult mai strns dect n trecut. Aceastera legturilor aduce laolaltcomerul,

pieele financiare, tehnologia, standardele de via, precum i moduri neateptate de

colaborare i cooperare. Importana lor a fost recunoscutsemnificativ pentru prima dat n

timpul primului oc petrolier, care a zguduit pieele mondiale n anii '70. Din acel moment

legturilor economice internaionale li s-au acordat atenia cuvenit. Seceta din Brazilia,

precum i efectele ei asupra produciei de cafea, este resimit n ntreaga lume. Prbuirea

globaldin 1987 a fost resimitn toate centrele financiare din lume. Invadarea Kuwait-ului


7/144

8

de ctre Irak n 1990, precum i rzboaiele care au urmat (1991, 2003) au afectat preul

petrolului, nivelul stocurilor i circulaia lichiditilor n ntreaga lume.

1. 2.Obiectul tranzaciei comerciale internaionale

Obiectul unei tranzacii comerciale internaionale l reprezint ceea ce generic numim

produs. Noiunea de produs trebuie privit, precizati analizat n sens larg. Produsul este

nainte de toate, un rspuns la ateptrile unei piee. Se numete produs tot ce poate fi oferit pe

o pia. Conceptul de produs depete n sens larg noiunea de obiect tangibil.

Dupnatura lor produsele pot fi:

- bunuri primare;- bunuri manufacturate;- bunuri cu ntrebuinare special;- servicii;- cunotine tehnice.

Bunurile primaresunt:

- agricole (alimente i materii prime);- miniere (minereuri, combustibili).

Bunurile manufacturate sunt reprezentate de: fier, oel, alte semifabricate (produse

din lemn, piele, cauciuc), maini i echipamente de birou, transport, telecomunicaii, textile,

confecii, i alte bunuri (mobil, aparate casnice, nclminte, ceasuri etc.).

Bunurile cu ntrebuinare specialse referla obiecte din aur, arme etc.

Serviciile sunt foarte diversificate, i ocup n prezent o poziie important n

schimburile mondiale. Acestea ndeplinesc rolul de lubrifiant pentru ansamblul activitilor

moderne i totodatde catalizator pentru tranzaciile comerciale internaionale.

Tendina de internaionalizare a tranzaciilor comerciale i implicit a serviciilor, are la

bazvolumul i amplitudinea crescnda actelor comerciale, att pe pieele naionale, ct i

pe cele internaionale.

Serviciile care nsoesc tranzaciile comerciale internaionale, i care n acelai timp

fac obiectul acestora, constituie un domeniu cu reglementri specifice referitoare la importuri

i exporturi.


8/144

9

n perioada 1990-2007 ritmul mediu anual de cretere a exporturilor de servicii a fost

de peste 8,5%, fiind uor superior celui nregistrat n cazul exporturilor de bunuri (8,4%), i

aproape dublu fade creterea produciei industriale i a PIB-ului. Ponderea exporturilor de

servicii n totalul exporturilor de bunuri i servicii a fost n 2007 de 19,5%.

Anumite domenii de activitate a serviciilor au o puternic vocaie pentru

internaionalizare. Printre acestea menionm: transporturile, sistemul bancar, asigurrile etc.

Tranzacionarea cunotinelor tehnice se realizeazprin:

- cesionare de licene;- acordare de asistentehnici de consultan;- ncheierea de acorduri de cooperare i de joint-venture;- desfurarea unor programe de pregtire profesional;- vnzarea de cunotine tehnice nebrevetate (know-how).

Ca i n cazul serviciilor, transferul de tehnologie poate fi o activitate autonom, sau se

poate nscrie n complementul ofertei produsului ntreprinderii. Exemplu: cesiunea unei

licene pentru utilizarea unui brevet de invenii; vnzarea unui echipament sau utilaj

completatde un contract de pregtire a forei de munc.

Practica tranzaciilor comerciale internaionale demonstreaz c oferta ntreprinderii

nu este universal, ea se adreseaz unei piee numit segment int. Demersul care asigur

accesul pe o piacuprinde trei elemente:

segmentarea; alegerea intei; poziionarea.

Segmentarea

Const n a analiza i a mpri piaa n subansambluri distincte, n funcie de

motivaiile i ateptrile consumatorilor. Fiecare subansamblu poate face obiectul unei

abordri comerciale specifice (marketing mix difereniat). Studiul de piaal prilor avute n

vedere trebuie s permit degajarea criteriilor pertinente referitoare la segmentare pentru

produsul i rile considerate.

Alegereaintei

Constituie de fapt strategia de dezvoltare internaional care determin alegerea

segmentelor pe care le vizm ntr-o perspectiv de ansamblu a evoluiei pieelor. Aceast


9/144

10

alegere depete cadrul fiecrei ri, iar noiunea de segment int nu trebuie s fie

confundatcu cea a pieelor diferitelor ri.

Poziionarea

n cadrul segmentelor int, firma este foarte rar singur, ea trebuie s-i defineasc

oferta sa pentru a se deosebi foarte clar de concureni. Deosebirea (diferenierea) se bazeaz

pe concepia produsului i pe prezentarea imaginii sale. n acest context se pune problema

adaptrii produsului care este strns legatde caracteristicile intei i de poziionarea stabilit.

Adaptareaprivete toate caracteristicile produsului. n acest caz avem n vedere:

adaptarea tehnic este adesea o constrngere imperativ n virtuteareglementrilor i normelor n vigoare. Aceasta este o condiie de accesibilitate afirmelor la int;

adaptarea comercial are n vedere luarea n considerare a tuturor aspectelorprivitoare la nivelul ateptrilor clientelei i exigenelor poziionrii. Adaptarea

comercialprivete ambalarea, etichetarea i marcarea conform reglementarilor n

vigoare.

n tranzacia internaional, serviciile legatede punerea la dispoziie a produsului i

serviciile dup vnzare ocupa un loc aparte. Ele pot fi la iniiativa i sub responsabilitilevnztorului care stabilete n acest caz o ofert complet. De asemenea, serviciile pot fi

repartizate ntre exportator i importator.

Referitor la punerea la dispoziie a produsului i a serviciului, trebuie rspuns la

urmtoarele ntrebri:

Cine va ordona i va rspunde de transportul mrfurilor dintr-un punct n altul? Cine va suporta riscul pierderii sau prejudiciile aduse mrfurilor n timpul

transportului?

Cine va pregti i va realiza operaiunile vamale de export din ara vnztorului i deimport n ara cumprtorului?

Cine va suporta prejudiciile materiale dacaceste operaii nu pot fi efectuate sau suntdefectuos derulate?

n funcie de rspunsurile la aceste ntrebri se vor stabili clauzele ce vor fi inserate n

contract.


10/144

11

Capitolul 2 TRANZACIILE COMERCIALE N CONTEXTUL

INTERNAIONALIZRII I GLOBALIZRII ECONOMIEI

MONDIALE

2.1. Globalizarea: concept i efecte

2.2. Comerul internaional

2.3. Investiiile strine directe

2.4. Firmele multinaionale

2.5. Migraia forei de munc

2.6. ncercri de cuantificare a globalizrii

2.1. Globalizarea: concept i efecte

Afacerile (tranzactiile ) economice internationale pot fi structurate ( in scopurididactice) in 2 categorii si anume: afaceri (tranzactii ) care au loc in economia reala sirespectiv afaceri financiare internationale.

Din prima categorie fac parte: tranzactiile comerciale internationale, cele de cooperareeconomica internationala si investitiile directe de capital.

In cea de-a doua categorie se includ: tranzactiile care au loc pe piata valutara internationala,pe piata internationala a creditului si respectiv pe piata internationala de capital.

Tratarea tranzactiilor economice internationale drept o disciplina de sine statatoare se bazeaza

pe citeva argumente si anume:

a) In primul rind, date fiind diferentele intre tari sub aspecte cum sunt: nivele dedezvoltare economica, sisteme economice, sociale , politice, legale, medii culturaleetc. practicile in materia afacerilor internationale difera de la o tara la alta;

b) Gama problemelor cu care se confrunta managerii in afacerile internationale este mailarga iar gradul de complexitate al problemelor mai ridicat decit in situatia operarii pe

piatele interne, plecind de la alegerea pietelor, a modalitatilor de intrare pe pietele

externe etc;

c) Managerii internationali trebuie sa cunoasca deopotriva mediul legal internationalaferent diferitelor tipuri de tranzactii internationale cit si mediile legale nationale indiferitele tari in care opereaza;


11/144

12

d) In afacerile internationale platile se pot realiza fie in propria moneda, fie in cea apartenerului , fie intr-o terta moneda; ultimele 2 situatii implica aparitia unui risc

specific, riscul valutar, inexistent in tranzactiile interne;

e) In afacerile internationale in general, riscurile au o dimensiune complexa, data dediversitatea conditiilor care pot influenta rezultatele economice ale firmei;aceste

riscuri impun recursul la instrumente si tehnici specifice de acoperire, care pesupun nu

numai costuri importante ci si strategii specifice de abordare.

Dezvoltarea afacerilor internationale tinde sa devina o conditie de existenta a firmelor,

indiferent de marime sau domeniu de activitate iar consecinta este ca internationalizarea si

globalizarea se constituie in trasaturi fundamentale ale acestui inceput de secol si mileniu.

Internationalizarea ( inteleasa ca desfasurare de activitati dincolo de granitele nationale)

nu este un fenomen nou in economia mondiala . Ea capata insa in perioada postbelica un

dinamism fara precedent, sub impulsul mai multor factori intre care: procesul de reconstructie

postbelica, institutionalizarea relatiilor economice internationale, diminuarea progresiva a

barierelor din calea fluxurilor comerciale si financiare internationale, reducerea costurilor de

transport si comunicatie, evolutia tehnica a modalitatilor de transport , extinderea activitatii

societatilor transnationale etc.

( )

, ,

I :

, .

: ;

, I, .;

, ;


12/144

13

.

Preocuparile recente pentru investigarea operatiunilor internationale ale firmelor au cautat

raspunsuri la intrebari cum sunt: de ce isi internationalizeaza firmele operatiunile? exista un

proces gradual , etapizat al internationalizarii ? exista un anumit model valabil pentru toate

firmele? .

Cercetarile din domeniu au fost si sunt inca marcate de controverse.

De exemplu, unii autori interpreteza internationalizarea ca fiind un rezultat al fortelor din

afara firmei si care preseaza firma sa se internationalizeze, altii vad internationalizarea ca unrezultat al deciziilor pe care le adopta managementul firmei in dezvoltarea afacerilor.

Unii autori cinsidera procesul ca evolutionist, altii il interpreteaza ca un proces fortuit,

nedeterminat.

In ce priveste ultimul aspect, cele mai multe din abordarile din literatura de specialitate tind sa

recunoasca natura evolutiva a procesului de internationalizare.

Conform acestei teorii, o firma care se implica in operatiuni internationale, parcurgetreptat mai multe stadii carora le corespund strategii de dezvoltare si structuri organizatorice

diferite.

Unele parcurg aceste stadii mai rapid, altele au nevoie de o perioada mai indelungata,

unele firme pot elimina una sau mai multe etape, altele pot sa nu depaseasca o anumita etapa.

Un posibil model al internationalizarii in etape ( pentru firme producatoare de bunuri

materiale) ar fi urmatorul :

1)Exportul indirect este exportul bazat pe utilizarea intermediarilor locali si de

regula are ca punct de plecare o comanda nesolicitata.Aceasta etapa presupune o implicare

experimentala pe piata externa,atitudine reactiva in raport cu aceasta piata ,utilizarea unor

tehnici de marketing specifice pietei interne, alocarea de resurse marginale activitatilor

externe.

2)Exportul direct reprezinta exportul realizat prin propriile mijloace si structuri

organizatorice de catre intreprinderea producatoare.


13/144

14

Acest tip de export corespunde fazei in care, pe masura inregistrarii unor cresteri insemnate la

export, firma tinde spre completarea structurii ei organizatorice pentru a raspunde acestor noi

activitati.

3)Crearea de sucursale sau filiale de comercializare pe piata externa

Daca pietele sunt favorabile produselor sau concurenta se face simtita pe aceste piete- firma

va dori sa exercite un control mai puternic asupra conditiilor de comercializare in strainatate,

renuntind treptat la intermediarii localizati pe pietele externe.Chiar daca avantajele

intermediarilor sunt certe (experienta in comercializare, legaturi cu autoritatile locale,

capacitate de a oferi servicii post-vinzare etc. ), uneori recurgerea la serviciile lor se poate

dovedi costisitoare, sau alegerea lor se poate solda cu esecuri. Din acest motiv, firma va dori

sa treaca la dezvoltarea propriilor facilitati de vinzare in strainatate reprezentate de sucursalesau filiale.

4)Debutul productiei in strainatate prin operatiuni de asamblare, avind ca avantaje

pricipale costul redus al fortei de munca si facilitatile vamale si fiscale oferite de tarile

gazda.Produsul finit poate fi comercializat pe piata locala, poate fi exportat in alte tari sau

poate fi reimportat in tara de origine.

5)Productia sau o parte a procesului de productie este transferata in strainatate fie pecalea investitiei directe de capital ( sucursale de productie, filiale, societati mixte de

productie) fie prin aranjamente contractuale (licentiere, franciza, subcontractare etc).

Trecerea de la productia pentru export la productia in strainatate depinde de o serie de factori

intre care: raportul intre marimea costurilor de productie in cele 2 locatii, dimensiunea pietei

de desfacere, barierele de intrare pe piata, conditii atractive oferite de tarile gazda etc.

6)Integrarea acivitatilor dispersate la nivel mondial intr-un sistem corporational

multinational, caz in care orice filiala poate sa indeplineasca partial sau integral o anumita

functie pentru corporatie in ansamblul ei. Firma de acest tip (globala) considera ca mediu de

afaceri piata mondiala in ansamblul ei.

Globalizarea, pe lng extinderea teritorial, presupune i integrarea funcional a

activitilor derulate n diferite puncte geografice. ntr-o abordare general, globalizarea

const n adncirea i accelerarea interconectrii la scarmondial, n toate aspectele vieii


14/144

15

sociale contemporane, de la culturla criminalitate, de la finane la viaa spiritual1. n aceste

condiii rezolvarea unor probleme naionale implicnegocierea multilateral, prin participarea

tot mai multor ri. Standardizarea i integrarea sunt douelemente de bazale globalizrii.

Principalele etape istorice care au condus n final la manifestarea fenomenului globalizrii

sunt n ordine cronologic2:

etapa 1400 1750, aa-zisa etapa primar au loc descoperirile geografice;colonizrile, apariia schimburilor comerciale transcontinentale;

etapa 1750 1880, cunoscutsub numele de etapa incipient caracterizatprinformarea statelor unitare i amplificarea legturilor de naturcomerciali politic

dintre acestea; ncheierea primelor acorduri n domeniul relaiilor comerciale

internaionale;

etapa 1880 1925, numit etapa dezvoltrii n care au avut loc: dezvoltareaproduciei manufacturate; evoluia mijlocelor de transport; intensificarea

comerului mondial; amplificarea fenomenului migraionist; structurarea firmelor

multinaionale ntr-o formsimplist;

etapa 1925 1970, sau etapa hegemoniei mondiale n care se contureazmarileputeri statale, se mondializeazconflictele armate, se cristalizeazorganizaiile i

instituiile cu vocaie planetar;

etapa de la finele secolului XX, caracterizat prin intensificarea regionalizrii iintegrrii precum i prin internaionalizarea puternic a activitii firmelor

multinaionale ntr-o alt accepiune globalizarea, privit prin intensificarea

integrrii internaionale a pieelor de bunuri i de capital, a cunoscut o evoluie

ciclic. Astfel, globalizarea a aprut la sfritul secolului al XIX-lea, a luat

amploare pn la primul rzboi mondial, a cunoscut un declin ntre cele dou

rzboaie mondiale i a debutat dup cel de-al doilea rzboi mondial ntr-o faz

noua dezvoltrii sale, atingnd n ultimii 25 de ani vrfuri frprecedent.

Efectele benefice ale globalizrii lrgirea pieelor de desfacere, transferul de tehnologii,

migraia forei de munc, obinerea unor producii de mascu consecine directe asupra

mbuntirii i reducerii preurilor produselor etc. sunt subliniate de cea mai mare parte a

analitilor economici.

1Held D., McGrew A., Goldblatt D., Perraton J., Transformri globale, Politic, economie i cultur, Ed.Polirom, Iai 2004, p262Robertson R., Globalization: Social, Theory and the Global Culture, London, Sage 1992, p. 59-60


15/144

16

n multe state n dezvoltare s-au nregistrat progrese economice care probabil cnu ar fi

avut loc fratragerea de ISD, deci fraportul firmelor multinaionale. Cu toate acestea

proporia dintre cei bogai i cei sraci s-a adncit. Conform datelor statistice, valoarea

activelor deinute de cei mai bogai 200 oameni din lume s-a dublat n decursul a numai 4

ani de zile, respectiv ntre 1994 i 1998. Cum era firesc au aprut i atitudinile anti-

globalizare, att sub forma manifestaiilor de strad, ct i sub forma analizelor critice

efectuate de oamenii de tiin. Se apreciazcpentru rile srace globalizarea nseamn:

amplificarea inegalitilor, exploatarea frdiscernmnt a bogiilor naturale, creterea

omajului, lipsa controlului local n raport cu activitatea firmelor multinaionale cu

consecine negative directe asupra suveranitii naionale.

Dezvoltarea relaiilor economice pe plan mondial i crearea unui mediu de afaceri

internaional s-au realizat pe seama unor mari procese: creterea comerului mondial,

dezvoltarea rapida investiiilor n strintate, intensificarea relaiilor financiare,

activitatea societilor multinaionale.

2.2. Comerul internaional

Comertul international si cooperarea economica si tenhico-stiintifica internationala constituie,

fara indoiala, un element deosebit de important pentru dezvoltarea economica, in general,

precum si pentru economia nationala a tarii noastre. Cooperarea este, in acelasi timp, o conditie

esentiala a noii ordini economice internationale, exprimata prin comertul international lato sensu

care imbratiseaza o inflnita gama de operatii economice, tehnice, flnanciare, bancare si alte asemenea.

Toate acestea operatii se realizeaza prin instrumente juridice - cum sunt contractele - si prin

cele mai diferite institutii juridice, menite sa asigure certitudinea in privinta atingerii efectelor si

realizarii scopurilor, pe care partile le urmaresc, precum si justetea solutiilor, in cazul in care s-ar ivi

un contencios mtre partile contractante.

Pentru cooperarea economica si tenhico-stiintifica internationala, dreptul indeplineste o functie

asemanatoare a aceleia pe care o indeplineste diplomatia pentru relatiile politice internationale.

Intr-adevar, dreptul are, in primul rand si mai cu seama, un rol preventiv acela de a evita litigiile si

toate neajunsurile ce ar putea decurge de aici; o ignorare a regulilor de drept in acest domeniu al

relatiilor economice internationale sau o gresita aplicare ori interpretare a lor se poate traduce prin

pierderi uriase si ireparabile pentru economia nationala a tarilor respective.


16/144

17

Aceasta se invedereaza cu atat mai mult, cu cat unele activitati ec. implica investitii uriase,

angjarea unor imense forte de munca si alte asemnenea eforturi ce se traduc prim costuri att de

mari incat nici una dintre tarile intersate nu ar putea singura sa suporte toate cheltuielile

implicate.

Asa fiind, eel mai adesea aportul de materii prime este furnizat de o taraa, tehnologia de catre

o alta tara, finantarea de un stat tert. In asemnea imprejurari un traumatism juridic, precum o

desfiintare a relatiilor contractuale ar putea fi pentru partile contractante, ca si pentru economiile

nationale implicate de-a dreptul dezastruoase.

Pentru aceste considerente studiul dreptului comertului international, in slujba acestor

imperioase cerinte s-a impus cu necesitate.Comertul international a depasit de mult sfera

schimburilor de bunuri, adica sfera acelor operatii care se reduceau la import si export demarfuri realizate aproate exclusiv prin contractul de vinzare cumparare, excecutabil la ternmen

foarte scurt. In conditiile actuale comertul international, lato sensu, intreaga gama a operatiilor

economice, bancare, financiare, s.a prin care se realizeaza cooperarea economica si tenhico-

stiintifica internationala. Comertul international se exprima prin afaceri uriase si complexe

desfasurate pe termen lung si care numai pot fi infaptuite numai cu ajutorul instrumentelor

juridice traditionale (contractul de vanzare- cumparare, locatie, antrepriza,etc.), ci, ele au

nevoie pentru acestea de noi forme de contracte si chiar de noi metode de contractarenereglemenate in sistemele de drept nationale.

1. Practica fiind confruntata cu exigentelor afacerilor comerciale internationale si fiind silita sa

gaseasca solutii tuturor problemelor care se ivesc, a imaginat noi forme juridice a caror

configuratie nu este intotdeauna bine defmita ci se afla in continua transformare. Astfel alaturi de

contractul de vinzare cumparare se utilizeaza tot mai mult contractele de furnizare si montaj de

bunuri de echipament industrial, livrarea de instalatii imense'la cheie", contractul privind

licentele, brevetele, asistenta tehnica, transferul de tehnologie sau de know-how, contractulde leasing (tot mai des utilizat de tarile in curs de dezvoltare care nu au mijloace necesare spre a

cumpara instalatii de mare complexitate, implicind investitii uriase), contractul de consulting-

engeneering, contractele de concesiune si de investitii in doemniul petrolier si minier,

contractul de factoring, acorduri complexe de proportii uriase, proiecte industriale, lucrari de

geniu, civile,etc. Cel mai adesea cooperarea economica internationala se realizeaza prin asa

numitele "Joint ventures" care de fapt cuprind o intreaga gama de operatii economice si

juridece, de contrapartida sau de compensare in sensul larg, care ridica probleme cu totul noi."


17/144

18

Practica internationala a trebuit sa puna in valoare si noi metode de contractare, deoarece in

conditiile unei economii care cunoaste o productie in masa (mass production),o consumatie in masa

(mass merchadising) si schimburi comerciale in serie, mijloacele de comunicatie si de transport

fara precedent, vechea tehnica de a contracta in urma unor lungi si prealabile negocieri, care

reclama timp, si prin urmare intarzieri in circulatia bunurilor (mai cu seama in sfera

distributiei) a devenit incompatibila cu exigentele comertului international.

Pentru aceste considerente practica internationala comerciala s-a orientat spre noi tehnici de

contractare si mai apoi spre o uniformizare a acestor tehnici prin intermediul contractelor tip si al

conditiilor generale (exprimate ca forma tot prin contracte-tip). Aceasta tendinta a uniformizarii

formelor de contractare s-a mai exprimat si in alt mod si anume prin clauze standard, formulari

exprimate in termeni de cod, modele specifice unui anumit tip de contract, pentru o anumita

ramura de activitate economica, sau, in cadrul unui anumit tip de contract, modele specifice

obiectului contractului (cereale, bumbac,etc) ori modele de plata a pretului (credit documentar,

P/D adica plata contra documente, sau P/A plata contra acceptare) etc.

Comertul international lato sensu se mai caracterizeaza prin prezenta unor parteneri neobisnuiti

in afacerile comerciale interne si a caror pondere in acest domeniu este deosebit de importanta.

Intradevar statele sunt tot mai mult interesate de dezvoltarea cooperararii economice

internationale si iau parte in mod direct la aceasta. Noua situatie nu putea sa nu aiba influentaasupra instrumentelor juridice prin care se realizeaza schimburile comerciale internationale si

asupra modurilor de solutionare a litigiilor ce s-ar putea ivi. Tot astfel cooperarea economica

internationala se mai infaptuieste si prin intermediul marilor si puternicelor societati

multinationale, a caror forta economica si putere de penetratie peste frontierele economice

nationale ridica probleme noi si reclamaa solutii noi."

Putem afirma ca notiunea de comert international este susceptibila de doua acceptiuni:

-una restransa care se refera la totalitatea operatiunilor de import export de marfuri si servicii pe

care le desfasoara persoanele fizice sau juridice cu parteneri externi;

-una larga care include si formele moderne de desfasurare a relatiilor economice internationale,

cum ar fi de exemplu cooperarea economica internationala. Aceasta se defineste ca un ansamblu

de relatii de conlucrare intre doua sau mai multe persoane fizice si/sau juridice apartinand unui

stat, care au ca scop realizarea , prin eforturi conjugate, a unor operatiuni complexe si conexe,

esalonate de regula, pe perioade de timp determinate, in productie sau in sfera neproductiva, inscopul obtinerii unor avantaje reciproce.


18/144


19/144

20

societati comerciale, operatiunile cambiale) si activitatea de productie a intrepriderilor

(operatiunile efectuate de intrepriderile de furnituri, de asigurare, constructii si manufactura,

editura, spectacole publice, intreprinderile de transport si expeditii, tipografie si librarie etc)

Actele obiective de comert nu sunt definite, gasim doar o enumerare a lor. Astfel Codul comercial

roman (care are la baza criteriul obiectiv), in art.3 pct. 1-20 enumera actele si faptele juridice pe

care legea le considera ca "fapte de comert". Dat fiind criteriul in temeiul caruia s-au stabilit,

acestea sunt denumite fapte de comert obiective. Doctrina romaneasca antebelica precum si cea

postbelica au opinat in sensul ca enumerarea din art.3 cod com. are caracter exemplificativ.

Acelasi criteriu il regasim si in actele normative ce au functional anterior anului 1990 ( legea de

comert exterior -legea nr. 1/1971 care in art.3 al.l stabileste care acte sau fapte sunt considerate

operatiuni comerciale internationale. Prevederi similare s-au gasit si in legea contractelor

economice nr.71/1969, in art.61.

o conceptie mixta care combina cele doua criterii subiectiv si obiectiv

Caracterul international

Caracterul international al raporturilor juridice care fac obiectul dreptului comertului international

este dat de existenta elementului de extraneitate.

Nu toate raporturile care contin un element strain fac obiectul dreptului acum in studiu.

Raportul comercial trebuie sa cuprinda elemente de extraneitate de natura a-1 face susceptibil de

incidenta mai multor sisteme de drept.

Identificarea acestor criterii, elemente poate fi facuta fie printr-o conventie internationala fie prin

legislatia interna a statului al carui sistem constituie lex causae.

Metodele folosite nu sunt identice cu cele din dreptul international privat. In dreptul roman, atat

in conventiile internationale la care Romania este parte cat si in legislatia interna, sintreglementate doua criterii de definire a caracterului international al raporturilor juridice care fac

obiectul dreptului comertului international si anume :

- un criteriu de natura subiectiva, ca partile persoane fizice sau juridice, sa aibe domiciliul,

respectiv sediul in state diferite si

- un criteriu de natura obiectiva si anume ca marfa, lucrarea sau serviciul sau orice alt bun care

face obiectul raportului juridic sa se afle in circuit (tranzit) international, adica, in executareaacelui raport juridic sa treaca cel putin o frontiera.


20/144

21

Reglementarile internationale in care este consacrat criteriul subiectiv sunt:

1. Conv. europeana de arbitraj comercial international, de la Geneva din 1961, care se refera la

pers.fz. sau jd. avand " resedinta lor obisnuita sau respectiv sediul in Statele Contractante diferite" ;

2. Conventia de la Washington din 1965 pentru reglementarea diferendelor relative la investitii

intre state, care se refera la persoane care poseda "nationalitatea" altui stat (art.25 par.2 lit.a);

3. Conventia Natiunilor Unite asupra contractelor de vinzare internationala de marfuri de la Viena

din 1980, care precizeaza ca " se aplica contractelor de vinzare de marfuri intre parti care isi au

sediul in state diferite", iar "nationalitatea partilor" este luata in considerare pentru aplicarea

conventiei (art.l). Daca o parte nu are sediu, resedinta sa obisnuita ii tine locul (art. 10 lit.b);

4. Conventia asupra prescriptiei in materie de vinzare internationala de marfuri de la NewYork din 1974, conform caruia "un contract de vanzare de bunuri mobile corporate este

considerat ca avand un caracter international daca, in momentul incheierii contractului,

vanzatorul si cumparatorul isi au sediul in state diferite ; daca o parte nu are sediu, se va avea in

vedere resedinta sa obisnuita". Nationalitatea partilor nu este luata in considerare (art.2)

5. Acordul european ce instituie asocierea dintre Romania pe de o parte si Comunitatea Europeana

si statele membre ale acesteia, pe de alta parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993. Acesta

prevede in art.49 drept criteriu de definire a unei "companii" ca fiind "comunitara" sau "romana",

locul unde se afla "sediul inregistrat" alternativ cu cel unde se gaseste "administratia centrala" si cu

"locul" principal de afaceri.

In conventiile internationale din domeniul transporturilor intalnim cel de al doilea criteriu -

obiectiv- (caracterul international).

Aceste conventii prevad in general, ca este international acel transport in care punctul de

plecare si cel de sosire al marfurilor se afla pe teritoriile a doua state diferite.

Asemnea dispozitii gasim in Conventia de la Varsovia de unificare a unor reguli relative la

transportul aerian international (art.l); Conventia privind traficul feroviar international de

marfuri S.M.G.S. (art.l para.l); Conventia din 1956 referitoare la contractul de transport

international pe sosele C.M.R. (art. 1,pet. 1) ; Regulile uniforme din 1980 privind contractul de

transport international feroviar al marfurilor -C.I.M.-(art.l para.l).

In dr.rom. caracterul international al raporturilor comerciale este dat de anumite criterii. Astfel:


21/144

22

- in legea nr.35/1991 se precizeaza ca prin "investitori straini se inteleg persoanele fizice si

juridice cu domiciliul sau dupa caz, cu sediul in strainatate" (art.4) criteriul folosit este

deci, sediul sau domiciliul dupa caz;

- in fostul D.L.nr.54/1990 abrogat prin aparitia legii 208/2002 - se prevedea ca organizarea

activitatilor care pot privi si unele subiecte ale drepturilor comertului international - se poate

face numai de catre cetateni care au domiciliul in Romania (art.l,al.2)

- Legea nr. 105/1992 cu privire la regelementarea raporturilor de drept international privat,

pune conditia ca vanzatorul si cumparatorul sa isi aibe domiciliul sau in cazul persoanelor

juridice sediul sau fondul de comert, in state diferite, pentru a considera contractul de vanzare-

cumparare comerciala, international ( art.88-89).

Se observa ca spre deosebire de vechea reglementare din art.3 al.l al legii nr. 1/1971 privind

regelentarea activitatii de comert exterior, criteriul "nationalitatii partenerilor" a disparut.

2.3. Investiiile strine directe

ISD reprezint componenta major a fluxurilor financiare derulate pe ntreg globul.Evoluia impetuoas a fluxurilor de ISD, n ultimii 20 de ani ai secolului trecut, a

determinat internaionalizarea structurilor productive ale diferitelor firme. Creterea

numrului i puterii societilor multinaionale este o consecina acestui proces. Noile

motivaii aprute au produs schimbri n opiunile societilor multinaionale cu privire la

modalitile strategice de a aborda pieele externe.

Fcnd o trecere n revist a principalelor tendine manifestate pe plan mondial, n

domeniul fluxurilor de investiii strine, constatm c acestea sunt caracterizate de treitrsturi: creterea rapida fluxurilor de ISD i diversificarea surselor acestora; amplificarea

eforturilor majoritii rilor de a atrage ISD; piaa internaional a ISD este cu adevrat

globali extrem de concurenial.

Intrrile de ISD au fost, n anul 2000, de 25,4 ori mai mari dect n anul 1980, ceea ce

reprezint o cretere fr precedent. Totodat acestea au devansat substanial valorile

nregistrate de ali indicatori economici cum ar fi PIB-ul mondial sau exporturile mondiale.


22/144

23

Printre factorii care au condus la aceastcretere deosebita fluxurilor de ISD se pot

enumera: ritmurile nalte de cretere economicnregistrate de rile dezvoltate, care sunt att

principala sursa fluxurilor de ISD, ct i principala destinaie a acestora; nlturarea de ctre

majoritatea rilor a barierelor din calea capitalului strin i promovarea unor legi care au avut

ca scop atragerea investitorilor strini; intrarea ncepnd cu anul 1990 n rigorile economiei de

piaa fostelor ri socialiste.

Evoluia negativ a fluxurilor anuale de ISD, n perioada 2001-2003 s-a datorat, n

principal, reducerii fuziunilor i achiziiilor transfrontaliere care au reprezentat, de altfel,

prghia majorde concretizare a ISD n rile dezvoltate, din ultimii ani ai secolului trecut.

Alturi de aceast cauz esenialmai putem avea n vedere reducerea creterii economice,

ncetinirea proceselor de privatizare i reform economic din diferite ri, diminuarea

nivelului rentabilitii filialelor ce ar putea fi nfiinate n strintate de firmele multinaionale

etc.O pondere din ce n ce mai importantn fluxul intrrilor de ISD o reprezintn prezent

reinvestirea profiturilor sau extinderea investiiilor deja efectuate.

Anul 2004 a marcat reluarea procesului de cretere a intrrilor globale de ISD, sporul

fade nivelul nregistrat n anul precedent fiind de 27,9%. Tendina s-a meninut i n anul

2005, cnd sporul anual a fost de 33,5%. Intrrile de ISD au ajuns n anul 2005 la 958,6

miliarde dolari, fiind cu mult sub maximul de 1409,6 miliarde dolari, atins n anul 2000. n

126 de state din cele aproximativ 200, monitorizate de UNCTAD, s-au nregistrat, n anul

2005, creteri ale intrrilor de ISD. Evoluia din ultimii doi ani a intrrilor de ISD este n linii

mari consecina acelorai cauze care au condus la creterile spectaculoase din ultimii ani ai

deceniului trecut. Avem n vedere n acest sens ritmul nalt de cretere a achiziiilor i

fuziunilor internaionale, profitul mai mare obinut de firmele multinaionale, redresarea

burselor etc. Fuziunile i achiziiile au crescut n 2005 fa de 2004, cu 88% ajungnd la

valoarea de 716 miliarde dolari. Fondurile private de investi ii care provin n cea mai mare

parte din rile dezvoltate economic, au determinat n anul 2005 aproape 1/5 din totalul

achiziiilor i fuziunilor internaionale. Trebuie subliniat cISD realizate prin astfel de fonduri

vizeaz o perioad de 5-10 ani, care este suficient de mare pentru a nu intra n zona

plasamentelor de portofoliu, dar suficient de micpentru a induce efecte benefice trainice n

economiile rilor gazd.

Meninerea n cea mai mare parte a condiiilor care au determinat dinamica pozitiva

fluxurilor de ISD intrate la nivel mondial n ultima perioad s-a concretizat n continuarea


23/144

24

trendului cresctor i n anii 2006 i 2007 cnd acest flux a nregistrat succesiv niveluri

negative pnn acel moment de 1461 miliarde dolari i respectiv de 1978 miliarde dolari.

Criza economici financiarcare i-a avut originea n rile dezvoltate a condus la

scderea fluxului de ISD emise de aceastcategorie de ri i implicid la diminuarea, n anul

2008, a ISD emise pe plan mondial, care au ajuns la nivelul de 1697 miliarde dolari. Trebuie

menionat c fluxurile de ISD atrase de rile dezvoltate au cunoscut aceeai tendin de

scdere, n schimb cele care au avut ca destinaie rile n dezvoltare sau din Europa de Sud

Est i CSI au crescut. Acest fapt explicprezena Chinei i Federaiei Ruse n topul celor mai

bune plasate 5 ri absobante de ISD (1. SUA 316 miliarde dolari, 2. Frana 117 miliarde

dolari, 3. China 108 miliarde dolari, 4. Marea Britanie 96 miliarde dolari, 5. Federa ia

Rus 70 miliarde dolari).

Conform datelor oferite de UNCTAD trebuie s ne ateptm la o scdere, n anul

2009, a fluxurilor de ISD emise pe plan mondial care se va cifra la aproximativ 1200 miliarde

dolari. Pe fondul relurii creterii economice se preconizeazo sporire lenta fluxului de ISD

emise, aceasta apropiindu-se n 2010 de 1400 miliarde dolari iar n 2011de 1800 miliarde

dolari.

Practica a demonstrat c investitorii de mare potenial i orienteaz resursele ctre

economiile caracterizate printr-un nalt nivel de competivitate. Din acest motiv grupul

rilor dezvoltatereprezintprincipala destinaie a fluxurilor de investiii strine directe,

fiind n acelai timp i principala sursde astfel de fluxuri.

Pentru o interpretare ct mai corecta evoluiei fluxurilor de ISD pe categorii de ri am

cumulat datele existente n statisticile UNCTAD pentru ultimii nou ani, urmnd ca

punctual s facem referiri atunci cnd este necesar la situaia nregistrat n anul 2009,

comparativ cu cea existentn anul 2008.

n intervalul 2000-2008, intrrile anuale cumulate de ISD la nivel mondial au fost de

10221,9 miliarde dolari. Dintre acestea 6847,1 miliarde dolari, adic66,9% au fost atrase

de rile dezvoltate. Totodat, n intervalul menionat rile dezvoltate s-au aflat la

originea unui flux n valoare de 8758,1 miliarde dolari dintr-un total de 10284,9 miliade

dolari, ceea ce reprezintun procent de 85,1.

rile n dezvoltareau devenit n ultimul timp din ce n ce mai atractive pentru capitalul

strin. Dovada este reprezentatde numrul tot mai mare de filiale nfiinate de societilemultinaionale n aceastcategorie de ri. Prin atragerea de ISD, rile n dezvoltare au


24/144

25

posibilitatea de a beneficia de o serie de tehnologii deinute de societile multinaionale,

dezvoltndu-i astfel sectorul prelucrtor i pe cel al serviciilor fr a genera datorie

extern. Din totalul mondial al intrrilor de ISD, rile n dezvoltare au constituit, n

intervalul 2000-2008, destinaia preferat pentru 29,4% dintre acestea. Totodat, se

manifesto polarizare a ISD ntr-un numr redus de ri n dezvoltare. Astfel, n anul 2008

China, Hong Kong, India, Singapore din Asia, Brazilia, Panama, Mexic i Chile din

America Central i de Sud, au atras peste 55% din totalul ISD intrate n rile n

dezvoltare.

Pe de altparte, dacn anii '90 fluxurile de ISD emise de rile n dezvoltare erau relativ

neimportante, n ultimii ani au crescut n mod constant, recordul istoric nregistrndu-se n

anul 2007 cnd au atins nivelul de 253,1 miliarde dolari. Ieirile de ISD din rile n

dezvoltare au reprezentat, n intervalul 2000-2008, o pondere de 13,0% din totalul ISD

emise la nivel mondial.

Stocurile de ISD emise de rile n dezvoltare sunt evaluate la 2357 miliarde dolari n

2008, adic14,5% din stocurile de ISD ieite pe plan mondial. Dacn 1990 numai 6 ri

n dezvoltare i n tranziie raportau c deineau stocuri de ISD ieite, n 2008 numrul

acestora ajunsese la 114. ISD provenite din paradisele fiscale fac dificil i chiar

imposibil identificarea rilor de origine reale sau a adevratelor firme emitente.

Ponderea ISD ieite din paradisurile fiscale este ntr-o continu scdere din anul 2000,

ajungnd n 2007 sreprezinte numai 8,9% din ISD emise pe glob.

rile din Europa de Sud-Est i din Comunitatea Statelor Independente sunt de fapt o

parte dintre fostele ri socialiste care au naintat mai greu n direcia tranziiei ctre

economia de pia.

Aceastcategorie de ri este singura dintre cele evideniate statistic de ctre UNCTAD,

care n acelai interval de nouani a nregistrat o cretere continua intrrilor de ISD, dela 7,8 miliarde dolari n 2000 la 114,3 miliarde dolari n 2008. Privatizarea, costul redus al

forei de munc i adoptarea unor reglementri stimulative pentru investitorii strini

explicaceastevoluie. Se manifestmari diferene de la o arla alta n privina valorii

ISD atrase. Principalii absorbani de ISD sunt fie rile deintoare de importante resurse

naturale i de mari piee de desfacere (Federaia Rus, Ucraina i Kazakhstan).

Calitatea de emitent de ISD s-a conturat mult mai greu n rile din aceastcategorie. De

astfel, ponderea covritoare de 91,0% din totalul ISD ieite n intervalul 2000-2008 dinrile Europei de Sud-Est i CSI este deinutde Federaia Rus. Faptul este explicabil pe


25/144

26

de o parte prin fora economica Federaiei Ruse rezultatdin resursele naturale uriae pe

care le deine i pe de altparte prin ncercarea de a continua exercitarea influenei prin

intermediul ISD, n fostele state ce compuneau nainte de 1990 Uniunea Republicilor

Socialiste Sovietice (URSS).

Ponderea intrrilor de ISD n Europa de Sud-Est i CSI n totalul mondial al ISD atrase a

fost, n intervalul 2000-2008, de 3,6%, iar ponderea ieirilor pentru aceeai perioad s-a

cifrat la 1,7%.

Concentrarea fluxurilor de ISD aa cum am prezentat ntr-un numr redus de ri,

respectiv n cele dezvoltate, ne ndreptete safirmm csub aspectul repartizrii ISD,

globalizarea vizeazdoar un segment al economiei mondiale.

Fluxul intrrilor de ISD n Romniaa nregistrat valori anuale modeste, n intervalul1990-2003.

Printre factorii care au determinat aceastsituaie putem enumera:

infrastructura slab dezvoltat; o anumitrigiditate a forei de muncdublatde un sistem de formare profesional

neperformant;

disfuncionalitile climatului legislativ; lipsa stabilitii economice; manifestarea frecventi la toate nivelurile a actelor de corupie; birocraia ce a caracterizat activitatea administraiei publice; pierderea startului n nfptuirea reformei economice, cel puin n faa rilor din zon

care au aderat naintea Romniei la UE.


26/144


27/144

28

Evoluia fluxurilor de ISD pe plan mondial ncepnd cu anii '90 este explicabilprindeschiderea economicmanifestatn majoritatea rilor lumii.

Astfel, n domeniul reglementrilor privitoare la ISD din cele 2650 de acte normative

adoptate de rile lumii n perioada 1992-2008, un numr de 2377, adic89,1% din total

au fost favorabile atragerii ISD.

Nivelurile nalte atinse de fluxurile mondiale de ISD n anii 2000, 2006, 2007, 2008 ne

ndreptete safirmm cglobalizarea a atins un maxim de intensitate n acei ani, n rest

avnd loc o reducere a acesteia. Pe de altparte, fluxurile de ISD sunt concentrate ntr-un

numr relativ de ri n cele dezvoltate ceea ce conduce la ideea csub aspectul

repartizrii teritoriale a ISD, globalizarea vizeazdoar un segment al pieei mondiale.

2.4. Firmele multinaionale

Firmele multinaionale nu acioneaznumai n rile dezvoltate, ci n toate rile lumii,

ele reprezentnd o puternicforde coeziune a economiei mondiale, un liant care leagntre

ele economiile naionale n cadrul procesului de globalizare. Cu ajutorul unor strategii

complexe de ntreprindere i cu o reea de filiale proprii de dimensiuni planetare, firmele

multinaionale sunt implicate n producia multinaional de bunuri i servicii pe baza unei

sofisticate diviziuni a muncii ntre societatea-mami filialele ei din strintate. Aproximativ

o treime din activele productive private ale lumii sunt conduse de firmele multinaionale cu

diferite grade de integrare pe vertical. Pe msur ce crete integrarea pe vertical, ntre

productor i vnztor, rolul ntreprinderilor multinaionale devine preponderent n cadrul

relaiilor economice internaionale.

Firmele multinaionale au cunoscut n ultimele trei, patru decenii o cretere numeric

semnificativ. Dacn 1969 erau nregistrate 7.000 firme multinaionale, numrul acestora a

ajuns n 1990 la 24.000, i n 2005 la 82.000. Cele 82.000 firme multinaionale deineau n

anul 2008 un numr de 810.000 filiale n strintate. Numrul salariailor angajai de filialele

strine s-a cifrat la aproximativ 78.000.000.

Pe parcursul ultimei perioade de 25 de ani, valoarea produciei firmelor multinaionale

a sporit de 8,4 ori, n condiiile n care PIB-ul mondial a crescut de numai 4 ori. Ponderea

cifrei de afaceri a firmelor multinaionale n PIB-ul mondial a evoluat, n intervalul amintit, de

la 24% la peste 50%.


28/144

29

Revista Fortune, este una dintre cele mai prestigioase publicaii economice din lume

care confer atenie deosebit analizei firmelor multinaionale. Cele mai performante firme

din lume sunt evaluate pe baza urmtoarelor criterii: competena managerilor, calitatea

produselor i serviciilor, calitatea personalului angajat, amploarea procesului inovaional,

soliditatea financiar, responsabilitatea social, atitudinea fade dezvoltarea global.

Dintre toate firmele multinaionale, cele americane sunt de departe cele mai

competitive. Este de remarcat vocaia firmelor americane ctre sectoarele caracterizate printr-

o nalt tehnologie, cum ar fi fabricarea microprocesoarelor, computerelor, industria

aerospaiali de aprare etc.

Firmele multinaionale din UE i Japonia s-au dovedit a fi performante n domeniile

aa-zise tradiionale i anume: industrie alimentar, industrie chimic, industrie metalurgic,transporturi aeriene, fabricarea de sisteme de comunicaii.

Unele firme multinaionale au dobndit, de-a lungul anilor, o for economic

apreciabil, care n multe cazuri o depete pe cea a unor state naiune. Conform datelor

statistice, corespunztoare anului 2008, clasamentul realizat, pe baza veniturilor pentru

multinaionale i a PIB-ului pentru ri, cuprinde n primele 100 de entiti ierarhizate, 45

firme multinaionale i 55 ri, Romnia n acest clasament a ocupat poziia cu numrul 49.

Cifra de afaceri realizat de primele 200 firme multinaionale era mai mare dect PIB-ul

integrat al tuturor rilor lumii, diminuat cu cel nregistrat n primele 10 ri dezvoltate.

Majoritatea firmelor-mam, aproximativ 75%, sunt originare din rile dezvoltate, n

timp ce filialele sunt localizate, n proporie de peste 85%, n rile n dezvoltare, n rile din

Europa de Sud-Est i n Comunitatea Statelor Independente. Trebuie remarcat c firmele

multinaionale cu sediul n rile dezvoltate sunt mult mai puternice dect cele originare din

rile n dezvoltare. n topul mondial al firmelor multinaionale stabilit n funcie de valoarea

de piaa acestora, primele locuri sunt ocupate autoritar de ctre societile americane.

Avantajele competitive ale ntreprinderilor din rile dezvoltate au fost consolidate de

secole prin acumulri de capital, cretere economici mbuntiri tehnologice. Peste 90%

din firmele multinaionale, existente n rile dezvoltate, i au originea n rile triadei. Dintre

rile n dezvoltare dein firme multinaionale rile mari i cele nou industrializate. n topul

celor mai bine plasate 100 firme multinaionale funcie de veniturile obinute n anul 2008 nu

mai puin de 43 sunt din UE, 29 din SUA, 10 din Japonia, una din Elveia, una din Norvegia,i 16 din rile n dezvoltare. Primele cinci firme multinaionale, sub aspectul veniturilor


29/144

30

ncasate n anul 2008, sunt n ordine: Royal Ductch Shell (458 miliarde dolari), Exxon Mobil

(442 miliarde dolari), Wal-Mart Stores (405 miliarde dolari), BP (367 miliarde dolari) i

Chevron (263 miliarde dolari). Avnd n vedere profitul realizat, n acelai an, pe primele

cinci locuri sunt plasate: Exxon Mobil (45 miliarde dolari), Gazprom (29 miliarde dolari),

Royal Ductch Shell (26 miliarde dolari), Chevron (23 miliarde dolari) i BP (21 miliarde

dolari). Firme ca L.G. (Coreea), China National Petroleum (China), PDVSA (Venezuela),

Petrobras (Brazilia) devin juctori destul de puternici n economia mondial. Trebuie

remarcatChina care n acest top deine 4 societi multinaionale.

Creterea activitii externe a firmelor cu sediul central n rile n dezvoltare este

consecina aciunii urmtorilor factori:

necesitatea rezolvrii unor probleme legate de piacum ar fi: evitarea barierelortarifare i netarifare impuse de rile importatoare; ncercarea de a iei din starea

de dependenaccentuatfade piaa internetc.;

creterea costurilor de producie n general i a celor salariale n special, fenomenmanifestat cu predilecie n Asia de Est i Sud-Est;

pe fondul amplificrii nivelului de globalizare a economiei mondiale, firmele intrn competiie inclusiv n spaiul lor naional cu ageni economici strini, fapt ce le

obligs-i extindactivitatea pe plan internaional; politica multor guverne ncurajeaz investiiile n strintate efectuate de firme

autohtone cu consecine benefice asupra performanelor acestora i asupra

veniturilor ce vor intra n propria economie.

Decizia de a investi n strintate, a firmelor domiciliate n rile n dezvoltare, trebuie

foarte bine fundamentat lund n considerare att neajunsurile, ct i avantajele. Pe de o

parte, prin investiiile efectuate n strintate, are loc o ieire de capital fiind diminuate

investiiile interne cu consecine nefavorabile asupra locurilor de munc, iar pe de altpartepe lngctigurile legate de competitivitate ara de origine beneficiazde intrri de capital

concretizate sub forma profiturilor repatriate, plilor efectuate de ara gazdpentru utilaje,

semifabricate importate din ara unde este domiciliatfirma multinaional, plata redevenelor

etc.

Din reeaua filialelor amplasate n strintate de ctre firmele multinaionale, aa cum

am menionat, 85% sunt localizate n rile n dezvoltare, n rile din Europa de Sud Est i

n CSI. Pe de altparte, numai 31,2% din fluxurile de ISD se ndreaptctre aceastcategoriede ri. Rezultcvaloarea mrimii capitalului corespunztor filialelor deschise n strintate


30/144

31

este n medie mai mare pentru cele existente n rile dezvoltate comparativ cu cele plasate n

restul lumii.

Pe sectoare, cele mai multe filiale au fost constituite n servicii (60% din filialele

firmelor multinaionale din Germania, Japonia i SUA).

Prin natura lor, n prezent, firmele multinaionale organizeazproducia i distribuia

de bunuri i servicii la nivel mondial pe baza relaiei de proprietate asupra activelor de

producie (a mijloacelor de producie) sau prin alte mijloace de control. ntreprinderile

multinaionale adoptunele strategii pentru atingerea att a obiectivelor pe termen scurt, ct i

a celor pe termen lung, cum ar fi profitul calculat la efectuarea investiiei, creterea cotei de

piasau creterea valorii aciunilor proprii, toate n contextul mediului economic i politic al

rii n care opereaz.

Pe ansamblul economiei mondiale din ultimele decenii, comerul internaional de

mrfuri i servicii a crescut mai repede dect produsul intern brut, legturile ntre pieele

financiare internaionale s-au amplificat, iar investiiile strine au sporit rapid, ceea ce a atras

i mbuntirea prestigiului firmelor multinaionale ca actori principali n tranzaciile

economice internaionale.

Firmele multinaionale tind s se concentreze n rile care au cele mai buneperspective de cretere economic, care dein resurse naturale abundente, piee interne mari,

for de munc instruit i relativ ieftin, un cadru legislativ favorabil. Printr-un proces de

stimulare reciproc, ntreprinderile multinaionale sunt atrase de aceste perspective i

influeneaz, la rndul lor, capacitatea de dezvoltare a acestor ri. Interdependena i

integrarea presupun interaciuni permanente ntre guvern i ntreprinderi.

Conferina Naiunilor Unite pentru Comeri Dezvoltare (UNCTAD) pentru a reliefa

nivelul implicrii firmelor multinaionale n strintate determin indicele detransnaionalitate (TNI). n calculul acestuia se au n vedere elementele urmtoare: ponderea

activelor deinute n strintate de firma multinaional n total active ce aparin acesteia,

ponderea cifrei de afaceri realizat de filiale din strintate n totalul cifrei de afaceri,

ponderea angajailor n strintate n numrul total de salariai.

Clasamentul primelor 10 firme multinaionale nefinanciare ntocmit pe baza indicelui detransnaionalitate n anul 2008


31/144

32

Tabel nr. 1

T

NI

%

Corpor

aia

Active Vnzri Angajai

n

strinta

te

Total n

strintate

Total n

strint

ate

Total

1 93,

2

Xstrata

PLC

M.

Britanie

52227 55314 25215 27962 37883 39940

2 91,

4

Arcelor

Mittall

Luxemb

urg

127127 133088 124936 124936 248704 315867

3 90,

3

AkzoNo

bel

Olanda

23102 26014 19474 21454 55000 60000

4 88,

9

WPP

Group

Plc

M.

Britanie

31567 35661 9508 10899 88467 97438

5 88,

6

Vodafon

e

Group

Plc

M.

Britanie

204920 222593 51975 59792 68747 79097


32/144

33

6 88,

3

Linde

AG

Germani

a

29847 33158 15766 17624 44277 51908

7 87,

5

Anglo

America

n

M.

Britanie

44413 49738 21766 26311 95000 105000

8 87,0

Inbev

Olanda

106247 113170 17933 22411 104356 119874

9 86,

8

Astra

Zeneca

Plc

M.

Britanie

37514 46784 30607 31601 55100 66100

10 86,

2

Liberty

Global

Pic

SUA

33903 33986 10561 10561 13128 22300

Sursa: UNCTAD World Investment Raport 2009

n primele 100 de firme multinaionale ordonate n funcie de indicele de

transnaionalitate 55 sunt din UE, 19 din SUA, 10 din Japonia, 4 din Elveia, 2 din Norvegia,

2 din Australia, una din Canada i 7 din rile n dezvoltare. Datele sunt valabile pentru anul

2008.

Comparativ cu topul celor mai bine plasate 100 de firme multinaionale, ntocmit pebaza cifrei de afaceri, n acest caz crete diferena numericntre cele originare din UE i cele


33/144


34/144

35

.

,

.

E ,

.

.

.

. D ,

, ,

. C ,

, ,

.

A ,

. D , ,

, . D

,

. E

, .

E 42 ( 90%

) .

,

.

, . D

(: ) .

, I D

, ,

.


35/144

36

, , 200

IB 150

ECD J.J.

I

,

H 1949 , . C

, 84,7% ,

84,2% 85,5%

. D 1960,

.

D , E

D D

, .

A ,

,

, 60

. I , 1/7

. C ,

. D

, ,

.

D 1947

450 , 20 ,

780

. D

,


36/144

37

Nu trebuie uitat cmobilul principal al migraiei n timpul primei globalizri l-a

reprezentat lipsa acutal mijloacelor elementare de subzisten, problema nefiind la fel de

acutn prezent. Pe de altparte, datoritfenomenelor de delocalizare a produciei n anul

2008 aproximativ 78 milioane de persoane erau angajate ale filialelor deinute de firme

multinaionale n strintate3.

n ultimii anii, cei mai muli migrani au provenit din Mexic, Rusia, India, China iar cel

mai importante ri de destinaie au foat: SUA, Rusia, Germania, Frana. Valoarea

remitenelor, respectiv a sumelor care sunt trimise ctre rile n curs de dezvoltare de ctre

cetenii acestei categorii de ri care lucreazn strintate s-a ridicat n anul 2008 la 328

miliarde dolari, dintr-un total de 433 miliarde dolari ct s-a nrregistrat n nivel mondial.

Primele trei poziii au fost ocupate de India, China, Mexic ctre care s-au ndreptat n anul

2008: 45 miliarde dolari, 34 miliarde dolari i respectiv 26 miliarde dolari.

n prezent, se apreciazcnumrul romnilor care lucreazn alte ri a depit cifra de

3 milioane. Creterea numrului de romni care au emigrat din Romnia este o constantaultimilor ani. Astfel, n totalul imigranilor din rile OSCE 5% sunt romni, ara nostr

ocupnd locul trei dupChina (11%), i Polonia (5%). rile sursale fenomenului

migraionist care au nregistrat cele mai mari ritmuri de cretere n aceastdirecie au fost n

ultimii 8 ani: Bolivia, Polonia i Romnia.

Dacnivelul remitenelor care au avut ca destinaie Romnia, n perioada 1994-2004, a

fost modest situndu-se n medie pe an la 0,073 miliarde dolari, ncepnd cu anul 2005 acesta

s-a ridicat la niveluri apreciabile. Sumele intrate n Romnia de la concetenii care lucreaz

n strintate au fost de: 4,7 miliarde dolari n 2005, 67 miliarde dolari n 2006, 8,5 miliarde

dolari n 2007 i 9,3 miliarde dolari n 2008. Fiind semnificative aceste sume, au contribuit

decisiv la meninerea n limite rezonabile a cursului leului n raport cu celelalte valute.

3MinicM., Capitalul uman i creterea economicn Romnia, Ed. Mirton, Timioara, 2005, p. 11


37/144

38

Dacn urmcu 10-12 ani emigranii romni, aveau ca dorin, aproape exclusiv,

obinerea unor venituri superioare, n prezent, acetia au n vedere i alte elemente cum ar fi:

calitatea sistemului de sntate, performana nvmntului, nivelul corupiei etc.

Structura pe domenii de activitate unde emigranii romni i-au gsit locuri de munc

este: specialiti cu ocupaii intelectuale i tiinifice 1,8%, tehnicieni 2,7%, funcionari 1,8%,

lucrtor n comeri asimilai 16,2%, muncitori n agriculturi pescuit 7,2%, muncitori i

meseriai 18,9%, operatori instalaii i maini 4,5%, muncitori necalificai 44,1%, altele 2,7%.

Este ngrijortoare tendina romnilor cu naltcalificare de a cuta, ntr-o proporie din ce n

ce mai mare, locuri de muncn strintate, reducnd astfel pe termen lung ansele rii

noastre de a beneficia de o dezvoltare economicechilibrat.

Cu toate cse poate vorbi de un grad accentuat de globalizare a profesiunilor nalt

calificate, pe ansamblu, restriciile care ngrdesc libera circulaie internaionala persoanelor

aflate n cutarea unui loc de muncne oferposibilitatea safirmm ceconomia mondial

se aflsub nivelul de globalizare care ar trebui so caracterizeze n prezent.

2.6. ncercri de cuantificare a globalizrii

, '80,

'90

.

I ,

,

, ,

,

.


38/144

39

A ,

,

.

F

I 1997:

, '80,

'90

.

I , ,

, ,

,

.

A , ,

.

F

I 1997:

G , ,

, .

O serie de aspecte ale vieii social-economice din zilele noastre reflect procesul

globalizrii: natura global a tiinei i tehnologiei (chiar dac sursele principale ale

progresului tehnic sunt concentrate n lumea dezvoltat, cercetarea tiinific se bazeaz pe

resurse globale, iar punerea n aplicare a tehnologiei vizeaz scopuri globale); marketingulglobal (strategia de marketing a firmelor rspunde cerinelor globalizrii i promoveazacest


39/144

40

proces - mrcile universale, localizarea consumului, cultura publicitii etc.); sistemul

financiar mondial (economia simbolic mondialse bazeazpe o reea care implicla scar

globalinstituiile bancare i agenii pieei de capital, organismele de reglementare naionale,

organismele financiare internaionale etc.); infrastructura de comunicaii (progresul tehnic a

permis perfecionarea sistemelor de comunicaii materiale transporturi, realizarea unei

acoperiri mass-media la scarmondial- CNN i, mai ales, instituirea unei reele globale de

transmitere/recepie a informaiilor - INTERNET); cadrul instituional mondial (o serie de

organizaii de natur guvernamental - sistemul ONU sau neguvernamentale ONG

promoveaz dezbaterile i aciunile care privesc problematica global - poluarea,

criminalitatea, subdezvoltarea etc.).

n decursul timpului, s-au efectuat mai multe studii prin care s-a urmrit cuantificarea

globalizrii. Printre cele mai reuite este cel elaborat de revista Foreign Policy mpreuncu

compania americanA.T. Kearny. Acestea public ncepnd cu anul 2000, un raport anual

sub titlul de Globalization Index.

Analiza globalizrii efectuate de cele douentiti menionate vizeazdouperioade:

prima ntre 1978-1997 i cea de-a doua dupcrizele pieelelor financiare, ncepnd cu anul

2000.

Pentru intervalul 1978-1997 au fost luate n calcul 34 de ri care deineau o pondere

de 75% din PIB-ul mondial. Analiza a fost efectuatprin prisma unor indicatori, considerai a

fi cei mai reprezentativi n studiul fenomenului de integrare economic global. Aceti

indicatori sunt: PIB versus PNB, taxele vamale, comerul exterior, fluxurile de investiii de

portofoliu, fluxurile de ISD, plile de venituri, rating-ul de credit internaional, cltorii i

turism, migraia forei de muncetc.

rile cu cel mai nalt grad de globalizare economic nregistrat la finele perioadei

analizate au fost n ordine: Singapore, Irlanda, SUA, Marea Britanie, Noua Zeeland, Italia,

Portugalia, Israel, Frana i Australia.

S-a apreciat cevoluia globalizrii a fost pe ansamblul etapei 1978-1997 ascendent,

dar marcatde discontinuitate, respectiv de anumite disensiuni.

ncepnd cu anul 2000 a fost mrit numrul de ri luate n studiu. Indicatorii vizai au

fost: fluxurile comerciale, fluxurile de ISD, fluxurile de investiii de portofoliu, ncasri i

pli de venituri curente, cltorii internaionale, turism internaional, trafic telefonic

internaional, transferuri ntre ri, numr utilizatori de internet, numrul de servere de


40/144

41

siguran, numrul de locaii internet, numrul asocierilor n organizaii internaionale,

misiunile pentru consiliul de securitate al ONU n care ara particip, ambasadele strine

gzduite n fiecare ar.


41/144

42

Capitolul 3

ORGANIZAREA COMERULUI EXTERIOR

3.1. Aspecte generale

3.2. Exportul i importul direct

3.2.1 Noiuni introductive

3.3 Exportuli importul indirect

3.1. Aspecte generale

Aspecte introductive Pe plan mondial, comerul exterior se deruleaz n

prezent, n cea mai mare parte, printr-o organizare specific tehnicii clasice de

desfurare.

Ca import-export sau vnzare-cumprare de mrfuri prin mijloace, modaliti,

proceduri de tip clasic, comerul exterior presupune o operaiune obinuit de vnzare-

cumprare, nsn cadrul acestei operaiuni partenerii sunt din ri diferite. n principiu, ca

mijloc de platn comerul exterior tradiional se folosete valuta, prin valutnelegnd

orice monednaionala unei tere ri aflatn posesia unei persoane fizice sau juridice

din ara de referin. Elementul specific, de noutate absoluta unui contract de vnzare-

cumprare de mrfuri n comerul exterior este elementul de extraneitate, cu toate

implicaiile ce decurg de aici.

Aparatele operative, prin care se deruleazconcret comerul exterior n lume, sunt

diverse, n raport de nivelul de dezvoltare al economiei naionale, al sectorului nsui, al

tradiiilor existente n utilizarea unor anumite canale de distribuie. Distribuia, n general

(dar i cea din comerul exterior), are funcii complexe i influeneaz regularizarea

produciei, echilibrul raportului cerere-ofert, dac sunt gestionate optim stocurile,

formarea loturilor comerciale, transportul, depozitarea etc. n Romnia, ncepnd din anul

1990, a fost eliminat monopolul statului asupra activitii de comerexterior, prevedere

care pe termen scurt a generat unele aspecte: pozitive, legate de activizarea concurenei

n domeniu, libertatea de decizie i organizare marilor productori (pot opta ntre import-

export direct i indirect), apelarea mai larg i la alte operaiuni dect

celetradiionaleetc.


42/144

43

Exportul i importul de produse sau servicii sunt realizate att de firmele naionale, de

toate dimensiunile, ct i de firmele multinaionale. Primele contacte cu pieele externe

care presupun operaiuni de export-import cu caracter accidental sunt derulate n general

prin intermediari. Pn n momentul n care productorii ajung s practice vnzarea

directctre agenii economicii strini trec de regulun numr nsemnat de ani, care pot fi

de ordinul zecilor. Cele mai multe firme mici i chiar mijlocii rmn n stadiul export-

importului indirect. Se poate afirma cinternaionalizarea afacerilor unei firme debuteaz

cu export-importul indirect i se ncheie cu producerea de mrfuri n filiale constituite n

strintate. Muli autori concep afacerile internaionale ca pe un proces cu evoluie linear.

Analiza efectuat de acetia se bazeaz pe o viziune secvenial a procesului de

internaionalizare. n acest context, dezvoltarea activitii de export a unei firme,

presupune parcurgerea mai multor faze, pe msur ce agentul economic dobndeteexperien i cunotine n acest domeniu. ntr-o prim faz firmele i concentreaz

activitatea de producie i desfacere pe piaa intern, exporturile sunt rare i au un caracter

ntmpltor, realizndu-se prin intermediari. n cea de-a doua faz, are loc creterea

ponderii cifrei de afaceri realizate prin activitatea de export, schimburile externe

desfurndu-se cu o anumitritmicitate. Firma acordmai multatenie i resurse pentru

activitatea de export, dar apeleaztot la intermediari. Finalmente n cea de-a treia fazpe

baza experienei dobndite pe pieele externe i fiind contiente de binefacerile afacerilorinternaionale, firmele devin exportatori direci. Ele nfiineaz sucursale i filiale de

vnzare n strintate.

Experiena practic a demonstrat c multe firme rmn la nivelul exportului indirect,

neparcurgnd cele trei faze ale dezvoltrii afacerilor internaionale. Pe de altparte o serie

de firme abordeazsimultan mai multe forme de derulare a afacerilor internaionale. Din

aceste motive dezvoltarea lineara exportului unei firme prin parcurgerea celor trei faze,

nu poate fi generalizat.

ntr-o abordare succint, alegerea formelor sub care urmeazsse deruleze activitatea de

export-import este determinat de urmtorii factori: gradul de control pe care firma

dorete s-l exercite; mrimea resurselor financiare i umane pe care le pun la dispoziie

pentru realizarea exportului sau importului; experiena i informaiile acumulate pe pieele

externe.

Acea firmcare nu dispune de experiena i de resursele necesare unei participri active

pe pia internaional, chiar n ipostaza n care ar dori s dein controlul asupra


43/144

44

operaiunii de export-import, este necesar sdea dovadde realism i sapeleze la entiti

specializate care acioneazn nume i pe cont propriu.

Cnd experiena, informaiile deinute, resursele alocate i gradul dorit de control al

operaiunii nregistreaz valori medii, este indicat ca firmele s apeleze la organizaii

specializate care opereazfie n nume propriu i pe contul productorilor, fie n numele i

pe contul productorilor.

Finalmente, cnd cei trei factori luai n considerare ating valori rezonabile, suficient de

mari, alternativa este export-importul direct.

n alegerea modalitii de derulare a exportului, firma poate saibn vedere i ali factori

cum ar fi: sistemul legislativ al rii importatoare, concurena pe segmentul de piavizat,

stabilitatea economic i politic a rii importatoare, unicitatea produselor exportate iavantajul tehnic pe care acestea l pot oferi, ponderea deinut de valoarea produselor

vndute n strintate n totalul cifrei de afaceri. Experiena practic demonstreaz c

firma ar trebui sse orienteze ctre o anumitformde export-import n conformitate cu

toi factorii avui n vedere, unul dintre acetia putnd fi imperativ. n mod normal o firm

care deine importante resurse, care beneficiaz de manageri cu experien i care dau

dovadde abiliti orientate spre afacerile internaionale, ar trebui sopteze pentru export-

importul direct. Sunt cazuri n care pe piaa int, statul respectiv vrnd s stimulezeactivitatea intermediarilor naionali emite acte normative care ngreuneaz export-

importul direct. n aceste condiii firma cu potenial amintit mai sus trebuie s se

reorienteze, ndreptndu-se ctre export-importul indirect.

La modul general, privite lucrurile din unghiul firmelor productoare, existdouforme

principale de derulare a activitii de export-import;

exportul i importul direct; exportul i importul indirect.

3.2. Exportul i importul direct

3.2.1,Notiuni introductive

Exportul i importul direct constau n faptul c productorul i realizeaz prin

compartimentele proprii, fie exportul, fie importul de mrfuri i servicii. Avantajele

organizrii unui aparat propriu de comer exterior la productor sunt, n principal,urmtoarele: oferproductorilor posibilitatea de a ncasa profitul comercial, avantaj care


44/144


45/144

46

a) Reprezentantul exportatorului (delegat) pe piaa extern, care acioneaz n limita

mandatului ncredinat de firmi-i permite acesteia sfie n raport direct i constant cu piaa

extern. Reprezentantul comercial al exportatorului urmrete: prospectarea pieei, informarea

ntreprinderii sale despre structura social, politici economicdin ara unde se afl, studiaz

mecanismul pieei, studiaz uzanele comerciale i obiceiurile locale, informeaz despre

activitatea concurenei, urmrete solvabilitatea unor parteneri ai firmei, propune alte msuri

pentru firma sa.Este necesar a sublinia explicit faptul c reprezentantul productorului/

exportatorului constituie, n fapt, un grup de salariai ai acestuia detaai temporar n

strintate, ca prim treapt a tendinei de penetrare a unei piee externe. Prin intermediul

reprezentantului productorului nu se efectueaz tranzacii comerciale propriu-zise (ei

studiazi comunicdoar elementele eseniale ale conjuncturii socio-economice i politice de

pe piaa int). Aadar, reprezentanii productorilor nu se nregistreaz de regul laregistrul comerului din ara de rezideni nu activeaz ca fir .

Totodat, este nevoie a face o distincie clarntre un reprezentat al productorului

n sensul accepiunii invocate i reprezentana unei firme, ca intermediar ce activeaz n

numele altora i pe contul altora (a se vedea ultimul p ).

b) Biroul comercial se nfiineaz ntr-o ar strinatunci cnd exportul derulat de

productor oblig la urmrirea mrfurilor la utilizatorul final. Pentru a pune unele

echipamente n funcionare, productorul-exportator trebuie s acorde clientului asistena

tehnic i service.

Funciile biroului comercial: contact permanent cu piaa localpentru a promova alte

vnzri; sprijin pregtirea i derularea tratativelor; urmrete la faa locului derularea

contractual; coordoneaz asistena tehnic i service-ului post vnzare; informeaz

despre conjunctura pieei, preuri, concurenetc. Biroul comercial se nscrie n registrul de

comer sau alt instituie specific din ara de reedin. n practic, biroul comercial se

organizeazi funcioneazca unitate frpersonalitate juridic, angajnd firma productoare

i exportatoare doar n limita competenelor atribuite.

Rezultcbiroul comercial nu are capital social propriu, nu poate fi declarat n stare de

faliment de autoritile locale din acea ar, orice probleme legate de creditori se soluioneaz

de societatea mam (aceasta i pstreaz i dreptul de a lichida biroul comercial dac

activitatea sa nu aduce rezultate). Probleme legate de nfiinarea unor Birouri Comerciale apar

atunci cnd administraia local din unele ri apreciaz c aceast organizare frpersonalitate juridicmenine artificial profitul sczut, pentru a reveni integral profitul (sau


46/144

47

partea cea mai mare) la firma mam. Unele administraii fiscale locale nu iau n considerare

profitul declarat ca fiind realizat de activitatea biroului comercial, ci estimeazo cotparte

din profitul total impozabil realizat de societatea mam, ca revenind pentru activitatea biroului

comercial.

Din acest motiv, n prezent, se manifesttendina n afacerile economice internaionale de

a organiza Biroul Comercial ca filial sau societate comercial independent din punct de

vedere financiar.

c) Sucursala n strintate este un serviciu al firmei productoare i exportatoare care

este implantat n strintate. Teoretic, nu are autonomie administrativ, financiar, cheltuielile

se acoperde societatea mam, angajeazcontracte numai pe bazde mputernicire scris, se

nregistreaz i respect legislaia local (dispune de personalitate juridic deplin).d) Filiala din strintate a societii comerciale este o persoanjuridicindependentdin

punct de vedere financiar dar care, n principiu, respect deciziile societii mame care a

constituit-o. Filiala are cont n banc, ncheie bilan, poate angaja credite bancare, are relaii

proprii (juridice, economice, financiare) cu alte firme. Societatea mamconstituie filiala cu

capital propriu, sub forma unei societi comerciale, conform legislaiei din ara de reziden.

La baza constituirii i funcionrii filialelor se au n vedere cteva principii: structura

organizatoric i conducerea filialei se adapteazmediului economic i regimului juridic al

rii de reziden; constituirea, nregistrarea, regimul taxelor i impozitelor etc. diferde la

ar la ar; filiala urmeaz a se integra n mecanismul economic al rii de reziden;

prestigiul i succesul n funcionarea unei filiale va depinde i de sprijinul activ i permanent

al societii mam. n prealabil nfiinrii unei filiale, firma mamrealizeazun studiu privind

tendina exportului n ara respectiv (zon), legislaia, cadrul juridic dintre ri (acorduri

comerciale, convenii privind regimul investiiilor, evitarea dublei impuneri).

e) Societatea comercial proprie sau mixt se realizeaz prin investiii directe n

strintate, pe bazde capital propriu i personalitate juridic. Societatea comercialproprie

acioneazpe piaa externpotrivit directivelor stabilite de firma sau firmele acionare (din

Romnia), care sunt proprietari. Funciile i constituirea societilor comerciale proprii

(mixte) sunt comparabile cu ale filialei din strintate.Dincolo de denumirea

sub care localizm diversele structuri organizatorice constituite n strintate de ctre firmele

productoare/exportatoare reprezentani, birouri, filiale, sucursale, societi mixte etc.

dac inem seama de relaiile dintre firma mam i aceste structuri, de rolul i funciile ce

revin acestor entiti, atunci putem discuta de componentele unei strategii de penetrare a pieei

externe. Altfel spus, un productor intern trebuie surmeze n mod necesar mai multe etape


47/144

48

de internaionalizare a afacerilor sale (este puin probabil a obine peste noapte succesul n

tranzacii comerciale internaionale).Astfel, prima etapn penetrarea unei piee externe este

exportul direct, urmat de trimiterea unor reprezentani pe piaa int. Dup caz, ulterior,

productorul poate opta pentru dezvoltarea unei structuri proprii de tipul: birou comercial,

filial, societate mixtetc.

n practicse ntlnesc trei forme de organizare a structurii la export. Fiecare dintre ele

are avantajele i inconvenientele ei, adesea foarte teoretice, nsvaloarea i eficacitatea reala

fiecreia depind cel mai adesea de personalitatea responsabililor.

a) Structura operaional

Ansamblul structurii operaionale la e

AI Th Op Comert Exterior

Documents

Transcript of AI Th Op Comert Exterior