Modelarea si Simulularea Sistemelor Agricole

Prof dr Draghici Manea

Conf dr Valentina Tudor

Disciplina:

Modelarea si simulularea sistemelor agricole

2009INTRODUCERE In acesta etapa a dezvoltarii umane revolutia tehnico-stiintifica ramane este cea care se impune in toate aspctele pozitive si negative ale vietii omenesti si chiar a viitorului intregii planete.Modelarea sl simularea proceselor economice este disciplina economica de granita cu matematica si tehnica de calcul Se ocupa de fundamentarea deciziei manageriale in conditii de eficienta pentru producator, cu ajutorul unor modele economico-matematice flexibile si cu posibilitatea utilizarii tehnicii simularii.

Modelarea a unui proces decizional ne conduce la precizarea elementelor acestuia, i anume: decidentul, formularea problemei si precizarea obiectivele propuse de decident (minimizarea/ maximizarea unor indicatori tehnico-economici), mulimea variantelor/alternativelor posibile ce caracterizeaz o situaie decizional, mulimea consecinelor anticipate pentru fiecare variant, strile naturii - factori independeni de decideni, de tip conjunctural. Din mulimea variantelor posibile, calculate dupa o metoda sau mai multe metode, decidentul urmeaz s rein numai una, i anume pe cea mai convenabil.

Modelarea economica ofera managerului latura riguroasa a actiunilor sale ("stiinta de a conduce"), modalitati multiple de punere de acord a resurselor (materiale, umane, financiare) existente cu obiectivele formulate pentru o anumita perioada de timp, oferindu-i posibilitatea de a gandi si a decide "mai bine" si "mai repede" fara sa denatureze realitatea.

Solutia pe care decidentul o va alege depinde de datele pe care le analizezeaza si modelaza care reprezinta de fapt elemente ale "vectorului de intrare" in model economico-matematice care pot fi: deterministe din care rezulta solutia optima sau stochastice care ofera solutia optima cu o anumita probabilitate.

Capitolul 1. MODELAREA FENOMENELOR ECONOMICE

1.1. CONTINUTUL MODELELOR ECONOMICE

In procesul cunoasterii dispunem de o multitudine de metode, de ci, de mijloace care fac posibil identificarea, determinarea stiintific a fenomenelor din natur si societate. O foarte larg utilizare o are in prezent modelarea fenomenelor cercetate.

Metoda modelelor sau a modelrii, despre semnificatia creia ofer mrturie attea rezultate din cercetrile stiintifice, nu constituie o descoperire nou n stiint. Doar denumirea de "model" sau "modelare" pentru un anumit fel de reprezentare a unor fenomene sau teorii este de dat relativ recent.

Metoda modelrii, vorbind la un mod foarte general, se foloseste de un anumit tip particular de analogii, modele care reproduc anumite laturi ale obiectului studiat pentru usurarea cercetrii sale stiintifice.

Dezvoltarea spectaculoas a stiintei are printre trsturile sale cele mai semnificative, tocmai aplicarea modelrii, a metodelor statistico-matematice si a tehnicii moderne de calcul in valorificarea informatiei. Procesul de "matematizare" inceput in domeniul stiintelor naturii si al celor tehnice s-a extins treptat la stiintele sociale, pe msura atestrii eficientei practice a metodelor statistico-matematice noi in analiza si proiectarea economic.

Astzi este cu neputint de conceput o disciplin economic sau social care s nu foloseasc in procesul su de cunostere metode de cuantificare, de exprimare numeric, a legittilor, a interdependentelor, de msurare a tendintelor.

Este caracteristic faptul c inssi economia politic in generalizrile sale teoretice, in deducerea unor teze de maxim generalitate, in analizele sale, de multe ori abstracte, recurge la metode statistico-matematice, la elaborarea de modele economico-matematice, la exprimarea numeric, riguroas a unor procese si fenomene.

Cu att mai mult, disciplinele economice de "ramur" specifice sunt obligate s recurg la acest instrument modern care garanteaz nu numai precizia formulrii concluziilor, dar si eficienta deciziilor ce se iau, pe aceast baz, in activitatea economic concret.

Inainte de a arta obiectivele concrete care stau in atentia aplicrii modelrii, voi incerca s subliniez cteva probleme ce s-au ivit odat cu introducerea metodelor matematice de cercetare in stiintele sociale si in special in economie.

O prim problem este aceea c sunt nc autori care pun sub semnul ntrebrii msurtorile care sunt efectuate de stiinta economic, pe fenomene neprovocate intentionat.

In stiintele naturii modelele sunt rezultatul a numeroase experiente, prin intermediul crora se tinde spre sesizarea si reproducerea unor procese care au loc n natur. Ele urmresc de regul, verificarea unor ipoteze sau teorii prin descrierea cantitativ, numeric a fenomenelor la care se refer.

Dar msurarea poate fi efectuat pe diverse ci, intre care experienta organizat de laborator, in cadrul cruia sunt provocate anumite fenomene, este numai una din cile posibile.

Stiinta economic, care nu are practic posibilitti de a efectua experiente, poate efectua constient anumite msurtori pe fenomene neprovocate in vederea verificrii unui model teoretic.

Valoarea unui experiment, a unui fenomen este dat ins nu de intentia, de hotrrea cercettorului de a svrsi experimentul, ci de faptul c obiectiv, independent de vointa cuiva, fenomenul s-a produs "ca si cum", ar fi fost provocat n conditii experimentale, adic intr-o izolare relativ a procesului observat, ceilalti factori fiind considerati relativ constanti.

Anumitele rmneri in urm a economistilor fat de dezvoltarea tehnic nu se datoreste numai absentei posibilittilor experimentale, ci si insuficientei folosirii tehnicilor avansate de msurare si caracterului inadecvat si nesatisfctor al modelrii tezelor, ipotezelor, teoriilor etc., dezbtute uneori fr metod.

O alt surs a controverselor este confuzia c folosirea calculatoarelor electronice la rezolvarea unor probleme economice este identic cu aplicarea matematicilor in economie. Se pierde din vedere faptul c acesta - respectiv calculul numeric - este doar o etap in folosirea matematicilor pentru rezolvarea problemelor economice.

Calculatoarele moderne de mare capacitate si vitez servesc intr-adevr la solutionarea unor probleme economice formulate in termeni matematici, dar problema principal este tocmai formularea matematic, modelarea, fapt de insemntate teoretic, absolut independent de existenta sau inexistenta masinilor moderne de calcul.

Aceast, prere gresit de altfel, se ntemeiaz pe ideea c matematica poate servi numai la studierea aspectului cantitativ al proceselor si fenomenelor economice si nu si la cel calitativ.

Acest lucru nu este adevrat, deoarece aspectele cantitative dau si calitatea fenomenului studiat.

Astfel, legile economice se definesc nu numai prin obiective ci si sub aspectul cantitativ referitor la procesele la care se refer: cantitatea de munc, proportia dintre ramuri, ritmul si msura cresterii productiei si productivittii muncii etc.

Economistul care se ndoieste de posibilitatea "vorbirii" matematice in economie poate s-si examineze propriile metode de lucru, si se va convinge de contrariu. Va vedea c de fiecare dat, cnd va expune o tez, ipotez sau teorie economic, creia ii atribuie "calitate", va cuta s-o intemeieze cantitativ prin anumite date statistice, raportri cantitative, grupri comparative, etc.

O alt problem n privinta utilizrii matematicilor n stiintele economice provine din interpretarea optimului economic calculat matematic si "optimul" aplicat in practica economic.

Ori, intre unele "optime" economice, obtinute matematic si politica economic realizabil practic exist diferente, ce sunt uneori, dar nu neaprat calitative.

De exemplu cnd este formulat un obiectiv de plan, stabilindu-i-se criteriul de optim si gsindu-i-se modelul matematic pentru rezolvarea sa, nu este intotdeauna sigur c solutia acestui program matematic va putea fi realizat in practic. In viata real pot interveni factori, variabile necuantificabile, care nu se pot include in modelul optimizat.

In practic, politica economic, care procedeaz la modificarea optimului (calculat matematic) in raport cu restrictii necuantificabile, poate avea rezultate diferite de optimul matematic, tocmai din acest motiv.

Asadar, trebuie s facem deosebire intre aplicarea matematicii in stiinta economic si in politica economic. Aplicarea matematicii in stiinta economic nu numai c nu este limitat, ci dimpotriv, neaplicarea ei limiteaz progresul acestei stiinte.

Folosirea matematicii ca instrument de politic economic este, in schimb, limitat de variabile necuantificabile sau de necesitatea lurii in considerare a unor factori politici si sociali specifici perioadei pentru care este intocmit modelul matematic.

Este o problem stiintific de prim important de a se stabili:

- decalajul existent intre optimul economic, calculat matematic si politica obiectiv necesar, pentru a sti ce prghii trebuie puse in miscare in vederea influentrii factorilor neeconomici, astfel ca acestia s se adapteze economicului;

- multimea solutiilor posibile, pentru a se cunoaste limitele intre care s se icadreze politica economic in scopul de a o ajuta s aleag ntre alternative corect calculate, chiar dac varianta aleas nu este cea matematic optim.

Departe de a considera modelele economice retete pentru solutii miraculoase , ele ofer o serie de avantaje si anume:

- o reprezentare intuitiv si totusi riguroas a fenomenului analizat;

- permite verificarea, prin analogie, a consistentei logice a teoriei;

- faciliteaz descoperirea prin experimentarea pe model a unor legturi si legitti la care nu am fi ajuns usor pe alte ci;

- contribuie la verificarea corectitudinii procesului de gndire, care duce la luarea unor decizii mai riguroase stiintific.

1.2. INSTRUMENTARUL MATEMATIC FOLOSIT

In modelarea si simularea proceselor tehnico-economice instrumentarul matematic raman pentru majoritatea celor care ar fi interesati de acest subiect, un fetis datorita slabelor cunostinte de matematica aplicata. Astfel probleme de calcul a mediei, a abaterii medii patratice, a functiilor de productie, a calcului integral, a MDC ( metodei drumului critic), a programarii liniare si a calcului probabilistic de apreciere a semnificatiei acestor calcule sunt cu greutate acceptate chiar numai pentru a fi citite. Daca prin generalizarea folosirii calculatoarelor PC problemele matematice sunt in cea mai mare parte rezolvate totusi cele legate de intelegerea fenomenului in sine. Astfel spre exemplu daca se constata ca din ce in ce mai putini stiu sa extraga radacina patrata , raman totusi destul de multi cei care stiu ca numarul caruia dorim sa-i aflam radacina provine dintru-un numar inmultit prin el insusi. Aceasta functie este acum peste tot incepand cu cele mai simple calculatoare si terminand cu telefoanele mobile. Acum totul este foarte simplu pentru un asemenea calcul: cautam tasta, inscriem numarul si ni se afiseaza radacina patrata a numarului.

Problema de calcul poate fi insa mai complicata . Astfel pentru a efectua calculul coeficientilor unei ecuatii, de gradul al II-lea, care reda legatura dintre ingrasamintele de azot si productia de grau matematic trebuie sa cunoastem metoda celor mai mici patrate de ajustare a datelor care ne ajuta sa intocmim sistemul de ecuatii, dupa care sa rezolvam acest sistem cu ajutorul metodei determinantilor(Sarus). Acum este suficient sa introducem datele intr-un fisier si aproape instantaneu toate aceste calcule sunt efectuate, chiar mai ni se ofera si reprezentrea grafica.

Daca folosirea acuala a metodelor matematice este rezolvata aceasta nu insamna ca aceste facilitati de care am vorbit sunt mai utilizate in analizele tehnico economice.

Nu , nu sunt utilizate cat ar trebui sa fie din doua motive care poate au o aceeasi importanta si anume:

- primul este calcul in sine care fiind efectuat cu ajutorul calculaorului nu se mai intege importanta rezultatelor iar

- al doilea este ca procesul de invatamant nu-i ofera elevului,studentului exemple simple care sa elimine etpele care pana acum erau esentiale in intelegerea unor fenomene.

Putem afirma ca in multe explicatii procesul de invatamant a ramas in urma progresului stiintific, ca intelegerea realizarilor tehnologice este din ce in ce mai grea pentru utilizatori. Nu ma refer la apectele constructive ale aparatelor ci la intelegerea fenomenelor concrete de care ne folosim : incalzirea in cuptorul cu micro unde, ceasul cu baterie, imprimanta lasser, aparatele digitale de toate tipurile etc. Devenim din ce in ce mai mult utilizatori. Uneori chiar si pentru a deveni utiizatori este necesar depunem eforturi cu totul deosebite, cum este cazul folosirii unor produse program pentru modelarea si simularea proceselor tehnico-economice.

In modelarea intreprinderii, in afara regresiilor si a calcululi semnificatiilor, este folosit si un instrumentar matematic mai comlpex caruia ca utilizatori trebuie sa-i cunoastem semificatia, deoarece rezolvarile sunt facute de calculator, cum ar fi:1. Calculul integral si diferential, a constituit disciplina care a furnizat aparatul tehnic si conceptul principal pentru intocmirea unor modele matematico-economice, pn in jurul anului 1930, cnd incepe s se aplice.

2. Balantele input - output si programarea liniar.

Aceste metode de modelare economic au o insuficient si anume: ele presupun c in orice imprejurare cel care intocmeste modelul are si controlul obiectiv asupra tuturor variabilelor din model, sau presupun c anumiti factori au o confruntare probabilistic (modele stochastice).

In realitate, pot aprea factori care s actioneze in sens opus cu ceea ce este prezentat unilateral intr-un model matematic clasic sau bazat pe algebra liniar ca balantele input-output (intrri-iesiri) si programarea liniar.

Se cere deci luarea in considerare a unor variabile necontrolabile obiective din viata economic, ceea ce a impus nevoia crerii unor metode mai adecvate.

3. Teoria jocurilor, deschide un capitol cu totul nou in istoria modelelor matematico-economice, deoarece face posibil incorporarea in model a unor factori care nu sunt obiectul judecrii initiale.

Merit de amintit si alte metode matematice folosite in problemele de optimizare ca teoria asteptrii, teoria stocurilor, teoria grafelor care s-au nscut din necesitatea rezolvrii unor probleme tehnice.

1.3. CLASIFICAREA MODELELOR ECONOMICE

Avnd aceste notiuni generale despre "modelul economic" putem afirma c:

"modelul economic constituie o reprezentare simplificat a fenomenelor si proceselor economice (a realittii economice) avnd drept scop adncirea procesului cunoasterii, elaborarea unor msuri de ordin practic nemijlocit".

Modelul poate fi definit ca o reprezentare abstracta si simplificata a unui proces economic.Metoda modelarii este un instrument de cunoastere stiintifica si are ca obiect construirea unor reprezentari care sa permita o mai buna intelegere si o mai profunda cunoastere stiintifica a diferitelor domenii. Esenta metodei modelari consta in inlocuirea procesului real studiat printr-un model mai accesibil studiului.

Putem spune ca modelul este o reprezentare izomorfa a realitatii, care ofera o imagine intuitiva, dar riguroasa in sensul structurii logice a fenomenului studiat, si permite descoperirea unor legaturi si legitati greu de stabilit pe alte cai. Principalele criterii pe baza carora facem gruparea modelelor economico-matematice sunt urmatoarele:

1. In functie de sfera de reflectare a problematicii economice:

- modele macroeconomice - modele de ansamblu ale economiei, modele mezoeconomice - la nivel regional, teritorial,

- modele microeconomice - la nivel de intreprindere, unitati, trust, companie, combinat.

2. In functie de domeniul de provenienta si conceptie (intre diferitele grupe de modele exista asemanari si intrepatrunderi):

- modele cibernetico-economice (relatii I/O cu evidentierea fenomenelor de reglare),-- modele econometrice (elementele numerice sunt determinate statistic) -folosesc metoda de explicitare a unei tendinte (trend) sau metode de identificare a unei periodicitati

- modele ale cercetarii operationale - permit obtinerea unei solutii optime sau apropiate de optim pentru fenomenul studiat

- modele din teoria deciziei (cu luarea in considerare a mai multor criterii, factori de risc, incertitudine)

- modele de simulare - incearca sa stabileasca modul de functionare al unui organism macro sau microeconomic prin acordarea unor combinatii de valori intamplatoare variabilelor independente care descriu procesele

-modele specifice de marketing.

3. In functie de caracterul variabilelor:- modele deterministe (marimi cunoscute),

- modele stochastice/probabilistice (intervin marimi a caror valoare este insotita de o probabilitate/variabile aleatorii).

4. In functie de factorul timp:- modele statice

- modele dinamice.

5. In functie de orizontul de timp considerat:- modele discrete - secventiale,

- modele continue.

6. In functie de structura proceselor reflectate:- modele cu profil tehnologic,

- modele informational-decizionale,

- modele ale relatiilor umane,

- modele informatice.

7. Din punct de vedere al gradului de cuprindere al realittii economice modelele economice se pot grupa in:

1) modele economice partiale, care reflect numai unele fenomene sau procese economice.

2) modele economice generale care reflect fenomene si procese economice caracteristice unui ansamblu economic.

In general modelele economice se refer la cresterea economic, care poate reflecta progresul economic privit sub aspectele sale calitative.

8. Din punct de vedere al utilittii practice modelele cresterii economice pot fi:

1. modele operative ale cresterii economice;

2. modele orientative ale cresterii economice.

1. Modelele operative ale cresterii economice reprezint modelele asa numite materiale. Ele sunt o reproducere a realittii economice n trsturile sale esentiale, dar imbrcnd o form concret, care presupune nenumrate elemente specifice:

- n primul rnd ca instrument de transformare nemijlocit a realittii economice, ca urmare a folosirii factorilor cei mai eficienti ce contribuie la accelerarea progresului economic;

- n al doilea rnd, ca o metod de aprofundare a cunoasterii, lund ca baz analiza rezultatelor obtinute prin folosirea sa.

In ntocmirea unui model operativ de crestere economic se definesc dou momente:

a. momentul analitic, care presupune selectionarea elementelor esentiale, a trsturilor fundamentale a factorilor care determin progresul economic si care necesit o informare sistematic complet (statistic) a evolutiei productiei si a utilizrii ei, a fortei de munc, a structurii si pregtirii profesionale, a dinamicii veniturilor si a modului de repartizare.

Referitor la informatii, sub aspectul surselor de date necesare modelrii, Leontief, care a ntocmit primul balantele "input-output" arta c este mai usor s construim masini de calcul, s elaborm teorii, dect s crem informatii, aceast greutate fiind n primul rnd cauzat de "perisabilitatea" acestor informatii, tocmai datorit progresului economic. In continuare arat c stiinta economic are multe echipe cu pregtire matematic, dar nu prea multe rezultate interesante tocmai pentru c lipseste "materia prim" (informatia). De aceea pericolul de a se lansa n speculatii fr informatii este foarte mare.

b. momentul sintezei - constituirea modelului.

Pe baza acetor date se ntocmeste modelul economic, care concentreaz astfel anumite fluxuri de informatie matematic ntr-un sistem unic, transform informatia economic ntr-un sistem de indicatori, descoper caracteristicile proceselor modelate si devine astfel un instrument tehnic de mare important n aprecierea proceselor respective si n adoptarea unor hotrri.

S nu uitm ns, c planul si planificarea depsesc cadrul unui determinism matematic, chiar si atunci cnd folosim cele mai complicate calcule, cel mai cuprinztor model si c planul este instrumentul unei politici concrete si alege solutiile care s asigure utilizarea ct mai eficient a resurselor cu preocuparea central de a satisface n conditiile date n cea mai mare msur nevoile membrilor societtii.

2. Modelele orientative ale cresterii economice - poart denumirea de modele ideale sau teoretice. Ele reflect realitatea n trsturile sale esentiale, dar fcnd abstractie de nenumrate verigi, legturi intermediare. Forma lor de prezentare este abstract, n care factorii ce determin progresul economic apar ca simboluri.

Aceste modele orientative pot fi grupate la randul lor in :

1. Modelele orientative generale ale cresterii economice

2. Modelele orientative partiale ale cresterii economice pot fi modele ale cresterii productiei sau venitului national.

Modelele orientative ale cresterii economice, indiferent c sunt generale sau partiale sunt destinate s serveasc adncirii cunoasterii teoretice a trsturilor si tendintelor ce caracterizeaz progresul economic.

Valabilitatea acestor modele orientative ale cresterii economice (destinate prognozelor) se afl in raport invers proportional cu durata perioadei pentru care se elaboreaz.

Aceasta contravine ins utilizrii lor ca instrumente ale prognozei economice. Contradictia poate fi solutionat in mare msur, actionnd pe dou ci:

- prin intensificarea eforturilor de cercetare stintific a factorilor ce pot actiona in perspectiva asupra dezvoltrii economice;

- prin aprecierea ct mai corect a perioadei optime pentru care se pot elabora modelele, pe baza msurii probabilittii asupra cresterii anumitor factori.

Cursul 2. MEDIA.INDICATORII CE CARACTERIZEAZ PRODUCIA MEDIE LA HECTAR.

2.1. MEDIA

Valori medii: media aritmetica ; media aritmetica ponderata; mediana; quaartile.

Media aritmetica este valoarea cea mai cunoscuta si mai frecvent folosita. Media aritmetica se obtine prin insumarea valorilor sirului si impartirea la numarul lor.

Media aritmetica ponderata . Cand avem mai multe siruri statistice de marimile n1, n2...nk, cu mediile aritmetice x1, x2, ... xk si dorim sa calculam media generala, este gresit sa calculam aceasta medie prin insumarea mediilor individuale si impartirea sumei la numarul lor. In acest caz este necesar sa calculam media aritmetica ponderata dupa formula:

Xpond=(x1* n1+x2* n2 + ..... xk* nk / Suma (n1 + n2 + .... + nk)

Mediana . Mediana (valoarea centrala) este acea valoare din sirul de observatii aranjate dupa marime , care imparte sirul in doua parti egale ca numar. Ea se gaseste deci la mijlocul sirului , avand de o parte si de alta un numar egal de observatii.

Quartile. Se numesc quartile valorile care impart sirul de observatii aranjate dupa marime in 4 parti egale ca numar. Q1 este quartila inferioara, Q2 cea mijlocie iar Q3 quartila superioara. Quartila mijlocie Q2 coincide cu mediana. Quartilele servesc la calculul coeficientului de asimetrie.

2.2. INDICATORII MEDIEI

Principalii indicatori ce caracterizeaz producia medie realizat sunt:

1. media (x)

2. abaterea medie ptratic( sx)

3. abaterea standard a irului (sx)

4. coeficientul de variaie (C%)

5. limitele de ncredere pentru un anumit risca. Media (x) = S(x) / n

b. abaterea medie ptratic ( sx):

( sx) = S(x-x)2 n(n-1)

c. abaterea standard a irului:

s = S(x-x)2 n-1

d. limitele de ncredere pentru diferitele grade de risc sunt date de expresia:

x +/- sx *tp , n care

x = producia medie realizat pe perioada analizat

sx = abaterea medie ptratic;

tp = valoare tabelar n funcie de gradele de libertate I de risc ( probabilitate de transgresiune);

Exemplu: GL=5-1=4 valorile t sunt: t10%= 2,13 ; t 20%=1,5; t40%=0.9;

e. Coeficientul de variaie ( C%) dat de formula:

C% = s/ x *100

Se apreciaz semnificaia coeficientului de variaie, tiind c dac valorile obinute sunt:

mai mici dect 10 % - variaie mic

ntre 10.1 % I 20 % - variaie mijlocie

mai mare de 20.1 % - variaie mare

Capitolul 3. METODE SI TEHNICI DE MODELARE SI SIMULARE

3.1. ETAPELE PROCESELOR DE MODELARE SI SIMULARE

3.1.1.Etapele procesului de modelareProcesul modelarii cuprinde urmatoarele etape:* cunoasterea detaliata a realitatii sistemului (procesului) ce se modeleaza

* construirea propriu-zisa a modelului economico-matematic

* experimentarea modelului econornico-matematic si evaluarea solutiei

* implementarea modelului economico-matematic si actualizarea solutiei.

MODELE ECONOMICE DESCRIPTIVE Sl NORMATIVEModelele economico-matematice utilizate in procesele economice din intreprinderi sunt de doua feluri, si anume:

- modele descriptive care au ca obiectiv reproducerea unor proprietati ale sistemului modelat,

- modele normative care urmeaza a fi utilizate pentru aplicarea unor reguli eficiente de decizie in intreprindere (cu scopul cresterii performantelor)

Modele ce surprind aspecte tehnologice si de productieM1 Model arborescent pentru descrierea structurii produselor si calculul necesarului de resurse materiale.Modelul ne indica, cu ajutorul unui graf, arborescenta unui anumit produs P.Prin arborescenta se intelege descompunerea produsului finit in componentele sale, cu precizarea normelor de consum conform retetei de fabricatie; descompunerea se realizeaza pe mai multe niveluri si anume pe atatea cate sunt necesare pentru ca pe ultimul nivel sa se poata citi componentele de baza, respectiv resursele materiale.

M2 Model tip Grafice Gantt Aceste modele cunosc o larga raspandire in multiple domenii unde apare problema succesiunii in timp a unor activitati.Pot fi folosite atat ca modele descriptive cat si ca modele normative, cand este vorba de secvente tehnologice.

M3 Modele de tip MDC (metoda drumului critic)Grafele MDC reprezinta conditionarile logice si tehnologice dintre activitatile unui proiect si ofera posibilitatea luarii in considerare a necesarului privind resursele materiale, umane si financiare.

Ofera numeroase si utile informatii: termene de incepere si terminare ale activitatilor, rezerve, activitati critice, diagrame privind nivelarea, alocarea resurselor care prezinta interes pentru practicieni.

M4 Modele de ordonantare si lotizareProblemele de ordonantare constau in stabilirea unei ordini de efectuare a activitatilor unui proces de productie, astfel ca interdependentele dintre ele sa fie respectate in limita resurselor disponibile si cu o durata totala minima de executie.Aceste modele se bazeaza pe tehnici combinatorice si pe procedee cunoscute sub denumirea "branch-and-bound" ("ramifica si margineste").

M5 Modele pentru determinarea capacitatilor de productieCapacitatea de productie a unei intreprinderi se stabileste pe baza fondului de timp disponibil al utilajelor. Varietatea acestora precum si posibilitatile numeroase de calcul a capacitatii nominale, practice, economice conduc la conceperea unor modele complexe.In aceste modele se inlocuieste capacitatea valorica agregata cu mai multi indicatori fizici si valorici cum ar fi: fondul tehnic de timp pe grupe de masini, valparea productiei marfa obtinuta anterior, volumul productiei exprimat in unitati fizice, fondul de timp necesar pentru principalele piese de schimb etc.Cu ajutorul acestor indicatori se exprima situatia tehnico-economica existenta in intreprindere la un moment dat (caracter descriptiv). Se-poate formyla un model de programare liniara cu mai multe functii obiectiy. In felul acesta modelul va include si aspecte normative.Capacitatea de productie se poate optimiza din mai,multe puncte de vedere: al reducerii consumului de materii prime sau de energie, al reducerii nlimarului de persoJial utilizat, al valorificarii cat mai bune a materiilor prime etc. in conditiile satisfacerii programului sorttmental contractat si a unor costuri minime.

M6 Modele pentru determinarea structurii de productie pe o perioada data.Aceste modele pun problema determinarii unei structuri de productie pe o perioada data in functie de cerintele pietei (contracte incheiate) si resurse disponibile, care maximizeaza sau minimizeaza, dupa caz, una sau mai multe functii obiectiv, ca de exemplu: maximizarea profitului, minimizarea costului de productie, maximizarea cifrei de afaceri, etc.

M7 Metodele pentru probleme de amestec.Continutul unei probleme de amestec si dieta poate fi formulat astfel:Un produs final P are in componenta sa produsele Pj(j=1,...,n), care trebuie amestecate.Produsul P are caracteristici calitative impuse si exprimate prin m indicatori. Si in cazul modelului de amestec, partea descriptiva a modelului o constituie restrictiile, iar partea normativa, functia obiectiv.

M8 Modele de transport-repartitie.Aceste modele reprezinta cazuri particulare ale programarii liniare, care permit utilizarea unui algoritm expeditiv de rezolvare.Problema de transport, in forma ei generala, consta in gasirea unui plan optim de transport al unui produs omogen in asa fel incat, tinand seama de disponibilitatile furnizorilor si de cerintele consumatorilor, s3 se minimizeze cheltuielile de transport sau numarul de t/km parcursi.

M9 Modele de flux in retele de transport.Cu ajutorul acestor modele pot fi rezolvate urmatoarele tipuri de probleme din practica: se poate descrie procesul transportului intern intr-o uzina, distributia unei materii prime fluide sau gazoase (apa, abur, titei etc.) in procesul de productie etc.In general, pentru rezolvare se foloseste algoritmul Ford-Fulkerson.

M10 Modele pentru fenomene de asteptare.In practica economica apar numeroase situatii de "asteptare" datorate imposibilitatii de a corela temporal diverse activitati care se interconditioneaza.Conceperea unui model de "asteptare" presupune cunoasterea unor caracteristici ale fenomenului studiat privind numarul mediu de: unitati in sistem, a unitatilor in curs de servire, de unitati in sirul de asteptare, de statii neocupate, de unitati ce sosesc intr-o unitate data de timp, precum si timpul mediu: de servire, de asteptare in sistem si de asteptare in sir.Aceste modele au un caracter complex descriptiv-normativ.

M11 Modele de stocare.Prin prisma modelului economico-matematic de stocare, principalele elemente ale oricaruiproces de stocare sunt: cererea, aprovizionarea, parametrii temporali si costurile specifice(cost de lansare a unei comenzi, cost de stocare si cost de penalizare sau rupere).Gama modelelor de stocare este extrem de diversa (modele deterministe, probabiliste, statice, dinamice, cu cerere continua, cu cerere discontinua etc.). in structura modelelor de stocare sunt cuprinse numeroase elemente descriptive, precum si o parte normativa: procedeul de determinare a politicii optime de reaprovizionare.

M12 Modele ale controlului statistical al calitatii produselor.Aceste modele se bazeaza pe cunostinte de statistica matematica. Ele au atat un caracter descriptiv cat si normativ.

3.1.2.Etapele procesului de simulare "Simularea este o tehnica de realizare a experimentelor , care implica utilizarea unor modele matematice si logice si care descriu comportarea unui sistem real de-a lungul unei perioade mari de timp.Realizarea experimentului de simulare presupune parcurgerea urmatoarelor etape :

a) Formularea problemei

b) Culegerea si prelucrarea preliminara a datelor reale

c) Formularea modelului de simulare

d) Estimarea parametrior caracteristicilor operative prin procedee din statistica matematica pe baza datelor reale culese

e)Evauarea performantelor modelului si parametrilor in special prin teste de concordanta.

f) Construirea algoritmului simularii fie prin schema logica detaliata fie prin schema bloc in functie de marimea modelului.

g) Validarea sistemului de simuare fie prin testarea programului pentru o solutie particulara cunoscuta.

h) Programarea experimentelor de simuare prin considerarea succesiva a vaorilor parametrilor de intrare.

i) Analiza datelor simulate.

Simularea permite in general:- determinarea formei functionale de exprimare a legaturilor dintre fenomenele cercetate si estimarea valorilor parametrilor modelului,

- testarea diferitelor cai de actiune care nu pot fi formulate explicit in cadrul modelului,

- structurarea mai buna a problemei investigate,

- demonstrarea solutiilor pentru rezolvarea problemei care face obiectul deciziei.

Variabilele de intrare pot fi deterministe sau stochastice. Ele se determina dupa un anumit procedeu sau se genereaza aleatoriu, in functie de anumiti parametri de intrare.Parametrii de intrare se caracterizeaza prin aceea ca iau valori neschimbate pe tot timpul procesului de simulare.

Variabilele de iesire depind de variabilele si parametrii de intrare putand fi deterministe sau stohastice.3.2. METODA FUNCTIILOR DE PRODUCTIE Functiile de productie utilizate in modelarea proceselor economiceEvolutia acesteia se va diferentia in functie de semnificatia functiei si de decident Se pot identifica urmatoarele situatii :

1. - evolutie liniara,

2. evolutie patratica, 3. evolutie exponentiala , 4. alte tipuri de functii..

3.2.1. Resursele si factorii de productie in unittile agricole

Resursele de productie reprezint potentialul natural, material, financiar si uman de care poate dispune unitatea agricol la un moment dat si care exprim posibilitatile ei de dezvoltare. Resursele considerate ca atare au un caracter static, rolul lor ncepnd s se manifeste din momentul n care sunt angrenate n procesele de productie sub actiunea muncii umane, devenind factori de productie. Ca atare, prin factor de productie se ntelege o component a ansamblului de elemente ce particip nemijlocit la producerea diverselor produse agricole. In cadrul factorilor de productie se includ mijloacele de munc, obiectele muncii, forta de munc, actiunea lor conjugat ducnd la

obtinerea produselor agricole.

Factorii de productie reprezint resursele de productie consumate n procesele de munc si care sunt purttorii de costuri pe care le transmit integral sau partial asupra produselor obtinute. Factorii de productie purttori de costuri constituie factori economici, spre deosebire de factorii naturali, ca precipitatiile, temperatura, umiditatea care, desi participa la desfsurarea proceselor de productie, nu greveaza rezultatele prin costuri.

Caracterul dinamic al factorilor economici n opozitie cu cel static al resurselor, se manifest prin transformarile pe care le sufera (integral sau partial) n procesele de productie.

Actiunea factorilor de productie se afl sub influenta conditiilor social - economice si naturale existente n unittile agricole, care pot s stimuleze obtinerea unor rezultate positive sau, dimpotriv, pot s duc la unele limitri n valorificarea deplin a potentialului de productie al unittii.

Caracterul polifactorial al proceselor de productie din unittile agricole si gama larg a factorilor participanti impune, n vederea valorificarii lor rationale, cunoasterea actiunii lor a legturilor cauzale dintre factori si productie, precum si dintre ei. Aceasta se poate realiza recurgnd la clasificarea lor dup diferite caracteristici: esenta factorilor, raportul care se formeaz ntre volumul factorilor si volumul productiei obtinute, participarea la una sau mai multe activitti de productie etc. (tabel 3.1.).

Factorii ficsi si variabili considerati n raport cu unitatea de produs obtinut, apar intr-o postur oarecum diferit dect asa cum au fost priviti in raport de intregul volum al productiei. Astfel, odat cu variatia productiei totale, volumul de factori ficsi pe unitatea de produs devine si el variabil,

reducndu-se odat cu cresterea productiei. In ceea ce priveste factorii variabili, ei se mentin relativ constanti pe unitatea de produs sau variaz foarte putin si cresc pe msur ce volumul productiei este mai mare.

Clasificarea factorilor de productie Tabelul 3.1 -------------------------------------------------------------------------------------------

Criteriul de Tipul factorilor Caracteristici

clasificare

--------------------------------------------------------------------------------------------

A. Esenta Naturali: fertilitatea Nu sunt purttori de costuri

factorilor natural a solului, pre- Prin actiunea lor pot favoriza cipitatii, temperatur, sau defavoriza desfsurarea vnt, insolatie etc. proceselor de productie si economici Cunoasterea probabilittii de apa-

ritie si a modului lor de manifes-

tare permite valorificarea cea mai

bun a factorilor economici.

--------------------------------------------------------------------------------------------

Economici: Sunt purttori de costuri, care se

Materiali: tractoare, transmit asupra produselor

obtinute masini agricole, instalatii

constructii, amenajari hidrotehnice, plantatii de vii si pomi, seminte, animale de productie, ingrsminte etc.

--------------------------------------------------------------------------------------------

Umani: personalul munci- Reprezint factorul constient al

tor din unittile agricole. intregii activitti, elementul

. prin care sunt puse in actiune

mijloacele de productie si aplicatetehnologiilor Creaz valori mai mari dect propriul su cost.

--------------------------------------------------------------------------------------------

B. Raportul intre Ficsi: pmntul, trac- Volumul lor nu este influentat n

volumul factori- toarele, masinile a- in cursul anului de variaria pro-

lor si volumul gricole, constructii- ductiei totale. Determin in productiei tota- le, amenajrile hidro- bun msur capacitatea le obtinute. tehnice etc. de productie a unittii agricole

Particip la mai multe cicluri de

productie, transmitndu-si treptat

valoarea asupra productiei.

Incarc costurile de productie prin

cheltuielile cu amortizarea lor.

----------------------------------------------------------------------------------------

Variabili: ngrsmintele, Volumul lor depinde nemijlocit de

semintele, furajele, apa variatia productiei totale.

pentru irigat, pestici- Se consum integral intr-un ciclu

dele. de productie, transmitndu-si in

totalitate valoarea asupra productiei create.

--------------------------------------------------------------------------------------------

C. Participare la Monovalenti: smnta, ma- Utilizarea lor este limitat la o una sau mai multe terialul sditor. singur cultur.

activitti de Polivalenti: ngrsmin- Sunt utilizati la o gam larg de

productie tele, carburantii, trac- culturi sau categorii de animale.

toarele, plugurile etc.

Factorii ficsi determin cheltuielile fixe care sunt independente de felul, volumul si intensitatea activittilor de productie desfsurate. Factorii variabili la rindul lor determin cheltuieli variabile, al caror nivel depinde direct de felul, intensitatea si volumul productiei, pstrnd pe unitatea de produs - tona de gru, hl lapte etc - un nivel mai mult sau mai putin constant la un nivel sczut al poductiei, dup care volumul lor pe unitatea de produs creste proportional cu productia suplimetar obtinut.

Cu ct un factor are un caracter mai stabil in decursul timpului, cum sunt de pilda constructiile, lucrrile de imbunttiri funciare, plantatiile de pomi si vie etc - cu att este mai ireversibil, in sensul c este mai greu susceptibil de modificari n dimensiunea sa.

Deciziile privind asigurarea unittii agricole cu asemenea factori ficsi trebuie, luate cu mult discernmnt, ntruct ulterior nu se mai poate reveni asupra lor, dect prin antrenarea unor costuri foarte mari. Spre deosebire de factorii ireversibili, factorii reversibili cum sunt de pild ingrsmintele al cror volum este proportional cu cel al productiei, pot fi modificati cu destul usurint, existnd posibilitatea adoptrii unei noi decizii care s amelioreze efectele decizilor anterioare.

Desfsurarea eficient a activittilor in unittile agricole necesit ca asigurarea cu resurse de productie, combinarea si alocarea lor s fie astfel facut inct s duc la: -valorificarea integral a capacittii de productie a unittii prin folosirea complet a resurselor;

------ ------------------ --------------------- - - - b

a ----------------------- ---------------------

Fig. nr. 3.1. Aprecierea gradului de folosire a unei resurse.

( a: folosit partial; b: folosit integral).

-obtinerea unor cantitti sporite de produse pe hectar si animal furajat, cu cheltuieli ct mai reduse pe unitatea de produs;

-cresterea continu a randamentului resurselor utilizate, prin aplicarea tehnologiilor moderne si a mijloacelor tehnice perfectionate.

Avnd in vedere aceste cerinte, in fata specialistilor din unittile agricole se ridic o serie de probleme cu caracter tehnic si economic referitoare la optiunile privind resursele de productie si anume:

-precizarea cantittilor optime de resurse variabile ce trebuie alocate pe unitatea de productie (hectar, animal furajat) pentru a se realiza productii ridicate si rentabile, prin utilizarea eficient a tuturor resurselor, att in situatia in care acestea pot fi procurate n cantitti suficente ct si in

cazul in care exist unele limitri in procurarea lor ;

-stabilirea proportiilor in care trebuie combinate resursele pentru a se asigura fie obtinerea anumitor niveluri de productie cu cheltuieli minime, fie realizarea unui asemenea nivel de productie care s duc la un beneficiu maxim;

-determinarea celui mai eficient mod de repartizare pe activitti a resurselor polivalente aflate in unitatea agricol in cantitti limitate.

Obinerea unui beneficiu maxim pe unitatea de suprafa, respectiv pe hectar presupune aflarea valorii maxime pe care o poate lua funcia beneficiului (BT1). Maximul acestei funcii se poate determina matematic anulnd derivata ntia a funciei n raport cu resursa variabil.

Rezult: dB1/dX1 = f(x1)py - px1 = 0

cum f (X1) py reprezint producia marginal n expresie valoric (PMgV) i px1 este costul marginal (CM1), se obine : PMV1 = CM1 sau PMV1 / Px1 = 1

Rezult c funcia beneficiului are valoare maxim cnd se realizeaz egalitatea dintre producia marginal valoric i costul marginal, i care din punct de vedere economic corespunde optimului economic (OE).

Intervalul haurat n fig. 3.2. marcheaz beneficiul ce poate fi obinut ca rezultat al alocrii n diferite doze a resursei variabile.

Producia fizic total (P.F.T.) ] creste Mteh scade

Producia fizic medie (P.F.Medx1) ] scade

Elasticitatea produciei (Ex1) ] < 1 =0 < 0

Cheltuieli Totale Cresc cresc

Cheltuieli variale [ cresc

Cost marginal ( CM ) ] relativ constant

Beneficiul Total [ Prag rent Max scade

[ OpEc

Fig. 3.2. Optimizarea utilizrii unui factor pentru obinerea unui produs.

nlimea maxim corespunde beneficiului maxim care, dup cum se poate observa din figur, se realizeaz n momentul n care

producia marginal n expresie valoric este egal cu costul unitar al resursei variabile (PMV = Pxi).

3.2,2. Combinarea si alocarea rational a resurselor de productie in unttile agricole

Obtinerea produselor agricole poate avea loc prin intermediul unor combinatii foarte variate de resurse, in raport cu conditiile concrete si posibilitatile unittii. Resursele de productie n diversele lor combinatii dau rezultate diferite att sub aspectul productiilor considerate din punct de vedere fizic, ct si al costurilor si beneficiilor. Posibilitatile largi de combinare a resurselor, efectele diferite pe care le genereaz, atrag dup sine necesitatea cunoasterii modului in care se comport in diversele lor combinatii. Specialistii pot obtine asemenea informatii din rezultatele cercetrilor de la statiunile zonale de cercetri, precum si pe baza experientelor efectuate in inssi unittile agricole.

In adoptarea deciziilor privind combinarea resurselor este necesar s se aib in vedere faptul c in procesul de productie intre resurse pot exista raporturi de complementaritate si de substituabilitate.

Alocarea optim a dou resurse, de care dispunem n cantiti suficiente, pentru obinerea unui produs se face pn cnd nivelul produciilor marginale exprimate valoric ale celor dou resurse sunt egale cu costurile marginale ale unitilor de resurse (px1 i px2),ceea ce arat c pentru cazul particular, de alocare a dou resurse pentru obinerea unui produs, optimul economic este atins atunci cnd raportul produciilor marginale n expresie fizic este egal cu raportul invers al costurilor lor.

Aceast constatare confirm totodat metoda grafic, c optimul economic se afl pe curba care are panta pX1/pX2

Combinarea optim a mai multor resurse variabile (X1,X2......Xn), pentru obinerea unui produs (Y1), n vederea obinerii beneficiului maxim se realizeaz cnd:

PMgl * Pyl/Pxl = PMg2 * Pyl /Px2= Mg3*Pyl/Px3..PMgn * Pyl / Pxn=1

ceea ce nseamn c resursele pot fi alocate pn cnd se obin producii marginale valorice cu costurile unitare ale resurselor respective.

Cnd posibilitile de procurare a resurselor sunt limitate, n sensul c nu putem aplica resursele n dozele care s ne asigure maximum de beneficiu, respectiv optimul economic, spunem c resursele se afl n cantitate insuficient. In acest caz este necesar repartizarea lor pentru obinerea de producie valoric maxim, pentru cantitile limitate din cadrul resurselor.

Resursele aflate in relatii de complementaritate nu pot fi utilizate in procesul de productie dect considerate impreun (de pild tractor-carburant, efective de animale - furaje, combina - mecanic agricol). In cazul in care resursele respective se combin in proportii definite (1 tractor-

1 mecanizator) complementaritatea se consider perfect.

Resursele care in procesul de productie se pot inlocui unele pe altele, in parte sau in totalitate, se afl in relatii de substituabilitate. Resursele substituabile se pot inlocui in proportii constante sau in proportii variabile.

In cazul substituirii in proportie constant resursele se pot folosi reciproc intr-o proportie care rmne constant, indiferent de volumul folosit din fiecare. Un exemplu in aceast privint il constituie furajele. De pild 1 Kg de orz din ratie poate fi inlocuit cu o anumit cantitate de porumb boabe, avnd in vedere valoarea lor nutritiv si considernd c nu se schimb

calitatea furajelor. Proportia de substiuire intre orz si porumb este constant, indiferent de ponderea lor in ratie, putndu-se merge pn la substituirea total a uneia din resurse in functie de posibilittile de aprovizionare si de costuri, fr ca nivelul productiei s se modifice. Dac in procesul de productie o resurs se poate inlocui in totalitate prin alta, se consider c substituabilitatea este perfect.

In unittile agricole mai frecvent este situatia substituirii resurselor in proportie variabil, intre cantittile din resursele ce se pot inlocui reciproc se inregistreaz variatii in raport cu volumul resursei inlocuite si proportia de substituire. De pild, proportiile de inlocuire intre ingrsmintele cu azot si cele cu fosfor variaz, intre anumite limite, in functie de cantittile mobile de azot si fosfor din sol, in functie de doza alocat la unitatea de suprafat si de cerintele plantelor.

Substituirea resurselor se face pe baza cunoasterii proportiei (raportului) lor de substituire considerat sub dou aspecte - fizic si valoric.

Raportul fizic de substituire a dou resurse este dat de proportia in care una o inlocuieste pe cealalt pentru realizarea aceluiasi volum de productie. Deci, raportul de substituire indic fie cantitatea din sursa X1 care se economiseste prin utilizarea unei unitti din resursa X2 atras in procesul de productie, fie cantitatea din resurs X1 care trebuie folosit pentru o unitate economisit din resursa X2, volumul productiei Y rmnnd acelasi.

Pentru fundamentarea mai temeinic a deciziilor, se pune ca apectul fizic al substituirii s fie neaprat completat cu aspectul valoric, n sensul lurii in considerare a costului resurselor care se substituie.

Recurgerea la costurile unitare ale resurselor permite aprecierea efortului economic solicitat de diferitele variante de substituire si faciliteaz optiunile conducerii pentru solutiile care sunt mai economice n conditiile concrete date, privind obtinerea aceluiasi volum de productie.

3.3. MODELAREA FIEI TEHNOLOGICE.

Fisa tehnologica a unui produs, reprezint ansamblul de lucrri repartizat n timp (zi, decada, luna), de necesar de forta de munca, de necesar de lucrari mecanizate si de necesar de materiale pentru obinerea unui produs.

Cu ajutorul fiei tehnologice care are nscris n ea normele de consum de for de munc, de energie, de materiale se calculeaz:

necesarul de for de munc, repartizarea n timp a forei de munc i salariile corespunztoare;

necesarul de energie (mijloace, mecanisme, motoare electrice), repartizarea n timp i cheltuielile aferente;

necesarul de materiale, repartizarea lor n timp i cheltuielile aferente.

De o importan deosebit n respectarea tehnologiei o are cunoaterea modului de aplicare a tehnologiei, care const n modul concret de desfurare a lucrrilor n timp i a necesarurilor de mijloace tehnice, umane i financiare.

n producia agricol tehnologia unui produs, reprezint de obicei, tehnologia obinerii unui produs intermediar, din cadrul circuitului economic al produsului.

Astfel dac se consider produsul "pasta de tomate", circuitul economic al acestui produs poate fi descompus n verigi de producie:

Factori ( tomate ( industrializare ( depozitare ( comercializare ( consumatori

Pentru fiecare verig a circuitului sunt aplicate tehnologii corespunztoare, dar principiile analizei i proiectrii acestor tehnologii sunt n general aceleai, chiar dac vizeaz activitati diferite: de producie, de industrializare, de depozitare, de comercializare.

Fiecare verig, care n cazul nostru constituie o tehnologie de sine stttoare, poate fi la rndul sau s fie subdivizat n procese de munc.

Procesele de munc constituie gruparea lucrrilor din tehnologie n funcie de acelai obiectiv.

Astfel la culturile de producie vegetal procesele de munc pot fi:

eliberat terenul; fertilizat cu ngrminte naturale;

fertilizat cu ngrminte chimice;

pregtit terenul n vederea semnatului (plantatului);

semnatul (plantatul);

ntreinerea culturii prin lucrri manuale;

ntreinerea culturii prin lucrri mecanice;

tratamente de combatere a bolilor i duntorilor;

recoltatul.

Pentru a constitui un adevrat instrument de organizare tiinific a produciei, fia tehnologic trebuie s cuprind o serie de indicatori cu coninut tehnic, economic i organizatoric care s permit fermierilor s urmreasc i s aplice, n teren, diferitele msuri tehnologice, s determine volumul de resurse materiale, umane i financiare necesare, i s stabileasc costurile directe de producie.

n fiele tehnologice sunt inclui:

parametri cantitativi i calitativi de executare a lucrrilor (adncimea arturii, distante ntre rnduri de semnat, dozele de ngrminte, fungicide i erbicide la hectar, normele de semine la hectar, s.a.);

perioada calendaristic de executare a lucrrilor considerate pentru un an agricol normal;

agregatele pe care le utilizam n executarea lucrrilor (tipul tractorului i al mainii agricole, formaia de munc, norma zilnica de lucru, s.a.).

Pe baza acestor elemente primare, avnd n vedere normativele n vigoare, se determin necesarul de for de munc n ore - om sau zile - om, cu indicarea categoriei profesionale, ore tractor sau hectare artura normal, zile perechi animale, tone sau tone km, necesarul de materiale (smn, ngrminte, fungicide, insecticide, erbicide, apa de irigat, s.a.).

Fia conine elemente privind costurile directe ca:

salariile personalului;

plata lucrrilor efectuate de teri;

costul materiilor i materialelor s.a.

Totalitatea cheltuielilor cuprinse n fi reprezint costul tehnologic al produciei. mbuntirea tehnologiei, n condiiile intensificrii continue a produciei, poate atrage dup sine o cretere a cheltuielilor pe unitatea de suprafa, ns sporirea produciei va duce la reducerea costurilor pe unitatea de produs, asigurnd astfel sporirea masei de profit. Fiele tehnologice sunt necesare pentru programarea, pregtirea i organizarea produciei servind la determinarea necesarului de mijloace de producie, a forei de munc, precum i a cheltuielilor directe de producie. Ele constituie elemente de baz n conducerea tiinific a exploataiei agricole, ntruct sintetizeaz, pe culturi, limitele consumurilor de munc vie i materializata, rezultatele materiale concretizate n producia principal i secundar, precum i rezultatele economice directe. Pe baza fiei tehnologice se poate calcula pentru fiecare cultur cheltuielile directe, pe elemente i perioade, ceea ce permite urmrirea i controlul sistematic asupra desfurrii activitii economice a exploataiei agricole.

ANALIZA FIEI TEHNOLOGICE. Dup modul de abordare a analizei tehnologiei, acesta poate fi: secvenial, global i sistemic.

Analiza secvenial a tehnologiei presupune analiza elementelor sale componente. O prima grupare de elemente tehnologice o constituie procesele de munc.

Analizele secveniale se pot efectua la nivel de proces de munc sau pot fi aprofundate n cadrul proceselor de munc pn la nivelul lucrrilor ce compun procesul (manuale sau mecanice) i a consumului de materiale. Astfel, lucrarea de fertilizat poate fi analizat la nivelul timpului cnd este efectuat lucrarea, a mainilor folosite, a felurilor de ngrminte i a cantitilor utilizate. Desigur, ca de aceeai manier pot fi analizate i celelalte procese de munc.

ELABORAREA FIEI TEHNOLOGICE CU PRODUSUL-PROGRAM AGR4. Produsul-program AGR4 este ntocmit a asigura calcularea diferitelor tehnologii de producie n producia vegetal .

Produsul-program AGR4, pentru calcularea fiei tehnologice este structurat n urmtoarele pri:

a) Baze de date ce conin norme, normative, preuri, maini i tractoare agricole :

MEC1.DBF: conine normele de lucru mecanice i anume: codul lucrrii, denumire, agregatul, unitatea de msur, norma de lucru, consumul de motorin, coeficientul de transformare n hectare artura normal, categoria de plat a mecanizatorului i tariful de plat a lucrrii, n cazul cnd lucrarea este efectuat de teri.

MAN1.DBF: conine normele de lucru lucrri manuale i anume: codul lucrrii, denumirea lucrrii, unitatea de msur, norma de lucru, formaia de lucru, categoria de plat;

MAT1.DBF: conine materiale ce sunt folosite n tehnologii i anume: codul materialului, denumirea materialului, unitatea de msur, preul de cumprare a materialului, consumul energetic ncorporat n material, n Kwh/UM;

ELABORAREA AUTOMAT A FIEI TEHNOLOGICE

I A PLANULUI DE PRODUCIE

NORME

INTRODUCERE

INTRODUCERE

FIE

NORMATIVE

ACTUALIZARE

ACTUALIZARE TEHNOLOGICE

ACTUALIZARE PARAMETRII

(calcule editri)

MASINI.DBF: conine lista tractoarelor i mainilor agricole i anume: codul tractorului sau mainii agricole, denumirea, denumirea prescurtat i consumul energetic (Kwh/ora funcionare);

CULT.DBF: conine lista culturilor pentru care se ntocmesc fiele tehnologice i anume: codul fiei tehnologice, producia medie principal, producia medie secundar 1,2 sau 3, preul de livrare al produciei principale, preul de livrare al produciei medii secundare 1,2 sau 3, tipul produciei (terminat sau neterminat), sistemul de cultur (irigat sau neirigat).

Toate bazele de date au posibilitatea de a fi actualizate i anume:

introducerea de noi date;

modificarea datelor existente;

tergerea unor date;

listarea datelor (ecran/imprimant).

b). Baze de date ce conin informaiile aferente tehnologiei unei culturi.

Fiecrei culturi i corespund dou baze de date (L i M).

In ntocmirea fiei tehnologice pentru o cultur, trebuie s inem cont de urmtoarele:

baza de date "Lcod cultur", care conine: codul lucrrii, luna i decada cnd se efectueaz lucrarea, volumul de lucrare la hectar i dac lucrarea este efectuat cu mijloace proprii sau teri, n cazul lucrrilor mecanizate;

baza de date "Mcod cultur", care conine: codul lucrrii, luna i decada cnd se efectueaz lucrarea, codul materialului folosit i norma de consum ce este prevzuta pentru 1 hectar.

fia tehnologic care se ntocmete pentru suprafaa de 1 hectar;

programul AGR4 asigur elaborarea de tehnologii de producie, n mai multe variante, pentru fiecare cultur, innd seama de nivelul de producie, de gradul de mecanizare, de apartenena mijloacelor mecanice (proprii sau nchiriate), de costul, respectiv tarifele, lucrrile agricole.

posibilitatea actualizrii fiei tehnologice: introducerea de lucrri, modificarea lucrrilor, tergerea unor lucrri i listarea lucrrilor introduse (ecran sau imprimant).

Listarea pe ecran sau la imprimant, da posibilitatea verificrii datelor ce au fost introduse n fia tehnologic (Tabelul nr.1).

Lista de verificare a lucrrilor din fiecare tehnologie cuprinde:

Cultura;

producia medie;

preurile de livrare a produselor;

sistemul de cultur (irigat, neirigat);

modul de executare a lucrrilor (propriu, teri);

forma produciei (terminat, neterminat);

denumirea lucrrilor (manual, mecanic);

materialele consumate.

Pentru lucrrile manuale se obin informaii privind:

denumirea;

perioada de execuie (luna, decada);

unitatea de msur;

norma de lucru;

formaia de lucru;

volumul de lucrare pentru 1 hectar;

nivelul de salarizare (plat);

Pentru lucrrile mecanice se obin informaii privind:

denumirea materialului;

agregatul (tractor, main);

perioada de execuie;

unitatea de msur;

norma de lucru;

consumul de combustibil;

transformarea n hantri;

categoria lucrrii;

volumul de lucru la 1 hectar;

tariful de plat pentru lucrri executate de teri;

Pentru materialele consumate se obin informaii privind:

denumirea;

unitatea de msur;

consumul pe hectar;

preul de achiziionare.

c) Modificarea unor parametrii generali pentru producia vegetal sau specifici culturii.

Aceti parametrii pot fi actualizai interactiv pentru fiecare fi tehnologic, n momentul calculrii indicatorilor tehnico-economici ce caracterizeaz tehnologia unei culturi.

d) Determinarea necesarului de mijloace materiale i a necesarului de fora de munc precum i a mijloacelor financiare pe perioade calendaristice (luni, trimestre, an) (tabelul nr.3.).

e) Programul AGR4 permite gruparea, cheltuielilor directe pe procese de munc (pregtit teren, fertilizat, semnat, ntreinerea culturilor, recoltat, transport, s.a.); pe consumurile tehnologice (semine, ngrminte, insectofungicide, erbicide, s.a.); precum i a salariilor cuvenite pentru mecanizatori i muncitori manuali.

f) Programul AGR4, permite listarea necesarului de materiale folosite care conine: denumirea materialului, codul materialului, unitatea de msur, cantitatea, preul unitar i valoarea.

g) Programul AGR4 permite calcularea recapitulativ a principalilor indicatori tehnico-economici pe care i grupeaz n: indicatori tehnici, indicatori de cost, indicatori de rezultate financiare .

Sistemul indicatorilor de apreciere economica a variantelor tehnologice care include: producia (n expresie fizic i valoric), cheltuielile directe de producie, costurile de producie, consumul de munc vie, consumurile materiale, profitul brut i net s.a., sunt determinai pe unitatea de suprafa i unitatea de produs.

Pentru fiecare cultur prin programul AGR4, se calculeaz indicatorii tehnici i economici grupai astfel:

A. Indicatori ai produciei fizice, medii la hectar i totale, i ai preurilor de livrare.

B. Indicatori ai costurilor totale i pe elementele componente.

C. Indicatori ai veniturilor i ai rezultatelor financiare.

D. Indicatorii sintetici de consum, de rezultate i pragul de rentabilitate.

A. Indicatorii produciei fizice

A.1. Producia medie principal (PMP), se exprim n Kg/ha, se determin n funcie de:

fertilitatea natural a solului;

potenialul biologic al speciei i soiurilor;

nivelul tehnologic;

volumul de factori intensivi (ngrminte, erbicide, insectofungicide, apa de irigat s.a.);

momentul executrii lucrrilor de ntreinere i recoltare; s.a.

A.2. Producia total principal (PTP), se exprim n tone, se determin ca produs ntre producia medie principal (PMP n Kg/ha) i suprafaa cultivat (S n ha).

PMP(Kg/ha) X S(ha)/1000 = PTP (t)

A.3. Producia medie secundar (PMS) se exprim n Kg/ha, se determin n funcie de aceiai factori enunai la PMP.

A.4. Producia total secundar (PTS), se exprim n tone, se determin ca produs ntre producia medie secundar (PMS n Kg/ha) i suprafaa cultivat (S n ha)

PMS(Kg/ha) X S(ha)/1000 = PTS (t)

A.5. Preul de livrare a produciei principale (PLPP) se exprim n lei/Kg, se stabilete prin negociere cu beneficiarii produselor agricole principale.

A.6. Preul de livrare a produciei secundare (PLPS) se exprim n lei/Kg, se stabilete prin negociere cu beneficiarii produselor agricole secundare.

B. Indicatorii costurilor totale i pe elementele componente n expresie valoric i n structura.

B.1. Salarii pentru lucrri manuale i alte contribuii, se exprim n lei, se determin prin nsumarea salariilor brute pentru lucrrile manuale cu contribuiile pentru asigurrile sociale CAS (B.2) i cu alte contribuii din salarii (B3); se calculeaz pe baza fielor tehnologice pentru ntreaga suprafaa a culturii.

B.4. Cheltuielile cu materiile i materialele, se exprim n lei, se determin prin nsumarea tuturor cheltuielilor efectuate cu materiile i materialele prevzute n fiele tehnologice (tabel nr.5.).

B.5. Cheltuielile de aprovizionare, se exprim n lei, se determin prin nsumarea cheltuielilor de procurare, depozitare i transport a materiilor i materialelor prevzute n fiele tehnologice.

Chapr. = (B4.Cota de aprovizionare)/100

B.6. Cheltuieli cu lucrri mecanice efectuate cu mijloace proprii, se exprim n lei, i se determin prin nsumarea tuturor cheltuielilor cu efectuarea cu mijloace proprii a lucrrilor mecanice prevzute n fiele tehnologice n care sunt incluse i salariile brute ale mecanizatorilor i alte contribuii la salarii (tabelul nr.2).

Se calculeaz la nivelul culturii:

Ch.mec. = Nr. de hectar artura normal pe cultur * costul hantrului

B.7. Cheltuielile cu lucrrile mecanice efectuate de teri, se exprim n lei i se determin ca produs ntre volumul de lucrri efectuate de teri i tarifele de plat ale acestora.

B.8. Cheltuieli cu irigarea culturilor, se exprim n lei, se determin pe baza volumului de ap consumat pentru irigarea culturilor i tarifele de plat ale acesteia la care se aduga, dup caz, cheltuielile fixe cu irigarea culturilor (tabelul nr.2).

B.9. Cheltuielile cu amortismentul specific, se exprim n lei, se determin pe baza cotei de amortisment specific culturii respective (tabelul nr.2).

B.10. Cheltuieli cu tehnica noua, se exprim n lei, se determin ca procent din valoarea produciei principale (tabelul nr.2).

Chtnoua = valoarea produciei principale x Procent tehnica noua/100

B.11. Asigurarea, se exprim n lei, se determin ca o cota din sumele asigurate la o cultur, n vederea asigurrii produciei mpotriva unor calamitai, incendii, pierderi s.a. (tabelul nr.2).

B.12. Dobnzi la credite, constituie element de cheltuiala numai pentru cota parte din credite folosite n procesul de producie la o anumita cultur, se exprim n lei i se determin ca produs ntre valoarea creditelor folosite la o anumita cultur i dobnda aferenta acestora (tabelul nr.2).

B.13. Total cheltuieli directe, se exprim n lei, se determin prin nsumarea elementelor de cheltuieli directe (B1-B12), i reprezint expresia valoric a consumurilor materiale, a lucrrilor efectuate, a muncii prestate i altor cheltuieli aferente, prevzute n fia tehnologic a culturii.

B.14. Cheltuieli comune, se exprim n lei, se determin ca o cota parte din cheltuielile comune ale exploataiei agricole, cota calculata n funcie de totalul cheltuielilor directe ale culturii (tabelul nr.2).

Cgc = ChDxCota Chd/100

B.15. Cheltuieli generale, se exprim n lei, se determin ca o cota parte din cheltuielile generale ale exploataiei agricole, cota calculata n funcie de totalul cheltuielilor directe i consum culturii.

Chg =(ChD + ChC). cota Chg/100

B.16. Producia neterminat la 1 an., se exprim n lei, se determin prin nsumarea cheltuielilor directe efectuate n toamna anului precedent, pentru instalarea culturilor de toamna (gru, orz, ogoare s.a.), precum i pentru lucrrile de pregtire a terenului i de fertilizare efectuate n vederea instalrii culturilor de primvara. Pentru aceasta se calculeaz mai nti fia tehnologic a culturii ca producie neterminat, dup care suma obinut se nscrie pentru fiecare cultur, cnd se actualizeaz parametrii (tabelul nr.2).

B.17. Total cheltuieli, se exprim n lei, se determin prin nsumarea totalului cheltuielilor directe cu cheltuielile comune, cu cheltuielile generale, cu cheltuielile efectuate pentru producia neterminat la 1 ianuarie (B17=B13+B14+B15+B16).

B.18. Recuperri de cheltuieli, se exprim n lei, se determin prin nsumarea subveniilor, acoperirii cheltuielilor de transport la beneficiari pentru anumite produse, acoperirii cheltuielilor cu amendamente, ngrminte, semine s.a.

B.19. Cheltuieli pentru producia principal, se exprim n lei, se determin prin diminuarea cheltuielilor totale cu valoarea produciei secundare i alte recuperri de cheltuieli.

(B.19= B.17-B.18 -C.1.2. - C.1.3.)

B.20 Cheltuielile la hectar, se exprim n lei/ha, se determin prin mprirea cheltuielilor totale efectuate la suprafaa cultivat.

B.21 Costul de producie, se exprim n lei/tona, se determin prin mprirea cheltuielilor totale efectuate pentru producia principal la cantitatea total de producie principal obinut, exprimat n tone.

C. Indicatori ai veniturilor i ai rezultatelor financiare

C.1. Venituri totale, se exprim n lei, se determin prin nsumarea veniturilor rezultate din producia principal, secundar i alte venituri.

C.1.1. Valoarea produciei principale, se exprim n lei, se determin prin nmulirea produciei principale totale, exprimat n tone, cu preul de livrare a produciei principale, exprimat n lei/tona.

C.1.2. C.1.3 Valoarea produciei secundare, se exprim n lei, se determin prin nmulirea produciei secundare totale, exprimate n tone, cu preul de livrare a produciei secundare, exprimat n lei/tona.

C.1.4. Alte venituri, se exprim n lei, i pot reprezenta dobnzi la mijloace bneti depuse n banca, prime pentru anumite produse, prime de export s.a.

C.2. Beneficii totale, se exprim n lei, i se determin ca diferena dintre veniturile totale i cheltuielile totale pentru producia principal.

(C.2. = C.1. - B.19)

C.2.1. Beneficii la hectar, se exprim n lei/ha, se determin prin mprirea beneficiilor totale la suprafaa cultivat.

C.2.2. Beneficii pe tona, se exprim n lei/tona, se determin prin mprirea beneficiilor totale la producia total principal, exprimat n tone.

D. Indicatorii sintetici ai culturii

D.1. Consum for de munc la hectar, se exprim prin zile norm la hectar (ZN/ha), se determin prin raportarea consumului total de zile norm pe cultur la suprafaa cultivat.

D.1.1. Consum de for de munc manual la hectar, se exprim n zile norm efectuate la lucrri manuale la hectar (ZN/ha), se determin prin raportarea consumului total de zile norm manuale pe cultur la suprafaa cultivat.

D.1.2. Consum de for de munc mecanizat la hectar, se exprim n zile norm efectuate la lucrri mecanizate la hectar (ZN/ha), se determin prin raportarea consumului total de zile norm efectuate la lucrri mecanizate pe cultur la suprafaa cultivat.

D.1.3. Consum total de zile norm pe cultur, se exprim n zile norm (ZN), se determin prin nsumarea consumului de zile norm efectuate la lucrri manuale, cu cele efectuate la lucrri mecanizate.

D.2. Productivitatea muncii

D.2.1. Productivitatea muncii n expresie valoric, se exprim prin lei venituri pe o zi norm (lei/ZN), se determin prin raportarea veniturilor totale ale culturii la consumul total de zile norm.

D.2.2. Productivitatea muncii n expresie fizic, se exprim n Kg produse ce revin pe o zi norm (Kg/ZN), se determin prin raportarea produciei totale fizice a culturii exprimat n Kg la consumul total de zile norm.

D.2.3. Productivitatea muncii exprimat prin consum de ore om pe chintal, se exprim n consum de ore om pe chintal (o.m./Q), se determin prin raportarea consumului de ore om (1Zn= 8 ore om) la producia total fizic a culturii exprimat n chintale (q).

D.3. Numrul total de hectare artura normal, se exprim n ha.a.n., se determin prin nsumarea consumului de ha.a.n. pentru toate lucrrile efectuate mecanizat pentru cultura respectiva.

D.3.1. Necesarul de ha.a.n. pe hectar, se exprim prin ha.a.n./ha, se determin prin raportarea numrului total de ha.a.n. pe cultur la suprafaa cultivat.

D.4. Consum de motorin total, se exprim n litri, se determin prin nsumarea consumului de motorin pentru toate lucrrile efectuate mecanizat la cultura respectiva.

D.4.1. Consum de motorin pe hectar, se exprim n litri pe hectar (litri/ha), se determin prin raportarea consumului total de motorin pentru cultur la suprafaa cultivat.

D.4.2. Consum de motorin pe tona de produs, se exprim n litri pe tona de produs (litri/tona), se determin prin raportarea consumului total de motorin pentru cultur la producia total fizic exprimat n tone.

D.5. Consum de ap total pentru irigat, se exprim n metri cubi (M3), se determin prin nsumarea consumului de ap n efectuarea normelor de udare pentru cultura respectiva n tot timpul anului.

D.5.1. Consum de ap pentru irigat la hectar, se exprim n metri cubi la hectar (M3/ha), se determin prin raportarea consumului total de ap pentru cultura la suprafaa cultivat.

D.5.2. Consum ap pentru irigat pe tona, se exprim n metri cubi pe tona (M3/tona), se determin prin raportarea consumului total de ap pentru cultura la producia total fizic exprimat n tone.

D.6. Prag de rentabilitate, se exprim prin producia medie limita (Kg/ha), de la care ncepe rentabilizarea culturii se determin prin urmtoarea formula:

PR (Kg/ha) = Ch (lei/ha)/ Pv (lei/Kg)

In care:

PR - prag de rentabilitate Kg/ha

Ch - cheltuieli producie principal lei/ha

Pv - pre de vnzare lei/Kg

D.7. Cheltuieli la 100000 lei venituri, se exprim n lei, se determin prin raportarea cheltuielilor efectuate pentru producia principal la veniturile realizate din vnzarea produciei principale la cultura respectiva.

D.8. Rata rentabilitii, se exprim n procente (%), se determin prin raportarea beneficiului total al culturii la cheltuielile totale pentru produsul principal, sau prin raportarea beneficiului pe tona la costul de producie pe tona de nmulit cu 100 dup formula:

Rr = (B(lei/tona)/ Cost (lei/tona)) x 100

Programul AGR4 permite calcularea tehnologiei pentru o suprafaa data. In condiiile asimilrii cuceririlor tehnico-tiinifice, tehnologiile capt un caracter dinamic, fiind supuse perfecionrii, determinat de apariia unor noi soiuri i hibrizi, a unor noi mijloace tehnice cu caracteristici superioare, s.a., ca atare se impune adaptarea lor continua.

Asigurarea conducerii tiinifice n societile comerciale agricole i fermele componente, n condiiile economiei de piaa, impune ca absolut necesara perfecionarea continua a formelor i metodelor de planificare precum i a analizei permanente a ndeplinirii prevederilor, astfel nct s se foloseasc cu eficiena ridicata resursele materiale i umane de care se dispune i n realizarea acestora programul de calcul AGR4 asigura informaiile necesare.

3.4. UTILIZAREA PRODUSULUI PROGRAM AGR4 n ELABORAREA DE PLANURI DE PRODUCIE

Programul AGR4 permite elaborarea planului de producie i de afaceri la nivelul exploataiei agricole (ferme vegetale) prin calcularea de variante alternative privind:

planul de cultur, indicatorii tehnici i economici la nivelul culturilor i al exploataiei n ansamblu, componenta tehnologiilor pe fiecare cultur, necesarul de mijloace materiale, for de munc i mijloace financiare anual, pe luni i decade pe fiecare cultur i pe ansamblul exploataiei agricole;

necesarul de tractoare i maini agricole pe luni i decade;

calcularea n hectare artura normal (hantri) a lucrrilor agricole executate mecanizat s.a.

Programul AGR4 permite actualizarea tuturor indicatorilor lunar sau n orice perioada de timp, ceea ce constituie informaia realist, "la zi" n actul conducerii operative, mrind eficacitatea deciziilor.

Planurile de producie i bugetele de venituri i cheltuieli au mai multe seciuni i cuprind obiectivele ce trebuiesc realizate ntr-un an. Acestea constituie instrumentele principale n activitatea de management n societile comerciale agricole i fermele componente.

Principalii indicatori calculai cu ajutorul programului AGR4 :

1. Lista culturilor din plan i principalii indicatori.

n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii pe fiecare cultur i ferme vegetale.

2. Lista materialelor necesare.

n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii pe fiecare material, pe fiecare cultur sau la nivel de ferma;

3. Indicatorii tehnico-economici la nivel de exploataie agricol, ferma vegetal.

4. Calcularea necesarului de mijloace pe luni calendaristice.

Furnizarea acestor informaii, defalcate din planul anual, este asigurat prin programe AGR4, astfel ca fermierul sau conducerea exploataiei agricole s poat lua din timp msuri organizatorice privind executarea lucrrilor agricole, mecanizat sau manual, asigurarea funcionarii mijloacelor tehnice, aprovizionarea cu materii, materiale, semine, combustibili, s.a.

Se prezint n continuare coninutul listelor ce cuprind informaii lunare.

5. Repartizarea necesarurilor de mijloace pe luni calendaristice

5.1 Necesarul de zile norm (Z.N.), lucrri manuale pe luni calendaristice

n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii privind necesarul de zile norm pentru lucrri manuale pe culturi i luni calendaristice, precum i necesarul anual pe culturi.

5.2. Necesarul de salarii, lucrri manuale pe luni calendaristice n cuprinsul acestei liste sunt cuprinse informaii privind fondul de salarii necesar lunar pentru lucrri manuale pe culturi precum i necesarul anual pe culturi i ferma agricol.

5.3.Necesarul de zile norm (Z.N.), lucrri mecanizate pe luni calendaristice

n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii privind necesarul de zile norm pentru lucrri mecanizate, pe culturi i luni calendaristice precum i necesarul anual pe culturi i ferma agricol.

5.4. Necesarul de salarii, lucrri mecanizate, pe luni calendaristice.

n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii privind fondul de salarii necesar lunar, pentru lucrri mecanizate pe culturi, precum i necesarul anual pe culturi i ferma agricol.

5.5. Necesarul de motorin pe luni calendaristice

n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii privind necesarul lunar de motorin pe culturi i ferme agricole i necesarul anual pe culturi i ferma agricol.

5.6. Necesarul de materii i materiale pe luni calendaristice

n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii privind necesarul de materii i materiale precum i necesarul anual de materii i materiale, la nivelul fermei agricole, n expresie fizic i valoric.

5.7. Necesarul de ap pentru irigat (M3) pe luni calendaristice, n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii privind necesarul lunar de ap pentru irigat pe culturi precum i necesarul anual pe culturi i la nivelul fermei agricole, n expresie fizic.

5.8. Necesarul de hantri (ha.a.n.) pe luni calendaristice

n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii privind necesarul lunar de hantri pe culturi i ferma agricol precum i necesarul anual pe culturi.

5.9. Necesarul de lucrri mecanizate executate de teri (lei) pe luni calendaristice

n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii privind necesarul de fonduri pentru plat lucrrilor mecanizate executate de teri pe culturi precum i necesarul anual la nivelul fermei agricole, n expresie valoric.

5.10. Calculul costului hectarului artura normal i a necesarului de tractoare i maini agricole.

6. Calcularea necesarului de mijloace mecanice.

n calcularea necesarului de mijloace mecanice se utilizeaz programul HANTRU, care se caracterizeaz prin urmtoarele:

- utilizeaz un plan deja ntocmit, i care este selectat interactiv;

- ofer posibilitatea calculrii necesarului de tractoare i maini agricole;

- permite calcularea necesarului de ore de funcionare pe cele 3 decade ale lunii;

- calculeaz costul hectarului artura normal.

7. Necesarul de tractoare i maini agricole.

Lista cuprinde informaii privind necesarul total de tractoare i maini agricole de diferite tipuri precum i nivelul ce revine acestora pe tractor i maina agricol.

8. Necesarul de ore funcionare a mainilor agricole pe luni i decade.

Lista cuprinde informaii privind necesarul de ore funcionare pe tractoare, maini agricole tolerate i autopropulsate.

9. Costul hectarului artura normal.

Calculul costului hectarului artura normal consta n stabilirea numrului total de hectare artura normal pe ferma agricol i a cheltuielilor totale aferente efecturii acestor lucrri.

Pe baza datelor cuprinse n fiele de norme de munc mecanice, a datelor specifice fiecrui tip de maina agricol (valoare, durata normata de folosire, ntreinerile i reparaiile), a tarifelor de plat a mecanizatorilor i a preurilor materialelor consumate (motorin, piese, etc.), se calculeaz cheltuielile aferente lucrrilor agricole.

ORGANIZAREA DATELOR n CADRUL PRODUSULUI PROGRAM AGR4. Datele utilizate de produsul program AGR4, sunt organizate n urmtoarele baze de date:

MEC1 - normativul lucrrilor mecanice

MAN1 - normativul lucrrilor manual

MAT1 - nomenclatorul materialelor

MASIN - nomenclatorul mainilor

TRAC1 - nomenclatorul tractoarelor

CULT - evidenta activitilor din cadrul exploataiei

Baza de date : C U L T . DBF

Aceast baz de date conine informaii referitoare la activitile de tip vegetal i animal ale unei exploataii agricole.

Structura fizic a bazei de date CULT.dbf este urmtoarea:

1. CODCULT - codul activitii

2. TIPA

- tipul activitii: V-vegetal, A- animala

3. DENCULT - denumire activitate

4. SISCULT

- sistem

5. TIPPR

- tip producie vegetal

6. PRMEDPR - producia medie principal

7. UMP

- unitatea de msur a produciei medii

8. APORTCAL1 - aport calitativ1

9. APORTCAL2 - aport calitativ2

10. APORTCAL3 - aport calitativ3

11. APORTCAL4 - aport calitativ4

12. APORTCAL5 - aport calitativ5

13. APORTCAL6 - aport calitativ6

14. PRMEDSC - producie medie secundar 1

15. UMS1

- unitate de msur a produciei medii secundare 1

16. PRMEDSC2 - producie medie secundar 2

17. UMS2

- unitate de msur a produciei medii secundare 2

18. PRMEDSC3 - producie medie secundar 3

19. UMS3

- unitate de msur a produciei medii secundare 3

20. PRLIVPR - pre livrare producia principal

21. PRECAL1 - pre calitativ 1

22. PRECAL2 - pre calitativ 2

23. PRECAL3 - pre calitativ 3

24. PRECAL4 - pre calitativ 4

25. PRECAL5 - pre calitativ 5

26. PRECAL6 - pre calitativ 6

27. PRLIVSC - pre livrare producie secundar 1

28. PRLIVSC2 - pre livrare producie secundar 2

29. PRLIVSC3 - pre livrare producie secundar 3

30. RTOTMAN - cheltuieli manuale

31. RTOTMEC - cheltuieli mecanice

32. LUCTERTI - cheltuieli teri

33. CHELTOT - cheltuieli totale

34. MARJBRUT - marja brut

35. MARJSBRUT - marja brut secundar

36. VENTOT - venit total

37. BENEFICIU - beneficiu

38. COSTTOTAL - cost total

39. COSTDIR - cost direct

40. PRAGRENT - prag rentabilitate

41. CONSENERG - consum energetic

42. SELECTAT - indicator selecie activitate n plan

43. SUPRA - cantitate: suprafaa pentru activitatea de tip vegetal, efectiv mediu furajat pentru activitatea de tip animal

44. CHIRI

- cheltuieli cu apa

45. AMORTSP - amortisment specific

46. PRODNET1 - producie neterminat la 1 ianuarie

47. ALTERTC - alte recuperri de cheltuieli

48. ALTEREN - alte venituri

49. KWHP - consum energetic principal

50. KWHS - consum energetic secundar 1

51. KWHS2 - consum energetic secundar 2

52. KWHS3 - consum energetic secundar 3

Baza de date : M A T 1 . DBF

Aceast baza de date conine nomenclatorul materialelor i furajele utilizate n creterea animalelor.

Structura fizic a bazei de date este urmtoarea:

1. CODMAT- cod material

2. DENMAT- denumire material

3. UM

- unitate de msur

4. PU

- pre unitar

5. KWH

- consum energetic (Kwh/UM)

6. SU

- substana uscata (%)

7. PRD

- proteina digestibila (gr)

8. CAL

- coninut calciu (gr)

9. FOS

- coninut fosfor (gr)

10. CAR

- coninut caroten (mgr)

11. UNT

- uniti nutritive (nr)

12. END

- energie digestibila (Kcal)

Obs. Informaiile coninute n cmpurile 6 - 12 se completeaz numai pentru furaje.

Baza de date : M E C 1 . DBF

Aceast baz de date conine normativul lucrrilor mecanice.

Structura fizic a bazei de date MEC1.dbf este urmtoarea:

1. CODLUC - cod lucrare mecanica

2. DENLUC - denumire lucrare

3. CODM1

- cod maina 1

4. CODM2

- cod maina 2

5. CODM3

- cod maina 3

6. CODM4SC - cod maina 4

7. CODM5PR - cod maina 5

8. CODLMAN1 - cod lucrare manual 1

9. CODLMAN2 - cod lucrare manual 2

10. CODLMAN3 - cod lucrare manual 3

11. UM

- unitate de msur

12. NLMECAN1 - lucrare mecanica

13. NCMOT - norma consum motorin

14. CFM

- coeficient transformare ha

15. CATLUC - categorie lucrare

16. TFT

- tarif teri

Baza de date : M A N 1 . DBF

Aceast baza de date conine normativul lucrrilor manuale.

Structura fizic a bazei de date MAN1.dbf este urmtoarea:

1. CODLUC - cod lucrare manual

2. DENLUC - denumire lucrare manual

3. UM

- unitate de msur

4. FORLUCN1 - formaie de lucru

5. NLMAN - norma de lucru manual

6. CATLUC - categorie lucrare

Baza de date : M A S I N . DBF

Aceast baza de date conine nomenclatorul mainilor agricole.

Structura fizic a acestei baze de date este urmtoarea:

1. COD

- cod maina

2. DENMASINA - denumire maina prescurtata

3. DENMASINA1 - denumire maina n extenso

4. EXISTENT - cod lucrare manual 1

Baza de date : T R A C 1 .DBF

Aceast baza de date conine nomenclatorul tractoarelor agricole.

Structura fizic a acestei baze de date este urmtoarea:

1.CODTRACT - cod tractor

2.TIP - tip maina

3.VALUNIT - valoare unitara

4.DNF - durata normal de folosina

5.CODUM - cod unitate de msur

6.CICREP - ciclul de reparaii

7.INTIP1 - interval IP1

8.P1IP1 - procent din valoarea unitara IP1

9.COSTIP1 - cost reparaii IP1

10.P1IP2 - procent din valoarea unitara IP2

11.COSTIP2 - cost reparaii IP2

12.P1RT - procent din valoarea unitara RT

13.COSTRT - cost reparrii RT

14.P1RC1 - procent din valoarea unitara RC1

15.COSTRC1 - cost reparaii RC1

16.P1RC2 - procent din valoarea unitara RC2

17.COSTRC2 - cost reparaii RC2

18.P1RK - procent din valoarea unitara RK

19.COSTRK - cost reparaii RK

20.P1ST - procent din valoarea unitara ST

21.COSTST - cost stocaj

22.INTRT - interval RT

23.KWH - consum energetic kwh/ora

Toate bazele de date au posibilitatea de a fi actualizate i anume: introducerea de noi date;

modificarea datelor existente;

tergerea unor date;

listarea datelor (ecran/imprimanta).

Cap 4. REALIZAREA UNUI M