Ah septembrie...

12/09/2015 - 02:49 în Poezii de Toamnă / 0 comentarii  

Ah,septembrie- timp al uitării,

Amintește-ți cum ieri ai venit,

Și - n mormântul urât al durerii,

Ai ascuns tot ce eu am iubit.

Tu mi-ai dat privirea abstractă,

Și-ai închis melodia divină,

Egoistul din mine se-ndreaptă,

Singurătatea-mi devine rutină.

Ah septembrie- lună urâtă,

Câtă viață din mine-ai luat,

Eu amar acum nu aș plânge,

Râsul meu tu să nu mi-l furat.

Ai distrus acel comic din mine,

Ce sarcastic la lume privea,

Tu atâtea ai scris despre tine,

Pe natura ce-i vie abia...

Și frunzișul tău veșted pe stradă,

Ma-ntristează în fie ce zi,

Dac'octombrie galben îl facă,

Păi cu tine mai galben va fi.

Poezie cu rime învechite,

Septembrie-n nopți revărsa,

Eu scriam la un geam pe hârtie,

Al tău geniu când îmi plângea .

Ah septembrie, ucigaș de talente,

Ești un trist și ud solitar,

Tu în suflet Îmi lași ca amprente,

Melodii de un plânset amar...

Ah septembrie...

ucigaș de talente...