8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
1/144
TEHNICA OPERAIUNILOR DE
COMEREXTERIOR
CURS
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
2/144
3
Cuprins
Capitolul 1TRANZACII INTERNAIONALE:SCURT ISTORIC, CONCEPT,OBIECT I CONTEXT ...................................................................................... 5
1.1. Scurtistorie a tranzaciilor internaionale ........................................................ 51.2. Obiectul tranzaciei comerciale internaionale ................................................... 8
Capitolul 2 TRANZACIILE COMERCIALE N CONTEXTULINTERNAIONALIZRII I GLOBALIZRII ECONOMIEI MONDIALE 11
2.1. Globalizarea: concept i efecte ............................................................................ 112.2. Comerul internaional ......................................................................................... 162.3. Investiiile strine directe .................................................................................... 222.4. Firmele multinaionale ........................................................................................ 28
2.5. Migraia forei de munc ..................................................................................... 342.6. ncercri de cuantificare a globalizrii ................................................................ 38
Capitolul 3ORGANIZAREA COMERULUI EXTERIOR ............................................... 423.1. Aspecte generale ................................................................................................. 423.2. Exportul i importul direct .................................................................................. 44
3.2.1 Noiuni introductive ................................................................................ 443.3 Exportul indirect ................................................................................................... 51
Capitolul 4. OPERATIUNI PRECONTRACTUALE .......................................................... 704.1. Prospectarea pieelor externe ............................................................................... 70
4.2. Oferta, cererea de oferti comanda ................................................................... 754.2.1. Oferta ....................................................................................................... 754.2.2. Cererea de oferta ..................................................................................... 774.2.3. Comanda .................................................................................................. 77
4.3. Negocierea comercialinternaional ................................................................. 794.3.1. Negocierea: concept, parametrii, istoric ................................................... 794.3.2. Formele negocierii comerciale internaionale i principiile care stau la
baza acesteia ............................................................................................. 804.3.3. Derularea procesului de negociere comercialinternaional................... 84
4.3.3.1. Pregtirea negocierii .......................................................................... 844.3.3.2. Desfurarea propriu-zisa negocierii .............................................. 854.3.3.3. Finalizarea negocierii ........................................................................ 86
4.3.4. Echipa de negociatori ................................................................................ 88
Capitolul 5. CONTRACTUL INTERNATIONAL DE VNZARE-CUMPRARE .......... 905.1. Uzanele internaionale i normele uniforme de drept internaional privat ........... 905.2. Coninutul contractului de vnzare internaionalde mrfuri ............................... 90
Capitolul 6GESTIUNEA DERULRII OPERAIUNILOR DE EXPORT-IMPORT ..... 956.1. mpachetarea i marcarea .............................................................................. 956.2. Expediia internaional ................................................................................. 98
6.3. Asigurarea mrfurilor transportate ............................................................... 1026.4. Verificrile cerute de cumprtor ................................................................. 1046.5. Conducerea operaiilor vamale ..................................................................... 105
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
3/144
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
4/144
5
Capitolul 1TRANZACII INTERNAIONALE:SCURT ISTORIC, CONCEPT,
OBIECT I CONTEXT
1.1.Scurtistorie a tranzaciilor internaionale1. 2.Obiectul tranzaciei comerciale internaionale
1.1 Scurtistorie a tranzaciilor internaionale
Afacerile internationale au fost unul dintre factorii primari care au mentinut
integritatea imperiului. Inca de pe vremea Imperiului Roman, obtinerea de beneficii din
afacerile internationale era vazuta ca un instrument al politicii nationale.
Afacerile internaionale au nflorit n imperiu contribuind la mbuntirea modului de
via, aceasta devenind model pentru cei din afar. Curnd, orae i naiuni care nu fceau
parte din acesta s-au decis sse afilieze imperiului. Ei au fost de acord splteasctribut si
taxe deoarece beneficiile erau mai mari dect drile.
Prin urmare, creterea imensa imperiului roman s-a efectuat i pe baza legturilor de
afaceri. Desigur, eforturi substaniale au fost fcute pentru a menine acest mediu favorabil.
Cnd, de exemplu, piraii ameninau cile de navigaie comercial, de exemplu, Pompeius, a
trimis o formare pentru a-i elimina. Odatacest lucru mplinit, costurile de distribuie au
sczut substanial, deoarece teama de a cltori a disprut. Bunurile puteau fi vndute la
preuri mai mici ceea ce a condus la lrgirea cererii. tionala
O datcu formarea primelor granie naionale, afacerile internaionale au fost conduse
de naiuni sau individual. n multe cazuri, afacerile internaionale, singure, au fost o for
major n delimitarea granielor i schimbarea istoriei economiei mondiale. De exemplu,
afacerile internaionale au jucat un rol vital n formarea i declinul imperiului roman, al crui
impact de gndire, cunotine i dezvoltare sunt simite i n ziua de azi. De altfel, cnd citim
despre marul legiunilor romane, trebuie s tim c acesta nu se datora exclusiv puterii
militare pe care imperiul se baza. Romanii au folosit ca stimulent major pax romana (pacea
roman). Aceasta le permitea comercianilor s cltoreasc n siguran pe drumurile
construite, ntreinute i protejate de legiunile romane i trupele afiliate lor. Roma a stimulat
construirea unor piee centrale n orae i constituirea unui sistem de comunicaii adecvat.
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
5/144
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
6/144
7
tehnic, pe de alta parte, dezvoltarile tehnologice actuale, indeosebi in domeniul industriei
prelucratoare, tiind sa modifice premisele competitivitatii in afacerile internationale.
Liberalizarea comertului in ultimele decenii ale secolului al XX-lea, se evidentiaza
prin urmatoarele trasaturi distinctive: aceasta are ca punct de plecare centruldezvoltat al
economiei mondiale; constituie o tendinta dominate la scara mondiala, chiar daca elementele
de protectionism se intalnesc atat in relatiile Nord-Nord, cat si in cele de Nord-Sud; are o baza
institutionalizata la nivel mondial, reprezentata in principal de OMC si alte organisme de
vocatie globala sau regionala; se aplica nu numai in domeniul relatiilor comerciale ci si in cel
al relatiilor financiare internationale. Un alt factor care contribuie la dezvoltarea comertului
international, il reprezinta procesele de integrare economica regionala.
Tranzactiile internationale constituie o activitate necesara si atractiva.Afacerileinternationale sunt atractive deoarece ele combina stiita si arta afacerilor cu multe alte
discipline ca: economia, antropologia, geografia, istoria, limbi straine, jurisprudenta, statistica
si demografia. Afacerile internationale, prin urmare, prezinta mari oportunitat ipt expansiune,
crestere a veniturilor, decat o fac afacerile nationale singure.
-ofera consumarorilor noi oportunitati,
-permit achizitionarea unei mai largi varietati de produse atat din punct de vederecantitativ cat si calitativ si achizitioneaza la preturi care sunt reduse prin concurenta
internationala.
-sunt importante pentru tari, companii si personae fizice atat ca oportunitate cat si ca
competitie.
Tranzactia internationala este un act comercial complex care ne permite sa detina o
imagine de ansamblu asupra diferitelor aspecte ale paracticii comertului international, sa
separam principalele sfere de competenta in acest domeniu. Afacerile internaionale formeaz
o reea de legturi globale pe ntreg mapamondul, care leag toate rile, instituiile i
persoanele mult mai strns dect n trecut. Aceastera legturilor aduce laolaltcomerul,
pieele financiare, tehnologia, standardele de via, precum i moduri neateptate de
colaborare i cooperare. Importana lor a fost recunoscutsemnificativ pentru prima dat n
timpul primului oc petrolier, care a zguduit pieele mondiale n anii '70. Din acel moment
legturilor economice internaionale li s-au acordat atenia cuvenit. Seceta din Brazilia,
precum i efectele ei asupra produciei de cafea, este resimit n ntreaga lume. Prbuirea
globaldin 1987 a fost resimitn toate centrele financiare din lume. Invadarea Kuwait-ului
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
7/144
8
de ctre Irak n 1990, precum i rzboaiele care au urmat (1991, 2003) au afectat preul
petrolului, nivelul stocurilor i circulaia lichiditilor n ntreaga lume.
1. 2.Obiectul tranzaciei comerciale internaionale
Obiectul unei tranzacii comerciale internaionale l reprezint ceea ce generic numim
produs. Noiunea de produs trebuie privit, precizati analizat n sens larg. Produsul este
nainte de toate, un rspuns la ateptrile unei piee. Se numete produs tot ce poate fi oferit pe
o pia. Conceptul de produs depete n sens larg noiunea de obiect tangibil.
Dupnatura lor produsele pot fi:
- bunuri primare;- bunuri manufacturate;- bunuri cu ntrebuinare special;- servicii;- cunotine tehnice.
Bunurile primaresunt:
- agricole (alimente i materii prime);- miniere (minereuri, combustibili).
Bunurile manufacturate sunt reprezentate de: fier, oel, alte semifabricate (produse
din lemn, piele, cauciuc), maini i echipamente de birou, transport, telecomunicaii, textile,
confecii, i alte bunuri (mobil, aparate casnice, nclminte, ceasuri etc.).
Bunurile cu ntrebuinare specialse referla obiecte din aur, arme etc.
Serviciile sunt foarte diversificate, i ocup n prezent o poziie important n
schimburile mondiale. Acestea ndeplinesc rolul de lubrifiant pentru ansamblul activitilor
moderne i totodatde catalizator pentru tranzaciile comerciale internaionale.
Tendina de internaionalizare a tranzaciilor comerciale i implicit a serviciilor, are la
bazvolumul i amplitudinea crescnda actelor comerciale, att pe pieele naionale, ct i
pe cele internaionale.
Serviciile care nsoesc tranzaciile comerciale internaionale, i care n acelai timp
fac obiectul acestora, constituie un domeniu cu reglementri specifice referitoare la importuri
i exporturi.
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
8/144
9
n perioada 1990-2007 ritmul mediu anual de cretere a exporturilor de servicii a fost
de peste 8,5%, fiind uor superior celui nregistrat n cazul exporturilor de bunuri (8,4%), i
aproape dublu fade creterea produciei industriale i a PIB-ului. Ponderea exporturilor de
servicii n totalul exporturilor de bunuri i servicii a fost n 2007 de 19,5%.
Anumite domenii de activitate a serviciilor au o puternic vocaie pentru
internaionalizare. Printre acestea menionm: transporturile, sistemul bancar, asigurrile etc.
Tranzacionarea cunotinelor tehnice se realizeazprin:
- cesionare de licene;- acordare de asistentehnici de consultan;- ncheierea de acorduri de cooperare i de joint-venture;- desfurarea unor programe de pregtire profesional;- vnzarea de cunotine tehnice nebrevetate (know-how).
Ca i n cazul serviciilor, transferul de tehnologie poate fi o activitate autonom, sau se
poate nscrie n complementul ofertei produsului ntreprinderii. Exemplu: cesiunea unei
licene pentru utilizarea unui brevet de invenii; vnzarea unui echipament sau utilaj
completatde un contract de pregtire a forei de munc.
Practica tranzaciilor comerciale internaionale demonstreaz c oferta ntreprinderii
nu este universal, ea se adreseaz unei piee numit segment int. Demersul care asigur
accesul pe o piacuprinde trei elemente:
segmentarea; alegerea intei; poziionarea.
Segmentarea
Const n a analiza i a mpri piaa n subansambluri distincte, n funcie de
motivaiile i ateptrile consumatorilor. Fiecare subansamblu poate face obiectul unei
abordri comerciale specifice (marketing mix difereniat). Studiul de piaal prilor avute n
vedere trebuie s permit degajarea criteriilor pertinente referitoare la segmentare pentru
produsul i rile considerate.
Alegereaintei
Constituie de fapt strategia de dezvoltare internaional care determin alegerea
segmentelor pe care le vizm ntr-o perspectiv de ansamblu a evoluiei pieelor. Aceast
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
9/144
10
alegere depete cadrul fiecrei ri, iar noiunea de segment int nu trebuie s fie
confundatcu cea a pieelor diferitelor ri.
Poziionarea
n cadrul segmentelor int, firma este foarte rar singur, ea trebuie s-i defineasc
oferta sa pentru a se deosebi foarte clar de concureni. Deosebirea (diferenierea) se bazeaz
pe concepia produsului i pe prezentarea imaginii sale. n acest context se pune problema
adaptrii produsului care este strns legatde caracteristicile intei i de poziionarea stabilit.
Adaptareaprivete toate caracteristicile produsului. n acest caz avem n vedere:
adaptarea tehnic este adesea o constrngere imperativ n virtuteareglementrilor i normelor n vigoare. Aceasta este o condiie de accesibilitate afirmelor la int;
adaptarea comercial are n vedere luarea n considerare a tuturor aspectelorprivitoare la nivelul ateptrilor clientelei i exigenelor poziionrii. Adaptarea
comercialprivete ambalarea, etichetarea i marcarea conform reglementarilor n
vigoare.
n tranzacia internaional, serviciile legatede punerea la dispoziie a produsului i
serviciile dup vnzare ocupa un loc aparte. Ele pot fi la iniiativa i sub responsabilitilevnztorului care stabilete n acest caz o ofert complet. De asemenea, serviciile pot fi
repartizate ntre exportator i importator.
Referitor la punerea la dispoziie a produsului i a serviciului, trebuie rspuns la
urmtoarele ntrebri:
Cine va ordona i va rspunde de transportul mrfurilor dintr-un punct n altul? Cine va suporta riscul pierderii sau prejudiciile aduse mrfurilor n timpul
transportului?
Cine va pregti i va realiza operaiunile vamale de export din ara vnztorului i deimport n ara cumprtorului?
Cine va suporta prejudiciile materiale dacaceste operaii nu pot fi efectuate sau suntdefectuos derulate?
n funcie de rspunsurile la aceste ntrebri se vor stabili clauzele ce vor fi inserate n
contract.
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
10/144
11
Capitolul 2 TRANZACIILE COMERCIALE N CONTEXTUL
INTERNAIONALIZRII I GLOBALIZRII ECONOMIEI
MONDIALE
2.1. Globalizarea: concept i efecte
2.2. Comerul internaional
2.3. Investiiile strine directe
2.4. Firmele multinaionale
2.5. Migraia forei de munc
2.6. ncercri de cuantificare a globalizrii
2.1. Globalizarea: concept i efecte
Afacerile (tranzactiile ) economice internationale pot fi structurate ( in scopurididactice) in 2 categorii si anume: afaceri (tranzactii ) care au loc in economia reala sirespectiv afaceri financiare internationale.
Din prima categorie fac parte: tranzactiile comerciale internationale, cele de cooperareeconomica internationala si investitiile directe de capital.
In cea de-a doua categorie se includ: tranzactiile care au loc pe piata valutara internationala,pe piata internationala a creditului si respectiv pe piata internationala de capital.
Tratarea tranzactiilor economice internationale drept o disciplina de sine statatoare se bazeaza
pe citeva argumente si anume:
a) In primul rind, date fiind diferentele intre tari sub aspecte cum sunt: nivele dedezvoltare economica, sisteme economice, sociale , politice, legale, medii culturaleetc. practicile in materia afacerilor internationale difera de la o tara la alta;
b) Gama problemelor cu care se confrunta managerii in afacerile internationale este mailarga iar gradul de complexitate al problemelor mai ridicat decit in situatia operarii pe
piatele interne, plecind de la alegerea pietelor, a modalitatilor de intrare pe pietele
externe etc;
c) Managerii internationali trebuie sa cunoasca deopotriva mediul legal internationalaferent diferitelor tipuri de tranzactii internationale cit si mediile legale nationale indiferitele tari in care opereaza;
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
11/144
12
d) In afacerile internationale platile se pot realiza fie in propria moneda, fie in cea apartenerului , fie intr-o terta moneda; ultimele 2 situatii implica aparitia unui risc
specific, riscul valutar, inexistent in tranzactiile interne;
e) In afacerile internationale in general, riscurile au o dimensiune complexa, data dediversitatea conditiilor care pot influenta rezultatele economice ale firmei;aceste
riscuri impun recursul la instrumente si tehnici specifice de acoperire, care pesupun nu
numai costuri importante ci si strategii specifice de abordare.
Dezvoltarea afacerilor internationale tinde sa devina o conditie de existenta a firmelor,
indiferent de marime sau domeniu de activitate iar consecinta este ca internationalizarea si
globalizarea se constituie in trasaturi fundamentale ale acestui inceput de secol si mileniu.
Internationalizarea ( inteleasa ca desfasurare de activitati dincolo de granitele nationale)
nu este un fenomen nou in economia mondiala . Ea capata insa in perioada postbelica un
dinamism fara precedent, sub impulsul mai multor factori intre care: procesul de reconstructie
postbelica, institutionalizarea relatiilor economice internationale, diminuarea progresiva a
barierelor din calea fluxurilor comerciale si financiare internationale, reducerea costurilor de
transport si comunicatie, evolutia tehnica a modalitatilor de transport , extinderea activitatii
societatilor transnationale etc.
( )
, ,
I :
, .
: ;
, I, .;
, ;
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
12/144
13
.
Preocuparile recente pentru investigarea operatiunilor internationale ale firmelor au cautat
raspunsuri la intrebari cum sunt: de ce isi internationalizeaza firmele operatiunile? exista un
proces gradual , etapizat al internationalizarii ? exista un anumit model valabil pentru toate
firmele? .
Cercetarile din domeniu au fost si sunt inca marcate de controverse.
De exemplu, unii autori interpreteza internationalizarea ca fiind un rezultat al fortelor din
afara firmei si care preseaza firma sa se internationalizeze, altii vad internationalizarea ca unrezultat al deciziilor pe care le adopta managementul firmei in dezvoltarea afacerilor.
Unii autori cinsidera procesul ca evolutionist, altii il interpreteaza ca un proces fortuit,
nedeterminat.
In ce priveste ultimul aspect, cele mai multe din abordarile din literatura de specialitate tind sa
recunoasca natura evolutiva a procesului de internationalizare.
Conform acestei teorii, o firma care se implica in operatiuni internationale, parcurgetreptat mai multe stadii carora le corespund strategii de dezvoltare si structuri organizatorice
diferite.
Unele parcurg aceste stadii mai rapid, altele au nevoie de o perioada mai indelungata,
unele firme pot elimina una sau mai multe etape, altele pot sa nu depaseasca o anumita etapa.
Un posibil model al internationalizarii in etape ( pentru firme producatoare de bunuri
materiale) ar fi urmatorul :
1)Exportul indirect este exportul bazat pe utilizarea intermediarilor locali si de
regula are ca punct de plecare o comanda nesolicitata.Aceasta etapa presupune o implicare
experimentala pe piata externa,atitudine reactiva in raport cu aceasta piata ,utilizarea unor
tehnici de marketing specifice pietei interne, alocarea de resurse marginale activitatilor
externe.
2)Exportul direct reprezinta exportul realizat prin propriile mijloace si structuri
organizatorice de catre intreprinderea producatoare.
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
13/144
14
Acest tip de export corespunde fazei in care, pe masura inregistrarii unor cresteri insemnate la
export, firma tinde spre completarea structurii ei organizatorice pentru a raspunde acestor noi
activitati.
3)Crearea de sucursale sau filiale de comercializare pe piata externa
Daca pietele sunt favorabile produselor sau concurenta se face simtita pe aceste piete- firma
va dori sa exercite un control mai puternic asupra conditiilor de comercializare in strainatate,
renuntind treptat la intermediarii localizati pe pietele externe.Chiar daca avantajele
intermediarilor sunt certe (experienta in comercializare, legaturi cu autoritatile locale,
capacitate de a oferi servicii post-vinzare etc. ), uneori recurgerea la serviciile lor se poate
dovedi costisitoare, sau alegerea lor se poate solda cu esecuri. Din acest motiv, firma va dori
sa treaca la dezvoltarea propriilor facilitati de vinzare in strainatate reprezentate de sucursalesau filiale.
4)Debutul productiei in strainatate prin operatiuni de asamblare, avind ca avantaje
pricipale costul redus al fortei de munca si facilitatile vamale si fiscale oferite de tarile
gazda.Produsul finit poate fi comercializat pe piata locala, poate fi exportat in alte tari sau
poate fi reimportat in tara de origine.
5)Productia sau o parte a procesului de productie este transferata in strainatate fie pecalea investitiei directe de capital ( sucursale de productie, filiale, societati mixte de
productie) fie prin aranjamente contractuale (licentiere, franciza, subcontractare etc).
Trecerea de la productia pentru export la productia in strainatate depinde de o serie de factori
intre care: raportul intre marimea costurilor de productie in cele 2 locatii, dimensiunea pietei
de desfacere, barierele de intrare pe piata, conditii atractive oferite de tarile gazda etc.
6)Integrarea acivitatilor dispersate la nivel mondial intr-un sistem corporational
multinational, caz in care orice filiala poate sa indeplineasca partial sau integral o anumita
functie pentru corporatie in ansamblul ei. Firma de acest tip (globala) considera ca mediu de
afaceri piata mondiala in ansamblul ei.
Globalizarea, pe lng extinderea teritorial, presupune i integrarea funcional a
activitilor derulate n diferite puncte geografice. ntr-o abordare general, globalizarea
const n adncirea i accelerarea interconectrii la scarmondial, n toate aspectele vieii
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
14/144
15
sociale contemporane, de la culturla criminalitate, de la finane la viaa spiritual1. n aceste
condiii rezolvarea unor probleme naionale implicnegocierea multilateral, prin participarea
tot mai multor ri. Standardizarea i integrarea sunt douelemente de bazale globalizrii.
Principalele etape istorice care au condus n final la manifestarea fenomenului globalizrii
sunt n ordine cronologic2:
etapa 1400 1750, aa-zisa etapa primar au loc descoperirile geografice;colonizrile, apariia schimburilor comerciale transcontinentale;
etapa 1750 1880, cunoscutsub numele de etapa incipient caracterizatprinformarea statelor unitare i amplificarea legturilor de naturcomerciali politic
dintre acestea; ncheierea primelor acorduri n domeniul relaiilor comerciale
internaionale;
etapa 1880 1925, numit etapa dezvoltrii n care au avut loc: dezvoltareaproduciei manufacturate; evoluia mijlocelor de transport; intensificarea
comerului mondial; amplificarea fenomenului migraionist; structurarea firmelor
multinaionale ntr-o formsimplist;
etapa 1925 1970, sau etapa hegemoniei mondiale n care se contureazmarileputeri statale, se mondializeazconflictele armate, se cristalizeazorganizaiile i
instituiile cu vocaie planetar;
etapa de la finele secolului XX, caracterizat prin intensificarea regionalizrii iintegrrii precum i prin internaionalizarea puternic a activitii firmelor
multinaionale ntr-o alt accepiune globalizarea, privit prin intensificarea
integrrii internaionale a pieelor de bunuri i de capital, a cunoscut o evoluie
ciclic. Astfel, globalizarea a aprut la sfritul secolului al XIX-lea, a luat
amploare pn la primul rzboi mondial, a cunoscut un declin ntre cele dou
rzboaie mondiale i a debutat dup cel de-al doilea rzboi mondial ntr-o faz
noua dezvoltrii sale, atingnd n ultimii 25 de ani vrfuri frprecedent.
Efectele benefice ale globalizrii lrgirea pieelor de desfacere, transferul de tehnologii,
migraia forei de munc, obinerea unor producii de mascu consecine directe asupra
mbuntirii i reducerii preurilor produselor etc. sunt subliniate de cea mai mare parte a
analitilor economici.
1Held D., McGrew A., Goldblatt D., Perraton J., Transformri globale, Politic, economie i cultur, Ed.Polirom, Iai 2004, p262Robertson R., Globalization: Social, Theory and the Global Culture, London, Sage 1992, p. 59-60
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
15/144
16
n multe state n dezvoltare s-au nregistrat progrese economice care probabil cnu ar fi
avut loc fratragerea de ISD, deci fraportul firmelor multinaionale. Cu toate acestea
proporia dintre cei bogai i cei sraci s-a adncit. Conform datelor statistice, valoarea
activelor deinute de cei mai bogai 200 oameni din lume s-a dublat n decursul a numai 4
ani de zile, respectiv ntre 1994 i 1998. Cum era firesc au aprut i atitudinile anti-
globalizare, att sub forma manifestaiilor de strad, ct i sub forma analizelor critice
efectuate de oamenii de tiin. Se apreciazcpentru rile srace globalizarea nseamn:
amplificarea inegalitilor, exploatarea frdiscernmnt a bogiilor naturale, creterea
omajului, lipsa controlului local n raport cu activitatea firmelor multinaionale cu
consecine negative directe asupra suveranitii naionale.
Dezvoltarea relaiilor economice pe plan mondial i crearea unui mediu de afaceri
internaional s-au realizat pe seama unor mari procese: creterea comerului mondial,
dezvoltarea rapida investiiilor n strintate, intensificarea relaiilor financiare,
activitatea societilor multinaionale.
2.2. Comerul internaional
Comertul international si cooperarea economica si tenhico-stiintifica internationala constituie,
fara indoiala, un element deosebit de important pentru dezvoltarea economica, in general,
precum si pentru economia nationala a tarii noastre. Cooperarea este, in acelasi timp, o conditie
esentiala a noii ordini economice internationale, exprimata prin comertul international lato sensu
care imbratiseaza o inflnita gama de operatii economice, tehnice, flnanciare, bancare si alte asemenea.
Toate acestea operatii se realizeaza prin instrumente juridice - cum sunt contractele - si prin
cele mai diferite institutii juridice, menite sa asigure certitudinea in privinta atingerii efectelor si
realizarii scopurilor, pe care partile le urmaresc, precum si justetea solutiilor, in cazul in care s-ar ivi
un contencios mtre partile contractante.
Pentru cooperarea economica si tenhico-stiintifica internationala, dreptul indeplineste o functie
asemanatoare a aceleia pe care o indeplineste diplomatia pentru relatiile politice internationale.
Intr-adevar, dreptul are, in primul rand si mai cu seama, un rol preventiv acela de a evita litigiile si
toate neajunsurile ce ar putea decurge de aici; o ignorare a regulilor de drept in acest domeniu al
relatiilor economice internationale sau o gresita aplicare ori interpretare a lor se poate traduce prin
pierderi uriase si ireparabile pentru economia nationala a tarilor respective.
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
16/144
17
Aceasta se invedereaza cu atat mai mult, cu cat unele activitati ec. implica investitii uriase,
angjarea unor imense forte de munca si alte asemnenea eforturi ce se traduc prim costuri att de
mari incat nici una dintre tarile intersate nu ar putea singura sa suporte toate cheltuielile
implicate.
Asa fiind, eel mai adesea aportul de materii prime este furnizat de o taraa, tehnologia de catre
o alta tara, finantarea de un stat tert. In asemnea imprejurari un traumatism juridic, precum o
desfiintare a relatiilor contractuale ar putea fi pentru partile contractante, ca si pentru economiile
nationale implicate de-a dreptul dezastruoase.
Pentru aceste considerente studiul dreptului comertului international, in slujba acestor
imperioase cerinte s-a impus cu necesitate.Comertul international a depasit de mult sfera
schimburilor de bunuri, adica sfera acelor operatii care se reduceau la import si export demarfuri realizate aproate exclusiv prin contractul de vinzare cumparare, excecutabil la ternmen
foarte scurt. In conditiile actuale comertul international, lato sensu, intreaga gama a operatiilor
economice, bancare, financiare, s.a prin care se realizeaza cooperarea economica si tenhico-
stiintifica internationala. Comertul international se exprima prin afaceri uriase si complexe
desfasurate pe termen lung si care numai pot fi infaptuite numai cu ajutorul instrumentelor
juridice traditionale (contractul de vanzare- cumparare, locatie, antrepriza,etc.), ci, ele au
nevoie pentru acestea de noi forme de contracte si chiar de noi metode de contractarenereglemenate in sistemele de drept nationale.
1. Practica fiind confruntata cu exigentelor afacerilor comerciale internationale si fiind silita sa
gaseasca solutii tuturor problemelor care se ivesc, a imaginat noi forme juridice a caror
configuratie nu este intotdeauna bine defmita ci se afla in continua transformare. Astfel alaturi de
contractul de vinzare cumparare se utilizeaza tot mai mult contractele de furnizare si montaj de
bunuri de echipament industrial, livrarea de instalatii imense'la cheie", contractul privind
licentele, brevetele, asistenta tehnica, transferul de tehnologie sau de know-how, contractulde leasing (tot mai des utilizat de tarile in curs de dezvoltare care nu au mijloace necesare spre a
cumpara instalatii de mare complexitate, implicind investitii uriase), contractul de consulting-
engeneering, contractele de concesiune si de investitii in doemniul petrolier si minier,
contractul de factoring, acorduri complexe de proportii uriase, proiecte industriale, lucrari de
geniu, civile,etc. Cel mai adesea cooperarea economica internationala se realizeaza prin asa
numitele "Joint ventures" care de fapt cuprind o intreaga gama de operatii economice si
juridece, de contrapartida sau de compensare in sensul larg, care ridica probleme cu totul noi."
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
17/144
18
Practica internationala a trebuit sa puna in valoare si noi metode de contractare, deoarece in
conditiile unei economii care cunoaste o productie in masa (mass production),o consumatie in masa
(mass merchadising) si schimburi comerciale in serie, mijloacele de comunicatie si de transport
fara precedent, vechea tehnica de a contracta in urma unor lungi si prealabile negocieri, care
reclama timp, si prin urmare intarzieri in circulatia bunurilor (mai cu seama in sfera
distributiei) a devenit incompatibila cu exigentele comertului international.
Pentru aceste considerente practica internationala comerciala s-a orientat spre noi tehnici de
contractare si mai apoi spre o uniformizare a acestor tehnici prin intermediul contractelor tip si al
conditiilor generale (exprimate ca forma tot prin contracte-tip). Aceasta tendinta a uniformizarii
formelor de contractare s-a mai exprimat si in alt mod si anume prin clauze standard, formulari
exprimate in termeni de cod, modele specifice unui anumit tip de contract, pentru o anumita
ramura de activitate economica, sau, in cadrul unui anumit tip de contract, modele specifice
obiectului contractului (cereale, bumbac,etc) ori modele de plata a pretului (credit documentar,
P/D adica plata contra documente, sau P/A plata contra acceptare) etc.
Comertul international lato sensu se mai caracterizeaza prin prezenta unor parteneri neobisnuiti
in afacerile comerciale interne si a caror pondere in acest domeniu este deosebit de importanta.
Intradevar statele sunt tot mai mult interesate de dezvoltarea cooperararii economice
internationale si iau parte in mod direct la aceasta. Noua situatie nu putea sa nu aiba influentaasupra instrumentelor juridice prin care se realizeaza schimburile comerciale internationale si
asupra modurilor de solutionare a litigiilor ce s-ar putea ivi. Tot astfel cooperarea economica
internationala se mai infaptuieste si prin intermediul marilor si puternicelor societati
multinationale, a caror forta economica si putere de penetratie peste frontierele economice
nationale ridica probleme noi si reclamaa solutii noi."
Putem afirma ca notiunea de comert international este susceptibila de doua acceptiuni:
-una restransa care se refera la totalitatea operatiunilor de import export de marfuri si servicii pe
care le desfasoara persoanele fizice sau juridice cu parteneri externi;
-una larga care include si formele moderne de desfasurare a relatiilor economice internationale,
cum ar fi de exemplu cooperarea economica internationala. Aceasta se defineste ca un ansamblu
de relatii de conlucrare intre doua sau mai multe persoane fizice si/sau juridice apartinand unui
stat, care au ca scop realizarea , prin eforturi conjugate, a unor operatiuni complexe si conexe,
esalonate de regula, pe perioade de timp determinate, in productie sau in sfera neproductiva, inscopul obtinerii unor avantaje reciproce.
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
18/144
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
19/144
20
societati comerciale, operatiunile cambiale) si activitatea de productie a intrepriderilor
(operatiunile efectuate de intrepriderile de furnituri, de asigurare, constructii si manufactura,
editura, spectacole publice, intreprinderile de transport si expeditii, tipografie si librarie etc)
Actele obiective de comert nu sunt definite, gasim doar o enumerare a lor. Astfel Codul comercial
roman (care are la baza criteriul obiectiv), in art.3 pct. 1-20 enumera actele si faptele juridice pe
care legea le considera ca "fapte de comert". Dat fiind criteriul in temeiul caruia s-au stabilit,
acestea sunt denumite fapte de comert obiective. Doctrina romaneasca antebelica precum si cea
postbelica au opinat in sensul ca enumerarea din art.3 cod com. are caracter exemplificativ.
Acelasi criteriu il regasim si in actele normative ce au functional anterior anului 1990 ( legea de
comert exterior -legea nr. 1/1971 care in art.3 al.l stabileste care acte sau fapte sunt considerate
operatiuni comerciale internationale. Prevederi similare s-au gasit si in legea contractelor
economice nr.71/1969, in art.61.
o conceptie mixta care combina cele doua criterii subiectiv si obiectiv
Caracterul international
Caracterul international al raporturilor juridice care fac obiectul dreptului comertului international
este dat de existenta elementului de extraneitate.
Nu toate raporturile care contin un element strain fac obiectul dreptului acum in studiu.
Raportul comercial trebuie sa cuprinda elemente de extraneitate de natura a-1 face susceptibil de
incidenta mai multor sisteme de drept.
Identificarea acestor criterii, elemente poate fi facuta fie printr-o conventie internationala fie prin
legislatia interna a statului al carui sistem constituie lex causae.
Metodele folosite nu sunt identice cu cele din dreptul international privat. In dreptul roman, atat
in conventiile internationale la care Romania este parte cat si in legislatia interna, sintreglementate doua criterii de definire a caracterului international al raporturilor juridice care fac
obiectul dreptului comertului international si anume :
- un criteriu de natura subiectiva, ca partile persoane fizice sau juridice, sa aibe domiciliul,
respectiv sediul in state diferite si
- un criteriu de natura obiectiva si anume ca marfa, lucrarea sau serviciul sau orice alt bun care
face obiectul raportului juridic sa se afle in circuit (tranzit) international, adica, in executareaacelui raport juridic sa treaca cel putin o frontiera.
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
20/144
21
Reglementarile internationale in care este consacrat criteriul subiectiv sunt:
1. Conv. europeana de arbitraj comercial international, de la Geneva din 1961, care se refera la
pers.fz. sau jd. avand " resedinta lor obisnuita sau respectiv sediul in Statele Contractante diferite" ;
2. Conventia de la Washington din 1965 pentru reglementarea diferendelor relative la investitii
intre state, care se refera la persoane care poseda "nationalitatea" altui stat (art.25 par.2 lit.a);
3. Conventia Natiunilor Unite asupra contractelor de vinzare internationala de marfuri de la Viena
din 1980, care precizeaza ca " se aplica contractelor de vinzare de marfuri intre parti care isi au
sediul in state diferite", iar "nationalitatea partilor" este luata in considerare pentru aplicarea
conventiei (art.l). Daca o parte nu are sediu, resedinta sa obisnuita ii tine locul (art. 10 lit.b);
4. Conventia asupra prescriptiei in materie de vinzare internationala de marfuri de la NewYork din 1974, conform caruia "un contract de vanzare de bunuri mobile corporate este
considerat ca avand un caracter international daca, in momentul incheierii contractului,
vanzatorul si cumparatorul isi au sediul in state diferite ; daca o parte nu are sediu, se va avea in
vedere resedinta sa obisnuita". Nationalitatea partilor nu este luata in considerare (art.2)
5. Acordul european ce instituie asocierea dintre Romania pe de o parte si Comunitatea Europeana
si statele membre ale acesteia, pe de alta parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993. Acesta
prevede in art.49 drept criteriu de definire a unei "companii" ca fiind "comunitara" sau "romana",
locul unde se afla "sediul inregistrat" alternativ cu cel unde se gaseste "administratia centrala" si cu
"locul" principal de afaceri.
In conventiile internationale din domeniul transporturilor intalnim cel de al doilea criteriu -
obiectiv- (caracterul international).
Aceste conventii prevad in general, ca este international acel transport in care punctul de
plecare si cel de sosire al marfurilor se afla pe teritoriile a doua state diferite.
Asemnea dispozitii gasim in Conventia de la Varsovia de unificare a unor reguli relative la
transportul aerian international (art.l); Conventia privind traficul feroviar international de
marfuri S.M.G.S. (art.l para.l); Conventia din 1956 referitoare la contractul de transport
international pe sosele C.M.R. (art. 1,pet. 1) ; Regulile uniforme din 1980 privind contractul de
transport international feroviar al marfurilor -C.I.M.-(art.l para.l).
In dr.rom. caracterul international al raporturilor comerciale este dat de anumite criterii. Astfel:
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
21/144
22
- in legea nr.35/1991 se precizeaza ca prin "investitori straini se inteleg persoanele fizice si
juridice cu domiciliul sau dupa caz, cu sediul in strainatate" (art.4) criteriul folosit este
deci, sediul sau domiciliul dupa caz;
- in fostul D.L.nr.54/1990 abrogat prin aparitia legii 208/2002 - se prevedea ca organizarea
activitatilor care pot privi si unele subiecte ale drepturilor comertului international - se poate
face numai de catre cetateni care au domiciliul in Romania (art.l,al.2)
- Legea nr. 105/1992 cu privire la regelementarea raporturilor de drept international privat,
pune conditia ca vanzatorul si cumparatorul sa isi aibe domiciliul sau in cazul persoanelor
juridice sediul sau fondul de comert, in state diferite, pentru a considera contractul de vanzare-
cumparare comerciala, international ( art.88-89).
Se observa ca spre deosebire de vechea reglementare din art.3 al.l al legii nr. 1/1971 privind
regelentarea activitatii de comert exterior, criteriul "nationalitatii partenerilor" a disparut.
2.3. Investiiile strine directe
ISD reprezint componenta major a fluxurilor financiare derulate pe ntreg globul.Evoluia impetuoas a fluxurilor de ISD, n ultimii 20 de ani ai secolului trecut, a
determinat internaionalizarea structurilor productive ale diferitelor firme. Creterea
numrului i puterii societilor multinaionale este o consecina acestui proces. Noile
motivaii aprute au produs schimbri n opiunile societilor multinaionale cu privire la
modalitile strategice de a aborda pieele externe.
Fcnd o trecere n revist a principalelor tendine manifestate pe plan mondial, n
domeniul fluxurilor de investiii strine, constatm c acestea sunt caracterizate de treitrsturi: creterea rapida fluxurilor de ISD i diversificarea surselor acestora; amplificarea
eforturilor majoritii rilor de a atrage ISD; piaa internaional a ISD este cu adevrat
globali extrem de concurenial.
Intrrile de ISD au fost, n anul 2000, de 25,4 ori mai mari dect n anul 1980, ceea ce
reprezint o cretere fr precedent. Totodat acestea au devansat substanial valorile
nregistrate de ali indicatori economici cum ar fi PIB-ul mondial sau exporturile mondiale.
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
22/144
23
Printre factorii care au condus la aceastcretere deosebita fluxurilor de ISD se pot
enumera: ritmurile nalte de cretere economicnregistrate de rile dezvoltate, care sunt att
principala sursa fluxurilor de ISD, ct i principala destinaie a acestora; nlturarea de ctre
majoritatea rilor a barierelor din calea capitalului strin i promovarea unor legi care au avut
ca scop atragerea investitorilor strini; intrarea ncepnd cu anul 1990 n rigorile economiei de
piaa fostelor ri socialiste.
Evoluia negativ a fluxurilor anuale de ISD, n perioada 2001-2003 s-a datorat, n
principal, reducerii fuziunilor i achiziiilor transfrontaliere care au reprezentat, de altfel,
prghia majorde concretizare a ISD n rile dezvoltate, din ultimii ani ai secolului trecut.
Alturi de aceast cauz esenialmai putem avea n vedere reducerea creterii economice,
ncetinirea proceselor de privatizare i reform economic din diferite ri, diminuarea
nivelului rentabilitii filialelor ce ar putea fi nfiinate n strintate de firmele multinaionale
etc.O pondere din ce n ce mai importantn fluxul intrrilor de ISD o reprezintn prezent
reinvestirea profiturilor sau extinderea investiiilor deja efectuate.
Anul 2004 a marcat reluarea procesului de cretere a intrrilor globale de ISD, sporul
fade nivelul nregistrat n anul precedent fiind de 27,9%. Tendina s-a meninut i n anul
2005, cnd sporul anual a fost de 33,5%. Intrrile de ISD au ajuns n anul 2005 la 958,6
miliarde dolari, fiind cu mult sub maximul de 1409,6 miliarde dolari, atins n anul 2000. n
126 de state din cele aproximativ 200, monitorizate de UNCTAD, s-au nregistrat, n anul
2005, creteri ale intrrilor de ISD. Evoluia din ultimii doi ani a intrrilor de ISD este n linii
mari consecina acelorai cauze care au condus la creterile spectaculoase din ultimii ani ai
deceniului trecut. Avem n vedere n acest sens ritmul nalt de cretere a achiziiilor i
fuziunilor internaionale, profitul mai mare obinut de firmele multinaionale, redresarea
burselor etc. Fuziunile i achiziiile au crescut n 2005 fa de 2004, cu 88% ajungnd la
valoarea de 716 miliarde dolari. Fondurile private de investi ii care provin n cea mai mare
parte din rile dezvoltate economic, au determinat n anul 2005 aproape 1/5 din totalul
achiziiilor i fuziunilor internaionale. Trebuie subliniat cISD realizate prin astfel de fonduri
vizeaz o perioad de 5-10 ani, care este suficient de mare pentru a nu intra n zona
plasamentelor de portofoliu, dar suficient de micpentru a induce efecte benefice trainice n
economiile rilor gazd.
Meninerea n cea mai mare parte a condiiilor care au determinat dinamica pozitiva
fluxurilor de ISD intrate la nivel mondial n ultima perioad s-a concretizat n continuarea
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
23/144
24
trendului cresctor i n anii 2006 i 2007 cnd acest flux a nregistrat succesiv niveluri
negative pnn acel moment de 1461 miliarde dolari i respectiv de 1978 miliarde dolari.
Criza economici financiarcare i-a avut originea n rile dezvoltate a condus la
scderea fluxului de ISD emise de aceastcategorie de ri i implicid la diminuarea, n anul
2008, a ISD emise pe plan mondial, care au ajuns la nivelul de 1697 miliarde dolari. Trebuie
menionat c fluxurile de ISD atrase de rile dezvoltate au cunoscut aceeai tendin de
scdere, n schimb cele care au avut ca destinaie rile n dezvoltare sau din Europa de Sud
Est i CSI au crescut. Acest fapt explicprezena Chinei i Federaiei Ruse n topul celor mai
bune plasate 5 ri absobante de ISD (1. SUA 316 miliarde dolari, 2. Frana 117 miliarde
dolari, 3. China 108 miliarde dolari, 4. Marea Britanie 96 miliarde dolari, 5. Federa ia
Rus 70 miliarde dolari).
Conform datelor oferite de UNCTAD trebuie s ne ateptm la o scdere, n anul
2009, a fluxurilor de ISD emise pe plan mondial care se va cifra la aproximativ 1200 miliarde
dolari. Pe fondul relurii creterii economice se preconizeazo sporire lenta fluxului de ISD
emise, aceasta apropiindu-se n 2010 de 1400 miliarde dolari iar n 2011de 1800 miliarde
dolari.
Practica a demonstrat c investitorii de mare potenial i orienteaz resursele ctre
economiile caracterizate printr-un nalt nivel de competivitate. Din acest motiv grupul
rilor dezvoltatereprezintprincipala destinaie a fluxurilor de investiii strine directe,
fiind n acelai timp i principala sursde astfel de fluxuri.
Pentru o interpretare ct mai corecta evoluiei fluxurilor de ISD pe categorii de ri am
cumulat datele existente n statisticile UNCTAD pentru ultimii nou ani, urmnd ca
punctual s facem referiri atunci cnd este necesar la situaia nregistrat n anul 2009,
comparativ cu cea existentn anul 2008.
n intervalul 2000-2008, intrrile anuale cumulate de ISD la nivel mondial au fost de
10221,9 miliarde dolari. Dintre acestea 6847,1 miliarde dolari, adic66,9% au fost atrase
de rile dezvoltate. Totodat, n intervalul menionat rile dezvoltate s-au aflat la
originea unui flux n valoare de 8758,1 miliarde dolari dintr-un total de 10284,9 miliade
dolari, ceea ce reprezintun procent de 85,1.
rile n dezvoltareau devenit n ultimul timp din ce n ce mai atractive pentru capitalul
strin. Dovada este reprezentatde numrul tot mai mare de filiale nfiinate de societilemultinaionale n aceastcategorie de ri. Prin atragerea de ISD, rile n dezvoltare au
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
24/144
25
posibilitatea de a beneficia de o serie de tehnologii deinute de societile multinaionale,
dezvoltndu-i astfel sectorul prelucrtor i pe cel al serviciilor fr a genera datorie
extern. Din totalul mondial al intrrilor de ISD, rile n dezvoltare au constituit, n
intervalul 2000-2008, destinaia preferat pentru 29,4% dintre acestea. Totodat, se
manifesto polarizare a ISD ntr-un numr redus de ri n dezvoltare. Astfel, n anul 2008
China, Hong Kong, India, Singapore din Asia, Brazilia, Panama, Mexic i Chile din
America Central i de Sud, au atras peste 55% din totalul ISD intrate n rile n
dezvoltare.
Pe de altparte, dacn anii '90 fluxurile de ISD emise de rile n dezvoltare erau relativ
neimportante, n ultimii ani au crescut n mod constant, recordul istoric nregistrndu-se n
anul 2007 cnd au atins nivelul de 253,1 miliarde dolari. Ieirile de ISD din rile n
dezvoltare au reprezentat, n intervalul 2000-2008, o pondere de 13,0% din totalul ISD
emise la nivel mondial.
Stocurile de ISD emise de rile n dezvoltare sunt evaluate la 2357 miliarde dolari n
2008, adic14,5% din stocurile de ISD ieite pe plan mondial. Dacn 1990 numai 6 ri
n dezvoltare i n tranziie raportau c deineau stocuri de ISD ieite, n 2008 numrul
acestora ajunsese la 114. ISD provenite din paradisele fiscale fac dificil i chiar
imposibil identificarea rilor de origine reale sau a adevratelor firme emitente.
Ponderea ISD ieite din paradisurile fiscale este ntr-o continu scdere din anul 2000,
ajungnd n 2007 sreprezinte numai 8,9% din ISD emise pe glob.
rile din Europa de Sud-Est i din Comunitatea Statelor Independente sunt de fapt o
parte dintre fostele ri socialiste care au naintat mai greu n direcia tranziiei ctre
economia de pia.
Aceastcategorie de ri este singura dintre cele evideniate statistic de ctre UNCTAD,
care n acelai interval de nouani a nregistrat o cretere continua intrrilor de ISD, dela 7,8 miliarde dolari n 2000 la 114,3 miliarde dolari n 2008. Privatizarea, costul redus al
forei de munc i adoptarea unor reglementri stimulative pentru investitorii strini
explicaceastevoluie. Se manifestmari diferene de la o arla alta n privina valorii
ISD atrase. Principalii absorbani de ISD sunt fie rile deintoare de importante resurse
naturale i de mari piee de desfacere (Federaia Rus, Ucraina i Kazakhstan).
Calitatea de emitent de ISD s-a conturat mult mai greu n rile din aceastcategorie. De
astfel, ponderea covritoare de 91,0% din totalul ISD ieite n intervalul 2000-2008 dinrile Europei de Sud-Est i CSI este deinutde Federaia Rus. Faptul este explicabil pe
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
25/144
26
de o parte prin fora economica Federaiei Ruse rezultatdin resursele naturale uriae pe
care le deine i pe de altparte prin ncercarea de a continua exercitarea influenei prin
intermediul ISD, n fostele state ce compuneau nainte de 1990 Uniunea Republicilor
Socialiste Sovietice (URSS).
Ponderea intrrilor de ISD n Europa de Sud-Est i CSI n totalul mondial al ISD atrase a
fost, n intervalul 2000-2008, de 3,6%, iar ponderea ieirilor pentru aceeai perioad s-a
cifrat la 1,7%.
Concentrarea fluxurilor de ISD aa cum am prezentat ntr-un numr redus de ri,
respectiv n cele dezvoltate, ne ndreptete safirmm csub aspectul repartizrii ISD,
globalizarea vizeazdoar un segment al economiei mondiale.
Fluxul intrrilor de ISD n Romniaa nregistrat valori anuale modeste, n intervalul1990-2003.
Printre factorii care au determinat aceastsituaie putem enumera:
infrastructura slab dezvoltat; o anumitrigiditate a forei de muncdublatde un sistem de formare profesional
neperformant;
disfuncionalitile climatului legislativ; lipsa stabilitii economice; manifestarea frecventi la toate nivelurile a actelor de corupie; birocraia ce a caracterizat activitatea administraiei publice; pierderea startului n nfptuirea reformei economice, cel puin n faa rilor din zon
care au aderat naintea Romniei la UE.
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
26/144
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
27/144
28
Evoluia fluxurilor de ISD pe plan mondial ncepnd cu anii '90 este explicabilprindeschiderea economicmanifestatn majoritatea rilor lumii.
Astfel, n domeniul reglementrilor privitoare la ISD din cele 2650 de acte normative
adoptate de rile lumii n perioada 1992-2008, un numr de 2377, adic89,1% din total
au fost favorabile atragerii ISD.
Nivelurile nalte atinse de fluxurile mondiale de ISD n anii 2000, 2006, 2007, 2008 ne
ndreptete safirmm cglobalizarea a atins un maxim de intensitate n acei ani, n rest
avnd loc o reducere a acesteia. Pe de altparte, fluxurile de ISD sunt concentrate ntr-un
numr relativ de ri n cele dezvoltate ceea ce conduce la ideea csub aspectul
repartizrii teritoriale a ISD, globalizarea vizeazdoar un segment al pieei mondiale.
2.4. Firmele multinaionale
Firmele multinaionale nu acioneaznumai n rile dezvoltate, ci n toate rile lumii,
ele reprezentnd o puternicforde coeziune a economiei mondiale, un liant care leagntre
ele economiile naionale n cadrul procesului de globalizare. Cu ajutorul unor strategii
complexe de ntreprindere i cu o reea de filiale proprii de dimensiuni planetare, firmele
multinaionale sunt implicate n producia multinaional de bunuri i servicii pe baza unei
sofisticate diviziuni a muncii ntre societatea-mami filialele ei din strintate. Aproximativ
o treime din activele productive private ale lumii sunt conduse de firmele multinaionale cu
diferite grade de integrare pe vertical. Pe msur ce crete integrarea pe vertical, ntre
productor i vnztor, rolul ntreprinderilor multinaionale devine preponderent n cadrul
relaiilor economice internaionale.
Firmele multinaionale au cunoscut n ultimele trei, patru decenii o cretere numeric
semnificativ. Dacn 1969 erau nregistrate 7.000 firme multinaionale, numrul acestora a
ajuns n 1990 la 24.000, i n 2005 la 82.000. Cele 82.000 firme multinaionale deineau n
anul 2008 un numr de 810.000 filiale n strintate. Numrul salariailor angajai de filialele
strine s-a cifrat la aproximativ 78.000.000.
Pe parcursul ultimei perioade de 25 de ani, valoarea produciei firmelor multinaionale
a sporit de 8,4 ori, n condiiile n care PIB-ul mondial a crescut de numai 4 ori. Ponderea
cifrei de afaceri a firmelor multinaionale n PIB-ul mondial a evoluat, n intervalul amintit, de
la 24% la peste 50%.
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
28/144
29
Revista Fortune, este una dintre cele mai prestigioase publicaii economice din lume
care confer atenie deosebit analizei firmelor multinaionale. Cele mai performante firme
din lume sunt evaluate pe baza urmtoarelor criterii: competena managerilor, calitatea
produselor i serviciilor, calitatea personalului angajat, amploarea procesului inovaional,
soliditatea financiar, responsabilitatea social, atitudinea fade dezvoltarea global.
Dintre toate firmele multinaionale, cele americane sunt de departe cele mai
competitive. Este de remarcat vocaia firmelor americane ctre sectoarele caracterizate printr-
o nalt tehnologie, cum ar fi fabricarea microprocesoarelor, computerelor, industria
aerospaiali de aprare etc.
Firmele multinaionale din UE i Japonia s-au dovedit a fi performante n domeniile
aa-zise tradiionale i anume: industrie alimentar, industrie chimic, industrie metalurgic,transporturi aeriene, fabricarea de sisteme de comunicaii.
Unele firme multinaionale au dobndit, de-a lungul anilor, o for economic
apreciabil, care n multe cazuri o depete pe cea a unor state naiune. Conform datelor
statistice, corespunztoare anului 2008, clasamentul realizat, pe baza veniturilor pentru
multinaionale i a PIB-ului pentru ri, cuprinde n primele 100 de entiti ierarhizate, 45
firme multinaionale i 55 ri, Romnia n acest clasament a ocupat poziia cu numrul 49.
Cifra de afaceri realizat de primele 200 firme multinaionale era mai mare dect PIB-ul
integrat al tuturor rilor lumii, diminuat cu cel nregistrat n primele 10 ri dezvoltate.
Majoritatea firmelor-mam, aproximativ 75%, sunt originare din rile dezvoltate, n
timp ce filialele sunt localizate, n proporie de peste 85%, n rile n dezvoltare, n rile din
Europa de Sud-Est i n Comunitatea Statelor Independente. Trebuie remarcat c firmele
multinaionale cu sediul n rile dezvoltate sunt mult mai puternice dect cele originare din
rile n dezvoltare. n topul mondial al firmelor multinaionale stabilit n funcie de valoarea
de piaa acestora, primele locuri sunt ocupate autoritar de ctre societile americane.
Avantajele competitive ale ntreprinderilor din rile dezvoltate au fost consolidate de
secole prin acumulri de capital, cretere economici mbuntiri tehnologice. Peste 90%
din firmele multinaionale, existente n rile dezvoltate, i au originea n rile triadei. Dintre
rile n dezvoltare dein firme multinaionale rile mari i cele nou industrializate. n topul
celor mai bine plasate 100 firme multinaionale funcie de veniturile obinute n anul 2008 nu
mai puin de 43 sunt din UE, 29 din SUA, 10 din Japonia, una din Elveia, una din Norvegia,i 16 din rile n dezvoltare. Primele cinci firme multinaionale, sub aspectul veniturilor
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
29/144
30
ncasate n anul 2008, sunt n ordine: Royal Ductch Shell (458 miliarde dolari), Exxon Mobil
(442 miliarde dolari), Wal-Mart Stores (405 miliarde dolari), BP (367 miliarde dolari) i
Chevron (263 miliarde dolari). Avnd n vedere profitul realizat, n acelai an, pe primele
cinci locuri sunt plasate: Exxon Mobil (45 miliarde dolari), Gazprom (29 miliarde dolari),
Royal Ductch Shell (26 miliarde dolari), Chevron (23 miliarde dolari) i BP (21 miliarde
dolari). Firme ca L.G. (Coreea), China National Petroleum (China), PDVSA (Venezuela),
Petrobras (Brazilia) devin juctori destul de puternici n economia mondial. Trebuie
remarcatChina care n acest top deine 4 societi multinaionale.
Creterea activitii externe a firmelor cu sediul central n rile n dezvoltare este
consecina aciunii urmtorilor factori:
necesitatea rezolvrii unor probleme legate de piacum ar fi: evitarea barierelortarifare i netarifare impuse de rile importatoare; ncercarea de a iei din starea
de dependenaccentuatfade piaa internetc.;
creterea costurilor de producie n general i a celor salariale n special, fenomenmanifestat cu predilecie n Asia de Est i Sud-Est;
pe fondul amplificrii nivelului de globalizare a economiei mondiale, firmele intrn competiie inclusiv n spaiul lor naional cu ageni economici strini, fapt ce le
obligs-i extindactivitatea pe plan internaional; politica multor guverne ncurajeaz investiiile n strintate efectuate de firme
autohtone cu consecine benefice asupra performanelor acestora i asupra
veniturilor ce vor intra n propria economie.
Decizia de a investi n strintate, a firmelor domiciliate n rile n dezvoltare, trebuie
foarte bine fundamentat lund n considerare att neajunsurile, ct i avantajele. Pe de o
parte, prin investiiile efectuate n strintate, are loc o ieire de capital fiind diminuate
investiiile interne cu consecine nefavorabile asupra locurilor de munc, iar pe de altpartepe lngctigurile legate de competitivitate ara de origine beneficiazde intrri de capital
concretizate sub forma profiturilor repatriate, plilor efectuate de ara gazdpentru utilaje,
semifabricate importate din ara unde este domiciliatfirma multinaional, plata redevenelor
etc.
Din reeaua filialelor amplasate n strintate de ctre firmele multinaionale, aa cum
am menionat, 85% sunt localizate n rile n dezvoltare, n rile din Europa de Sud Est i
n CSI. Pe de altparte, numai 31,2% din fluxurile de ISD se ndreaptctre aceastcategoriede ri. Rezultcvaloarea mrimii capitalului corespunztor filialelor deschise n strintate
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
30/144
31
este n medie mai mare pentru cele existente n rile dezvoltate comparativ cu cele plasate n
restul lumii.
Pe sectoare, cele mai multe filiale au fost constituite n servicii (60% din filialele
firmelor multinaionale din Germania, Japonia i SUA).
Prin natura lor, n prezent, firmele multinaionale organizeazproducia i distribuia
de bunuri i servicii la nivel mondial pe baza relaiei de proprietate asupra activelor de
producie (a mijloacelor de producie) sau prin alte mijloace de control. ntreprinderile
multinaionale adoptunele strategii pentru atingerea att a obiectivelor pe termen scurt, ct i
a celor pe termen lung, cum ar fi profitul calculat la efectuarea investiiei, creterea cotei de
piasau creterea valorii aciunilor proprii, toate n contextul mediului economic i politic al
rii n care opereaz.
Pe ansamblul economiei mondiale din ultimele decenii, comerul internaional de
mrfuri i servicii a crescut mai repede dect produsul intern brut, legturile ntre pieele
financiare internaionale s-au amplificat, iar investiiile strine au sporit rapid, ceea ce a atras
i mbuntirea prestigiului firmelor multinaionale ca actori principali n tranzaciile
economice internaionale.
Firmele multinaionale tind s se concentreze n rile care au cele mai buneperspective de cretere economic, care dein resurse naturale abundente, piee interne mari,
for de munc instruit i relativ ieftin, un cadru legislativ favorabil. Printr-un proces de
stimulare reciproc, ntreprinderile multinaionale sunt atrase de aceste perspective i
influeneaz, la rndul lor, capacitatea de dezvoltare a acestor ri. Interdependena i
integrarea presupun interaciuni permanente ntre guvern i ntreprinderi.
Conferina Naiunilor Unite pentru Comeri Dezvoltare (UNCTAD) pentru a reliefa
nivelul implicrii firmelor multinaionale n strintate determin indicele detransnaionalitate (TNI). n calculul acestuia se au n vedere elementele urmtoare: ponderea
activelor deinute n strintate de firma multinaional n total active ce aparin acesteia,
ponderea cifrei de afaceri realizat de filiale din strintate n totalul cifrei de afaceri,
ponderea angajailor n strintate n numrul total de salariai.
Clasamentul primelor 10 firme multinaionale nefinanciare ntocmit pe baza indicelui detransnaionalitate n anul 2008
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
31/144
32
Tabel nr. 1
T
NI
%
Corpor
aia
Active Vnzri Angajai
n
strinta
te
Total n
strintate
Total n
strint
ate
Total
1 93,
2
Xstrata
PLC
M.
Britanie
52227 55314 25215 27962 37883 39940
2 91,
4
Arcelor
Mittall
Luxemb
urg
127127 133088 124936 124936 248704 315867
3 90,
3
AkzoNo
bel
Olanda
23102 26014 19474 21454 55000 60000
4 88,
9
WPP
Group
Plc
M.
Britanie
31567 35661 9508 10899 88467 97438
5 88,
6
Vodafon
e
Group
Plc
M.
Britanie
204920 222593 51975 59792 68747 79097
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
32/144
33
6 88,
3
Linde
AG
Germani
a
29847 33158 15766 17624 44277 51908
7 87,
5
Anglo
America
n
M.
Britanie
44413 49738 21766 26311 95000 105000
8 87,0
Inbev
Olanda
106247 113170 17933 22411 104356 119874
9 86,
8
Astra
Zeneca
Plc
M.
Britanie
37514 46784 30607 31601 55100 66100
10 86,
2
Liberty
Global
Pic
SUA
33903 33986 10561 10561 13128 22300
Sursa: UNCTAD World Investment Raport 2009
n primele 100 de firme multinaionale ordonate n funcie de indicele de
transnaionalitate 55 sunt din UE, 19 din SUA, 10 din Japonia, 4 din Elveia, 2 din Norvegia,
2 din Australia, una din Canada i 7 din rile n dezvoltare. Datele sunt valabile pentru anul
2008.
Comparativ cu topul celor mai bine plasate 100 de firme multinaionale, ntocmit pebaza cifrei de afaceri, n acest caz crete diferena numericntre cele originare din UE i cele
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
33/144
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
34/144
35
.
,
.
E ,
.
.
.
. D ,
, ,
. C ,
, ,
.
A ,
. D , ,
, . D
,
. E
, .
E 42 ( 90%
) .
,
.
, . D
(: ) .
, I D
, ,
.
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
35/144
36
, , 200
IB 150
ECD J.J.
I
,
H 1949 , . C
, 84,7% ,
84,2% 85,5%
. D 1960,
.
D , E
D D
, .
A ,
,
, 60
. I , 1/7
. C ,
. D
, ,
.
D 1947
450 , 20 ,
780
. D
,
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
36/144
37
Nu trebuie uitat cmobilul principal al migraiei n timpul primei globalizri l-a
reprezentat lipsa acutal mijloacelor elementare de subzisten, problema nefiind la fel de
acutn prezent. Pe de altparte, datoritfenomenelor de delocalizare a produciei n anul
2008 aproximativ 78 milioane de persoane erau angajate ale filialelor deinute de firme
multinaionale n strintate3.
n ultimii anii, cei mai muli migrani au provenit din Mexic, Rusia, India, China iar cel
mai importante ri de destinaie au foat: SUA, Rusia, Germania, Frana. Valoarea
remitenelor, respectiv a sumelor care sunt trimise ctre rile n curs de dezvoltare de ctre
cetenii acestei categorii de ri care lucreazn strintate s-a ridicat n anul 2008 la 328
miliarde dolari, dintr-un total de 433 miliarde dolari ct s-a nrregistrat n nivel mondial.
Primele trei poziii au fost ocupate de India, China, Mexic ctre care s-au ndreptat n anul
2008: 45 miliarde dolari, 34 miliarde dolari i respectiv 26 miliarde dolari.
n prezent, se apreciazcnumrul romnilor care lucreazn alte ri a depit cifra de
3 milioane. Creterea numrului de romni care au emigrat din Romnia este o constantaultimilor ani. Astfel, n totalul imigranilor din rile OSCE 5% sunt romni, ara nostr
ocupnd locul trei dupChina (11%), i Polonia (5%). rile sursale fenomenului
migraionist care au nregistrat cele mai mari ritmuri de cretere n aceastdirecie au fost n
ultimii 8 ani: Bolivia, Polonia i Romnia.
Dacnivelul remitenelor care au avut ca destinaie Romnia, n perioada 1994-2004, a
fost modest situndu-se n medie pe an la 0,073 miliarde dolari, ncepnd cu anul 2005 acesta
s-a ridicat la niveluri apreciabile. Sumele intrate n Romnia de la concetenii care lucreaz
n strintate au fost de: 4,7 miliarde dolari n 2005, 67 miliarde dolari n 2006, 8,5 miliarde
dolari n 2007 i 9,3 miliarde dolari n 2008. Fiind semnificative aceste sume, au contribuit
decisiv la meninerea n limite rezonabile a cursului leului n raport cu celelalte valute.
3MinicM., Capitalul uman i creterea economicn Romnia, Ed. Mirton, Timioara, 2005, p. 11
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
37/144
38
Dacn urmcu 10-12 ani emigranii romni, aveau ca dorin, aproape exclusiv,
obinerea unor venituri superioare, n prezent, acetia au n vedere i alte elemente cum ar fi:
calitatea sistemului de sntate, performana nvmntului, nivelul corupiei etc.
Structura pe domenii de activitate unde emigranii romni i-au gsit locuri de munc
este: specialiti cu ocupaii intelectuale i tiinifice 1,8%, tehnicieni 2,7%, funcionari 1,8%,
lucrtor n comeri asimilai 16,2%, muncitori n agriculturi pescuit 7,2%, muncitori i
meseriai 18,9%, operatori instalaii i maini 4,5%, muncitori necalificai 44,1%, altele 2,7%.
Este ngrijortoare tendina romnilor cu naltcalificare de a cuta, ntr-o proporie din ce n
ce mai mare, locuri de muncn strintate, reducnd astfel pe termen lung ansele rii
noastre de a beneficia de o dezvoltare economicechilibrat.
Cu toate cse poate vorbi de un grad accentuat de globalizare a profesiunilor nalt
calificate, pe ansamblu, restriciile care ngrdesc libera circulaie internaionala persoanelor
aflate n cutarea unui loc de muncne oferposibilitatea safirmm ceconomia mondial
se aflsub nivelul de globalizare care ar trebui so caracterizeze n prezent.
2.6. ncercri de cuantificare a globalizrii
, '80,
'90
.
I ,
,
, ,
,
.
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
38/144
39
A ,
,
.
F
I 1997:
, '80,
'90
.
I , ,
, ,
,
.
A , ,
.
F
I 1997:
G , ,
, .
O serie de aspecte ale vieii social-economice din zilele noastre reflect procesul
globalizrii: natura global a tiinei i tehnologiei (chiar dac sursele principale ale
progresului tehnic sunt concentrate n lumea dezvoltat, cercetarea tiinific se bazeaz pe
resurse globale, iar punerea n aplicare a tehnologiei vizeaz scopuri globale); marketingulglobal (strategia de marketing a firmelor rspunde cerinelor globalizrii i promoveazacest
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
39/144
40
proces - mrcile universale, localizarea consumului, cultura publicitii etc.); sistemul
financiar mondial (economia simbolic mondialse bazeazpe o reea care implicla scar
globalinstituiile bancare i agenii pieei de capital, organismele de reglementare naionale,
organismele financiare internaionale etc.); infrastructura de comunicaii (progresul tehnic a
permis perfecionarea sistemelor de comunicaii materiale transporturi, realizarea unei
acoperiri mass-media la scarmondial- CNN i, mai ales, instituirea unei reele globale de
transmitere/recepie a informaiilor - INTERNET); cadrul instituional mondial (o serie de
organizaii de natur guvernamental - sistemul ONU sau neguvernamentale ONG
promoveaz dezbaterile i aciunile care privesc problematica global - poluarea,
criminalitatea, subdezvoltarea etc.).
n decursul timpului, s-au efectuat mai multe studii prin care s-a urmrit cuantificarea
globalizrii. Printre cele mai reuite este cel elaborat de revista Foreign Policy mpreuncu
compania americanA.T. Kearny. Acestea public ncepnd cu anul 2000, un raport anual
sub titlul de Globalization Index.
Analiza globalizrii efectuate de cele douentiti menionate vizeazdouperioade:
prima ntre 1978-1997 i cea de-a doua dupcrizele pieelelor financiare, ncepnd cu anul
2000.
Pentru intervalul 1978-1997 au fost luate n calcul 34 de ri care deineau o pondere
de 75% din PIB-ul mondial. Analiza a fost efectuatprin prisma unor indicatori, considerai a
fi cei mai reprezentativi n studiul fenomenului de integrare economic global. Aceti
indicatori sunt: PIB versus PNB, taxele vamale, comerul exterior, fluxurile de investiii de
portofoliu, fluxurile de ISD, plile de venituri, rating-ul de credit internaional, cltorii i
turism, migraia forei de muncetc.
rile cu cel mai nalt grad de globalizare economic nregistrat la finele perioadei
analizate au fost n ordine: Singapore, Irlanda, SUA, Marea Britanie, Noua Zeeland, Italia,
Portugalia, Israel, Frana i Australia.
S-a apreciat cevoluia globalizrii a fost pe ansamblul etapei 1978-1997 ascendent,
dar marcatde discontinuitate, respectiv de anumite disensiuni.
ncepnd cu anul 2000 a fost mrit numrul de ri luate n studiu. Indicatorii vizai au
fost: fluxurile comerciale, fluxurile de ISD, fluxurile de investiii de portofoliu, ncasri i
pli de venituri curente, cltorii internaionale, turism internaional, trafic telefonic
internaional, transferuri ntre ri, numr utilizatori de internet, numrul de servere de
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
40/144
41
siguran, numrul de locaii internet, numrul asocierilor n organizaii internaionale,
misiunile pentru consiliul de securitate al ONU n care ara particip, ambasadele strine
gzduite n fiecare ar.
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
41/144
42
Capitolul 3
ORGANIZAREA COMERULUI EXTERIOR
3.1. Aspecte generale
3.2. Exportul i importul direct
3.2.1 Noiuni introductive
3.3 Exportuli importul indirect
3.1. Aspecte generale
Aspecte introductive Pe plan mondial, comerul exterior se deruleaz n
prezent, n cea mai mare parte, printr-o organizare specific tehnicii clasice de
desfurare.
Ca import-export sau vnzare-cumprare de mrfuri prin mijloace, modaliti,
proceduri de tip clasic, comerul exterior presupune o operaiune obinuit de vnzare-
cumprare, nsn cadrul acestei operaiuni partenerii sunt din ri diferite. n principiu, ca
mijloc de platn comerul exterior tradiional se folosete valuta, prin valutnelegnd
orice monednaionala unei tere ri aflatn posesia unei persoane fizice sau juridice
din ara de referin. Elementul specific, de noutate absoluta unui contract de vnzare-
cumprare de mrfuri n comerul exterior este elementul de extraneitate, cu toate
implicaiile ce decurg de aici.
Aparatele operative, prin care se deruleazconcret comerul exterior n lume, sunt
diverse, n raport de nivelul de dezvoltare al economiei naionale, al sectorului nsui, al
tradiiilor existente n utilizarea unor anumite canale de distribuie. Distribuia, n general
(dar i cea din comerul exterior), are funcii complexe i influeneaz regularizarea
produciei, echilibrul raportului cerere-ofert, dac sunt gestionate optim stocurile,
formarea loturilor comerciale, transportul, depozitarea etc. n Romnia, ncepnd din anul
1990, a fost eliminat monopolul statului asupra activitii de comerexterior, prevedere
care pe termen scurt a generat unele aspecte: pozitive, legate de activizarea concurenei
n domeniu, libertatea de decizie i organizare marilor productori (pot opta ntre import-
export direct i indirect), apelarea mai larg i la alte operaiuni dect
celetradiionaleetc.
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
42/144
43
Exportul i importul de produse sau servicii sunt realizate att de firmele naionale, de
toate dimensiunile, ct i de firmele multinaionale. Primele contacte cu pieele externe
care presupun operaiuni de export-import cu caracter accidental sunt derulate n general
prin intermediari. Pn n momentul n care productorii ajung s practice vnzarea
directctre agenii economicii strini trec de regulun numr nsemnat de ani, care pot fi
de ordinul zecilor. Cele mai multe firme mici i chiar mijlocii rmn n stadiul export-
importului indirect. Se poate afirma cinternaionalizarea afacerilor unei firme debuteaz
cu export-importul indirect i se ncheie cu producerea de mrfuri n filiale constituite n
strintate. Muli autori concep afacerile internaionale ca pe un proces cu evoluie linear.
Analiza efectuat de acetia se bazeaz pe o viziune secvenial a procesului de
internaionalizare. n acest context, dezvoltarea activitii de export a unei firme,
presupune parcurgerea mai multor faze, pe msur ce agentul economic dobndeteexperien i cunotine n acest domeniu. ntr-o prim faz firmele i concentreaz
activitatea de producie i desfacere pe piaa intern, exporturile sunt rare i au un caracter
ntmpltor, realizndu-se prin intermediari. n cea de-a doua faz, are loc creterea
ponderii cifrei de afaceri realizate prin activitatea de export, schimburile externe
desfurndu-se cu o anumitritmicitate. Firma acordmai multatenie i resurse pentru
activitatea de export, dar apeleaztot la intermediari. Finalmente n cea de-a treia fazpe
baza experienei dobndite pe pieele externe i fiind contiente de binefacerile afacerilorinternaionale, firmele devin exportatori direci. Ele nfiineaz sucursale i filiale de
vnzare n strintate.
Experiena practic a demonstrat c multe firme rmn la nivelul exportului indirect,
neparcurgnd cele trei faze ale dezvoltrii afacerilor internaionale. Pe de altparte o serie
de firme abordeazsimultan mai multe forme de derulare a afacerilor internaionale. Din
aceste motive dezvoltarea lineara exportului unei firme prin parcurgerea celor trei faze,
nu poate fi generalizat.
ntr-o abordare succint, alegerea formelor sub care urmeazsse deruleze activitatea de
export-import este determinat de urmtorii factori: gradul de control pe care firma
dorete s-l exercite; mrimea resurselor financiare i umane pe care le pun la dispoziie
pentru realizarea exportului sau importului; experiena i informaiile acumulate pe pieele
externe.
Acea firmcare nu dispune de experiena i de resursele necesare unei participri active
pe pia internaional, chiar n ipostaza n care ar dori s dein controlul asupra
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
43/144
44
operaiunii de export-import, este necesar sdea dovadde realism i sapeleze la entiti
specializate care acioneazn nume i pe cont propriu.
Cnd experiena, informaiile deinute, resursele alocate i gradul dorit de control al
operaiunii nregistreaz valori medii, este indicat ca firmele s apeleze la organizaii
specializate care opereazfie n nume propriu i pe contul productorilor, fie n numele i
pe contul productorilor.
Finalmente, cnd cei trei factori luai n considerare ating valori rezonabile, suficient de
mari, alternativa este export-importul direct.
n alegerea modalitii de derulare a exportului, firma poate saibn vedere i ali factori
cum ar fi: sistemul legislativ al rii importatoare, concurena pe segmentul de piavizat,
stabilitatea economic i politic a rii importatoare, unicitatea produselor exportate iavantajul tehnic pe care acestea l pot oferi, ponderea deinut de valoarea produselor
vndute n strintate n totalul cifrei de afaceri. Experiena practic demonstreaz c
firma ar trebui sse orienteze ctre o anumitformde export-import n conformitate cu
toi factorii avui n vedere, unul dintre acetia putnd fi imperativ. n mod normal o firm
care deine importante resurse, care beneficiaz de manageri cu experien i care dau
dovadde abiliti orientate spre afacerile internaionale, ar trebui sopteze pentru export-
importul direct. Sunt cazuri n care pe piaa int, statul respectiv vrnd s stimulezeactivitatea intermediarilor naionali emite acte normative care ngreuneaz export-
importul direct. n aceste condiii firma cu potenial amintit mai sus trebuie s se
reorienteze, ndreptndu-se ctre export-importul indirect.
La modul general, privite lucrurile din unghiul firmelor productoare, existdouforme
principale de derulare a activitii de export-import;
exportul i importul direct; exportul i importul indirect.
3.2. Exportul i importul direct
3.2.1,Notiuni introductive
Exportul i importul direct constau n faptul c productorul i realizeaz prin
compartimentele proprii, fie exportul, fie importul de mrfuri i servicii. Avantajele
organizrii unui aparat propriu de comer exterior la productor sunt, n principal,urmtoarele: oferproductorilor posibilitatea de a ncasa profitul comercial, avantaj care
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
44/144
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
45/144
46
a) Reprezentantul exportatorului (delegat) pe piaa extern, care acioneaz n limita
mandatului ncredinat de firmi-i permite acesteia sfie n raport direct i constant cu piaa
extern. Reprezentantul comercial al exportatorului urmrete: prospectarea pieei, informarea
ntreprinderii sale despre structura social, politici economicdin ara unde se afl, studiaz
mecanismul pieei, studiaz uzanele comerciale i obiceiurile locale, informeaz despre
activitatea concurenei, urmrete solvabilitatea unor parteneri ai firmei, propune alte msuri
pentru firma sa.Este necesar a sublinia explicit faptul c reprezentantul productorului/
exportatorului constituie, n fapt, un grup de salariai ai acestuia detaai temporar n
strintate, ca prim treapt a tendinei de penetrare a unei piee externe. Prin intermediul
reprezentantului productorului nu se efectueaz tranzacii comerciale propriu-zise (ei
studiazi comunicdoar elementele eseniale ale conjuncturii socio-economice i politice de
pe piaa int). Aadar, reprezentanii productorilor nu se nregistreaz de regul laregistrul comerului din ara de rezideni nu activeaz ca fir .
Totodat, este nevoie a face o distincie clarntre un reprezentat al productorului
n sensul accepiunii invocate i reprezentana unei firme, ca intermediar ce activeaz n
numele altora i pe contul altora (a se vedea ultimul p ).
b) Biroul comercial se nfiineaz ntr-o ar strinatunci cnd exportul derulat de
productor oblig la urmrirea mrfurilor la utilizatorul final. Pentru a pune unele
echipamente n funcionare, productorul-exportator trebuie s acorde clientului asistena
tehnic i service.
Funciile biroului comercial: contact permanent cu piaa localpentru a promova alte
vnzri; sprijin pregtirea i derularea tratativelor; urmrete la faa locului derularea
contractual; coordoneaz asistena tehnic i service-ului post vnzare; informeaz
despre conjunctura pieei, preuri, concurenetc. Biroul comercial se nscrie n registrul de
comer sau alt instituie specific din ara de reedin. n practic, biroul comercial se
organizeazi funcioneazca unitate frpersonalitate juridic, angajnd firma productoare
i exportatoare doar n limita competenelor atribuite.
Rezultcbiroul comercial nu are capital social propriu, nu poate fi declarat n stare de
faliment de autoritile locale din acea ar, orice probleme legate de creditori se soluioneaz
de societatea mam (aceasta i pstreaz i dreptul de a lichida biroul comercial dac
activitatea sa nu aduce rezultate). Probleme legate de nfiinarea unor Birouri Comerciale apar
atunci cnd administraia local din unele ri apreciaz c aceast organizare frpersonalitate juridicmenine artificial profitul sczut, pentru a reveni integral profitul (sau
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
46/144
47
partea cea mai mare) la firma mam. Unele administraii fiscale locale nu iau n considerare
profitul declarat ca fiind realizat de activitatea biroului comercial, ci estimeazo cotparte
din profitul total impozabil realizat de societatea mam, ca revenind pentru activitatea biroului
comercial.
Din acest motiv, n prezent, se manifesttendina n afacerile economice internaionale de
a organiza Biroul Comercial ca filial sau societate comercial independent din punct de
vedere financiar.
c) Sucursala n strintate este un serviciu al firmei productoare i exportatoare care
este implantat n strintate. Teoretic, nu are autonomie administrativ, financiar, cheltuielile
se acoperde societatea mam, angajeazcontracte numai pe bazde mputernicire scris, se
nregistreaz i respect legislaia local (dispune de personalitate juridic deplin).d) Filiala din strintate a societii comerciale este o persoanjuridicindependentdin
punct de vedere financiar dar care, n principiu, respect deciziile societii mame care a
constituit-o. Filiala are cont n banc, ncheie bilan, poate angaja credite bancare, are relaii
proprii (juridice, economice, financiare) cu alte firme. Societatea mamconstituie filiala cu
capital propriu, sub forma unei societi comerciale, conform legislaiei din ara de reziden.
La baza constituirii i funcionrii filialelor se au n vedere cteva principii: structura
organizatoric i conducerea filialei se adapteazmediului economic i regimului juridic al
rii de reziden; constituirea, nregistrarea, regimul taxelor i impozitelor etc. diferde la
ar la ar; filiala urmeaz a se integra n mecanismul economic al rii de reziden;
prestigiul i succesul n funcionarea unei filiale va depinde i de sprijinul activ i permanent
al societii mam. n prealabil nfiinrii unei filiale, firma mamrealizeazun studiu privind
tendina exportului n ara respectiv (zon), legislaia, cadrul juridic dintre ri (acorduri
comerciale, convenii privind regimul investiiilor, evitarea dublei impuneri).
e) Societatea comercial proprie sau mixt se realizeaz prin investiii directe n
strintate, pe bazde capital propriu i personalitate juridic. Societatea comercialproprie
acioneazpe piaa externpotrivit directivelor stabilite de firma sau firmele acionare (din
Romnia), care sunt proprietari. Funciile i constituirea societilor comerciale proprii
(mixte) sunt comparabile cu ale filialei din strintate.Dincolo de denumirea
sub care localizm diversele structuri organizatorice constituite n strintate de ctre firmele
productoare/exportatoare reprezentani, birouri, filiale, sucursale, societi mixte etc.
dac inem seama de relaiile dintre firma mam i aceste structuri, de rolul i funciile ce
revin acestor entiti, atunci putem discuta de componentele unei strategii de penetrare a pieei
externe. Altfel spus, un productor intern trebuie surmeze n mod necesar mai multe etape
8/12/2019 AI Th Op Comert Exterior
47/144
48
de internaionalizare a afacerilor sale (este puin probabil a obine peste noapte succesul n
tranzacii comerciale internaionale).Astfel, prima etapn penetrarea unei piee externe este
exportul direct, urmat de trimiterea unor reprezentani pe piaa int. Dup caz, ulterior,
productorul poate opta pentru dezvoltarea unei structuri proprii de tipul: birou comercial,
filial, societate mixtetc.
n practicse ntlnesc trei forme de organizare a structurii la export. Fiecare dintre ele
are avantajele i inconvenientele ei, adesea foarte teoretice, nsvaloarea i eficacitatea reala
fiecreia depind cel mai adesea de personalitatea responsabililor.
a) Structura operaional
Ansamblul structurii operaionale la e
Top Related