Rul Iara izvorte de sub Muntele Mare, se unete cu prul Uricarul Mare, cobornd din culmea Picioragul de la o altitudine de 1640 m. De la izvor i pn n dreptul localitii Valea Ierii rul are o direcie sud-vest, apoi face un cot brusc lund direcia nord-vest. Rul Iara are numeroi aflueni in comuna Valea Ierii: pe stnga: Valea Glbenua, Prul Plopilor, Prul Iloanca Mare, Valea Calului, cu aflueni si Dobrinul i Valea Ursului; pe dreapta: Prul Negrului, Valea oimului, Prul Lindrului, Valea Bordureasa, Prul Strmb.

Dup ce trece de satul de reedin fr a avea vreun afluent mai important, rul intr n Cheile Ierei, care fac trecerea spre comuna vecin Bioara, apoi prin comuna Iara, vrsndu-se n Arie n dreptul localitii Buru.

Pe teritoriul comunei baisoara avem afluenti de stanga: Cheile Baisoarei, iar pe dreapta: Valea Salaselor, Huza, Savulesti, Ierta.

Pe teritoriul comunei Iara, raul Iara are caracter longitudinal. Dupa iesirea din depresiunea Iara Savadisla intra in defileul de la Surduc, la nivelul luncii valea avand o latime de 50-80 m. Terasele aproape lipsesc in acest sector, cea mai dezvoltata avand-o lunca.

Paraul Agrisul (Valea Agrisului), afluent de stanga al Ierii, este tip de apa de deal. Izvoraste de sub Dealul Agrisului, de la cota 670 de m. Conflueaza cu Iara , in zona defileului Surduc, la cota 475 m. Panta medie este de 31% si are un coeficient de sinuozitate de 1,8. Pe cursul superior valea are aspect de defileu. Paraul Agrisului, dupa ce curge pe directia NV-SE, brusc realizeaza o schimbare de directie de 90 de grade la contactul cu structurile subvulcanice, acesta curgand in continuare pe directia NE-SV.

Mai sunt si alte cursuri care au un caracter temporar doar in cazul unor ploi torentiale (exemplu Valea Capra ); ele pot, insa, cauza mari pagube. Apa freatica este prezenta pe intreg teritoriul comunei, dar la diferite adancimi si calitati. In ariile de lunca si terase au diferite medii si potabilitate buna.

Retea hidrografica Cea mai mare parte a gospodariilor din comuna se afla asezate de o parte si de alta a raului Iara , pe langa care serpuieste drumul judetean DJ 107N. Rul Iara izvorte de sub Muntele Mare i se formeaz din prul Mruiu, care izvorte de la o altitudine de 1.670 m i prul Uricarul Mare, care coboar din culmea Picioragul de la altitudinea de 1.640 m.Dup unirea lor, cel mai important afluent l primete pe stnga, Valea Glbenua, iar apoi, dup o distan de aproximativ 6 km, rul este cunoscut sub denumirea de Iara.De la izvor i pn n dreptul localitii Valea Ierii, rul are o direcie sud-vest i nord-est, apoi face un cot brusc lund direcia nord-vest, n bazinul superior primind i cei mai importani aflueni.La 7,5 km de la izvor primete pe dreapta prul Negrului, iar pn la conflena cu Valea Soimului i prul Lindrului mai exist i ali aflueni ca: Valea Bondureasa, prul Strmb pe dreapta, iar pe stnga prul Plopilor i prul Hoanca Mare. In continuare rul Iara strbate satul de reedin fr aflueni importani, intrnd apoi n Cheile Iarei, care fac trecerea spre comuna vecin, Bioara, apoi prin comuna Iara,vrsndu-se n Arie, n dreptul localitii Buru. Cu toate c teritoriul comunei Valea Ierii se afl situat n al Masivului Bihor-Vldeasa, care constituie o veritabil barier n calea maselor de aer oceanic, ceea ce conduce la o cantitate mai mic de precipitaii n comparaie cu vestul Apusenilor, s-au nregistrat cazuri de precipitaii abundente, care au provocat mari inundaii, cum au fost cele din mai 1940, 2-4 iulie 1975 sau 25-26 decembrie 1995.Dintre acestea cele din anul 1975 au produs cele mai mari pagube ducand la distrugerea a 35 de gospodarii si alte 120 inundate, distrugerea partiala a fabricii de cherestea din localitate, a scolii generale din satul Valea Ierii si a distrugerii complecte a magazinului alimentar din centrul comunei. Debitul relativ constant i repeziciunea apelor curgtoare din zon au condus la amenajarea unor lacuri de acumulare pe Valea Calului, Valea Soimului i Bondureasa n perioada 1971- 1977, apa fiind condus, prin galerii subterane, la sistemul hidroenergetic Tarnia. Aa cum am artat mai sus, cnd debitul de ap a crescut brusc n urma ploilor sau topirii zpezilor, au avut loc inundaii provocnd mari pagube gospodriilor din zon i unitilor economice.Pentru a preveni asemenea calamiti naturale, n centrul satului au fost efectuate lucrri de regularizare a albiei rului Iara, lucrri care s-au derulat n perioada 1977-1978.http://www.raurileromaniei.ro/harta/

http://gis2.rowater.ro:8989/SituatieHidrologica.html?idUnitateA=1&waterDomain=Rauri&limba=Romana

http://gis2.rowater.ro:8989/flood/