Agora, mai 2013

26

description

Revista Sindicatului Liber din Invatamantul Judetului Bacau

Transcript of Agora, mai 2013

Page 1: Agora, mai 2013
Page 2: Agora, mai 2013

În acestnum r:ă

EDITORIAL

CRONICA ACTIVITĂŢIISINDICALE

FORMARE - INFORMARE

CURIER JURIDIC

- pag. 2-14* Acţiuni ale SLI Bacău* Din activitatea B.O. al SLI* Poziţia FSLI faţă de salariile din învăţământ

- pag. 16-18* Ministerul Educaţiei simplifică modalităţile

de înscriere în clasa pregătitoare* Colegiul Tehnic N.V.Karpen” - model

pentru şcoli din trei judeţe* Portugalia - ţara artelor pentru o săptămână

pag. 22-24* Sporul de stabilitate - reglementări şi

precizări* Concediul de odihnă ,

didactic auxiliar şi nedidactic** Plata sumelor câştigate în instanţă

personal didactic

Recalcularea pensiei

INTERVIU- pag. 15* Intervievat: doamna Iulia Vrânceanu,

preşedinta Asociaţiei Judeţene pentruEducaţie şi Instruire Eficientă din Bacău

OPINII - pag.19-21* O nouă bulversare în învăţământul primar* Integrarea elevilor în societate

VIOLENŢA... ÎN ŞCOALĂ ?

(continuare în pag. 19)

Aflăm de la un pasionat telespectator că o recentăemisiune care dezbătea problema violenţei din şcoli s-aterminat cu un mesaj stupefiant: şcoala este responsabilăpentru manifestarea acestui fenomen social. Pe lângăaberanţa mesajului concluziv al emisiunii, ne şocheazăfaptul că această concluzie apare după ce, la dezbaterearespectivă, participaseră reprezentanţi ai asociaţiilor depărinţi şi ai MEN. Desigur, toţi cei prezenţi au trecutprintr-o şcoală şi, oricât de neperformană ar fi fost aceea,nici unul nu a învăţat acolo că, cum şi de ce să fie violent.Să constaţi că instituţia şcolară se face vinovată şiresponsabilă de faptul că unii elevi sunt autori sauvictime ale unor fapte tot mai numeroase de violenţă, estela fel ca şi cum ai face responsabilă AdministraţiaNaţională a Drumurilor din România de faptul că mii deoameni cad anual victimele evenimentelor rutiere. Este oconfuzie evidentă între cauză şi efect.

Participanţii la dezbatere au analizat superficialacest raport de cauzalitate. Violenţa din şcoli este, în modindiscutabil, un efect, iar sistemul de învăţământ estevictima unui fenomen social amplu generat, printrealtele, de incapacitatea sistemului statal de a-şi îndeplinifuncţiile sociale de guvernare: apărarea cetăţeanului, anaţiunii şi a statului, asigurarea vieţii şi sănătăţiiindividului şi a naţiunii, asigurarea funcţionabilităţiieconomice a sistemului pentru a determina independenţaşi libertatea economică a individului şi a statului,asigurarea educaţiei şi formării individului pe bazavalorilor culturii naţionale şi universale tradiţionale, aasumării selective şi critice a modernităţii, dar şieducarea în înţelegerea şi însuşirea selectivă a valoriloretice, estetice, religioase şi civice.

Avem convingerea că participanţii au fostinfluenţaţi emoţional de câteva fapte şocante, fără săpună în balanţă manifestarea acestora cu o analiză apropriei lor experienţe. Toţi au parcurs câteva nivele deşcolaritate! Ei sunt violenţi ? Dacă nu sunt, ce procentdintre colegii lor se manifestă cu violenţă ? Cum au„scăpat” şi nu s-au „molipsit” de acest modcomportamental?

Page 3: Agora, mai 2013

92 CRONICA ACTIVITĂŢII SINDICALE AGORA NR. 15 (41)

BAC2010

ÎNATENŢIALIDERILOR DE SINDICAT

SLI Bacău solicită fiecăruia dintre liderii de sindicat să citească cu atenţie hotărârile comisiei paritare,să aducă la cunoştinţa unităţilor de învăţământ şi să urmărească aplicarea acestor dispoziţii. Solicităm ca fiecarelider să anunţe deîndată lid situaţiile în care se aplică hotărârilecomisiei paritare.

BIROULOPERATIVALSLI BACĂU

erului zonal al SLI – indiferent de motiv – nu

Page 4: Agora, mai 2013

3AGORA NR. 15 (41) CRONICA ACTIVITĂŢII SINDICALE

Page 5: Agora, mai 2013

4 AGORA NR.15 (41)CRONICA ACTIVITĂŢII SINDICALE

Page 6: Agora, mai 2013

5AGORA NR. 15 (41) CRONICA ACTIVITĂŢII SINDICALE

Page 7: Agora, mai 2013

6 AGORA NR. 15 (41)CRONICA ACTIVITĂŢII SINDICALE

Page 8: Agora, mai 2013

7AGORA NR. 15 (41) CRONICA ACTIVITĂŢII SINDICALE

Page 9: Agora, mai 2013

8 AGORA NR. 15 (41)CRONICA ACTIVITĂŢII SINDICALE

Page 10: Agora, mai 2013

9AGORA NR. 15 (41) CRONICA ACTIVITĂŢII SINDICALE

CătreINSPECTORATULŞCOLARALJUDEŢULUI BACĂU

În atenţia doamnei inspector şcolar general

Pentru a preîntâmpina disfuncţionalităţiledin anul 2012, când în numeroase unităţi deînvăţământ s-a plătit întârziere, sau nu s-a plătit cuantumul de 5% din sumele datoratemembrilor noştri de sindicat potrivit hotărârilorpronunţate de instanţele de judecată, pentru

ă toate conducerile unităţilorde învăţământ au dispus şi că

corectă a1997 privind tranşele de

vechime cât şi a Legii nr. 221/2008,

Solicităm cele de mai sus în temeiulnormelor în drept privind transparenţa şi accesul lainformaţiile publice şi art. 98 din Contractul Colectivde Muncă Unic la Nivel de Sector de ActivitateÎnvăţământ Preuniversitar.

, dinacelaşi Contract colectiv de muncă, publicat înM.Of. partea a V-a, nr. 5 din 14 noiembrie 2012, dupăî n r e g i s t r a r e a s a l a M M F P S s u b n r .59276/05.11.2012, cităm:

Art. 36(4) (...) Unităţile/instituţiileprevăzute înAnexa 4

turilor salariale stabilite prin hotărârijudecătoreşti definitive, potrivit legii.”

cu maimult de 3 zile lucrătoare, precum şi

potrivit legislaţiei în vigoare.”Potrivit estimărilor, fondurile alocate prin

Legea bugetului de stat

G nr. 92/2012 sunt incluse în plată şi obligaţiile cedecurg ca urmare a finalizării dosarelor din instanţăpână la data de 31.12.2013.

PREŞEDINTE,

neritmic, cu

a aveacertitudinea faptului c

s-a realizat calculareaa drepturilor salariale ce se cuvin personaluluididactic prin aplicarea prevederilor art.50(1) din Legea nr. 128/

Pentru

sumele necesare pentruplata drep

„Art. 39(4)

pentru anul 2013 la acestcapitol, sunt insuficiente, cu atât mai mult cu cât prinOU

Prof. Gheorghe Manole Chiriac

vă rugăm să netrimiteţi o copie după evidenţa sumelorcomunicate de fiecare unitate de învăţământISJ Bacău.

acţiunea motivată şi responsabilă afactorilor de execuţie şi de decizie din şcoli

sunt obligate să calculeze şi sătransmită ordonatorilor principali de credite şiinspectoratelor şcolare

Persoanele care se fac vinovatede întârzierea plăţii drepturilor băneşti

cele care refuzăsă calculeze sumele stabilite prin hotărârijudecătoreşti definitive răspund disciplinar

la

Către________________________

În atenţia directorului unităţii de învăţământ

Vă rugăm ca, în aplicarea hotărârilorjudecătoreşti definitive şi irevocabile privind platadiferenţelor salariale conform prevederilor Legii nr.221/2008, să dispuneţi a se avea în vedere calculul şiplata diferenţelor cuvenite şi pentru cel

şi

Cu toată consideraţia,ŞEDINTE,

de-al 13-leasalariu aferent anului 2008 ( cu plata în 2009)respectiv 2009 (cu plata în 2010).

PREProf. Gheorghe Manole Chiriac

CătreMINISTERULEDUCAŢIEI, CERCETĂRII,

TINERETULUI ŞI SPORTULUIReferitor: reţeaua şcolară

Urmare a faptului că:ă:

„Reţeaua şcolară (...) se organizează de către autorităţileadministrative publice locale,

”;în consiliul de administraţie al inspectoratului

şcolar judeţean se dezbate şi(art.10 lit. o) din

Regulamentul-cadru privind organizarea şifuncţionarea consiliului de administraţie alinspectoratului şcolar);

ţelese menţionează şi cea privind

„” (art. 7 lit. e) din Regulamentul-cadru privind

organizarea şi funcţionarea consiliului consultativ alinspectoratului şcolar);

În sensul celor de mai sus, vă rugăm să necomunicaţi dacă punctul de vedere al consiliuluiconsultativ se exprimă anterior anizării reţeleişcolare de către autorităţile administraţiei publice localeşi acordării avizului conform al inspectoratului şcolar.

PREŞEDINTE SLI BACĂU,

- art. 61(2) din Legea nr. 1/2011 prevede c

-

- printre competen

org

Cu distinse aprecieri,

Prof. Gheorghe Manole Chiriac

cu avizul conform alinspectoratelor şcolare...

se aprobă planul deşcolarizare şi reţeaua şcolară

consiliului consultatival inspectoratului şcolarstabilirea planului de şcolarizare şi a reţelei

şcolare

ACŢIUNI ALE S.L.I. BACĂU

Page 11: Agora, mai 2013

10 AGORA NR. 15 (41)

DIN ACTIVITATEA BIROULUI OPERATIV AL S.L.I. BACĂU

CătreMINISTERULEDUCAŢIEI NAŢIONALE

Ref. Numărul de copii/grupă de preşcolari

Plecând de la prevederile art. 63(1) b) dinLegea Educaţiei Naţionale în care se prevede că în „...învăţământul preşcolar: grupa cuprinde în medie15 preşcolari, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de20;” vă rugăm să ne comunicaţi

şiînscrierea la grupă a unui număr

mai mare de preşcolari.

în ce condiţii poatefi depăşit numărul maxim de copii la grupă cinedispune sau aprobă

De asemenea, vă rugăm să ne comunicaţi dacă,

în cazul depăşirii numărului maxim prevăzut de lege,ă

didactică activitatea la o astfel de grupă.ţa în documentele şcolare şi

înscrierea preşcolarilor se face pe baza criteriuluialfabetic, vă rugăm să ne comunicaţi şi felul în carepot fi identificaţi acei copii înscrişi peste limitaprevăzută de lege.

Solicităm aceasta pentru a se cunoaştelimitele răspunderii în cazul unorsituaţii nedorite care pot afecta viaţa şi integritateapreşcolarilor.

PREŞEDINTE,

este necesar acordul educatoarei care are ca norm

Deoarece eviden

cadrului didactic

Prof. Gheorghe Manole Chiriac

CătreMINISTERULEDUCAŢIEI NAŢIONALEÎn atenţia domnului ministru Remus Pricopie

Sindicatul Liber din Învăţământ Bacău văaduce la cunoştinţă faptul că unii dintre primariiunităţilor administrativ teritoriale din judeţ

în temeiul prevederilorlit. f), alin. 2, art. 105 din Legea Educaţiei Naţionalenr. 1/2011,

şi căaceastă cheltuială ar putea fi imputată de Curtea deConturi.

În fapt, Legea educaţiei naţionale, nr.1/2011,art. 105(2) f) prevede:

autemeri să aprobe deconta

considerând că decontarea acestorcheltuieli nu este reglementată de o lege

rea cheltuielilor pentrunaveta cadrelor didactice

„ Decontarea sau plataechivalentă costurilor de transport se va efectua de cătreautorităţile administraţiei publice locale din unitateaadministrativ-teritorială pe raza căreia se află unitateade învăţământ la care îşi desfăşoară activitatea cadrul

Art. 1 (...)

didactic, în urma solicitărilor adresate autorităţiloradministraţiei publice locale, astfel:

a) decontarea contravalorii c

b) solicitarea contravalorii c

ălătoriei pe mijloacele detransport în comun prin depunerea la sfârşitul fiecăreiluni de activitate a biletelor de călătorie sau aabonamentului, iar decontarea contravaloriicorespunzătoare a 7,5 l benzină Premium la 100 kmparcurşi, prin depunerea la sfârşitul fiecărei luni deactivitate a documentelor justificative eliberate deunitatea de învăţământ, care certifică efectuareatransportului cu autoturismul proprietate personală;

ălătoriei efectuate cumijloacele de transport în comun sau a contravaloriicorespunzătoare a 7,5 l benzină Premium la 100 kmparcurşi, pentru cei care îşi asigură transportul cuautoturismul proprietate personală, ca urmare apontajului zilnic efectuat de conducerea unităţii deînvăţământ.

(continuare în pag. 11)

ăţ â ă ă şă ş ă ţ ă ş ţ

ă ăţ î ăţă âţ ă î ţ ţ

ţ î ţ îî ş ţ ă

ă â ă ş ş ă î ă şţ ş ş ţ u î

ă ş şţ î ă ă ă ş

ă ş ă ş âă î ă

Printre priorit ile conducerii operative a SLI Bacau, pe l ng cele curente, privind rezolvarea punctual iurgent a problemelor membrilor no tri de sindicat, putem s le men ion m i pe cele referitoare la func ionareastructurilor noastre organizatorice, la nivelul fiec reia dintre unit ile de nv m nt. Cu titlu exemplificativmen ionam: preg tirea pentru prezentarea la primul termen n fa a instan ei, cu documentele solicitate de aceasta,prin cita ii, n cazul ac iunilor depuse n lunile noiembrie-decembrie 2012, pentru aplicarea Legii nr.330/2009;realizarea demersurilor pentru informarea n coli privind calcularea diferen elor salariale impuse la plat prinhot r rile judec tore ti i raportarea corect a necesarului n proiectarea bugetar pentru anul 2013; clarificarea isolicitarea unor puncte de vedere cu privire la stabilirea re elei colare i constituirea forma iunilor de studi nlimitele prev zute de lege, mai ales la grupele de pre colari; clarificarea unor probleme, precizarea unor termini ievitarea situa iilor nedorite n leg tur cu normele care reglementeaz dreptul i procedura privind decontareanavetei. Spre informarea corect i complet a membrilor no tri de sindicat, reproducem c teva dintre demersurileSLI Bac u, de interes general, intreprinse n scopul realiz rii celor de mai sus.

CRONICA ACTIVITĂŢII SINDICALE

Page 12: Agora, mai 2013

11AGORA NR. 15 (41)

(urmare din pag. 10)

ţie al unităţii de învăţământ propune, lunar, spre aprobare consiliului localdrepturile

ART. 2Consiliul de administra

băneşti aferente personalului didactic care solicită cheltuieli de deplasare.

ăţile de învăţământ conexe, care nu dispune de locuinţă în localitatea unde arepostul, i se decontează cheltuielile de transport. Decontarea sau plata echivalentă costurilor de transport se vaefectua de unitatea de invatamant conexa la care îşi desfăşoară activitatea cad

ART. 3Personalului didactic din unit

rul didactic, respectându-seprevederile art. 1.”

Având în vedere situaţia prezentată mai sus, vă rugăm să faceţi demersurile necesare pentru a se comunica înteritoriu, sub forma unei note interne că, cel puţin în cazul de faţă,

ă ăş ş ă

ă ş ţă ţ î â ţţ î ăţă â ş ţ

ăă ţ

PREŞEDINTE,

Instructiunile senscriu n categoria generic a termenului de lege,

la care facem trimiterereprezint un act normativ, detaliaz modul de aplicare,

sunt o prelungire a textului de lege i au caracter imperativ. De i nu poart numele de „lege”, toate doctrinelejuridice le considera ca atare.

V aducem la cuno tin aspectul mai sus men ionat pentru a pre nt mpina situa iile din ultimii ani cândsalaria ii din nv m nt au fost pu i in situa ia de a nu li se deconta contravaloarea cheltuielilor de transport dela domiciliu la locul de munc .

Cu distins considera ie,

Prof. Gheorghe Manole Chiriac

î î ă

Sala de şedinţe a Colegiului Tehnic a găzduit lucrările şedinţei Consiliului Jueţeanal SLI Bacău, cu participarea l zonă din judeţ.Operativ al SLI Bacău în anul 2012 şi descărcarea de gestiune pe anul 2012, raportul comisiei de cenzori,proiectul de buget pentru anul 2013 şi strategiile SLI Bacău pentru acest an. De asemenea, au fost dezbătutepropunerile pentru modificarea statutului SLI Bacău. În cea de-a doua parte a şedinţei, preşedintele SLIBacău Gheorghe Manole Chiriac şi consilierul juridic, prof. Ioan Stoica, au răspuns la întrebărileformulate de unii lideri sindicali referitoare la OUG nr. 84/2012 rea salariilor personaluluibugetar în anul 2013, decontarea navetei personalului didactic şi didactic auxiliar, modificarea componenţeiconsiliului de administraţie al unităţilor şcolare, astfel încât ponderea personalului didactic şi a personaluluide conducere din unitatea şcolară să constituie o majoritate simplă, modalităţile de plată a drepturilorsalariale câştigate în instanţă, conform OUG nr. 71/2009, pentru hotărârile devenite executorii până la datade 31 decembrie 2012 etc.

„Anghel Saligny”iderilor de Am fost prezentate raportul de activitate al Biroului

, prof.privind stabili

ŞEDINŢA CONSILIULUI JUDEŢEAN AL SLI BACĂU

CRONICA ACTIVITĂŢII SINDICALE

Page 13: Agora, mai 2013

12 AGORA NR. 15 (41)

ş ţ ă ş ţă â

ş ş şş ţ ţ

îă

La edin a Comisiei de Munc , Familie i Protec iesocial a Senatului Rom niei, din 20.02.2013, a luat partei dl. Simion Hancescu, pre edintele FSLI, care i-a expus

punctul de vedere i a prezentat pozi ia Federa iei noastresindicale cu privire la proiectul de lege pentru aprobareaO.U.G. nr.84/2012 privind stabilirea salariilorpersonalului din sectorul bugetar n anul 2013.

Reproducem din informarea comunicat de FSLI la20.02.2013: „Pre edintele federa iei le-a vorbitsenatorilor din comisie despre

. Astfel, peste 50 000 de salaria i din categoriapersonalului nedidactic se g sesc la limita subzisten ei,din cauza salariilor de mizerie, majoritatea acestorsalarii fiind de aproximativ 600 de lei. cauz aacestei situa ii o reprezint modul gre it de stabilire asalariului minim pe economie, care a dus la

pentru aceasta categorie de salaria i. S-a ajuns nsitua ia n care personalul nedidactic cu vechime mare nsistem are aproximativ acela i venit lunar cu noiiangaja i. o constituie faptul c

i, totodat , acestspor a fost mic orat de la 5% la 2,5% pentru fiecare trande vechime.

De asemenea, o reprezint

. n acest moment, proiectul de Regulamentexist , dar OUG 84/2012 nu permite aplicarea lui n anul2013.

ş ţ

ţă ţ

ăţ ă ş

ţ îţ î î

şţ ă

ş ăş şă

ă

Îă î

problemele pe care lent mpin personalul nedidactic din cauza politicilor

gre ite ale fostei i actualei guvern ri n ceea ce prive tesalarizarea

O prim

aplatizareagrilei

O alt cauz sporul devechime a fost inclus n salariul de baz

o alt solu ie

î â ăş ş ă î ş

ă

ă ăî ă

ă ţ

Domnul pre edinte a propus revenirea lasporul de vechime ini ial i neincluderea lui n salariulde baz .aprobarea i aplicarea Regulamentului de acordare asporurilor

Decontarea navetei personalului didactic este

şţ ş î

ăş

altproblem abordata de liderul FSLI.

ăă Au fost prezentate

dificult ile majore pe care le nt mpin cadrele didacticenavetiste, deoarece sunt foarte multe consilii locale carenu deconteaz transportul la i de la locul de munc , fie

ăţ î â ă

ă ş ă

din rea voin , fie din lips de fonduri. Sunt numeroasecadre didactice aflate n situa ii disperate, pentru cvenitul lor lunar este de 800-900 de lei, naveta ajunge, nunele cazuri, chiar i la jum tate din salariul lor, iarbanii pe transport nu i mai primesc.

.Aceasta solu ie a fost agreat de senatorii Comisiei deMunc , ace tia promi nd ca vor avea n vedere aceastpropunere.

Totodat , domnul pre edinte a atras aten ia c

av nd nvedere c , dup intrarea n vigoare a Legii Educa ieiNa ionale, au ap rut noi func ii didactice, care nu sereg sesc n actualele grile de salarizare”.

ţă ăî ţ ă

îş ăî

ţ ăă ş ţâ î ă

ă ş ţ ă

â îă ă î ţ

ţ ă ţă î

Solu ia propus depre edintele FSLI este s se schimbe actuala legisla ie,n sensul c decontarea cheltuielilor cu transportul

pentru personalul didactic s se fac de la bugetul destat, prin intermediul Ministerului Educa iei Na ionale,inspectoratelor colare i al unit ilor de nv m nt

seimpune elaborarea, n regim de urgen , a unei legi desalarizare a personalului din nv m nt,

ţ ăş ă ţ

î ăă ă

ţ ţş ş ăţ î ăţă â

î ţăî ăţă â

ş ăă ăţ ă ţ ă

ă ş

ă ăţ ă î ăă

Î ăţă âă ă

î âţ

ţ ţă ş ă

ă î ăî ăţă â

ă ă ă ă ţăî ţ şţ ţ

î şă

ă ş ţţ ăţ î ăţă â

ş î î ăţă â ă ă

ş ăă ă ă

ţ ă ă ăă ş ţ ă î ţ ă

î ă ă ă ă ăşî

îă

ăţ

Dialogul dintre FSLI i MEN se fundamenteaz pe olist de 10 priorit i, propus de Federa ia noastr , carereprezint elemental central al negocierilor ipropunerilor pentru demersul de legiferare la care celedou entit i s-au angajat s -l promoveze mpreun , prinContractul Colectiv de Munc Unic la Nivel de Sector deActivitate nv m nt Preuniversitar. Reproducemaceast list de probleme pe care FSLI a comunicat-oMEN pentru nt lnirea din data de 25 ianuarie 2013 cunoul ministru al Educa iei, dl. Remus Pricopie:

1. Amendarea Legii Educa iei Na ionale, nr.1/2011,cu modific rile i complet rile ulterioare (scrisoareacomun nregistrat la M.E.N. sub nr. 8027/10.01.2013):modificarea nivelurilor sistemului de nv m ntpreuniversitar – clasa preg titoare s treac la gr dini ,clasa a IX-a la liceu; re nfiin area colilor profesionale;modificarea componen ei consiliului de administra ie,astfel ncat ponderea personalului didactic i apersonalului de conducere din unitate s constituie omajoritate simpl , precum i reglementarea componen eiconsiliului de administra ie al unit ilor de nv m ntspecial; decontarea navetei pentru personalul didacticauxiliar; reducerea normei didactice pentru cei cu graduldidactic I i peste 25 de ani vechime n nv m nt, f rdiminuarea salariului; pensionarea personaluluipensiilor; recunoa terea ca vechime la catedr aperioadelor de concedii f r plat , pentru personaluldidactic care, din proprie ini iativ , solicit s sespecializeze sau s participe la cercetare tiin ific n arsau n str in tate, cu o durat total ce nu poate dep i 3ani ntr-un interval de 7 ani; modificarea art. 255 alin.(9),n sensul prevederii dreptului personalului didactic titular

care beneficiaz de pensie de invaliditate, indiferent degradul de invaliditate, de a beneficia de rezervareacatedrei/postului didactic, pe durata invalidit ii.

CRONICA ACTIVITĂŢII SINDICALE

POZIŢIA F.S.L.I. F ŢĂ DEAA

Page 14: Agora, mai 2013

13AGORA NR. 15 (41)

î ăţă â îş

2. Modificarea Metodologiei-cadru privind mobilitateapersonalului didactic din nv m ntul preuniversitar nanul colar 2013-2014 – anexa la O.M.E.C.T.S.

lucru doamnei

nr.6239/14.11.2012 (nepublicat) – av nd n vederemodific rile aduse Legii nr.1/2011 prin O.U.G.nr.92/2012.

3. Aprobarea proiectului metodologiei de organizare ifunc ionare a consiliului de administra ie din unit ile denv m nt preuniversitar i a proiectului metodologiei de

organizare i desf urare a concursului pentru ocupareafunc iilor de director i director adjunct din unit ile denv m nt cu personalitate juridic . (Prin adresa FSLI

nr.1571/16.07.2012 am solicitat acest

â îă

şţ ţ ăţ

î ăţă â şş ăş

ţ ş ăţî ăţă â ă

ministru î ăî

ţ ş ţî ş

şă ş

îî

ş ţ ăţ î ăţă â

Ecaterina Andronescu, avand n vedere faptul caceste proiecte au fost discutate n cadrul comisiilortehnice de lucru constituite la nivelul ministerului, la careau participat reprezentan ii M.E.C.T.S. i cei ai federa iilorsindicale reprezentative, n zilele de 26 i 27 iunie 2012,dar i prevederile art. 361 alin.(6) din Legea nr.1/2011,conform c ruia metodologiile, regulamentele i alte actenormative care decurg din aplicarea legii, trebuiau emise ntermen de 8 luni de la intrarea n vigoare a Legii).

4. Discutarea proiectului Regulamentului-cadru deorganizare i func ionare a unit ilor de nv m nt.

5. Organizarea concursurilor de ocupare a func iilorde conducere, ndrumare i control din nv m ntulpreuniversitar.

6. Desemnarea de c tre MEN a membrilor n comisiaparitar de la nivelul ministerului i convocarea acesteia, nvederea discut rii unor probleme decurg nd din aplicareaContractului Colectiv de Munc Unic la Nivel de Sector deActivitate nv m nt Preuniversitar.

7.Demararea cursurilor de formare pentru educatorii/ nv torii care vor desf ura activitatea la grupa/clasapreg titoare.

ţî ş î ăţă â

ă îă ş î

ă âă

Î ăţă â

î ăţă ăşă

ă î ăţă â8. Eliberarea de c tre institutiile de nv m ntsuperior a atestatelor de echivalare, pentru cadrele

didactice care au absolvit colegiul cu durata de 3 ani, cuciclul I de studii universitare de licen , precum iemiterea de c tre MEN a unor preciz ri privindsalarizarea acestor categorii de personal didactic,corespunz tor studiilor echivalate.

9. Solu ionarea problemei salariz rii cadrelor didacticecare ocup func ia de profesor metodist.

10. Rezolvarea situa iei consilierilor colari, ncadra ila plata cu ora la nivelul unit ilor de nv m nt, caredesf oar activitate de diriginte, dar nu sunt remunera ipentru aceasta.

ţă şă ă

ăţ ăă ţ

ţ ş î ţăţ î ăţă â

ăş ă ţ

Î I ţ ăă

ââ ş â

ţ ş ă şă

Î ăţă â îă

ş ţ şî â

ţ ă î ă ăţ ţ

ăî ţ ţ ă

ă î ţăă ă ăţ î

î ăţă â ş ţă î î ăţă â ş

îă ă ă ş ă

ţ ţ ăţ

e ăî â

ş

n trimestrul ultim din anul 2012 FSL ini iaznumeroase demersuri la cele dou camere aleParlamentului Rom niei, la ministerele de resort, peprobleme punctuale, c t i la Guvernul Rom niei. Putemmen iona ca o reu it negocierea i semnareaContractului Colectiv de Munc Unic la Nivel de Sectorde Activitate nv m nt Preuniversitar, nregistrat subnum rul 59276 din 05.11.2012 la Ministerul Muncii,Familiei i Protec iei Sociale i publicat la 14 noiembrie2012 n Partea a V-a, nr.5, Monitorul Oficial al Rom niei.Importan a acestui contract const n faptul c precizeazdrepturile certe ale angaja ilor, men ionarea unor drepturice urmeaz a fi acordate pe baza prevederilor legalestabilite ulterior „ n condi iile legii” sau men ioneazasum ri ale angajatorului, n spe MEN, pentrudemersuri ce urmeaz s asigure optimizarea activit ii nnv m nt i a condi iei de angajat al acestui sistem, cum

ar fi o nou lege a salarizarii n nv m nt i acordareaunor drepturi anulate ntre anii 2009-2012: un salariu debaz , pl tit de c tre angajator, la na terea fiec rui copil; oindemniza ie de cel pu in trei salarii de baz pentrusalaria ii care

transformntr-un capitol de program, at t la nivelul planului de

g u v e r n a r e i a l s t r a t e g i e i p r i v i n d

se pensioneaz ; un ajutor financiar,reprezent nd echivalentul a 100 euro, pentru personaluldidactic calificat, n vederea achizi ion rii de c r i i/sauprograme educa ionale, manuale colare, reviste despecialitate i auxiliare didactice – art. 36 (3). n acestecondi ii, contractul colectiv de munc s

ăâ

î ţ ă ă ţ şţ ş

ş Îţ ă

nv m ntul na ional, c t i la nivelul demersuluisindical institu ionalizat, prin Legea Dialogului Social.Cu alte cuvinte, acest contract devine un reper pentruplanul de negociere pe o tematic asumat déjà de ambelep r i. Demersurile f cute de sindicate au fost reluate icontinuate cu noii participanti la dialog, dup alegerileparlamentare i constituirea unui nou Cabinet.Men ion m printre priorit i demersurile privindasigurarea cadrului juridic i a condi iilor pentrunegocierile contractelor colective de munc la nivelteritorial jude ean i n fiecare unitate de nv m nt,aplicarea corect i unitar a prevederilor referitoare lasalarizarea

î ăţă â ţ â şţ

ă ăă ţ ă ş

ăş

ţ ă ăţş ţ

ăţ ş î î ăţă â

ă ş ă

cupersonalului din nv m nt, propuneri cu

referire laî ăţă â

analiza condi iilor de corelare a cre teriiţ ş

SALARIILE DIN ÎNVĂŢĂMÂNT

CRONICA ACTIVITĂŢII SINDICALE

Page 15: Agora, mai 2013

14 AGORA NR.15 (41)

8% a costului standard pe elev cu cel al aloc riibugetare pentru salarizarea personalului dinnv m nt pentru anul colar 2012-2013,

clarificarea modului de salarizare a personaluluididactic din nv m ntul pre colar i primar, care aunivele de preg tire profesional diferite,reintroducerea func iei de institutor n textul Legiinr.1/2011 i a Proiectului de lege pentru modificareai aprobarea O.U. nr.92/2012, dar i probleme de

preven ie privind viitoarele legi ale muncii iaplicarea noilor reglement ri referitoare lanegocierea prealabil i obligativitatea acesteiproceduri, anterioare procesului de judecat lainstan . Reproducem, selectiv, c teva dintredemersurile formulate n scris de c tre FSLI, la caream f cut referire n prezentarea

ă

î ăţă â ş

î ăţă â ş şă ăţ î

şş ş

ţ şă

ă şă

ţă âî ă

ă î următoare.

ă

ţ Î ăţă â îî ăţă â

ă şă ţ ă ţ

Î

ă ă ă ăţ ă ş ă î

î ş îş

î ăţă â ă ş îă ţ Î

ţ ţÎ ăţă â ă ă ă

ţ

ăş

Adresa nr. 420/25.02.2013

n Legea nr.1/2011 nu se mair e g s e s c f u n c i i l e d i d a c t i c e d einstitutor/institutoare, de i n sistemul denv m nt preuniversitar func ioneaz c teva

zeci de mii de institutori/institutoare -

reintroducerea func iei didactice deinstitutor/institutoare, cu prilejul discut rii, nParlamentul Rom niei, a proiectului legii deaprobare a Ordonan ei de Urgen nr. 92/2012.

C tre MEN, domnului ministru Remus Pricopie

Stimate domnule ministru,Federa ia Sindicatelor Libere din nv m nt, n

numele membrilor de sindicat din nv m ntulpreuniversitar, ale c ror drepturi i interese lereprezint , va supune aten iei urm toarea situa ie:(...) n prezent,

cu studiisuperioare de lung durat /scurt durat .Men ion m i faptul c , n Anexa nr.2 la Legea nr.63/2011 privind ncadrarea i salarizarea n anul2011 a personalului didactic i didactic auxiliar dinnv m nt, care se aplic i n anul 2013, sunt

prev zute func iile de institutor/institutoare. naceste condi ii, Federa ia Sindicatelor Libere dinnv m nt v adreseaz respectuoasa rug minte de

a sus ine

Cu stim ,Pre edinte, Simion Hancescu

îă ţ

ş îî ăţă â ţ ă â

ţă î

âţ ţă

Adresa nr. 310/12.02.2013tre Senatul Rom niei,

Comisia pentru Munc , Familie i Protec ie Social ,Domnului pre edinte Liviu Marian Pop

Stimate domnule Pre edinte,Federatia Sindicatelor Libere din nv m nt, n

numele membrilor de sindicat din nv m ntulpreuniversitar, ale caror drepturi i interese lereprezint , v supune aten iei c teva problemeimportante n materia salarizarii personalului dinnv m nt, a caror rezolvare se impune cu prioritate

(Rezumare)1. Salarizarea profesorilor pentru nv m nt

pre colar, a profesorilor pentru nv m nt primar i aprofesorilor de instruire practic , func ii prev zute nart. 247 si 262 din Legea nr. 1 din 2011, dar care nu sereg sesc n Anexa nr.2 la Legea nr. 63 /2011, privindncadrarea i salarizarea ....

2. Salarizarea instructorilor de educa ieextra colar cu studii superioare, func ie care nu sereg se te n grila de salarizare n Anexa nr.2 la Legeanr. 63 /2011, privind ncadrarea i salarizarea ... , de iart. 250 lit. f ) din Legea nr.1 din 2011 prevede pentruocuparea acestei func ii i condi ia de studii„absolvirea cu diploma a unei institu ii de nv m ntsuperior ...”

3. Modificarea modului de calcul al indemniza iei de dirigen ie prin acordarea a 10% din salariulde baz .

Că âă ş ţ ă

ş

şÎ ăţă â îî ăţă â

şă ă ţ â

îî ăţă â

î ăţă âş î ăţă â ş

ă ţ ă î

ă îî ş

ţş ă ţ

ă ş î îî ş ş

ţ ş ţţ î ăţă â

-ţ ţ

ă

ţ ţş î ţ

ăş ă şţ

ăţ ă

g ă ăţă

ă îă ă

ăÎ ă ţ

ăţ

ş ţ ăş

ăă

ă

4. Plata indemniza iei de dirigen ie pentruconsilierii colari, ncadra i la plata cu ora, caredesf oar activitatea de diriginte i care nu suntremunera i pentru aceasta.

5. Salarizarea, corespunz tor studiilor echivalate,a absolven ilor colegiului cu durat de 3 ani sau ainstitutului pedago ic de 3 ani c rora li se echivaleazstudiile cu ciclul I de studii universitare de licen .

6. Echivalarea cuantumului de plat a unei ore nregim de plat cu ora cu cel al orei din norma didacticde baz .

7. nl turarea situa iei de aplatizare a grilei desalarizare pentru personalul nedidactic prin scoatereasporului de vechime din salariul de baz .

8. Stabilirea cuantumului pentru indemniza iaprofesorilor metodi ti, prin echivalen a cu cea primitde inspectorii colari de specialitate.

9. Decontarea integral a sumei pentru cheltuielilede navet care, potrivit art. 2 alin (1), lit. b), din Legeanr.118/2010 a fost supus diminuarii cu 25%.

CRONICA ACTIVITĂŢII SINDICALE

Page 16: Agora, mai 2013

15AGORA NR. 15 (41)

BAC2010

„Ne-am propus să creştem cât mai mult eficienţa în învăţământul băcăuan”

enormative, toate metodologiile care opereaz , la oraactual , n sistemul nv m ntului preuniversitarrom nesc i n spiritul acestora ne-am propus s ac ion m,al turi de partenerii i colaboratorii no tri, pentruatingerea unui nivel c t mai nalt al eficientiz rii activit iiAsocia iei noastre. Ne-am dori, ns , o i mai buncolaborare cu to i beneficiarii i partenerii educa ionali i,n mod deosebit, cu Inspectoratul colar Jude ean. De i

are doar rol consultativ, Consiliul consultativ al ISJ Bac utrebuie s se implice permanent n eficientizareaprocesului instructiv-educativ, s identifice problemelepresante care stau n fa a colii, ca institu ie fundamentalde educare i formare a tinerei genera ii, s ofere solu ii is urm reasc aplicarea i eficien a lor. Vompermananent pentru transparen , pentru eficien , pentrumobilizarea permanent a tuturor partenerilor , n favoareabeneficiarilor activit ii noastre. Se impune, de asemenea,focalizarea tuturor eforturilor pentru realizarea tuturorobiectivelor noastre comune. Vom solicita conducerii ISJBac u s ne aduc la cuno tin at t componen a completa Consiliului Consultativ, c t i tematica, dup care nevom pronun a asupra strategiei noastre.

colaborarea tuturor partenerilor educa ionali n direc iarealiz rii unei educa ii i instruiri c t mai eficiente aelevilor ?

ţ î ţă ţ ş â

ş l– Cunoa tem prevederile legale, toate acteă

ă î î ăţă ââ ş î ă ţ ă

ă ş şâ î ă ăţ

ţ î ă ş ăţ ş ţ ş

î Ş ţ şă

ă îă

î ţ ş ţ ăş ţ ă ţ ş

ă ă ă ş ţ acţionaţă ţă

ă îăţ

ă ă ă ş ţă â ţ ăâ ş ă

ţ

Care sunt, care vor fi obiectivele prioritare aleAsocia iei Jude ene pentru Educa ie i Instruire EficientBac u ?

ţ ţ ţ ş ăă

mediul deafaceri din jude . Asocia ia noastr i propune, deasemenea, s acorde un sprijin permanent personaluluididactic, prin intermediul sindicatelor din nv m nt.nc de la nfiin are am avut o foarte bun colaborare cu

SLI Bac u, am convenit ca, mpreun , s organizam oserie ntreag de ac iuni comune tocmai n direc iaeficientiz rii activit ii noastre i asigur rii unor condi iic t mai bune tuturor cadrelor didactice. Vom solicitaadministra iilor publice locale s asigure o c t mai bunprotec ie a elevilor n coal i n afara ei, s asigure o c tmai bun protec ie social educatorilor, supu i unornumeroase abuzuri, pentru ca ace tia s - i poat desf uraactivitatea educativ-formativ n cele mai bune condi ii.Vom elimin rii abuzurilor deorice fel asupra cadrelor didactice i elevilor, combateriiabsenteismului i a abandonului colar. Ne-am propus srealiz m un grad mult mai mare de implicare a familiei,al turi de cadrele didactice i de ceilal i factori, n direc iaeradic rii violen ei n coli, a absenteismului iabandonului colar. n acela i timp, ne vom str dui ca, prinrezultatele muncii noastre, s facem c t mai cunoscut nr ndurile beneficiarilor no tri

ţ ţ ă îşă

î ăţă âÎ ă î ţ p

p î ă ăî ă ţ î ţ

ă ăţ ş ă ţâ

ţ ă â ăţ î ş ă ş î ă â

ă ţ ă şş ă ş ă ăş

ă î ţrealiza parteneriate în scopul ă

şş ş ă

ăă ş ţ î ţ

ă ţ î ş şş Î ş ă

ă â ă îâ ş

administra ia public jude ean iţ ă ţ ă ş ă şlocal i cu

Asoc a ia Jude eanpentru Educa ie i Instruire Eficient .

i ţ ţ ăţ ş ă

Astfel de obiective nu sunt u or de atins f r ocolaborare c t mai eficient cu partenerii educa ionali.Care sunt partenerii dumneavoastr ? Cum ve i reu i s -iine i mereu n priz ?

16

ş ă ăâ ă ţ

ă ţ ş ăţ ţ î ă

(continuare în pag. )

Interviu cu doamna pre edintaIulia Vranceanu,Asoca iei Jude ene pentru Educa ie i Instruire Eficient din Bac u

şţ ţ ţ ş ă ă

– Stimat doamn pre edint ,activitatea Asocia iei pe care oconduce i este sprijinit at t prinprevederile LEN nr.1/2011, c t iprin prevederile unor regulamente-cadru, cum ar fi Regulamentul-cadru de organizare i func ionare ainspectoratelor colare jude ene iRegulamentul-cadru privindorganizarea i func ionareaConsiliului consulativ al ISJ.Considera i c , la ora actual , ested j constituit, la nivelul ISJ Bac u,un cadru propice, constructiv,care s eficientizeze

ă ă ş ăţ

ţ ă ââ ş

ş ţş ţ ş

ş ţ

ţ ă ăe a ă

prină se

Ne propunem să realizăm oţ â ă â

ă â ă âă ă ş

ţ ăă â ă

ş ă ă ăş ă ţ ţ

â âă ţ ş

şŞ ţ ăţ

î ă ţă â ţş

–educa ie c t mai flexibil , c t maiatractiv , c t mai modern , c t maieficient , care s ridice coala lanivelul noilor cerin e sociale, s ofereelevilor o preg tire c t mai temeinic ,dar i s -i preg teasc pentru ointegrare mai u oar la cerin ele pie iimuncii. Or, asemenea obiective nu potfi atinse dec t printr-o colaborare c tmai eficient cu to i partenerii icolaboratorii no tri, cu Inspectoratul

colar Jude ean, conducerile unit ilorde nv m nt, cu asocia i i leprofesionale, inclusiv – i mai ales – cu

INTERVIU

Page 17: Agora, mai 2013

AGORA NR. 15 (41)16 FORMARE-INFORMARE

ţ ţâ ă ă î ă

ţ Î î î ăţă âă ţ

î îă ş î ă o ăţî u ă ţ şî ţ ă ţ

î î ă ş

ăî î â ă

ă â ă ţţ ă ă

î ă ăţ îă â ă ă ă ă

â îî ă î â

â ă şî î

ăă ă ă

ăă î î â

â ă ăă ş

î îă

ă ă ă

î ăţă â î şîî î

Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionalenr.3434/25.03.2013, publicat în Monitorul Oficialnr. 162/26.03.2013, aprobă atât Calendarulînscrierii în învăţământul primar, cât şi Metodologiaaferentă.Astfel, conform acestei metodologii, primaetapă de înscriere a copiilor în învăţământul primars-a încheiat pe 29 aprilie 2013, iar cea de-a douaetapă a început pe 7 mai 2013 şi se va încheia pe 24mai 2013, când vor fi afişate la fiecare unitate deî

Ministerul Educa iei Na ionale a lansats mb t , 16 martie 2013, n dezbatere public ,proiectul de

,document care poate fi accesat la adresa

, la sec iunea nscrierea n nv m ntulprimar 2013 (prima pagin ). Proiectul con inedetaliile referitoare la nscrierea copiilor n clasapreg titoare i n clasa I. De remarcat c n ut ilevin n benefici l p rin ilor i al elevilor. Astfel, seare n vedere maximizarea op iunilor p rin ilorpentru nscrierea copiilor n clasa preg titoare isunt propuse dezbaterii publice procedurilesimplificate (de exemplu, doar dou trepte pentrunscriere, n loc de patru trepte c te fuseser

prev zute p n acum conform Legii Educa ieiNa ionale nr. 1/2011). Ne place s credem c acestdocument va fi mbun t it n urma procesului dedezbatere public . P n atunci, s consemn m ceste precizat c t se poate de clar cine se poate nscrien clasa preg titoare (copiii care mplinesc v rsta de

6 ani p n la 31 august 2013, dar i cei caremplinesc 6 ani n perioada 1 septembrie – 31

decembrie 2013, inclusiv, dac evaluareadezvolt rii psihosomatice atest preg tirea pentruparcurgerea cu succes a clasei preg titoare), cineintr direct n clasa I (copiii care mplinesc v rsta de7 ani p n la 31 august 2013 – chiar dac nu auparcurs, anterior, clasa preg titoare -, dar i cei caremplinesc 7 ani n perioada 1 septembrie – 31

decembrie 2013, inclusiv, dac evaluareadezvolt rii psihosomatice atest preg tirea pentruparcurgerea cu succes a clasei I), la ce unitate denv m nt pot fi nscri i copiii, unde vor avea locnscrierile, care sunt actele necesare pentrunscriere, calendarul nscrierilor etc.

Metodologie pentru nscrierea copiilorn nv m ntul primar, n anul colar 2013-2014

îî î ăţă â î ş

nvăţămant atât listele finale ale copiilor înscrişi în

www.edu.ro

clasa pregătitoare, cât şi listele finale ale copiilorînscrişi în clasa I.

Ministerul Educaţiei Naţionale a ţinut cont atâtde sugestiile formulate de FSLI, cât şi de sugestiilepostate, din teritoriu, pe site-ul M.E.N., aceste sugestiiregăsindu-se în forma finală a Ordinului nr.3434/25.03.2013, semnat de ministrul EducaţieiNaţionale.

Ministerul Educaţiei simplifică modalităţile de înscriereîn clasa pregătitoare

s statuam un acord de parteneriat

concret, cu obiective clare, precise, cu m surile care se impun a fi

luate, de comun acord, cu sarcini concrete pentru fiecare partener,

pentru fiecare colaborator n parte, cu realizarea unui climat de

colaborare, de consultari i schimburi de informa ii permanente, de

sprijin reciproc pentru eficientizarea fiecarei ini iative.

Vom purta permanent discu ii cu reprezentan ii fiec rui

partener, vom desemna – la r ndul nostru - reprezentan ii A.J.E.I.

la nivelul fiecarui partener, ndeosebi la nivelul administra iilor

publice locale i jude ene, la nivelul mediului de afaceri, la nivelul

conducerii fiec rei unit i colare. Vom colabora permanent cu

Prefectura, Consiliul Jude ean, cu organele Ministerului de

Interne, cu prim riile i consiliile locale din jude .

Avem în vedere ă

ă

î

ş ţ

ţ

ţ ţ ă

â ţ

î ţ

ş ţ

ă ăţ ş

ţ

ă ş ţ

V propun s zabovi i pu in asupa a patru dintre

partenerii dumneavoastr permanen i: administra ia public

local , Sindicatul Liber din nv m nt Bac u, asocia iile

reprezentative ale cadrelor didactice i asocia iile reprezentative

ale elevilor. Cum v-a i propus s eficientiza i colaborarea cu

fiecare dintre ace ti patru parteneri?

ă ă ţ ţ

ă ţ ţ ă

ă Î ăţă â ă ţ

ş ţ

ţ ă ţ

ş

„Ne-am propus să creştem cât mai multeficienţa în învăţământul băcăuan”

(urmare din pag.15)

Page 18: Agora, mai 2013

17AGORA NR. 15 (41)

„pentru directori, agen i economici,

cadrele didactice, p i i veni

Parteneriate active

ii profesionale ini iale - PA II FPI -

îi apropie pe actoriicolii i pe cei ai întreprinde

rilor: elevii i agen ii economici.Un model de succes

t

încâtÎn acest mod,

elevii abînceput, dar mai mul i apoi, au ansa de a

se putea in îndomeniul în care s-au specializat.

Colegiul ,,N. Vasilescu-Karpen” Bac

l colii au fost preze i cadredidactice ale Colegiilor Tehnice ,,Edmond Nicolau”

din Vrancea; din jude ul Buzezen ehnice „Grigore

C. Moisil”

Amfiteatrul Colegiului Tehnic de ComunicaţiiNicolae Vasilescu-Karpen” Bacău a devenit

neîncăpător ţiărinţi şi elevi ţi să participe,

deopotrivă, la proiectul de formare la nivel judeţean,Paşii FPI. Proiectul şcoală -întreprindere în vedereaîmbunătăţirii formăr -

ţ Şdoreşte săş ş -

ş ţîn acest

sens este învă ământul dual dinGermania. Cei 71 de partici-panţi au fost atenţi la modulcum ar trebui să fie atraşipartenerii din mediul econo-mic, astfel şcoala tehnicăsă se plieze pe nevoile angajatorilor.

solvenţi, mai puţini din punct de vederenumeric la ţ ş

tegra foarte uşor pe piaţa muncii,

ău esteinstituţie-pilot pe zona 12 din acest proiect, ce includeunitati şcolare din judeţele Bacău, Vrancea şi Buzău.În amfiteatru ş nţi elevi ş

şi ,,Valeriu D. Cotea” ţ ăuau venit repr tanţi ai Liceelor T

şi ,,C. Nenitescu”.

Directorul Colegiului ,,N. Vasilescu-Karpen”

întreprindere realizate dec iind c ât d

ca exe

oareaproiectului, prof. Marina

Dumitrescu, iar din parteaInspectoratului

profesoara Mioara Pruteanu.Proiectul PA II FPI, în ansamblul lui, a fost prezentatde cei doi directori adjunc

esorii Virgil Popa iGheorghe Ilco prec poate fio modalitate de relansa

periul preuniversitar cu s na ,,

e, s

20 de jude e implicate în pcu agen i,

respectiv, autorit i locale ie parteneriatebenefice pentru to i, mai ales pentru elevi.

Bacău, prof. Remus Cazacu, a prezentat modele departeneriate active şcoală -ătre colegiul băcăuan, sublin ă nu este at e

uşor să atragi parteneri economici într-o perioadă decriză, dar nici imposibil.Au fost daţi mplu

reprezentanţi ai unor firmeprecum ,,Elrom”, ,,Marste”

şi ,,Omega Communication”din Bacău. Lucrările au fostconduse de coordonat

Şcolar Jude-J ţean Bacău a fost prezentă

Ş -

ţiai colegiului băcăuan, prof ş

ş, care au izat că proiectulre a învăţămăntului tehnic,

care a pierdut mult teren în ultimii ani.Întâlnirea s-a dorit a fi o pregătire pentru

realizarea Săptămânii Paşii PFI, oadă ce coincideîn învăţământ ăptămâ Să ştiimai mult ă fii mai bun”, programată în intervalul 1-5 aprilie 2013. În această săptămănă, fiecare şcoalădin cele ţ roiect va trebui săgăzduiască întâlniri ţi economici, părinţ

ăţ şi să încheţ

* Colegiul Karpen, unitate pilot în cadrul proiectului POSDRU Parteneriate activeiale - PA II FPI.

şcoală -întreprindere, în vederea îmbunătăţirii formării profesionale iniţ Ş

COLEGIUL „N.V.KARPEN” BACĂU, MODEL PENTRU ŞCOLI DIN TREI JUDEŢE

Desigur că întrebările pot continua. Dacă şcoala este singura vinovată de violenţa socială, de ce, cele mai violente persoane suntcele care nu prea au trecut prin şcoală. De ce, în marea lor majoritate, persoanele cu studii superioare nu se încadrează în rândul indivizilorviolenţi ? Ca orice demosntraţie care aplică metoda reducerii la absurd, şi demersul nostru poate continua. Ar trebui să acceptăm ideea căun individ este cu atât mai violent cu cât este mai instruit.

Adevărul evident şi trist este că violenţa în şcoală reprezintă un factor produs de sistemul social din care şi sistemul deînvăţământ face parte. Este vorba de sistemul „constuit” în ultimele două decenii în România unde a fost cultivată confuzia permanentăîntre: libertate şi libertinaj, inteligenţă şi şmecherie, popularitate şi populism, valoare fundamentală şi imagine falsă, esenţă şi aparenţăetc. Fenomenul este rezultatul unei politici indolente faţă de învăţământ, faţă de instituţia şcolară şi de slujitorii săi, faţă de tineretulnaţiunii. Această indolenţă a dus la acceptarea tacită sau la luarea unor măsuri în mod inconştient, cu urmări grave şi de lungă duratăasupra dezvoltării fiinţei fizice şi morale a individului şi a naţiunii.

ândit prost întăreşte poliţia şi justiţia ca mod de luptă împotriva infracţionalităţii şi ignoră valoarea preventivăa educaţiei. Iată de ce în România ultimelor două decenii, pe măsură ce justiţia, poliţia, jandarmeria, serviciile speciale au înghiţit tot maimulţi bani, s-au perfecţionat logistic şi şi-au sporit efectivele, în aceeaşi progresie, poate mai mult, a crescut şi infracţionalitatea.Amintimun articol publicat de noi în .

Un sistem statal g

1994 în luna mai în revista „Catedra”: „Cine nu plăteşte azi un educator, va plăti mâine doi... poliţişti”

VIOLENŢA... ÎN ŞCOALĂ ? (urmare din pag. 1)

FORMARE-INFORMARE

Page 19: Agora, mai 2013

AGORA NR. 15 (41)18

ă martie 2013 s-adesfăşurat a cincea întâlnire din cadrul proiectuluimultilateral Comenius

),implementat în şase instituţii europene din Norvegia,România, Spania, Portugalia, Austria şi Franţa, înperioada 2011-2013. Gazda acestei întâlniri a fostJosé Falc

ţionalchipă formată din patru cadre didactice şi elevi la

activităţile desfăşurate de-a lungul unei săptămânifoarte încărcate, în care gazdele au încercat săprezinte cât mai mult din arta şi cultura portugheză.În şcoală au fost organizate ateliere de lucru având catematică arta sau noile tehnologii prin care operele deartă pot fi valorificate astfel încât elevii şi profesoriisă-şi dezvolte competenţe transdisciplinare.Coimbra, oraşul gazdă, este un amestec de vechi şinou, cu rădăcini în municipiul roman Atreilea oraş al Portugaliei, cu o populaţ

de locuitori, cea mai importantă aşezare dinregiunea centrală a ţă Coimbra a fost primacapitală portugheză, jucâ

Universitatea din Coimbra a fost înfiinţată însecolul al XII-lea şi este una dintre cele mai vechi dinEuropa. Liceul gazdă a organizat o vizită tematică laUniversitate pentru intra în contact cu arhitecturaprovocatoare a clădirilor din incinta acesteia, unamestec de stiluri de la baroc, la stilul specificperioadei salazariste. Biblioteca

ăpostind peste 30 000 de cărţi rare, consultate încă,în regim special, de savanţi. Rămânând în domeniulaceleiaşi arte, sculptura, am vizitat şi MuzeulMachado de Castro, găzduit în vechiul palatepiscopal şi numit aşa după cel mai importat sculptorportughez, Joaquim Machado de Castro, care s-anăscut în Coimbra. Colecţia de sculptură medievalăeste impresionantă. Gazdele au organizat o vizitătematică şi la expoziţia de reproduceri miniaturale acaselor portugheze tradiţionale, pentru a intra încontact cu arta şi sculptura tradiţională prin Portugaldos Pequenitos, un muzeu în aer liber. Arhitecturatipică barocă am putut vedea şi la Mănăstirea SantaClara, unde se află mormântul Reginei Isabel,canonizată şi devenită protectoarea oraşului. Gazdeleşi-au propus să ofere o frântură din cele maiimportante aspecte culturale ale Portugaliei prinvizite tematice organizate în Lisabona şi Porto. În

În prima jum tate a lunii

(

ão Highschool din Coimbra, Portugalia.Colegiul Na a participat cu oe

eminium. Alie de peste

150.000rii,nd un rol major de-a lungul

istoriei.

este unadintre cele mai frumoase biblioteci baroce din lume,ad

Learning Europe by Arts

Ferdinand I

Săcunoaştem Europa prin intermediul artelor

Joanina

Lisabona, gazdele au decis să poposim în zona Belem,unde se află atât monumente din PatrimoniulUNESCO, cât şi Muzeul de Artă Modernă şiContemporană

cei care doresc să afle mai multe lucruri despremişcări în artă , precum Suprareal ismul,Minimalismul şi Arta Conceptuală. Aici se gă teuna din cele mai vaste colecţii de gen, numărulvizitatorilor depăşind 2 milio

lui Frank Stell, caredezvăluie că libertatea interpretării şi abordarea unorperspective diferite reprezintă un punct de reperimportant în viaţa cuiva, până la arta pură a lui JannisKounellis, realizată din materiale pe care nu leaprecim în mod obişnuit, valorându-le doar când nu leavem sau când sunt considerate ca fiind obiectartistic, totul a stat sub semnul ineditului şi al arteiinteractive.

Şi pentru că una dintre principalele activităţiorganizate în şcoală (Photo Marathon) şi în Coimbravalorifica arta fotografică, în Porto vizita tematică afost legată şi de această artă, a fotografiei. Amparticipat la o expoziţie de fotografie contemporanăcare a valorificat artistic criza economică globală.Toate activităţile, atelierele de lucru şi viziteletematice şi-au atins scopul: acela de a ne familiariza,în perioada scurtă a unei mobilităţi de proiect, cu artaşi cultura portugheză.

Berardo. Inaugurat în 2007, muzeuleste unul din cele mai interesante puncte de interespentru

ses

ane anual. În lume,muzeul este pe locul 50 în topul celor mai vizitatemuzee. De la Curcubeul

Prof. Gigliola Ceuna ,Director al Colegiului Na ional „Ferdinand I”

şţ

PORTUGALIA - ŢARA ARTELOR PENTRU O SĂPTĂMÂNĂ

FORMARE-INFORMARE

Page 20: Agora, mai 2013

AGORA NR. 15 (41)20 OPINII

î ăş ă ţ ă

ş ţ ş ş ăă ă ă

î ăţă ăă ş ş

ă ş Ş ţă ă ş ş

ă ţî ăţă

î ş

ă ăă ş Ş ţ

ă ăş ţ

ăă ă ă

ăţ ăă ş

ă ă ăţă ţ ă ş

ă ş şă ş

ş ă ţ ă şş ş

ş Îă ă ă ă

ţ ă ă ăţ ş ă ă ă

ţ şă ă ă ţ

î ă ă

ă ă ţ

ă

Planul-cadru de nvatamânt este, dup cum setie, un document de politic educa ional care

cuprinde disciplinele obligatorii (trunchiul comun)i op ionale (la decizia colii), precum i num rul de

ore alocate acestora pe s pt mân . Pentrunv mântul primar au fost stabilite urm toarele

arii curriculare: Limb i comunicare, Om isocietate, Matematic i tiin e ale naturii, Arte,S n tate i motricitate, Tehnologii, Consiliere iorientare. Planul cadru propus acum de Ministervrea s asigure „continuitatea concep iei privindnv mântul primar, valorificând disciplinele

abordate integrat n primii trei ani de studiu”, ianume: carecumuleaz num rul de ore alocat pentru disciplineleMatematic i tiin e ale naturii;

, care cumuleaz num rul de orealocat pentru disciplinele Arte vizuale i Educa ietehnologic ;

O alt noutate este num rul de ore prev zutpentru activit ile care urm resc stimulareadezvolt rii fizice armonioase, prin cre tereanum rului de ore destinate stimul rii motricit iiastfel: dou ore la disciplina „Educa ie fizic ” i altedoua ore la disciplina „Muzic i mi care” (pentruelevii din clasa preg titoare, clasa I i clasa a II-a)precum i dou ore la disciplina „Educa ie fizic ” io ora la disciplina „Joc i mi care” - pentru eleviiclaselor a III-a i a IV-a. n total, vor fi obligatoriipentru clasa preg titoare 18 ore/s pt mân (plus 1-2 de op ionale), 19 ore/s pt mân (plus 1 – 2 oreop ionale) la clasele I i a II-a, 20 ore/s pt mân(plus 1 – 2 op ionale) la clasa a III-a i 21ore/s pt mân (plus 1 – 2 op ionale) la clasa a IV-a.

De asemenea, conform noului proiect,

nc din clasa preg titoare.

, care prevede la art. 18 ca „la solicitareascris a elevului major, respectiv a p rin ilor sau atutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevulpoate s nu frecventeze orele de religie”. Proiectulmai prevede introducerea ca obligatorie a materiei

Matematica i explorarea mediului,

Arte vizuale ilucru manual

Muzic i mi care.

Religiadevine o materie la care copiii sunt nscrisi „dinoficiu”, Disciplina afost introdus n trunchiul comun i devineobligatorie, ceea ce ar contrazice Legea Educa ieiNa ionale

ş

ş

ă ş ş

î

ă î şţ

ţ

„Limba modern “, ncepând cu clasa a III-a (2ore/s pt mân ) i continu n clasa a IV-a (tot cu 2ore/s pt mân ). Planul-cadru este postat pe site-ulMinisterului Educa iei, iar dezbaterile continu ,urm nd ca, in nd cont i de opiniile formulate decadrele didactice i de p rin i pe marginea acestuiproiect, Ministerul Educa iei s conceap formadefinitiv a noului proiect-cadru.

ă îă ă ă ş ă îă ă ă

ţ ăâ ţ â ş

ş ă ţţ ă ă

ă

„Structura programei colare a devenit o minge deping-pong pentru func ionarii din MinisterulEduca iei. Vede i c te opinii contadictorii au fostformulate p n acum vis-a-vis de clasa preg titoarei clasa a IX-a. Iar acum, n loc s ne lase s -inv m pe copii s citeasc i s socoteasc , cele

dou activit i formativ-educative fundamentale,Ministerul face tot felul de modific ri an de an, carene bulverseaz i pe noi, educatorii, i pe p rin i i,mai ales, pe copii. Consider m i noi c mi carea enecesar , mai ales acum, c nd sedenatarismulcopiilor a devenit un fenomen ngrijor tor, darcredem c i mai important este s nve i temeinicLimba român i Matematica, ncep nd dinnv m ntul primar, pentru c , altfel golurile nu

vor mai putea fi umplute la gimnaziu i la liceu. Esteo crim s iei ore de la Matematic i Limbarom n , programul ar fi putut fi suplimentat cu oora zilnic, de mar i p n vineri, inclusiv, pentruorele de mi care ale copiilor“.

şţ

ţ ţ ââ ă ă

ş î ă ăî ăţă ă ă ş ă ă

ă ăţă

ă ş ş ă ţ şă ş ă ş

ă âî ă

ă ş ă î ţă ş î â

î ăţă â ă ,ş

ă ă ă şâ ă

ţ â ăş (opinii formulate de

mai mulţi învăţători din Bacău).

O NOUĂ BULVERSARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMARMinisterul Educa iei a emis un nou plan-cadru pentru nv mântul primar. Un plan carebulverseaz din nou sistemul prin cre terea num rului de ore, obligativitatea de a urma disciplinecare fuseser op ionale, dar i prin anumite contraziceri ale prevederilor Legii Educa ieiNa ionale aflate n vigoare.

ţ î ăţăă ş ă

ă ţ ş ţţ î

Page 21: Agora, mai 2013

AGORA NR. 15 (41) 21

ă ţş ă ţî ă

â ăş â

ă ş ţ şş î ă ă

ă âă ş ă ţ ş

şă ă ş ş ă ţ

ăă ă ă

ş şă î

ţ ă ă î ţî

ă ă ţă

ţ ă ă şâ ă ”

ăş ă ă ţ

î î şâ ă

ă î ă ă ââ ă ţ ş

ă ş ăă ă â ă

î ă

ş ă ş ăâ ă ş ă ş ă

ţ ş ă ă

„Eu cred c Ministerul Educa iei se rupe tot maimult de coal , altfel nu-mi pot explica abera iilecare vin n cascad de la nivelul Ministerului. Cumse poate g ndi cineva, acolo, sus, s taie din oreleconsacrate Matematicii i Limbii rom ne ? Ce nivelde preg tire vor mai avea copiii i nepo ii no tri ? Setie acum n toat Europa c nivelul general de

preg tire al elevilor din Rom nia este unul foartesc zut, tim c sunt foarte mul i elevi ajun i la fineleciclului gimnazial, ba chiar la liceu, care abia tius citeasc i care nu tiu s rezolve o ecua ie degradul doi sau s afle aria unui dreptunghi. S-av zut nivelul real de preg tire, dup introducereacamerelor video la Bac i acest nivel ar fi fost i maislab dac ar fi fost introduse camere video n toatecentrele de examen din ar . Cred c n condi iilerevenirii examenului de admitere n liceu, cum eraaltadat , nici 20 la sut dintre absolven ii degimanaziu n-ar deveni liceeni. Vrea Ministerul scoboare acest procent la doar o zecime din totalulabsolven i lor, vrea s dis trug coalarom neasc ?

„Ministerul trebuia s se consulte serios cuoamenii colii, cu cei de la catedr , cu p rin ii,nainte de a pune n dezbatere acest proiect. A a cum

l-a conceput, e aberant. De ce nu s-au g ndit sintroduc n programul s pt m nal de la gimnaziuc te dou ore de ansamblu sportiv, mar i i joi, deexemplu, ultimele dou ore i s suplimenteze astfelprogramul s pt m nal cu dou ore, ceea ce n-ar ficondus la surpa nc rcarea elevilor, cum se temdomnii din Minister. Dar pentru cei obtuzi e maiu or s taie i au decis s taie din orele de Limbarom n i Matematic , a a cum toat liotaguvernan ilor post-decembri ti s-a gr bit s taie

(Ing. Eugen Negrea, bunicul unuielev din clasa a II-a)

mereu din fondurile alocate anual nv m ntului iS n t ii, pentru a crea o popula ie needucat ibolnav “

„Predarea Religiei n coli a fost mereu o nebuloas .Important este ns s se n eleag c la aceste ore senva despre valorile morale din societate – s aju i,

s ier i, s fii bun etc. E vorba de educare, de formare aunei societ i. Poate c sunt i oameni care gre esc,care nu au tact n pedagogie, dar trebuie s privimproblema n ansamblul ei. i apoi s nu uit m c nistoria acestui popor coala a nceput n pridvorulbisericii

„O alt noutate a acestui proiect de Plan-cadrupentru nv mântul primar o constituie absen a plajeiorare pentru disciplinele din trunchiul comun, înscopul asigur rii echit ii i a unit ii de form . Astanseamn un num r fix de ore a planului-cadru. n ceea

ce prive te orele de mi care i educa ie fizic , s-arputea s apar probleme pe partea de spa iu pentruefectuarea acestor ore. Sunt unele coli vitregite laacest capitol, mai ales acolo unde se lucreaz nschimburi sau n sistem alternativ

Î ăţă â şă ă ăţ ţ ă ş

ă

î ş ăî ă ă î ţ ă ă

î ţă ă ţă ţ ă

ăţ ă ş şî ă

î Ş ă ă ă îş î î

ăî ăţă ţ

ă ăţ ş ăţ ăî ă ă Î

ş ş ş ţ ăă ă ţ

şă î

î ”

(Maria Nechita, asistent medical , mamaunei feti e din clasa a III-a)

Preot Constantin Gherasim, purt tor decuv nt alArhiepiscopiei Romanului i Bac ului

Prof. RodicaLeonte, inspector colar pentru nv mântul primar

ă ăţ

( ăâ ş ă )

(ş î ăţă )

OPINII

Page 22: Agora, mai 2013

19AGORA NR. 15 (41)

Voluntariatul şi implicarea pentru rezolvareaunor probleme din comunitate sunt condiţii necesarepentru dezvoltarea societăţii civile şi a democraţiei.Este nevoie ca şcoala să dezvolte aceste forme departicipare printr-o politică şcolară specifică care săasigure continuitatea şi coerenţa demersului şiimpactul asupra dezvoltării personale a elevilor.Dacă în învăţământul tradiţional profesorulreprezenta pentru elev principala sursă deinformaţie, un învăţământ modern, racordat lacerinţele unei ţări cu vocaţie europeană, trebuie să-şipropună accentuarea competenţelor elevilor înactivitatea de influenţare şi monitorizare a politicilorpublice, dar şi de participare activă şi responsabilă larezolvarea problemelor comunităţii din care facparte. Totodată, contextul schimbărilor generate dereformarea sistemului de învăţământ românesc,presupune nu numai ca elevii să dobândeascădeprinderi specifice ci şi ca profesorii să-şi adecvezemetodele de predare şi de evaluare la acesteschimbări.

Datorită dezvoltării actuale a domeniuluipedagogic, predarea a încetat să mai fie doar oactivitate de conservare a patrimoniului cultural şi detransmitere a acestuia către noile generaţ

au şi responsabilitatea de a lua înconsiderare noile structuri, practici şi definiţii alecunoaşterii, de a inventa şi experimenta noidemersuri şi, dacă este necesar, de a implementas himbări organizaţional îmbunătăţiriimediului şcolar, contribuind şiîmbunătăţirea mediului social şi iniţiindu-i pe viitoricetăţeni în participarea consecventă la viaţa publică.

Profesorii trebuie să înţeleagă şi să respectediversitatea culturală, valorică şi cea a contextuluifamilial al elevilor, să ă membrii şiresursele comunităţii ca resurse de învăţare, săimplice părinţii şi comunitatea ca

şi săaţia, caracterul, responsabilitatea

civică, precum şi respectul acestora pentrudiversitatea individuală, culturală, religioasă şirasială.

Proiectele de învăţare prin activităţi careimplică elevii în rezolvarea unor nevoi alecomunităţ i i locale (naţ ionale sau chiarinternaţionale) trebuie să includă activităţi concrete,cum ar fi:

ii. De aceea,profesorii

c e în vedereaastfel la conservarea

foloseasc

parteneri îndezvoltarea elevilor stimuleze stima de sine aelevilor, motiv

strângere de fonduri pentru ajutorarea

persoanelor aflate în dificultate, îngrijirea

ăţi de lobby,redactarea unor petiţii, iniţierea şi derularea unorcampanii pentru rezolvarea anumitor probleme alecomunităţii (protecţia mediului, anti-violenţă,protecţia împotriva consumului de droguri etc.),participarea în consiliul elevilor, întâlniri cureprezentanţii autorităţilor locale.

ograme de învăţare prinactivităţi în folosul comunităţii are nenumărateavantaje, atât pentru elevii implicaţi, cât şi pentrucomunitatea locală în care se află şcoala:

- nstată că ceea ce învaţă la clasă poate fiaplicat în cadrul unor acţiuni concrete;

- acţiunile dezvoltă la elevi responsabilitatea şisensibilitatea faţă de semeni;

- se stimulează gândirea critică;- se educă percepţia multiculturalităţii;- se dezvoltă stima de sine şi devotamentul pentru

ideile civice;- se formează şi se dezvoltă abilităţi specifice unor

profesii;- tinerii sunt percepuţi ca una dintre resursele cele

mai valoroase ale comunităţii;- şcoala şi comunitatea creează legături care vor

persista şi în viitor.Voluntariatul şi implicarea elevilor pentru

rezolvarea unor probleme din comunitate pot fi celemai eficiente modalităţi de acumulare acunoştinţelor şi abilităţilor necesare pentru a deveniun adult responsabil civic, participant activ larezolvarea problemelor comunităţii din care faceparte. Prin astfel de proiecte elevii vor fi antrenaţi saparticipe şi să înţeleagă comunitatea şi instituţiile ei,mecanismul de luare şi de influenţare a deciziilorpublice, contribuind

la dezvoltarea spiritului comunitar,la formarea deprinderilor şi atitudinilor necesareunui bun cetăţean. Elevii vor înţelege că şcoalafuncţionează în şi pentru comunitate, ea fiind aceainstituţie de bază care pregăteşte viitori cetăţenicivilizaţi care ştiu să participe la viaţa comunităţii,cooperanţi, responsabili şi toleranţi.

persoanelor vârstnice, sprijin acordat persoanelor cunevoi speciale, bolnavi, orfani, activit

Organizarea unor pr

elevii co

în acest mod la realizareabinelui colectiv,

Prof. Carmen Gabriela Cenuşă,Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” Bacău

INTEGRAREA ELEVILOR IN SOCIETATEINTEGRAREA ELEVILOR IN SOCIETATEINTEGRAREA ELEVILOR IN SOCIETATE

OPINII

Page 23: Agora, mai 2013

22 AGORA NR.15 (41)CURIER JURIDIC

Precizările generale nr.19388/14.11.1997

s-aaplicat Metodologia de calcul al drepturilorsalariale care se acordă personalului didacticcuprins în anexele nr. 1.1, 1.2 şi 2 la OrdonanţaGuvernului nr. 11/2007

educaţiei, cercetării şi tineretului nr.1350/2007

Sporul de stabilitate a fost reglementat de art.50 alin.(11) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul

.nr.

128/1997, au fost emise(nepublicate în Monitorul Oficial

al României), care, la punctul 7 stipulau:

prevedea:

, iarla stipula:

.”

Începând cu luna ianuarie a anului 2007

- Anexa nr. 1 la Ordinulministrului

(publicat în Monitorul Oficial- ParteaI, nr. 509/ 30.07.2007, care, la

personalului didactic, conform căruia :

Imediat după intrarea în vigoare a Legii

„Personaluldidactic cu o vechime neîntreruptă în învăţământulde peste 10 ani beneficiază de un spor de stabilitatede 15% din salariul de bază, care face parte dinacesta

a aflat în concediul fără platăatutului personalului didactic sau în concediul

pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani,conform Legii nr. 120/1997, nu întrerup vechimeapentru acordarea sporului de stabilitate, dar seexclud ca timp din calculul celor 10 ani de vechimeneîntreruptă.

Prin vechime neîntreruptă în învăţământde peste 10 ani se înţelege activitatea realizată atâtîn calitate de personal didactic de predare, personaldidactic de conducere, îndrumare şi control, cât şi încalitate de personal didactic auxiliar, cu contract demuncă într-o unitate/instituţie de învăţământ/inspectorat şcolar. Se consideră vechimeneîntreruptă şi perioadele în care personaluldidactic a avut catedră rezervată în învăţământ

Perioadele în carepersonalul didactic s-a aflat în concediu fără plată,conform Legii nr. 128/1997 privind Statutulpersonalului didactic, cu modificările şicompletările ulterioare, nu întrerup vechimeapentru acordarea sporului de stabilitate.

„Perioadele în care personalul didactic sau didacticauxiliar s- , conformSt

”„

art. 3.

alineatul (5)

lit. A alin.(2)

Serecunosc ca vechime neîntreruptă în învăţământpentru plata acestui spor perioada concediuluipentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani(3 ani) şi perioada în care personalul didactic aefectuat stagiul militar, după care s-a reîntors lacatedră

Deci, în baza Metodologiei Anexa nr. 1 laO.M.E.C.T. nr. 1350/2007, perioada concediuluipentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 anisau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 aniS-A CONSIDERAT VECHIME NEÎNTRERUPTĂÎN ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU PLATA SPORULUIDE STABILITATE.

privind încadrarea şi salarizarea înanul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliardin învăţământ – Metodologiede calcul al drepturilor salariale care se acordăpersonalului didactic şi personalului didacticauxiliar din învăţământ, prevedeurmă

Perioadele în care personalul didactics-a aflat în concediu fără plată acordat înconformitate cu prevederile legale în vigoare sau înconcediul pentru creşterea copilului în vârstă de pânăla 2 ani, respectiv 3 ani, precum şi perioada în carepersonalul didactic a efectuat stagiul militar, dupăcare s-a reîntors la catedră, respectiv perioadele încare personalul didactic a avut catedră rezervată înînvăţământ, nu întrerup vechimea în învăţământ.

, în practică apar mai multesituaţii ale personalului didactic aflat în concediupentru creşterea şi îngrijirea copilului, care lamomentul intrării în concediu nu îndepline

Ţinând seama de principiile aplicării l, aceste situaţii trebuie soluţionate

astfelpersonalului didactic de predare şi

didactic ncediu pentrucreşterea copilului cât era în vigoare MetodologiaAnexă la OMECTS nr. 1350/2007 şi care

vechimerecunoscută ca vechime neîntreruptă în învăţământ

data abrogăriiOrdinului nr. 1350/2007

La data de a intrat în vigoare

, care, în

latoarele: „

”,„

.”

a

egiicivile în timp

:a. în cazul

auxiliar care a intrat în co–

, în bazaacestei metodologii, a împlinit 10 ani de

--

13 mai 2011

iar la pct. 4 rticol se

ÎN PREZENT

Legea nr. 63/2011

Anexa nr. 5

art. 3 lit. A. pct. 2

anterior datei de 13 mai 2011

Prin vechime efectivă neîntreruptă înînvăţământ de peste 10 ani se înţelege activitateadepusă atât în calitate de personal didactic,personal didactic de conducere, îndrumare şicontrol, cât şi în calitate de personal didacticauxiliar, cu contract de muncă într-o unitate sauinstituţie de învăţământ ori într-un inspectoratşcolar, indiferent când vechimea a fost realizată înmod neîntrerupt al aceluiaşi astipulează:

Aceste perioade nu constituie vechim

celor peste.

e efectivă înînvăţământ pentru acordarea sporului destabilitate

condiţia 10 ani de vechime efectivăneîntreruptă în învăţământ

la data reîntoarcerii în

1.ări şi precizări

Sporul de stabilitate -reglement

Page 24: Agora, mai 2013

23AGORA NR.15 (41) CURIER JURIDIC

activitate i se acordă sporul de stabilitate, întemeiul Ordinului nr. 1350/2007;

b. în cazul personalului didac

inul nr. 1350/2007, dar care nu a împlinit

intrarea în concediul pentru cre

. De asemenea,

, iar conform art. 6alin.(2) din Codul civil „

”. Cu alte cuvinte,disp

;c. în cazul

, perioadaconcediului

tic care a intrat înconcediu pentru creşterea copilului cât era în vigoareOrd 10 anide vechime recunoscută ca vechime neîntreruptă înînvăţământ anterior datei de 13 mai 2011 - perioadade la şterea copiluluişi până la data de 13 mai 2011

oziţiile

personalului didactic care intră înconcediu pentru creşterea copilului după intrarea învigoare a Legii nr. 63/2011 (13 mai 2011)

i se consideră vechime în învăţământ,dar nu constituie vechime efectivă neîntreruptă înînvăţământ pentru acordarea sporului de stabilitate.

este vechime efectrestul

perioadei de concediu (3 ani),

constituie vechime

opilului s-a produs când era învigoare Ordinul nr. 1350/2007

ivăneîntreruptă în învăţământ

de la 13 mai 2011- până laîmplinirea de către copil a vârstei de 2/

efectivă neîntreruptă înînvăţământ, deoarece intrarea în concediulpentru creşterea c

Actele şi faptele juridiceîncheiate ori, după caz, săvârşite sau produseînainte de intrarea în vigoare a legii noi nu potgenera alte efecte jurid prevăzute delegea la data încheierii sau, după caz, asăvârşirii ori producerii lor

ice decât celeîn vigoare

art. 3 lit.A. pct. 4 teza finală dinAnexa nr.5 la Legea nr. 63/2011 nu se aplică decât persoanelorcare intră în concediul pentru creşterea copiluluidupă data de 13 mai 2011

ăă ă

ă ă îţ ă

ă î ţ ăâ ţ ă î ă

*NotRug m persoanele care nu beneficiaz de

sporul de stabilitate, dar consider c ndeplinesccondi iile pentru acordarea acestui spor, s seadreseze SLI Bac u, n vederea solu ion rii,prezent nd situa ia concret n care se afl .

2. C ăş

oncediul de odihn personal didacticauxiliar i nedidactic

Răspuns doamnei L.P. din Bacăuă

ţă

â ăî ş ă

ă e

Contractul colectiv de munc UNSAIP, la art.29(1) prevede , pentru categoriile de angaja i de maisus, dreptul la concediu de odihn , astfel:

- p na la 5 ani vechime – 21 de zile lucr toare- ntre 5 i 15 ani vechime – 24 de zile lucr toare- peste 15 ani vechime – 28 de zile lucr toar

ăţ

Contractul colectiv de munc UNSAIP, la art.29(1) prevede , pentru categoriile de angaja i de mai

ăî ş ă

ă

sus, dreptul la concediu de odihn , astfel:ă- pana la 5 ani vechime – 21 de zile lucr toare- ntre 5 i 15 ani vechime – 24 de zile lucr toare- peste 15 ani vechime – 28 de zile lucr toare

3.

Răspuns doamnei P.A. din BacăuReferitor la concediul de odihnă a personalului

din învăţământ, facem următoarele precizări:cadrele didactice beneficiază de dreptul la concediude odihnă anual cu plată, cu o durată de 62 de zilelucrătoare, în perioada vacanţelor şcolare (zilele desâmbătă şi duminică, precum şi sărbătorile legale,sunt considerate zile nelucrătoare). ProgramareaCO se face în primele două luni ale anului şcolar.Perioadele de efectuare a concediului de odihnăpentru fiecare cadru didactic se stabilesc deconsiliul de administraţie în funcţie de interesulînvăţământului şi a În bazahotărârii consiliului de administraţie, directorulunităţii are obligaţia de a înmâna tuturor salariaţilordecizia cu privire la programarea CO. În perioadaefectuării CO, salariatul poate fi rechemat prindispoziţie scrisă a conducerii unităţii de învăţământ,numai pentru interese de serviciu urgente sauneprevăzute în momentul programării. În situaţiarechemării, unitatea are obligaţia de a suporta toatecheltuielile cadrului didactic şi ale familiei sale,necesare în vederea revenirii la locul de muncă,precum şi eventualele prejudicii suferite de acestaca urmare a întreruperii CO.

4.Răspuns do ş

Personalul didactic pensionat încadrat cucontract de muncă pe perioadă determinată în regimde cumul sau plata cu ora beneficiază, dupăîncetarea perioadei pentru care a fost angajat, lacerere, de recalcularea pensiei. Cererea, fără altedocumente, va fi înaintată Casei Judeţene de PensiiBacău. Cererea trebuie să indice: numelesolicitantului, numărul dosarului şi a deciziei depensionare, data pensionării şi, obligatoriu, CNP-ulşi adresa solicitantului.

Concediul de odihnă personal didacticde predare.

Recalcularea pensiei.

le cadrului didactic.

mnului P.D. din Buhu i

5.Răspuns doamnei V.P. din Moineşti

Drepturile salariale de care beneficiaţi caurmare a hotărârii instanţei le veţi primi în tranşe,conform OUG nr. 71/2009 aprobată cu modificări

Plata sumelor câştigate în instanţă

Page 25: Agora, mai 2013

EDITOR COORDONATOR:prof. eorghe HIRIACGh Manole C

Colectivul redacţional:IOAN STOICA, ŞTEFAN OLTEANU

Tehnoredactare :şi secretariat Cristina DAVID

TIPAR: TIPOGRAFIA S.L.I. BACĂU

AGORAPublica ie

editat deSindicatul Liberdin nv m ntul

ude uluiBac u

ţ lunar

Î ţ âJ ţ

ăă

ă ă

ă

ISSN: 1842 - 0044

24 AGORA NR.15 (41)

de Legea nr. 230/2011. Pentru,

plata se va realiza după cum urmează:

Legea nr. 230/2011)

hotărâână la data de 31 decembrie 2012

hotărârile devenite executorii înperioada 1 ianuarie – 31 decembrie

rile deveniteexecutorii p

2013

şi

- 5% din valoarea titlului executoriu în anul 2012- 10% din valoarea titlului executoriu în anul 2013- 25% din valoarea titlului executoriu în anul 2014- 25% din valoarea titlului executoriu în anul 2015- 35% din valoarea titlului executoriu în anul 2016

(a se vedea OUG nr. 71/2009, OG nr. 17/2012.

Pentru, plata se

va realiza după cum urmează (OUG nr. 92/2012):

În situaţia dumneavoastră, anul acestatrebuie să primiţi 15% din valoarea titluluiexecutoriu (5% pentru anul 2012 şi 10% pentru anul2013), având în vedere faptul că hotărârea devenitirevocabilă din anul 2011, iar în anul 2012 nu aţibeneficiat de suma cuvenită.

- 5% din valoarea titlului executoriu în anul 2013- 10% din valoarea titlului executoriu în anul 2014- 25% din valoarea titlului executoriu în anul 2015- 25% din valoarea titlului executoriu în anul 2016- 35% din valoarea titlului executoriu în anul 2017

a

CURIER JURIDIC

Catalogul este simbolul activităţii şcolare. Aicisunt consemnate evidenţele şi performanţeleelevilor dar şi evidenţa colectivului didactic alclasei. Odată cu încheierea anului şcolar, profesoriipredau cataloagele şi pleacă în vacanţă.

Unii dintre aceştia pleacă într-o vacanţă maiprelungită şi nu se mai întorc să ia în primire alte

de elevi şi cataloagele pentru clasele. Aceştia sunt colegii noştri care au ieşit

la pensie.

denumirea unei asociaţii apro pensionaţi, cu personalitate juridică,constituită la Bacău. Asociaţia reuneşte persoanepensionate care au lucrat în sistemul de învăţământşi aderă la statut. S este, în principal,de asistenţă mutuală între membrii asociaţi

colective nouconstituite

Cele de mai sus sunt cuprinse în sintagmadin titlu, care a devenit

fesorilor

copul acesteia.

Asociaţia îşi propune resocializarea membrilorsăi de vârsta a treia, implicarea acestora în acţiunisociale şi comunitare prin implementarea deprograme proprii sau parteneriate cu alte structuri

s imi l a re , cu o rgan iza ţ i i s au ins t i t u ţ i iguvernamentale ori nonguvernamentale, avândobiecte de activitate, competenţe şi atribuţii comunesau asemănătoare cu programele Asociaţiei.

Cei interesaţi se pot înscrie înpentru a dobândi dreptul

să participe la activităţile acesteia.

Asociaţia

Persoana de contact este domnul preşedinteIulian Oprişan, tel. 0745474472, 0753093001.

Profesori fără catalog”„

SLI Bacău a primit oferte din partea mai multoragenţi economici care oferă servicii de masă, cazareşi tratament sau masă şi cazare, cu posibilităţi deodihnă, atât la munte, cât şi la mare. Pentru cazares-a negociat o reducere de 50%. Ofertele detaliatevor fi afişate pe site-ul SLI Bacău până pe data de 20mai a.c. Înscrierile şi comunicarea solicitărilor sefac începând cu aceeaşi dată la domnulvicepreşedinte al SLI Bacău, Iulian Oprişan, tel.0745474472, 0753093001.

„Profesori fără catalog”

OFERTE ODIHNĂ ŞI TRATAMENT

ŢADRESA REDAC IEI:

ă ă

e-mail: sindicat_bacau

Bac u, str. Cuza Vod , nr. 4Tel./fax: 0234 523.711

@yahoo.comwww.slibacau.ro

Page 26: Agora, mai 2013