AFIRMATII PENTRU AUTOVINDECARE J. DONALD WALTERS (SWAMI KRIYANANDA) Traducere din limba engleza Bogdan Chircea Dedicata familiei mele spirituale, cu toata dragostea. Cuprinsul Introducere Afirmatii pentru autovindecare 1. Succesul 2. Dragostea 3. Fericirea 4. Energia 5. mpartasirea 6. Munca 7. Siguranta 8. Multumirea sufleteasca 9. Devotamentul 10. Iertarea 11. Puterea vointei 12. Sanatatea 13. Autocontrolul 14. Rabdarea 15. Entuziasmul 16. Bunavointa 17. Smerenia 18. Curajul 19. Slujirea 20. Venitul 21. Bunatatea 22. Sinceritatea 23. Introspectia 24. Calmul 25. Pacea launtrica 26. Non-atasamentul 27. Consideratia fata de ceilalti 28. Discernamntul 29. Renuntarea 30. Nevatamarea

31. Concentrarea 32. Extinderea propriei persoane 33. Generozitatea 34. Vioiciunea 35. Inspiratia 36. Puterea 37. ntelepciunea 38. Bucuria 39. ncrederea n sine 40. Constientizarea 41. Gndirea pozitiva 42. Umorul 43. Constanta 44. Acceptarea 45. Deschiderea 46. Vigoarea morala 47. Perseverenta 48. Recunostinta 49. Nemurirea 50. Simtul practic 51. Aducerea aminte de Dumnezeu 52. Obiectivitatea Despre autor Introducere Gndurile cuprinse n aceasta carte sunt cele dupa care am ncercat sa-mi traiesc ntre aga viata. Ele sunt fructul experientei, nu al nvatarii din livresc. Reprezinta lectii nvatate un eori cu tristete, cu dezamagire, cu durere, alteori cu fiorii descoperirii noului si al bucuriei cres cnde. Uneori am citat cuvintele ntelepte ale mentorului meu spiritual, deoarece trebuie sa spun si ca a ceasta carte nu ar fi putut fi scrisa daca nu ar fi existat calauzirea pe care am primit-o din partea lui. Este atins un numar de cincizeci si doua de subiecte fundamentale. Prin urmare, ele pot fi folosite pentru fiecare saptamna a anului. Dar, din nou, poti medita asupra aspectelor car e ti se par a fi cele mai pline de semnificatii pentru tine, revenind la ele n momentele n care ai mai m are nevoie. Afirmatii pentru autovindecare Afirmatia reprezinta formularea unui adevar pe care ncerci sa ti-l nsusesti n viata . S-a spus ca suntem ceea ce mncam. Ar fi mai adevarat sa spun: Suntem ceea ce gndim. Pentru ca mi ntile noastre exprima si, de asemenea, influenteaza realitatea a ceea ce suntem, mult mai mult dect o fac trupurile noastre. Gndurile noastre ne influenteaza, ntr-o mare masura, pna si star ea de sanatate fizica. Nici un mare progres n viata nu se produce ntmplator. Sportivul trebuie sa exersez e ndelung pentru a stapni tehnicile de care are nevoie: aruncarea mingii, coborrea pe schiur i pe o panta dificila,

saltul la o distanta ct mai mare. Iar pianistul trebuie sa munceasca cel putin la fel de mult pentru a

ajunge la stapnirea miscarilor degetelor sale, pentru a putea interpreta cu usuri nta cele mai complexe pasaje muzicale. Si viata este o arta. Din nefericire, este o arta careia multi oameni i dedica p rea putina energie. Oamenii iau viata asa cum este si se tot ntreaba de ce lucrurile se ncapatneaza sa mearga prost. Gndurile sunt lucruri. Cuvintele, care sunt gnduri cristalizate, au o putere inco mensurabila, mai ales daca le rostim concentrndu-ne. Simplul fapt ca te gndesti la oboseala ti poate submina energia. ntarind acest gnd prin cuvinte, sunt extenuat , definesti si prin aceasta conferi for ta gndului respectiv. Este valabil si invers. Daca te simti obosit dar, brusc, atentia ti este captata de ceva, oboseala va disparea cu totul! Esti ceea ce gndesti. Daca, n plus fata de acest interes brusc, l si verbalizezi prin cuvintele ma simt minunat , este posibil sa descoperi ca, n afara faptului de a te s imti doar cu putin mai bine, te simti, de fapt, ca si cum ai fi dobndit o noua definitie a propriei persoane. Att de multe din esecurile din viata noastra legate de stapnirea unei limbi strain e, de ncercarile de a relationa cu ceilalti, de a face asa cum trebuie tot ceea ce ne propunem se datoresc numai gndului ca ceea ce vrem sa facem este un lucru complet strain noua. Pe de alta parte, multe dintre succesele din viata noastra sunt rezultatul acce ptarii noului ca apartinndu-ne. Limba franceza, de exemplu, poate fi nvatata mult mai usor de catre cel care se lasa patruns de gndul sunt francez , dect de cel care si spune (cum fac, adeseori, elevii l a ora) oamenii astia vorbesc ciudat ! Dificultatea rezida n faptul ca obiceiurile noastre sunt nradacinate adnc n subcons tient. Prin urmare, chiar si atunci cnd ncercam sa le schimbam, ne trezim trasi napoi n mod repe tat si chiar mpotriva vointei noastre, potrivit vechilor obiceiuri. Pe de alta parte, afirmatiile, atunci cnd sunt repetate ntr-o stare de concentrar e profunda iar, apoi, ajung n subconstient, ne pot schimba la niste niveluri ale mintii asupra carora m ajoritatea noastra are un control constient redus. Suntem ceea ce gndim. nsa suntem si mult mai mult dect ceea ce gndim n mod constient . Suntem multitudinea infinita de tipare conflictuale de sentimente, obiceiuri si reactii pe care le-am acumulat de-a lungul unei ntregi vieti fara nici o exagerare, pe parcursul ntregii noastre vieti n subconstientul mintii noastre. Pentru a ne vindeca, trebuie sa punem ordine si n

aceste conflicte interioare. Nu este suficient, pe de alta parte, nici sa afirmam schimbarea la nivelurile c onstient si subconstient. Pentru ca suntem parte a unei realitati cu mult mai ample, cu care trebuie, de a semenea, sa traim narmonie. n spatele mintii noastre omenesti se afla constiinta d ivina. Atunci cnd ncercam sa ne transformam numai prin efortul propriu, ne limitam potent ialul de vindecare si de dezvoltare. Afirmatia trebuie sa fie ridicata de la nivelul nchis n sine al mintii la nivelul realitatii superioare a superconstiintei. A te vindeca nseamna a te descotorosi de imperfectiuni . A fi perfect nseamna a oferi expresie superconstiintei surse creativitatii si a solutiilor. Prin urmare, n folosirea af irmatiilor, ne concentram asupra proprietatilor pozitive care reprezinta solutia pentru boala si imperfect iunile noastre. Superconstiinta este acel nivel al constiintei care este adeseori descris drept Eul superior. Acesta este nivelul de la care vin, de exemplu, marile inspiratii. Prin intermediul supercon stiintei se pogoaraasupra noastra calauzirea divina si adevarata tamaduire. n abs enta unei aderari la superconstiinta, afirmatiile, asemenea oricarei alte ncercari de ridicare a eului, limitate la con ditia umana, nu aduc dect beneficii temporare. Afirmatiile trebuie repetate ntr-un asemenea mod nct sa nalte constiinta catre super constiinta. Afirmatiile pot atinge acest obiectiv atunci cnd le repetam ntr-o stare de profund a concentrare, n salasul constiintei divine din corpul omenesc, n centrul lui Hristos, care este u n punct de pe frunte, situat exact ntre sprncene. Repeta afirmatiile din aceasta carte mai nti cu glas tare, pentru a mobiliza ntrea ga atentie a mintii constiente. Pe urma, repeta-le n tacere, pentru a-ti nsusi mai profund semnificati a cuvintelor.

Apoi, rosteste-le n soapta, purtndu-le semnificatiile n subconstient. Repeta-le din nou, n tacere, pentru a-ti adnci nsusirea lor la nivelul subconstientului. n cele din urma, pe mas ura naltarii aspiratiilor, repeta-le n centrul lui Hristos. La fiecare nivel, repeta-le de mai multe ori, lasa-te patruns tot mai profund d e semnificatiile lor. Prin afirmarea repetata, ti ntaresti si, ulterior, ti spiritualizezi constientizar ea oricarei calitati pe care vrei sa ti-o dezvolti. Afirmatiile reprezinta doar primul pas pe calea autovindecarii. Trebuie sa ne nde plinim menirea omeneasca. Fara puterea venia de la Dumnezeu, eforturile noastre sunt, de-a puru rea, n zadar. Cu alte cuvinte, afirmatiile trebuie sa se ncheie prin rugaciune. De ce sa te rogi de-abia dupa ce ai repetat afirmatiile? De ce nu nainte? Cu sig uranta, rugaciunilesunt ntotdeauna folositoare. nsa, daca este rostita n absenta un ei constiinte afirmative, rugaciunea poate sa fie slaba si saraca: o pledoarie pentru ca Dumnezeu sa faca, El singur, totul, fara participarea activa a omului. Rugaciunea eficienta nu este niciodata pasiva. Ea este ncarcata de credinta si ajunge la maturitate printr-o atitudine afirmativa. Pentru a-ti aprofunda noua calitate, la nceput ti este de ajutor sa o afirmi, urmn d apoi succesiunea pe care am descris-o. Pe urma, nsa, nalta aceasta afirmatie printr-o rugaciune pli na de iubire cte Dumnezeu. n acest moment al celei mai profunde si mai afirmative armonizari cu Dumnezeu, E l ne ajuta cel mai mult. Prin armonizarea cu divinitatea, rezistenta pe care o opunem devine mi nima, iar cooperarea noastra cu mila lui Dumnezeu este complet deschisa, plina de disponibilitate si constienta fata de superconstient.

1. Succesul Adevaratul succes nseamna transcendenta. nseamna sa gasim ceea e ne dorim cu adevarat, ceea ce nseamna nu obiecte, ci pacea launtrica, ntelegerea de sine si, mai presus de toate, bucuria Lui Dumnezeu. Succesul exterior nseamna, de asemenea, transcendenta. nseamna ridicarea deasupra m plinirilor trecute pentru a ajunge la noi niveluri de realizare. Succesul poate sa nsemne si acceptarea esecurilor, cnd o asemnea acceptare ne ajut a sa depasim o ambitie falsa.Mai mult de-att, orice esec poate sa fie o treapta catre cea mai ma re realizare. Succesul nu trebuie sa fie masurat prin lucrurile realizate, ci prin ntelegerea s i abilitatile noastre crescnde si prin apropierea tot mai mare de Dumnezeu. Afirmatie Las n urma mea si esecurile si mplinirile. Ceea ce voi face astazi va crea un viitor nou si mai bun, plin de bucurie interi oara. Rugaciune Tu, Creator al galaxiilor si al nenumaratelor, sclipitoarelor stele, nsasi putere a Universului este a Ta! Fie ca eu sa reflect aceasta putere n oglinda marunta a vietii si constiintei mel e.

2. Dragostea Descoperi dragostea nu fiind iubit, ci iubind. Nu putem cunoaste vreodata dragostea daca ncercam sa-i facem pe altii sa fie atra si de noi; dupa cum nu o putem descoperi nici concentrndu-ne dragostea asupra lor. Pentru ca dragoste a este infinita; nu ne apartine niciodata, ca sa o putem crea. Cu ct uitam mai mult de noi nsine daruindu-ne celorlalti, cu att mai bine putem ntel ege ce este cu adevarat dragostea. Si, cu ct iubim mai mult, ca o canalizare a dragostei Lui Dum nezeu, cu att mai bine putem ntelege ca dragostea Lui este unica dragoste din ntregul univers. Afirmatie i voi iubi pe ceilalti ca si cum ar fi prelungiri ale eului meu si ale dragostei pe care o simt venindu-mi de la Dumnezeu. Rugaciune Tu, Cel infinit, fa-ma sa fiu un canal pentru dragostea Ta! Prin mine, sadeste s emintele dragostei n inimile pustii de pretutindeni.

3. Fericirea Fericirea este o atitudine a mintii, nascuta din simpla hotarre de a fi fericit, indiferent de mprejurarile externe. Fericirea nu rezida n lucruri, nici n realizarile exterioare. Este aurul naturii noastre interioare, ngropat sub rutina dorintelor exterioare ale simturilor. Atunci cnd stii ca nimic din afara ta nu te poate afecta - nici o dezamagire, nic i un esec, nici un fel de nentelegere cu ceilalti -, stii ca ai reusit sa gasesti adevarata fericire. Fii hotart sa pastrezi aceasta flacara aprinsa pentru totdeauna n inima ta. Afirmatie Jur ca de astazi nainte sa fiu fericit n orice mprejurare. VIN din bucuria Lui Dumn ezeu. SUNT bucuria Lui Dumnezeu. Rugaciune Tu, Domn al bucuriei, umple-ma cu o fericire fara margini. Pentru ca sunt copilu l Tau, facut dupa imaginea Ta plina de iubire. Dupa cum Tu esti bucurie si eu, n sufletul meu, sunt la fel.

4. Energia Energia este a noastra nu atunci cnd ne adunam puterile, ci atunci cnd o dedicam d e buna voie, cu bucurie, realizarii lucrurilor n care credem cu convingere. Credinta si energia merg mana n mna. Daca ai credinta n ceea ce faci, poti sa muti muntii din loc. Energia este cu att mai mare cu ct cauza ta este mai dreapta. Cu ct este mai mare c redinta, cu att mai mare este si puterea vointei. Si cu ct mai mare este puterea vointei, cu att m ai mare este fluxul de energie care te strabate. Afirmatie Am nauntrul meu energia pentru a realiza tot ceea ce vreau sa fac. n spatele fieca rei actiuni a mea se afla puterea fara margini a Lui Dumnezeu. Rugaciune Energie Cosmica, vitalizeaza toate celulele corpului meu; ncarca-mi mintea cu ins piratie fara limite; umple-mi sufletul cu bucuria Ta nesfrsita.

5. mpartasirea Adevarata fericire rezida nu n faptul de a poseda, ci n a mpartasi cu altii ceea ce ai tu. Astfel se dezvolta sentimentul identitatii proprii, pe masura ce nveti sa traiesti si sa te bucuri de un sentiment tot mai puternic al realitatii. Oamenii care mpartasesc de buna voie cu ceilalti se simt constant scaldati de un izvor interior de fericire. mpartasirea este poarta prin care sufletul scapa de nchisoarea preocuparii de sin e. Este una din cele mai curate cai catre Dumnezeu. Afirmatie Ceea ce le dau celorlalti nu risipesc, pentru ca, n realitatea mea cea mare, ramne totdeauna al meu. Sunt fericit prin fericirea tuturor! Rugaciune Tu, Cel Infinit, care mpartasesti, nvata-ma sa-mi gasesc fericirea prin ceilalti.

6. Munca Munca trebuie facuta cu o atitudine creativa niciodata n scopul unui cstig egoist, ci pentru sansa de a avea o lume mai buna pe care ne-o ofera. Cei care muncesc cu gndul la rasplata traiesc n viitor; si pierd obiceiul de a trai aici si acum, singurul loc unde poate fi gasita fericirea adevarata. Munca trebuie sa fie facuta ntotdeauna ct mai bine cu putinta nu din autoamagire, ci n semn de multumire pentru darul vietii, luminii soarelui, apei si aerului si n semn de mul tumire pentru puterea data noua de Dumnezeu pentru a le fi de folos semenilor nostri. Afirmatie Voi munci gndindu-ma la Tine, Doamne, Dumnezeule. Tie ti nchin ce este mai bun n min e. Rugaciune Doamne, Dumnezeule, Preaiubit, care ai creat att de minunat muntii nalti, nzapeziti , rurile n matca lor, florile colorate si parfumate, oceanele ntinse si unduitoare si stelel e departate si stralucitoare: arata-Ti prin mine bucuria Ta perfecta.

7. Siguranta Omul se straduieste toata viata sa strnga averi, sa-si asigure proprietatile mpotr iva pierderii si sanatatea mpotriva devastarii bolilor. si ntemeiaza credinta pe masuri exterioare s i nu vede ca o asemenea credinta este ca si cum i-ai cere valului sa nu se miste! Siguranta este numai a aceluia care si pune credinta numai n Dumnezeu. Cel mai pra ctic dintre oameni este acela care si da viata Lui Dumnezeu, rugndu-se: Siguranta mea ti apartin e Tie, Doamne, Dumnezeule. Asta nu nseamna ca nu ar trebui sa fim constienti. nsa, dupa ce ne dam toata silinta, grija trebuie sa o lasam n seama Lui Dumnezeu! Afirmatie Traiesc n salasul prezentei interioare a Lui Dumnezeu. Nimeni si nimic nu poate t rece prin zidurile acestea ca sa-mi faca vreun rau. Rugaciune Primesc, Doamne, Dumnezeule, tot ceea ce vine la mine, ca venind din minile Tale . Stiu ca mi vine cu binecuvntare, pentru ca al Tau sunt, asa cum Tu esti de-a a pururea al meu.

8. Multumirea sufleteasca Se spune ca multumirea sufleteasca este virtutea suprema. Multumirea sufleteasca nseamna sa traiesti din plin ceea ce este bun din fiecare moment. Mai presus de orice, nseam na sa traiesti n urma momentului prezent, n acel Acum Etern. Ct de mult pierd n viata oamenii care si doresc permanent ca lucrurile sa fie altfe l dect sunt! Care se plng fara ncetare si care si spun ca lumea le datoreaza cu mult mai putin dect le da! Trebuie sa zmbim nlauntrul nostru cu Dumnezeu, stiind ca viata este visul Sau. Mul tumirea sufleteasca este calea cea mai sigura de a obtine tot ceea ce este mai bun din f iecare mprejurare. Afirmatie Prin cele mai puternice furtuni ale vietii, sunt multumit, pentru ca am n inima pacea Lui Dumnezeu. Rugaciune Doamne, Dumnezeule, cum Tu traiesti de-a pururea mpacat cu Tine nsuti, ajuta-ma si pe mine sa traiesc, de-a pururea, cu multumirea n suflet ca pot fi vrednic sa traiesc n bucur ia Ta

9. Devotamentul Niciodata nu poti sa ajungi la un final fericit fara devotament. Niciodata nu po ti sa obtii un succesadevarat daca nu sunt implicate sentimente din inima. nsasi puterea vointei este o combinatie de energie si sentimente, ndreptate n sensul realizarii. n cautarea Lui Dumnezeu, dezvaluirea dragostei naturale din inima, sub forma devo tamentuluiprofund, este principala cerinta a succesului. n lipsa devotamentului, nu poate sa fie ntreprins nici macar un singur pas catre El. Devotamentul nu este un sentiment: este dorinta pr ofunda de a fi una cu Dumnezeu si de a cunoaste singura realitate care exista. Afirmatie Cu sabia devotamentului tai funiile inimii care ma leaga de iluzii. Cu cea mai p rofunda dragoste mi pun inima la picioarele Omniprezentei. Rugaciune Tata Preaiubit, Mama, Dumnezeule: sunt al Tau cu totul! Altii sa Te caute sau sa nu Te caute; nu conteaza pentru dragostea mea pentru Tine. Prin toate ncercarile vietii, rugaciun ea mea este una: dezvaluie-Te mie!

10. Iertarea Iertarea este sabia victoriei! Cnd i iertam pe aceia care ncearca sa ne faca rau, i lasam fara de nsasi puterea de a ne face rau. Mai mult chiar, daca raspund cu iubire, si unesc f ortele cu ale noastre si, astfel, forta noastra se dubleaza. nsa iertarea nu trebuie data pentru efectul pe care l are asupra celorlalti, ci pe ntru libertatea pe care o afirma n inimile noastre. Nu permite ca vreo circumstanta exterioara sa-ti cond itioneze fericirea interioara. Nu te multumi cu multumirea omului. Nu te multumi dect atunci cnd simt i n inima ta bucuria Lui Dumnezeu. Afirmatie Tot ceea ce mi se ntmpla este spre binele meu. Primesc cu bratele deschise toate d urerile si le consider ocazii de a-mi largi ntelegerea. Rugaciune Doamne, Dumnezeule, att de des durerile prin care am trecut prin viata m-au ndurer at! ntarestemi puterea de a iubi, sa pot pune totul la picioarele Tale, Prietenul meu etern.

11. Puterea vointei Puterea vointei si nu ideea vaga si abstracta de noroc este secretul adevaratei m pliniri. Puterea vointei, la nivelurile subtile ale energiei, genereaza ceea ce pare numai sa fie noroc, atragnd asupra noastra, ca un magnet, ocaziile. Puterea vointei noastre este ntarita de nlaturare a din mintile noastre a tendintei de a spune nu: obstructiile dubiilor, trndaviei si ale fricii da, chiar si ale fricii de a avea succes! Puterea vointei este cultivata prin perseverarea n mplinirea tuturor scopurilor pe care ti le propui. Trebuie sa se nceapa cu ntreprinderi mici, iar pe urma sa se treaca la unele mari. Puterea infinita a vointei vine din alaturarea redusei puteri omenesti a vointei la constiinta infi nita, atotputernica, a Lui Dumnezeu. Afirmatie Vointa mea este sa fac ceea ce este drept sa fac. n laturi, voi munti care stati n calea mea! Nimic nu-mi poate opri naintarea! Rugaciune Tu, Putere Infinita, mi voi folosi vointa, dar calauzeste-mi Tu vointa n tot ceea ce fac, sa fie pe potriva vointei Tale.

12. Sanatatea Sanatatea nseamna mai mult dect a nu fi bolnav! Este o stare radioasa a binelui in terior. Bolile fizice pot fi vindecate de medicamente. nsa nici un medicament nu poate s a induca acea stare de energie fara limite care apare atunci cnd fiecare celula a corpului coopereaza cu mintea de bunavoie, bucuroasa, n tot ceea ce cauta sa faca. O asemenea stare de bine radioasa apare dupa ce mintea a fost curatata de orice umbra de nehotarre, de frica, de dubiu; cnd ai nvatat sa spui DA n viata si cnd ai nvatat sa iu besti. Afirmatie Celulele corpului meu mi asculta vointa: danseaza cu o vitalitate divina! Ma simt bine! Sunt un ru curgator de putere si energie fara limite! Rugaciune Tu Puternica Sursa a tot ceea ce este drept si bun, ajuta-ma sa vad puterea mea ca expresie a puterii Tale infinite. Ajuta-ma sa alung ntunericul bolii: este de-a pururea strain lumin ii Tale!

13. Autocontrolul Daca un lac este facut sa se scurga prin prea multe praie, seaca n curnd. La fel, d aca energiile din inima unui om se mpart n nenumarate torente de dorinte, omul este secat, n cele din urma, de nsasi puterea de a simti. Satul de placeri, devine uscat, blazat si indiferent pna si l a cele mai mari minuni. Senzualul si imagineaza ca, renuntnd la placeri, ar renunta la fericire. Dar, de f apt, cu ct omul si nfrneaza mai mult simturile si nvata sa traiasca mpacat cu eul sau interior, cu att m ai mult descopera ca straluceste de fericire, sanatate si de o senzatie radioasa de libe rtate si bine. Afirmatie Sunt puternic prin mine. Sunt ntreg cu eul meu. Bucuria si perfectiunea universul ui asteapta sa fie descoperite n nsasi fiinta mea launtrica! Rugaciune Nu tnjesc dupa nimic din ce-mi poate oferi lumea, Doamne, Dumnezeule. Tu, Infinit a Perfectiune, fa-ma una cu Tine!

14. Rabdarea Rabdarea , dupa cum bine s-a spus, este calea cea mai scurta pna la Dumnezeu . Pentru a -ti armoniza inima cu ritmurile Eternitatii, trebuie ca, mai nti, sa te armonizezi la ritmurile prelungi ale vietii. Nu trebuie sa-i permiti mintii tale sa se lase absorbita de micile ncreti turi de la suprafata marii. Rabdarea nseamna, de asemenea, adaptarea la orice este viata, n loc sa-ti doresti sa fie cu totul altceva. Rabdarea este o conditie obligatorie pentru orice fel de succes. Pentru ca, atunci cnd avem de-a face cu lucrurile asa cum sunt ele, le putem schimba n orice altceva am vrea noi sa fie. Afirmatie Nu sunt nici o ncretitura pe suprafata marii si nca nici un val la tarm; sunt vast a adncime a oceanului, neatinsa de furtunile puternice de la suprafata, neatinsa de vreo sch imbare superficiala. Rugaciune ndelung Te-am chemat, Doamne, Dumnezeule, dar Tu nu mi-ai raspuns. Ct amar de vrem e mi-aindurat nestatornicia! n viata aceasta, o Doamne, si toata eternitatea, de v a trebui, Te voi chema mereu!

15. Entuziasmul Entuziasmul este spiritul bucuriei canalizate prin puterea vointei Daca vrem sa cunoastem bucuria, trebuie sa traim mereu asteptndu-ne la ea. Nici macar o fericire vremelnica nu le poate fi cunoscuta celor care o cer posaci sau care ostenesc pentru ea cu ochii n pamnt Pentru a cstig a fericirea, trebuie sa ostenesti cu fericirea. Pentru a ajunge la bucuria divina, trebuie sa fii pro fund entuziast n tot ceea ce faci! Niciodata nu presupune Niciodata nu nlatura acel sentiment subtil de ndoiala care n soteste entuziasmul fals, provocat de emotii. Afirmatie n tot ceea ce fac, entuziasmul meu se avnta sa mbratiseze infinitul! Rugaciune O, Extaz Perfect! Calauzeste-ma sa te exprim pe Tine prin toate simtamintele mel e. Fie ca entuziasmul meu sa fie calea pentru bucuria Ta!

16. Bunavointa Bunavointa trebuie sa fie cultivata n mod deliberat. Este o stare de spirit si nu depinde de conditiile exterioare. Majoritatea oamenilor sunt binevoitori sau rauvoitori n functie de lucrurile pe c are le plac sau nu. Acest obicei tinde sa creeze o predilectie pentru reavointa, care treptat devine cronica si atrage esecul cronic. Nu astepta ca mprejurari favorabile sa trezeasca bunavointa n tine. Antreneaza-te n atitudinea de a spune DA vietii! Adeseori, fie si numai prin aceasta atitudine, vei descoperi ca succesul soseste, pe neasteptate, la usa ta! Afirmatie ntmpin cu bratele deschise tot ceea ce-mi iese n cale, ca prilej pentru a-mi conti nua dezvoltarea. Rugaciune Doamne, Dumnezeule, ajuta-ma sa nfrng atractia satanica a reavointei! Cu ct mbratise z viata mai strns n numele Tau, cu att mai mult ti simt bucuria.

17. Smerenia Smerenia nu nseamna njosire; nseamna capacitatea de a te uita pe tine nsuti. nseamna sa stii canumai Dumnezeu Unicul este Cel Care Face. nseamna realizarea faptului c a nimic din aceasta lume nselatoare a aparentelor nu este att de important, cu exceptia lucrurilor care ne apropie mai mult de Dumnezeu. Nu-ti spune niciodata ca esti pacatos sau slab, sau incompetent, sau lenes, dect n conditiile n care o asemenea afirmatie te poate ajuta sa te supui bucuros puterii lui Dumnezeu. Ap oi, TRAIESTE prin aceasta putere! Nu purta niciodata masca falsei smerenii. Smerenia nseamna accept area de sine si onestitatea fata de tine nsuti. Ai dreptul sa accezi la orice putere daca o cauti n Infinit si daca nu nutresti niciodata gndul ca aceasta ar rezida n fiinta ta nevolnica. Afirmatie Traiesc prin puterea Ta, Doamne, Dumnezeule. Ceea ce am este de-a pururea al Ta u de-a pururea al Tau! Rugaciune Tu esti Cel Ce Face, Doamne, Dumnezeule, nu eu. Arata-Ti perfectiunea prin mine, care ma straduiesc tot mai dornic sa traiesc n lumina Ta!!

18. Curajul Exista trei feluri de curaj omenesc: orb, pasiv si dinamic. Curajul orb nu tine seama de costuri pna n momentul n care e pus fata-in-fata, cu groaza, cu consecintele. Curajul pasiv es te puterea vointei de adaptare la realitate, indiferent care ar fi aceasta. Curajul dinamic este puter ea vointei de a accepta realitatea propriilor fapte. Exista si un al patrulea tip de curaj: nu omenesc ci divin. Curajul divin provin e din a trai constient de prezenta lui Dumnezeu nlauntrul tau si din ntelegerea faptului ca El reprezinta singura Realitate. Traieste mai mult n El, pentru ca nimeni si nimic nu poate sa atinga ceea ce esti tu de fapt. Afirmatie Traiesc aparat de Infinita Lumina a lui Dumnezeu. Cta vreme ramn n snul ei, nimic si nimeni nu mi poate face vreun rau. Rugaciune La Tine caut puterea, Doamne, Dumnezeule. Tine-ma aproape n bratele tale de drago ste. Pe urma, indiferent ce se a petrece n viata mea, voi accepta bucuros.

19. Slujirea Slujirea nnobileaza. Este un mijloc de a ne oferi nimicnicia noastra omeneasca ma rii Realitati care este Dumnezeu. Slujirea nu trebuie facuta cu gndul ca esti doar n slujba oamenilor. Trebuie sa fi e facuta n spiritul constiintei launtrice ca Dumnezeu salasluieste n toate fiintele. Cnd i slujim pe ce ilalti n acest spirit, descoperim ca, chiar spiritele noastre se elibereaza de egoism. Iar atunci ne in unda pacea, prin realizarea faptului ca nu exista nimeni cu care trebuie sa concurezi. Ce bucurie, sa stim ca i apartinem lui Dumnezeu! Afirmatie l voi sluji pe Dumnezeu prin ceilalti, iar prin slujirea Lui ma voi elibera de st apnirea egoului. Suntliber, n Dumnezeu! n Dumnezeu, sunt liber! Rugaciune Tot ceea ce fac, Doamne, Dumnezeule, fac din dragoste pentru Tine. Accepta flori le slujirii mele, pe care le pun pe altarul Omniprezentei Tale.

20. Venitul Banii trebuie considerati ca un flux de energie, nu ca un lucru care poate fi ad unat. Pentru ca, atunci cnd banii sunt tratati ca o realitate materiala, ti blocheaza fluxul creativ. Banii, asemenea materiei, reprezinta doar energie nghetata. Energia este cea care creeaza materia. Energia misca, schimba si dezvolta permanent materia. Materia, neatinsa de energ ie este inerta. Daca ai nevoie sa-ti maresti venitul, trebuie sa stii ca energia pe care o dezvo lti este mult mai importanta dect schemele respective de cstig. Energia va atrage oportunitatea. Rei ncarca-te cu energie din Sursa cosmica si, indiferent care este venitul de care ai nevoie, ac esta va veni la tine. Afirmatie Tezaurul Infinitului mi apartine, pentru ca bogatia din el este energia, iar eu s unt energie! Rugaciune Tu, Puternic Izvor de Lumina Infinita, din care sunt zamislite nenumarate galaxi i: lasa-ma sa-mi spal ambitiile omenesti n apele Tale. Lasa-ma sa ma mbaiez n vltoarea radioasa a energiei Tale. Tu esti bogatia mea; Tu, bogatia mea; Tu, Siguranta mea!

21. Bunatatea Cnd poti considera toate fiintele umane ca fiind membrii propriei tale familii la rgite fratii si surorile, mamele, tatii si copiii -, atunci vei descoperi ca, oriunde te-ai duce , dragostea te asteapta, te asteapta cu bratele deschise! Dumnezeu este acela care priveste n urma la tine, cn d l vezi pe El n toate! Bunatatea nseamna recunoasterea faptului ca toate sunt, cu adevarat, ale noastre. Bunatatea nu vine din a lua seama la ceea ce cred altii despre noi. Vine din simpla ntelegere a fap tului ca bunatatea si este sie nsesi recompensa, ca merita sa le-o arati celorlalti, datorita izvorului nesecat de bunatate din noi nsine. Pentru cei care manifesta o simpatie ntinsa, nsusi universul le este cam inul. Afirmatie ntreaga lume este casa mea, iar rasa umana familia mea. Cu bunatatea lui Dumnezeu i voi mbratisa pe toti oamenii. Rugaciune Mama Sfnta, ajuta-ma sa nteleg ca prin bunatate fata de altii nu doar atrag bunata tea lor, ci si bunatatea Ta. Fa-ma sa le arat ntotdeauna bunatate celorlalti. Fie ca bunatatea m ea sa fie calea dragostei Tale lipsite de egoism.

22. Sinceritatea Sinceritatea nu nseamna afirmarea caustica a unor lucruri neplacute si a unor opi nii care nu flateaza. Asemenea afirmatii sunt de regula nascute din mndrie. nsa sinceritatea este efortu l de a vedea ntotdeauna divinul din spatele aparentelor. Este efortul de a exprima ntotdeauna a cel aspect al adevarului care se poate dovedi cel mai benefic. Sinceritatea, aplicata noua nsine, nseamna sa nu ne ascundem n spatele unor justifi cari flatante; nseamna sa vedem cu onestitate motivele reale care stau la baza tuturor lucrurilo r pe care le facem si sa nu ne ferim de realitatile neplacute dinlauntrul nostru. Sinceritatea nseamna sa vezi lucrurile asa cum sunt ele n realitate, nsa cautnd mai n profunzime modurile de a mbunatati aceste realitati. Afirmatie Un lucru care pur si simplu este; nu l pot schimba doar pentru ca as vrea. Fara t eama, prin urmare, accept adevarul, stiind ca, n miezul fiecarui lucru, adevarul lui Dumnezeu este nt otdeauna bun. Rugaciune Tata Ceresc, nu ma voi teme de adevar, pentru ca stiu ca adevarul vine de la Tin e. Ajuta-ma sa-Ti vad, dincolo de toate aparentele, privirea zmbitoare si plina de compasiune.

23. Introspectia Adeseori, oamenii se amagesc pe ei nsisi cu rationalizari simpliste: poate ca nu a m fost att de bun pe ct as fi putut sa fiu si spun ei -, dar nu ai fi facut si tu la fel, daca te-ar fi tratat ntr-un asemenea mod? Nu este vina mea. El a gresit. Astfel, vina pentru orice greseala este pusa la usa vecinului. Introspectie nseamna sa te rice predilectie mentala, deschis la ceea ce ci condamnndute. Introspectia nseamna sa te a accepti cu detasare calauzirea, atunci Afirmatie Sunt ceea ce sunt; dorinta nu ma poate schimba. Prin urmare, sa-mi nfrunt greseli le cu gratitudine pentru ca, numai nfruntndu-le pot sa fac ceva n privinta lor si le pot schimba. Rugaciune Nu ma lasa sa ma nsel cu dorinte, Doamne, Dumnezeule. nvata-ma sa vad dincolo de j ocul gndurilor mele privirea Ta de-a pururea calma, a ntelepciunii. vezi dintr-un centru al calmului interior, lipsit de o poate fi n neregula n privinta ta nici acuzndu-te si ni

raportezi la ceea ce vezi n mintea supraconstienta si s cnd vine.

24. Calmul Calmul este dobndit pe deplin atunci cnd valul vietii este absorbit de marea cosmi ca, n extazul divin. Si n viata cotidiana putem obtine calmul ntr-o anumita masura, pastrndu-ne r eceptivitatea concentrata asupra Spiritului care se afla la baza tuturor circumstantelor exter ioare. Calmul vine cu hotarrea de a trai permanent fericit momentul actual, renuntnd la t recut si fara a-ti face griji din pricina viitorului, punndu-ti viata, cu ncredere, n minile lui Dumnez eu si stiind ca El stapneste totul. Calmul vine odata cu non-atasamentul stiind ca nimic din lumea a ceasta nu ne apartine cu adevarat. Afirmatie Cu toate ca vnturile greutatilor urla n jurul meu, ramn de-a pururea calm n mijlocul furtunilor vietii. Rugaciune Cu Tine alaturi, stiu ca valurile greutatilor nu ma pot dobor niciodata. Tine-ma de mna, Doamne, Dumnezeule; nu-mi da niciodata drumul!

25. Pacea launtrica Pacea launtrica nu este rezultatul banilor din banca, ci al rugaciunilor si medi tatiei. Cu ct intri mai mult n contact cu Dumnezeu prin meditatie, cu att mai mult simti asternndu-se asupr a ta, ca un val, pacea launtrica, racorindu-ti trupul, calmndu-ti nelinistirile si atingndu-ti nerv ii cu placeri permanent noi. Pacea este asemenea unei cascade lipsite de greutate, care spala toate grij ile si confera un sentiment nou, fericit, de ncredere. Pacea launtrica este a aceluia care stie ca Dumnezeu este singurul lui Tezaur! Afirmatie Din lacurile de pace launtrica sorb apa sclipitoare a pacii Tale. Rugaciune Tot ceea ce am este al Tau, Doamne, Dumnezeule. Ajuta-ma sa Te cunosc ca Rul Paci i care curge linistit peste nisipurile experientelor vietii mele.

26. Non-atasamentul Nimic nu ne apartine. Nimeni nu ne apartine. Mental, ar trebui sa facem un rug d in dragostea noastra pentru Dumnezeu si sa aruncam n el orice atasament, orice dorinta, orice speranta si orice dezamagire. ti este de ajutor sa-ti examinezi mental inima n fiecare seara si sa o eliberezi d e orice dorinta. Smulge-ti din inima toti spinii oricarui nou atasament pe care l gasesti. Aruncai cu bucurie n focul devotamentului. Roaga-te cu ardoare lui Dumnezeu: mi distrug toate atasamentele. Nu mi apartin, Doa mne, Dumnezeule. Sunt liber ntru Tine. Afirmatie Nimic din lume nu poate pune stapnire pe mine! Sufletul meu, asemenea unui balon lipsit de greutate, se nalta spre cer catre libertatea eterna! Rugaciune mi distrug orice atasament. Nu mi mai apartin, Doamne, Dumnezeule. Sunt liber ntru Tine!

27. Consideratia fata de ceilalti Consideratia fata de ceilalti este una dintre caracteristicile unui spirit rafin at. Multi oameni aflati pecalea spirituala simt ca, din moment ce au aceasta cau za, mparatia lui Dumnezeu si, pentru ca se straduiesc sa-si cultive un spirit al non-atasamentului, nu mai conteaza cum se exprima fata de ceilalti. Pe buna dreptate, lipsa lor de consideratie reprezinta o afirmare a independente i lor fata de opiniile si sentimentele celorlalti. Daca Dumnezeu este multumit , si spun n sinea lor, ce mai con teaza nemultumirea oamenilor? Cu toate acestea, prin lipsa de bunatate nu-I putem fi niciodata placuti lui Dum nezeu, care este nsasiBunatatea. Sensibilitatea fata de ceilalti este un mijloc d e autodezvoltare. ti gasesti cu adevarat libertatea n tine nsuti atunci cnd le poti respecta celorlalti realitatile, deoarec e esti mpacat pe deplin cu propria ta realitate. Afirmatie Fiind sensibil la realitatile celorlalti, sunt pregatit sa percep adevarul, indi ferent de vesmntul pe care l poarta. Rugaciune Mama Sfnta, ma nchin Tie n toate formele Tale, att ignorante, ct si ntelepte. Gasindu -te pe Tine n ele, fie sa te pot pastra cu evlavie n Omniprezenta!

28. Discernamntul La fel cum stiinta masoara viteza relativa a oricarui obiect n functie de o singu ra constanta, viteza luminii, si credinciosul judeca valoarea relativa a oricarei idei n functie de o singura constanta, Dumnezeu. Discernamntul este limpede numai atunci cnd leaga totul de Absolutul Ete rn. Astfel, n vreme ce inteligenta poate sa se joace la nesfrsit cu ideile, discernamntul ntreaba : Sa fie aceasta ntelepciune? Sa vina de la Dumnezeu? Adevaratul discernamnt nici macar nu este produsul ratiunii. Este intuitie suflet easca. Ratiunea, chiar si raportata la cele mai nalte puncte de referinta, este nesigura n comparat ie cu inspiratia venita de la superconstient. Pentru a discerne cu claritate, mai nti mediteaza. Cere-i lu i Dumnezeu sa-ti calauzeasca ntelegerea. Afirmatie Cu hotarre mi nabus capacitatile, pentru ca mintea sa-mi fie deschisa la calauziri n telepte ale sufletului meu. Rugaciune Calauzeste-ma, Doamne, Dumnezeule, ca n toate lucrurile sa vad vointa Ta, pentru ca stiu ca doar prin vointa Ta toate lucrurile ajung la perfectiune.

29. Renuntarea Renuntarea nseamna sa ntoarcem spatele lucrurilor neesentiale, pentru a-i putea ac orda ntreaga atentie lui Dumnezeu. Putem privi renuntarea ca o investitie care, initial, poat e sa para o pierdere, dar care cu timpul i nmulteste de multe ori valoarea initiala. Cel mai mic dar pe care i-L facem lui Dumnezeu ni se ntoarce, cu binecuvntari divine, nmiit. Renuntarea nu nseamna nimic m ai putin dect daruirea lui Dumnezeu a propriei fiinte. Renuntarea vine din inima. Nu este vorba despre ceea ce porti ori despre regulil e exterioare pe care le aplici. Cnd renunti la tot pentru Dumnezeu, pastrezi aceasta renuntare ca pe u n secret scump ntre tine si El. Asadar, toate dorintele tale, toate nazuintele tale i sunt dedicate e xclusiv Lui. Afirmatie Resping farmecele ispititoare ale acestei lumi, cu baloanele ei irizate, gata sa se sparga n orice moment. Uite unde zbor: deasupra muntilor nalti. Sunt liber! Sunt liber! Rugaciune Doamne, Dumnezeule, ajuta-ma sa nteleg ca n nici o experienta exterioara nu voi pu tea gasi mplinirea. Toate cele dupa care a tnjit inima mea ma asteapta ntru Tine.

30. Nevatamarea Nevatamarea este o regula fundamentala n viata spirituala. Ea nseamna n primul rnd o atitudine amintii. n exterior, nu poti evita sa provoci vatamari de exemplu, ins ectelor zburatoare cnd mergi cu masina. Raul pe care l faci, pe de alta parte, dorindu-le raul altor persoane, le afecteaza nu numai pe acestea, ci mai ales pe tine nsuti. Din punct de vedere spiritual, o atitudine ne gativa te desparte de armonia unitatii cu viata. Nevatamarea, pe de alta parte, mbraca aceasta unitate si este, la rndul ei, sustin uta de ea. Nevatamarea este o forta puternica pentru victorie, deoarece atrage cooperarea nt regului univers, n care a face rau ntmpina o rezistenta nesfrsita. Afirmatie Le trimit ploaia binecuvntarilor tuturor celor ale caror inimi au nevoie de tamad uire si care, pna acum, au cunoscut numai ura. Rugaciune Mama Sfnta, cnd altii ncearca sa-mi faca rau, da-mi ntelepciunea sa vad ca victoria sta n binecuvntarea lor, nu n razbunare. Daca raspund cu furie, eu pierd, chiar daca a m ea este victoria exterioara, pentru ca nlauntru eu voi fi ranit cu adevarat. nsa, daca raspund cu b inecuvntari loviturilor lor, voi ramne de-a pururea n siguranta ntre zidurile de neclintit ale pacii mele interioare.

31. Concentrarea Concentrarea este secretul succesului n orice ntreprindere. n lipsa concentrarii, gn durile, energia, inspiratia, hotarrea toate fortele tale interioare se risipesc. Concentrarea repr ezinta focalizarea calma a ntregii tale atentii asupra scopului imediat urmator. Concentrarea nseamna mai mult dect efort mental: nseamna canalizarea sentimentelor inimii tale, a credintei tale si a aspiratiilor taleprofunde spre orice ai face. n acest fel, pna si lucrurile maru nte ale vietii pot ajunge pline de sens. Afirmatie Orice as face n viata, acord ntreaga mea atentie acestui lucru. Asemenea unui fasc icul laser, ard toate problemele si toate piedicile cu care ma confrunt! Rugaciune Ajuta-ma sa Te vad, Doamne, Dumnezeule, asa cum te nfatiseaza Scripturile: cel mai Milostiv . Ajuta-ma sa-mi concentrez asupra Ta privirea, dragostea, aspiratiile, ntreaga mea fiinta.

32. Extinderea propriei persoane Extinderea propriei persoane reprezinta esenta tuturor aspiratiilor. De ce cauta m sa posedam lucruri? Deoarece, prin achizitionarea lor, credem ca ne vom extinde stapnirea. De ce caut am sa nvatam mai mult? Deoarece credem ca, prin extinderea cunostintelor, ne extindem capacitatea de ntelegere. Si de ce cautam n permanenta experiente noi? Deoarece credem ca, prin intermediul lor, ne vom extinde constientizarea. Cnd ntinzi o bucata de aluat, nu devine doar mai ntins ci si mai s ubtire. La fel de frecvent este cazul n care ne extindem mintea numai catre exterior. Tinznd foarte departe n exterior, sacrificam profunzimea vietii noastre. Extinderea propriei persoane, la care ntreaga viata aspira este cea a spiritului: o extindere a compasiunii, a dragostei, a constientizarii, care vin din simtirea prezentei lui Dumnezeu pretutindeni. Afirmatie Ma simt pe mine nsami n paraiele curgatoare, n zborul pasarilor, n vntul suierator de deasupra muntilor, n dansul fragil al florilor ntr-o adiere. Renuntnd la eul meu mic si egot ic, ma extind pretutindeni cu marele Eu al sufletului meu! Rugaciune Slavit Spirit din tot ceea ce exista! Ajuta-ma n nimicnicia mea sa ma descopar un a cu tot ceea ce exista!

33. Generozitatea Majoritatea oamenilor considera generozitatea simplul gest de a le oferi benefic ii materiale celorlalti. Cu toate acestea, mai important si mai aducator de satisfactii este un spirit generos: bunavointa de a-l lasa pe celalalt sa straluceasca, chiar daca aceasta nseamna ca tu nsuti sa fii eclipsat; bucuria adusa de cstigul sau, chiar daca aceasta nseamna o pierdere pers onala pentru tine nsuti; grija pentru siguranta celuilalt, chiar daca, printr-un accident, propriet atea ta a fost distrusa. Generozitatea nseamna, mai presus de orice, recunoasterea faptului ca tot ceea ce avem si suntem i apartine numai lui Dumnezeu si ca El este Cel care mparte totul dupa voia Lui. Afirmatie Sunt fericit pentru norocul tuturor, chiar mai mult dect pentru al meu, pentru ca n fericirea mea pentru ei rezida libertatea launtrica. Rugaciune Tot ceea ce am si ceea ce sunt ti apartine Tie. Mama Sfnta, fa cu acestea dupa cum ti este voia!

34. Vioiciunea n viata exista doua curente: unul care te poarta n jos, catre inconstient; celalal t te poarta n sus catre constientul cosmic. Primul este un impuls nascut din senzatia familiaritatii tre cute. Viata, asemenea unui lotus, evolueaza din tina constiintei inferioare catre lumina constiintei d ivine. Subconstient, ne imaginam pe noi nsine simtindu-ne confortabil n privinta stadiilor pe care le-am t raversat pna acum, dar nu suntem ntotdeauna prea pregatiti pentru aventura continuarii cresterii! Al doilea curent din viata este impulsul sufletului. Nu putem gasi fericirea nto rcndu-ne n tina. mplinirea rezida numai n naltarea catre constiinta divina perfecta. Pentru a realiz a aceasta, trebuie sa fim vioi n tot ceea ce facem. Deoarece n fluxul constientizarii tot mai mari rezid a bucuria pe care o cautam cu totii. Afirmatie Sunt treaz! Plin de energie! Entuziast! Acord ntreaga mea vioiciune fiecarui lucr u pe care l fac, stiind ca n constiinta absoluta l voi gasi pe Dumnezeu. Rugaciune Lasa-ma sa ma rog ntotdeauna cu atentie vioaie, treaza prezentei Tale care ma asc ulta, stiind ca Tu mi auzi si cea mai slaba soapta a gndurilor!

35. Inspiratia Inspiratia este de doua feluri: redescoperirea sau rearanjarea gndurilor care exi sta deja n subconstient si aparitia brusca a unor noi gnduri sau a unor noi intuitii venite din superconstient. Fara ndoiala, aceasta inspiratie superioara este mai de dorit dect cea inferioara, deoa rece se bazeaza pe adevar, nu pe imaginatie. Pe de alta parte, nu este ntotdeauna usor sa recunosti care este deosebirea dint re inspiratia inferioara si cea superioara, mai ales cnd inspiratia inferioara este nsotita de emotii. Cnd a pare inspiratia, primeste-o cu o dragoste calma si vezi daca, neatinsa de emotii, impulsul ei dev ine mai puternic sau mai slab. Dragostea este apa care hraneste adevarata inspiratie. Afirmatie mi nalt gndurile catre calmul launtric; n calm primesc inspiratia de la Eul meu sup erior. Rugaciune O, Spiritule, Tu esti adevarul. n Tine sta mplinirea fiecarei nevoi a mea. Inspira -ma acum, Doamne, Dumnezeule! Arata-mi calea pe care trebuie sa o urmez din cele multe car e mi se deschid n fata!

36. Puterea Puterea este un atribut al lui Dumnezeu. Oamenii asociaza adeseori cuvntul putere cu ambitia farascrupule si cu dominatia asupra celorlalti. nsa puterea este gres it directionata daca este exercitata asupra altora cu scopuri egoiste si este gresit folosita daca este exercitata fa ra grija fata de binelecelorlalti. nteleasa asa cum se cuvine, puterea este capac itatea de a ne stapni propriile energii mai presus de toate pentru propria noastra transcendenta, dar si pentru binele celor lalti. O astfel de putere este importanta pentru evolutia spirituala. Multi oameni si imagineaza ca dezvoltarea spirituala se manifesta sub forma unui gen deamabilitate excesiv de dulce. nsa sfintii sunt oameni cu o enorma putere in terioara, n fata caroraadeseori ceilalti tremura! nsa puterea lor este destinata n umai binelui. Radacinile ei sunt ngropate adnc n solul dragostei pure. Afirmatie A mea este puterea universului, calauzita pentru trezirea mea si pentru trezirea altor suflete adormite! Rugaciune Ajuta-ma sa simt ca puterea Ta trece prin venele mele, mi strabate gndurile si mi a prinde sentimentele nobile de dragoste pentru Tine!

37. ntelepciunea Adeseori auzim expresia mai trist, dar mai ntelept . Aceasta este marca ntelepciunii lumesti, pe care oamenii o echivaleaza cu dezamagirea. Pe buna dreptate, sperantele lumesti, mai devreme sau mai trziu, sfrsesc cu dezamagire si uneori cu o mare durere. nsa nu asa stau lucrurile si n cazul ntelepciunii divine! Pe calea spirituala, expr esia ar trebui sa fie mai fericit si mai ntelept ! Pentru ca adevarata ntelepciune omeneasca nseamna recunoa sterea cel putin a caii care te scoate din dezamagire, ducndu-te catre lumina si adevar. ntelepciunea divina este nsasi Omnistiinta. ntr-o asemenea ntelepciune nu exista nic i o umbra de durere, ci doar fericire absoluta, fericire infinita, fericire eterna! Afirmatie nvatnd lectiile pe care mi le da viata, evoluez catre o bucurie si o libertate to t mai mari. Rugaciune ti sunt recunoscator, Doamne, Dumnezeule, pentru fiecare ncercare pe care mi-o tri miti. De fiecare data cnd ma poticnesc, ajuta-ma sa nvat. De fiecare data cnd slabiciunea mea omenea sca ma face sa cad, ajuta-ma sa devin mai puternic. Ajuta-ma sa gasesc n spatele fiecarei dureri ntelepciunea Ta calma si reconfortanta.

38. Bucuria Adevarata bucurie nu este o stare emotionala. Nu este ceea ce simti cnd ti este nde plinita vreo dorinta sau atunci cnd totul merge, n sfrsit, bine. Este ceva launtric; este ceva c are tine de suflet. La nceput, poate sa fie cultivata, dar nu reactionnd emotional la lucrurile exterioar e. Nu te lasa purtat de valuri alternative de succes si esec. Nu te alatura, n entuz iasmul lor, al cumparatorilor si vnzatorilor din bazarul acestei lumi. Fii calm nlauntrul tau, st atornic si vesel n pofida tuturor cstigurilor si a pierderilor din viata. Pe urma, prin meditatie ca lma, profunda, simte bucuria sufletului. Pastreaza aceasta bucurie n toate activitatile tale. Nu o limita, las-o sa creasca, pna cnd mica ta bucurie devine bucuria lui Dumnezeu. Afirmatie Sunt statornic si vesel tot timpul. Stiu ca bucuria nu exista n afara mea, ci nla untrul meu. Rugaciune n calmul meditatiei, n centrul pacii mele launtrice, ajuta-ma sa ti simt prezenta e motionala si aducatoare de bucurie.

39. ncrederea n sine ncrederea n sine, asa cum este nteleasa n mod normal, readuce n minte imaginile gener alilor de armata si a eroilor Vestului Salbatic oamenii care, pe scurt, stiu sa fie stapni pe ei nsisi. Insa alternativele pe care ti le pune n fata viata sunt cu mult mai complexe de obicei . ncrederea n sine pe calea spirituala este cu totul altceva. nseamna ncredere n eul ta u launtric, nun ego. nseamna sa traiesti nlauntru, sa traiesti prin adevar, nu prin opinii. nseamna sa traiesti prin ceea ce vrea Dumnezeu, nu prin ceea ce vor oamenii. Prin urmare, nseamna sa traie sti dupa credinta, stiind cu certitudine ca, desi omul este supus greselilor, Dumnezeu es te infailibil. Afirmatie Traiesc cu certitudinea adevarului launtric al lui Dumnezeu. n eul meu launtric, si nu n opiniile celorlalti sta adevarata victorie. Rugaciune Ce conteaza daca oamenii ma acuza? Ce importanta au aplauzele lor? Traiesc pentr u a fi pe placul Tau, Doamne, Dumnezeule, ncrezator ca, atunci cnd Tu esti cu mine, sunt aparat, ch iar si de o hoarda de dusmani.

40. Constientizarea Constientizarea devine tot mai profunda cu ct este mai concentrata asupra ei nsesi . nsa, cu ct interesele cuiva se extind mai mult catre lumea exterioara, cu att mai subtire de vine linia de comunicare cu constientizarea sa. Atunci cnd constiinta ti este concentrata asupra lucrurilor exterioare, atunci cap ata acele caracteristici pe care le atribuie acestor lucruri. De exemplu, bijutierii au oc hii stralucitori. Oamenii care nu au sentimentul valorilor spirituale au ochii morti. Omul trebuie sa nvete sa-si mute centrul de atentie de la lucrurile de care este constient la cele cu care este constient. Trebu ie sa devina mai constient la sursa constientizarii sale, la centrul sau cel mai profund: Dumnezeul . Prin aceasta constientizare, bucuria fata de lumea nconjuratoare devine de o mie de ori mai ma re. Afirmatie Vad lumea cu ochii calmului si ai credintei. Pentru ca stiu ca, asa cum i vad pe ceilalti, asa voi deveni eu nsumi. Rugaciune Insufla-mi, pna n miezul fiintei mele, bucuria Ta. Ajuta-ma sa fiu constient de Ti ne, Doamne, Dumnezeule, n tot ceea ce vad.

41. Gndirea pozitiva Devenim ceea ce gndim. Si ceea ce gndim devin si viata si mprejurarile ei. Din cons tiinta divina ne vin raspunsurile tuturor ntrebarilor si solutiile tuturor problemelor. Confuzi a domneste n constiinta noastra inferioara. Gndeste pozitiv n tot ceea ce faci, deoarece n acest fel te ajuti sa te armonizezi cu fluxul divin. Toate lucrurile armonioase si benefice sunt atrase catre cel care este armonizat launtric cu dumnezeirea. Gndirea pozitiva, combinata cu sentimentul armonizarii cu divinitate a, nu este niciodata ngmfata, deoarece si trage puterea nu din ego, ci din bucuria dumnezeiasca dinlaunt rul sau. Afirmatie Viata mea exterioara este reflectarea gndurilor mele interioare. Plin de bucurie dumnezeiasca, exprim bucuria si armonia lui Dumnezeu n tot ceea ce fac. Rugaciune Atunci cnd Tu esti aproape, Doamne, Dumnezeule, problemele nu pot exista. Da-mi p uterea sa Te port ntotdeauna n inima mea.

42. Umorul Un simt al umorului bine dezvoltat este un mijloc eficient pentru a-ti pastra si mtul perspectivei pe parcursul ncercarilor si greutatilor vietii. Nelund lucrurile prea n serios ti culti vi non-atasamentul. Cu toate acestea, nu ar trebui sa rzi prea mult, deoarece, astfel, mintea si pierd e profunzimea, iar atitudinea ta fata de viata devine superficiala. Prin urmare, trebuie sa dobndest i un simt al perspectivei chiar si n ceea ce priveste umorul. Cel mai bun mijloc pentru aceasta este sa mpar tasesti rsul cu Dumnezeu; sa rzi cu sentimentul launtric al bucuriei Lui. Nu rde niciodata "de" oa meni, ci "cu" ei. Pentru ca umorul trebuie sa fie generos, si atunci toata lumea va rde alaturi de tine. Afirmatie Prin rs mi amintesc toate greselile. Ma bucur atunci cnd, rznd, rd si de mine! Rugaciune Ajuta-ma, Doamne, Dumnezeule sa ma bucur de comedia vietii, cu Tine si, aceasta sa mi aminteasca, ca adevarata sanatate mintala exista numai prin Tine!

43. Constanta Multi oameni confunda progresul cu miscarea si cu schimbarea exterioara. Astfel, cu ct pot sa strneasca mai multa pulbere de entuziasm, cu att se simt mai eficienti! Cu ct pot s a intre mai mult ntr-o stare de exuberanta cnd lucrurile merg bine, cu att mai bine, si imagineaza ei , au mers toate. Iar raspunsul lor la orice cadere este sa caute ceva care sa le produca, din nou , o stare de exaltare. O asemenea viata este ca si cum ai merge cu masina pe un drum brazdat adnc de fagas e; miscarea se desfasoara la fel de mult n sus si n jos ct se desfasoara nainte. n cazul constantei, progresul este o linie dreapta, nu serpuita. Pe de alta parte nsa progresul trebuie sa nsemne ntelegere progresiva. Constanta confera claritate a perceptiei, care est e abilitatea de a vedea lucrurile asa cum sunt n realitate, nedistorsionate de dispozitia emotional a. Afirmatie Nu sunt impresionat de cstig si de pierdere. n oglinda calma a ntelegerii mele se r eflecta lumina Ta. Rugaciune Cnd ma bucur, Doamne, Dumnezeule, sa ma bucur ntru Tine. Iar cnd sufar, ajuta-ma sa vad ntotdeauna prin negura lumina Ta!

44. Acceptarea Una din lectiile cele mai dificile din viata este sa nveti sa accepti lucrurile a sa cum sunt. Ct de multa energie pierdem ncercnd sa ne dorim sa fi ndepartat inevitabilul! Daca nu s-ar fi ntmplat asta! Daca as fi putut sa ajung la timp! Toti acestia daca si ar fi putut fi din viata ne mpiedica sa ne confruntam n mod realist cu ceea ce se petrece. Acceptarea vine din cunoasterea faptului ca realitatea rezida n noi nsine si ca to t restul este un vis. Acceptarea acestei unice realitati face ca tot restul sa fie acceptabil. n loc sa nveti sa te pui de acord cu o mie si una de provocari individuale, fa efortul suprem de a-l accepta necon ditionat pe Dumnezeu n inia ta. Accepta tot ceea ce vine n viata ca venind numai de la El. Afirmatie Accept cu impartialitate calma tot ceea ce-mi aduce viata. Liber n inima mea, nu sunt conditionat de nici o circumstanta exterioara. Rugaciune Arunca lumina Ta, care destrama iluziile, asupra cotloanelor ascunse ale sentime ntelor din inima mea, sa nu-mi ramna pe undeva, fara sa-mi dau seama, un loc n care sa nu Te accept . Daca gresesc, ntareste-ma sa-Ti accept disciplina, caci doar n voia Ta sta fericirea pe care o c aut!

45. Deschiderea Deschiderea poate sa fie mare virtute, dar numai cnd este manifestata cu discerna mnt. A fi deschis ideilor gresite sau oamenilor care ar putea sa-ti faca rau ar fi o prostie. Pent ru ca nu prin deschidere poate fi nfrnta greseala, ci prin dragoste. Deschiderea mintii este o virtute atunci cnd se concentreaza asupra dorintei de a devar. Deschidereainimii este o virtute atunci cnd se concentreaza pe dragostea d e Dumnezeu. nsa, att mintea, ct si inima au nevoie de filtre pentru a elimina ceea ce nu este adevar si ceea ce nu vine de la Dumnezeu. Putem face acest lucru cernd aprobarea prezentei divine la orice ne-ar aparea n ca le. Trebuie sa fim permanent deschisi adevarului si lui Dumnezeu si totdeauna nchisi sau cel putin i ndiferenti la greseala si iluzie. Afirmatie Mintea mea este deschisa adevarului, indiferent care este sursa lui. Afirmatiile adevarate ramn valide, chiar daca sunt aruncate la mnie. Rugaciune Mama Sfnta, fa-ma sa-ti aud armoniile pretutindeni: n paraiele sipotitoare, n cntecu lprivighetorilor da, pna si n vuietul traficului orasului! n spatele tuturor zgomot elor pamntesti, fama sa aud numai vocea Ta!

46. Vigoarea morala Lipsa de vigoare morala submineaza vointa si face intelectul asemenea unui buret e, gata sa absoarba atitudinile la moda ale momentului. Oamenii cu un intelect dezvoltat sufera ades eori de complexul luiHamlet : imposibilitatea de a lua vreo decizie sau de a se ang aja la ceva anume. si justifica deciziazicnd: Vreau sa fiu drept fata de toate part ile . nsa chiar si o actiune imperfecta este mai buna dect lipsa de actiune. Cnd crezi ceva, tine-te de lucrul acela! Cnd crezi n cineva, stai alaturi de omul a cela! Un asemenea angajament personal loial este o lege superioara celei a luarii n conside rare a tuturor partilor . Energia este necesara pentru a realiza orice n viata. Cu vigoare morala, toate lucrurile suntposibile. nsa, n lipsa ei, rezultatul fiecarei actiuni este e secul. Afirmatie Deciziile pe care le iau n viata vin din launtrul meu, din ceea ce simt eu ca est e drept. Sunt devotat adevarului si canalizarii lui n exterior, catre lume. Rugaciune Mama Sfnta, cu fiecare actiune a vointei mele, fa-ma sa exprim vitalitatea Ta div ina, adevarul Tau divin, perfectiunea Ta. Ajuta-ma sa Te slujesc numai pe Tine sau sa mor ncercnd!

47. Perseverenta Loialitatea , obisnuia sa spuna deseori marele meu maestru spiritual, este prima leg e a luiDumnezeu . Majoritatea oamenilor sunt nestatornici. si schimba slujbele, sot ii sau sotiile, prietenii, credintele, ideile nu datorita vreunei evolutii a constientizarii, ci, pur si si mplu, din lipsa de perseverenta. Trebuie sa fii loial principiilor tale si sa nu-ti permiti sa fii stapnit de sent imente. Sa fii loial celorlalti si scopului propus n viata nu din motive sentimentale, ci n numele prin cipiului este calea progresului divin. Perseverenta poate fi dificila, pentru ca, n fiecare luc ru pe care l ntreprinzi, exista o anumita masura de rutina plictisitoare. Prin urmare, nu te lasa stapnit de simpatii si antipatii, ci fa tot ceea ce trebuie sa faci. Daca este drept, nu lasa nimic sa se interpun a pna nu nchei ceea ce tiai propus. Afirmatie Voi termina ceea ce mi-am propus nainte sa ncep altceva. Cuvntul meu este legamntul meu. Si la fel este si hotarrea mea. Rugaciune Cu toate ca himerele distractiei (N.B. sau altei preocupari desarte; ratacirii) ma cheama sa las deoparte si sa slabesc hotarrea devotamentului, tine-ma hotart pe calea mea, Doamn e, Dumnezeule. Scopul meu n viata esti Tu!

48. Recunostinta Recunostinta este modul de a oferi napoi energie pentru energia primita. Numai ho tul ia fara sa plateasca pentru ceea ce primeste. Iar cel care accepta un gest de bunavointa fa ra sa raspunda cu recunostinta, ca si cum gestul de recunostinta ar fi reprezentat un drept care i se cuvenea, l njoseste sipe cel care ofera si pe el nsusi. l njoseste pe cel care of era deoarece lipsa lui de recunostinta insinueaza faptul ca gestul de bunavointa a fost determinat de motive egoiste; s i se njoseste pe sine nsusi deoarece, neoferind ceva la rndul lui, ntrerupe cercul creativitatii, n lipsa caruia fluxul de prosperitate, att materiala ct si spirituala, este blocat. Nu accepta nimic nlauntrul tau, pentru tine nsuti, ci ofera totul lui Dumnezeu. Nu te lasa cumparat prin gesturile de bunavointa ale celorlalti. Fii recunoscator, mai pres us de toate, n sufletul tau, binecuvntndu-i sau rugndu-te pentru ei. Arata-ti recunostinta n primul rnd fata de Dumnezeu, deoarece numai de la El vin toate binecuvntarile adevarate. Afirmatie i aduc multumiri, celui care ofera, pentru fiecare dar si Celui Preamarit, Care ofera si Care Se afla n spatele tuturor lucrurilor pe care le primesc. Recunostinta mea se nalta cu slav irea devotamentului catre tronul Omniprezentei. Rugaciune ti multumesc, Tie, Doamne, Dumnezeule, pentru toate lucrurile cu care m-ai binec uvntat. Si, mai presus de orice, ti multumesc Tie pentru dragostea Ta!

49. Nemurirea Nu esti corpul tau. Nu esti gndurile tale, dorintele tale, personalitatea ta schi mbatoare. Corpul tau are o anumita vrsta, dar tu nsuti nu ai nici o vrsta! Corpul tau poate sa oboseasca sau sa nu se simta bine, dar tu nsuti, sufletul neobosit, nu poti obosi, nu poti cunoaste boala! Spune-ti ntotdeauna: Sunt un copil al eternitatii! Nu te lasa identificat cu forma ta exterioara, nici cu schimbarea, ci traieste n afara timpului. Identificarea noastra cu schimbarea este cea care creeaza iluzia trecerii timpului. Simte faptul ca, n ciuda tuturor schimbarilor exterioar e, tu, sufletul nemuritor, rami acelasi. nsa moartea nu va fi altceva dect o noua schimbare; nu te lasa identi ficat cu ea. Apoi cnd moartea va veni, te vei nalta cu eterna libertate! Afirmatie Sunt copilul eternitatii! Nu am vrsta. Sunt spiritul neschimbator din miezul tut uror schimbarilor! Rugaciune Indiferent ncotro se ndreapta corpul meu exterior, fa-ma sa simt prezenta Ta nesc himbata nlauntrul meu. Oriunde m-ar duce gndurile, fa-le sa se ntoarca ntotdeauna, asemenea fiului ra tacitor, pentru asi gasi odihna ntru Tine.

50. Simtul practic Multi cautatori spirituali si alti oameni mnati de idealuri nalte pierd din vedere necesitatea de a face practic idealismul lor. Multi chiar resping ofensati ideea ca ncearca sa pun a n practica un ideal ca si cum nsusi efortul de a face acest lucru ar nsemna, pe undeva, sa-i reduca pu ritatea! nsa Dumnezeu nu este un visator nefolositor! Daca universul nu ar fi fost mentin ut ntr-un echilibru perfect, atunci haosul, nu armonia, ar fi fost starea lui caracteristica. Si noi trebuie sa dam dovada de spirit practic n idealismul nostru. Viata, pentru a se afla ntr-o permanenta stare de expansiune, trebuie sa se afle n cautarea adevarului. Va da roade? este ntrebarea preliminara celei Este adevarat? . Testul unui ideal este valoarea sa practica. Prin spirit practic, ne maturizam p ornind de la starea de visare inactiva pentru a deveni emisarii adevarului. Afirmatie Cu toate ca spiritul meu se nalta n cerurile constiintei, picioarele si minile mun cesc, aici, pe pamnt, pentru a face adevarul real pentru toti. Rugaciune Doamne, Dumnezeule, nu-mi lasa gndurile sa ma nalte la norii frumosi ai posibilit atilor imaginate dect daca-mi dai si puterea de a-mi materializa visurile!

51. Aducerea aminte de Dumnezeu A-ti aduce aminte de Dumnezeu nseamna nu numai sa te gndesti tot timpul la El, ci si sa-ti dai seama ca a-l descoperi nseamna un act de adevarata aducere aminte. Pentru ca de l a El am venit. Cnd norii iluziilor ni se risipesc din minte, ceea ce va ramne va fi ceea ce a exista t ntotdeauna ascuns n spatele norilor: soarele stralucitor al constiintei divine!

Nu trebuie sa te ncordezi, nu trebuie sa te fortezi mental sa te gndesti la Dumne zeu. Trebuie sa stii ca a fost al tau ntotdeauna mai apropiat dect cele mai apropiate gnduri si sentimen te, mai apropiat dect rugaciunile nsele pe care le ndrepti catre El! Nu gndi numai despre El; gndeste-t la El! mpartaseste-ti cu El sentimentele trecatoare, cele mai zadarnice fantezii. Vorbes te cu El. Exerseaza-I prezenta la nceput poate numai un minut pe zi, apoi cteva ore pe zi si apoi tot ti mpul. Afirmatie Voi trai aducerea aminte a ceea ce sunt n realitate: extaz infinit! Dragoste infi nita! Rugaciune Doamne, Dumnezeule, Tu esti ntotdeauna cu mine. Ajuta-ma sa simt, n spatele gnduri lor mele, inspiratia Ta; n spatele fiecarei emotii, calmul Tau, dragostea Ta care transform a totul!

52. Obiectivitatea Oamenii spun adeseori despre cinism ca este nsemnul realismului. De fapt, ntr-un u nivers lipsit de un centru vizibil, este justificabil sa-ti formezi o ntelegere a lui pornind de l a orice punct de reper care poate fi conceput. Totusi, aceasta ntelegere nu va reflecta dect cine si ce esti t u nsuti. Vederea din strafunduri duce lipsa perspectivei care poate fi dobndita numai din naltimi. De p e vrful muntelui, toate lucrurile sunt vizibile la adevaratele lor proportii. Straduieste-te ntotdeauna sa fii un canal pentru gndurile si aspiratiile nalte. Nu coopera niciodata cu ceea ce este marunt si rau. Aminteste-ti, universul este, pentru oricare fiin ta umana, att o oglinda ct si o afirmatie. Cel care nutreste gnduri nalte va fi el nsusi nnobilat. Afirmatie Voi vedea bunatatea n toate lucrurile. Voi privi lumea din jurul meu nu din adncul legaturii cu materia, ci de pe naltimile aspiratiei spre divin. Rugaciune Doamne, Dumnezeule, universul a fost facut dupa perfectiunea imaginata de Tine. Ajuta-ma sa scot la iveala aceasta imagine si n altii, binecuvntndu-i ntru dragostea Ta!

Despre autor (din cartea Meditatia pentru ncepatori) J. Donald Walters (Swami Kriyananda) a fost, ncepnd din 1948, un discipol direct a l lui Paramhansa Yogananda, autorul al lucrarii clasice Autobiografia unui yogin. J. Donald Walte rs a mpartasit mai multor milioane de oameni nvataturile lui Yogananda si a ajuns sa fie recunoscut el nsusi ca autoritaten domeniul vietii spirituale. nvataturile sale mbraca mai mult e forme: carti si articole, prelegeri si muzica. Compozitiile sale muzicale depasesc un total de 300 de piese, dintre car e multe sunt disponibile pe CD-uri si casete. J. Donald Walters a scris peste saizeci de carti, care au fost publicate n peste treisprezece limbi, ntr-o suta douazeci de editii straine. Printre titluri se numara Superconstiinta: Un g hid pentru Meditatie (Warner Books); Afirmatii pentru auto-tamaduire: Ananda Yooga pentru o mai mare constientizare si Cursul Ananda Yoga pentru auto-realizare. J. Donald Walters este fondatorul si liderul spiritual al Ananda World Brotherho od Village, o comunitate spirituala viguroasa situata n apropiere de Nevada City, California, p recum si al unui numar de sase ramuri ale comunitatii Ananda, situate pretutindeni n Statele Unite si n Europa.