Advisory Consulting Potenţialuldezvoltării sectorului ... · PwC Martie 2017 Româniaocupăo...

Potenţialul dezvoltăriisectorului agricol dinRomânia

Advisory Consulting

Martie 2017

1 Analiza situaţiei sectorului agricol din România 3

2 Factori limitatori ai randamentului producţiei 15

3 Măsuri propuse pentru dezvoltarea sectorului agricol din România 26

4 Impactul potenţial al măsurilor propuse 37

Conţinut

PwCMartie 2017

Analiza situaţiei sectorului agricol din România

Secţiunea 1

3Potenţialul dezvoltării sectorului agricol din România •

PwC

Martie 2017

România ocupă o poziţie importantă în ansamblul agriculturiieuropene, situându-se pe locul 6 în UE din perspectivasuprafeţei agricole utilizate

Sursă: Eurostat

1 Analiza situaţiei sectorului agricol din România

Potenţialul dezvoltării sectorului agricol din România •

5.15.15.3

13.113.914.416.717.3

23.6

29.0

GreciaUngaria BulgariaItaliaRomâniaPoloniaGermaniaRegatul UnitSpaniaFranţa

Primele zece ţări UE din perspectiva suprafeţei agricole utilizate

(mil. ha, 2013)

Comentarii

• România ocupă o poziţie importantă în ansamblul agriculturii europene, situându-se pe poziţia a 6-a din perspectiva suprafeţei agricoleutilizate, cu aproximativ 13.9 milioane hectare în anul 2013, după Franţa, Spania, Marea Britanie, Germania şi Polonia

4

PwC

Martie 2017

Cerealele reprezintă cea mai importantă recolta din producţiaagricolă totală din România

Sursă: Eurostat, INS



2.8(21%)

2011

16.8

12.1(72%)

4.7(28%)

Ø 15

Alte produseagricole

Cereale

2015

14.2

10.9(77%)

3.9(25%)

2014

15.2

11.4(75%)

2013

16.3

11.8(72%)

4.5(28%)

2012

13.1

2010

14.1

11.5(82%)

2.6(18%)

2009

12.8

10.8(84%)

2.0(16%)

10.3(79%)

3.2(23%)

Evoluţia valorii totale a producţiei agricole(EUR mld, preţuri de bază, 2009-2015)

Comentarii

• Din totalul terenului agricol utilizat,aproximativ 60% (8.2 milioane ha)reprezintă teren arabil cultivat; din această suprafaţă, circa 66% (5.4 milioane ha) este cultivată cu cereale, în principal grâu şi porumb

• Alte utilizări ale suprafeţei agricoleutilizate includ creştereaanimalelor, păşuni pentru animale, fâneţe etc.

• Valoarea medie anuală a producţieiagricole româneşti în perioada2009-2013 a fost de aproximativ 15miliarde EUR, însă există diferenţesemnificative între anii agricolislabi (de exemplu 2009 sau 2012) şicei buni (2011 sau 2013)

5

5.7(41%)

8.2(59%)

Suprafaţă agricolă utilizată

Teren cultivat

Alte utilizări

13.9

Legume 2.9%

Alte cereale

25.7%

31.1%

Grâu

9.1%

Porumb

2.4%Cartofi

18.2%

Oleaginoase

Terenul agricol utilizat după tipul de cultură

(mil. ha, 2014)

PwC

Martie 2017

Ponderea agriculturii în PIB-ul României a scăzut considerabil din anii 1990, în principal datorită creșterii explozive a industriei şi a serviciilor

Sursă: Banca Mondială, INS



0%

20%

40%

60%

80%

100%

Servicii

Agricultură

Industrie

201520122009200620032000199719941992

Evoluţia ponderii valorii adăugate brute a principalelor sectoare economice în PIB

(% din PIB, 1992-2015)Comentarii

• Transformările prin care a trecut agricultura românească în ultimii 24 de ani sunt cel mai bineevidențiate dacă analizăm ponderea valorii adăugate brute (VAB) a sectorului agricol în produsul internbrut (PIB) al României

• La nivelul anului 1993 pondereasectorului agricol era de 22.6% dinPIB, iar în anul 2015 ea scăzuse la doar 4.8%. Această evoluție este în mare parte explicabilă prin creșterea importanței industriei și a sectorului de servicii în ansambluleconomiei naționale (sectorul de servicii a crescut de la aproximativ25% din PIB în 1990 până la circa 60% în 2015)

6

2014

4,8

2015

-6,8%

1999

15,2

1998

16,2

1997

19,6

1996

20,6

1995

21,4

1994

21,5

1993

22,6

5,3

2013

6,1

2012

5,3

2011

7,5

2010

6,4

2009

7,2

2008

7,4

2007

6,5

2006

8,8

2005

9,5

2004

14,1

2003

13,0

2002

12,6

2001

14,5

2000

12,1

Evoluţia ponderea valorii adăugate brute a agriculturii în PIB

(1992-2015, % din PIB)

PwC

Martie 2017

Deşi ponderea agriculturii în PIB este în scădere, valoareabrută adaugată la PIB din agricultura din România este ceamai mare din UE

Sursă: Eurostat



1.31.6

2.02.3

2.5

3.0

4.4

4.8

UE-28FranţaItaliaSpaniaPoloniaUngariaBulgariaRomânia

Ponderea valorii adăugate brute a agriculturii în PIB la nivelul României şi a altor ţări europene

(2015, % din PIB)

Comentarii

• Desi acest lucru pare încurajator din perspectiva performanţei agriculturii româneşti, nu înseamnă că agricultura din România este maiproductivă decât agricultura din alte ţări EU. În ţările comparabile din UE agricultura este mai productivă decât în România, dar ocupă o pondere mai mică din VAB la PIB deoarece industria şi mai ales serviciile sunt foarte dezvoltate şi au o contribuţie mare la PIB

• În România industria şi mai ales serviciile nu sunt suficient de dezvoltate, fapt ce rezultă în această pondere mare a agriculturii în economie

7

PwC

Martie 2017

Ponderea populaţiei ocupate în agricultură din totalulpopulaţiei ocupate a scăzut puţin în ultimii 20 de ani

Sursă: INS



27.327.929.329.229.128.727.327.8

29.231.331.5

34.235.7

40.440.840.637.436.8

34.633.635.635.2

32.1

1997

-0.7%

0.0%

19931992 199619951994

-4.9%

2010 2014

+3.0%

201320092007 20112008 20121999 20001998 2001 2002 2003 20052004 2006

Ponderea populaţiei ocupate în agricultură în total populaţie ocupată la nivelul României

(%, 1992-2014)

Comentarii

• În anul 2014 ponderea forţei de muncă ocupate în agricultură în România era de aproximativ 27% din totalul populaţiei ocupate

• Ponderea forţei de muncă din România ocupată în agricultură avea în 2014 o valoare foarte apropiată de cea înregistrată în 1992, deşiponderea agriculturii în PIB a scăzut de peste 4 ori în aceasta perioadă, semnalând pierderi importante de eficienţă

• Se observă o creştere între 1990-1999 - după căderea comunismului, în paralel cu retrocedarea terenurilor agricole, o parte din populaţie a migrat înspre zonele rurale, reorientandu-se catre activităţi agricole de subzistenţă în mici ferme familiale

8

PwC

Martie 2017

România are cea mai mare pondere a populaţiei ocupate înagricultură din UE, dar majoritatea muncitorilor nu suntsalariaţi

Sursă: Eurostat



2.52.94.44.55.1

9.312.3

25.9

FranţaUE-28SpaniaItaliaBulgariaPoloniaRomânia Ungaria

Ponderea populaţiei ocupate în agricultură la nivelul României şi al altor ţări UE

(2015, % din total populaţie ocupată)

84.393.4

72.0 69.2

50.463.1

72.455.8

65.5

15.728.0 30.8

49.636.9

27.644.2

34.5

Italia Spania UngariaBulgariaPolonia

6.6

România

Nesalariaţi

Salariaţi

RegatulUnit

GermaniaFranţa

Ponderea lucrătorilor salariaţi şi nesalariaţi în totalul populaţiei ocupate în

agricultură (2015, %)

Comentarii

• În medie, 4.4% din totalul populaţiei ocupatedin UE-28 lucrează în agricultură, procentemai mari fiind întâlnite în ţările EuropeiCentrale şi de Est, în vreme ce în ţărileEuropei de Vest ponderea populaţiei din agricultură se situează sub media europeană

• Aproximativ 84% dintre lucrătorii înagricultură din România se încadrează încategoria personalului nesalariat (patroni,lucrători pe cont propriu, lucrători familialineremuneraţi şi membrii asociaţiilorcooperatiste); prin contrast, ponderea mediea lucrătorilor nesalariaţi din sectorul agricolîn UE este de 72%, iar în unele state chiar cumult mai redusă (Spania- 50.%, Franţa –63.1%, Germania – 55.8% )

• Ţările cu cei mai mulţi lucrători salariaţi înagricultură sunt cele care înregistrează şi ceamai ridicată valoare adăugată brută generatăla nivel de lucrător

• Toate acestea conduc către problemafundamentala cu care se confruntăagricultura românească, şi anumeproductivitatea scăzută a muncii şiimplicit randamentul relativ mic alproducţiei agricole

9

PwC

Martie 2017

Valoarea adăugată brută pe fiecare unitate de forţă de muncădin sectorul agricol românesc este cu 50% mai redusă decâtmedia UE

Sursă: Eurostat, prelucrare PwC



-83%

Bulgaria

2.585

România

2.893

Polonia

7.058

UE

17.165

Spania

32.496

Franţa

44.305

33.335

Italia

Valoarea adăugată brută pe persoană ocupată în agricultură(2013, EUR)

Comentarii

• Valoarea adăugată brută pe persoană ocupată în agricultură se ridica în anul 2013 la doar 18% din media Uniunii Europene, iar situaţia esteşi mai dramatică dacă ne raportăm la ţările din Europa de Vest. Valoarea adăugată brută generată de o persoană ocupată în agricultură înRomânia este de doar 7% din cea generată în Franţa, respectiv 9% din cea generată în Spania

• Dacă luăm în considerare valoarea adăugată brută la hectar, România se situează tot pe una dintre ultimele poziţii, aceasta fiind în jur de 600 EUR/ha (2013). Prin comparaţie în ţările din Europa de Vest valoarea adăugată brută la hectar depăşeşte 1.000 EUR/ha

10

PwC

Martie 2017

În ciuda productivităţii scăzute, România este printreprincipalii exportatori de porumb şi grâu la nivel mondial, datorită mărimii suprafeţei agricole disponibile

Sursă: ONU ComTrade



Principalii exportatori de grâu la nivel mondial(mil t, 2015)

Comentarii

• Chiar şi în condiţiile actuale de productivitate, România se situează în primii 20 de producători la nivel mondial atât pentru grâu cât şipentru porumb, find un exportator net de cereale

• În anul 2015 România se situa pe poziţia a 9-a între exportatorii de grâu la nivel global şi pe poziţia a 6-a la exporturile de porumb (de obiceiRomânia se clasează pe a 7-a poziţie la exporturi de porumb dar India a avut un an agricol foarte slab şi a căzut în clasament)

11

3.6

3.6

10.8

13.5

17.1

19.8

21.2

21.3

23.6Canada

Federaţia Rusa

SUA

România

Kazakhstan

Germania

Ucraina

Franţa

Australia

0.8

0.9

3.3

5.1

7.2

16.7

19.1

28.9

44.7SUA

Paraguay

România

Argentina

Franţa

Brazilia

India

Africa de Sud

Ucraina

Principalii exportatori de porumb la nivel mondial(mil t, 2015)

PwC

Martie 2017

Având în vedere suprafaţa agricolă vastă şi rata de utilizarerezonabilă din România, este clar că randamentul producţieieste principalul factor limitator al sectorului agricol

Sursă: Eurostat, analiză PwC



Cehia

3,5

99,4%0,6%

Bulgaria

5,1

98,2%

1,8%

Ungaria

5,5

98,0%

2,0%

Italia

13,2

97,1%

2,9%

România

14,4

96,3%

3,7%

Spania

26,6

88,6%

11,4%

Franţa

29,4

98,4%

1,6%

Rata de utilizare a suprafeţei agricole în ţări UE(2013, %)

Volumulproducţiei

anuale

Suprafaţa agricolă

Raportul dintre

suprafaţa agricolă

utilizată şi suprafaţa

agricolă

Rată utilizaresuprafaţă agricolă

Terenurile cu

destinaţie agricolă,

inclusiv suprafeţe care

nu au fost lucrate în

anul de referinţă, nu au

mai fost cuprinse în

sistemul de rotaţie a

culturilor, dar care pot

fi din nou cultivate

Randament

Cantitatea de produse

obţinută pe unitatea de

suprafaţă cultivată.

Exprimate de obicei în

kilograme sau tone pe

hectar

Suprafaţă agricolă utilizată

Suprafaţă agricolă neutilizată

Comentarii

• Volumul producţiei anuale este o funcţie a suprafeţei agricole disponibile, a ratei de utilizare a suprafeţei agricole disponibile şi a randamentuluisuprafeţei agricole. Valoarea producţiei anuale,însă, este afectată şi de preţurile comodităţilor şi de alţi factori cum ar fi fluctuaţii în rate de schimb

• România este pe poziţia a 6-a în UE în ceea cepriveşte suprafaţă agricolă disponibilă şi rata de utilizare a terenului este mare, la nivelul mediei UE,ceea ce indică faptul că principalul factorlimitator este randamentul agricol

12

PwC

Martie 2017

Randamentele agricole din România au crescut în ultimii 20 deani

Sursă: INS, Banca Mondială



3.005

2000

1.860

1999

2.534

2002

2.514

2001

3.085

1994

2.773

1993 2015

+2,2%

2014

4.069

2013

3.334

2004

3.995

2003

3.498

1996

2.430

1995

3.862

2012

2.363

2011

2.825

2008

3.247

2007

2.423

1992

2.128

3.179

1998

2.620

1997

3.992

2010

3.330

2009

1.643

2006

3.102

2005

3.529

Evoluţia randamentului anual de cereale

(1992-2015, kilograme pe hectar)

Comentarii

• Deşi randamentele la cereale au crescut puţin din anii 90, rate de creştere a randamentelor este mult în urma ţărilor comparabile din Europa deEst. Fluctuaţiile de la an la an în graficul de mai sus sunt normale deoarece, ca şi volumul de producţie, randamentele de cereale depind mult decondiţii climatice

13

PwC

Martie 2017

Sursă: Eurostat



Bulgaria

4,0

Ungaria

4,4

UE

5,3

Italia

5,4

Franţa

7,3

Spania

3,2

România

7,7

3,3

4,3

PoloniaGermania

-37,1%

Randamentul mediu anual de grâu

(2010-2015, tone pe hectar)

3,9

RomâniaBulgaria

5,8

Ungaria

5,9

Franţa

9,1

6,1

ItaliaGermania

9,8

UESpania

9,4

7,7

11,0

Polonia

-49,3%

Randamentul mediu anual de porumb

(2010-2015, tone pe hectar)

Comentarii

• Randamentele României sunt în urma medieieuropene cu 37.1% la producţie de grâu şi49.3% la producţia de porumb, iar Româniaeste depăşită confortabil de multe ţări din Europa Centrală şi de Est la acest capitol

• Randamentele slabe în producţia de cerealelimitează volumul, valoarea şicontribuţia la PIB a producţiei anuale de cereale. Există mai mulţi factori care explicăacest randament slab

14

Randamentul producţiei de cereale din România este încă cu mult sub media UE şi sub randamentul altor ţări din Europa Centrală şi de Est

PwCMartie 2017

Factori limitatori ai randamentuluiproducţiei

Secţiunea 2


Fragmentarea exploataţiilor agricole

Nivelul de pregătire a fermierilor

Nivelul redus de capitalizare

Evaziunea fiscală

1

2

3

4

PwC

Martie 2017

Nivelul de fragmentare a exploatațiilor agricole din Româniareprezintă un factor limitator semnificativ pentrurandamentele agricole

Sursă: Eurostat, analiză PwC

2 Factori limitatori ai randamentului producţiei


Comentarii

• România suferă de cea mai acută problemă de fragmentare în agricultură dintre toate ţările din Uniunea Europeană şi are o mărime medie de exploataţie similară cu Malta sau Cipru, două ţări cu o dimensiune totală foarte mică

16

Numărul exploataţiilor agricole şi suprafaţa medie a unei exploataţii în ţările Uniunii Europene

(2013)

Dim

ensi

un

em

edie

exp

loa

taţi

ea

gri

colă

(ha

)

Număr exploataţii agricole (mii)

0

10

20

30

40

50

60

7 0

80

90

100

110

120

130

140

150

160

2.1001.650300 900 1.050 3.750 3.9003.3003.000 4.0503.4503.1501.950 2.700 2.850150 3.6001.350 2.250750 1.500450 2.5502.4001.8001.2006000

Marea Britanie

Cehia

Danemarca

Slovacia

RomâniaItaliaPolonia

Spania

Grecia

UngariaBulgaria

Franţa

Portugalia

Germania

Malta CipruSlovenia

LituaniaAustria

LetoniaOlandaBelgia

Irlanda

FinlandaSuedia

Estonia

Luxemburg

Media UE 27-34 ha

1 Fragmentarea exploataţiilor agricole

PwC

Martie 2017

Aproape 75% din fermele din România au o suprafaţă mai mică de două hectare

Sursă: Eurostat



74,3%

18,8%

0,5%4,7%

50,9%

22,1%

11,5%

12,8%

2,8%

Franţa

516.100

14,7%

12,1%

9,0%

26,9%

37,2%

Spania

989.790

29,6%

23,5%

14,3%

22,1%

10,5%

Cehia

22.870

9,9%

5,5%

18,3%

36,4%

29,9%

Bulgaria

370.480

83,2%

8,2%2,9%

3,5%2,3%

Polonia

1.506.610

24,1%

31,1%

România

20,8%

1,8%

Ungaria

576.810

79,0%

8,0%

22,2%

6,0%2,4%

Italia

1.620.9003.859.030

1,6%4,6%

0-1.9 ha

2-4.9 ha

5-9.9 ha

10-49.9 ha

>50 ha

Distribuţia fermelor în funcţie de dimensiunea exploataţiilor

(2013, % număr ferme)

Comentarii

• Aproape 75% dintre fermele din România au sub 2 hectare iar ponderea fermelor sub 10 hectare este de 98% din total ca număr şi 39% din totalsuprafață agricolă utilizată. La polul opus, fermele cu dimensiuni de peste 100 hectare reprezintă doar 0.5% din numărul total, dar exploatează 49% din suprafața agricolă. În contrast cu celelalte state europene, segmentul fermelor mijlocii, între 10 şi 100 de hectare, este relativ slab reprezentat în România

• Franţa şi Cehia, ţări cu randamente mari la producția agricolă, au peste 29% din totalul de ferme reprezentat de ferme de peste 50 de hectare –ponderea mare de ferme de peste 50 ha le oferă avantaje precum economii de scară, abilitatea de a atrage fermieri pregătiţi, acces facil la finanțare şi implicit tehnologizare mai rapidă

17

Număr total de ferme

1 Fragmentarea exploataţiilor agricole

Dimensiuneaexploatației

PwC

Martie 2017

Sursă: Eurostat



Spania

20,8%

6,6%

35,6%

0,9%

8,1%

10,7%

32,0%

30,2%

6,9%

Cehia

6,6%

16,3%

Regatul Unit

47,8%

6,4%

Franţa

26,6%

22,7%

21,8%

11,7%

12,4%

8,7%

44,8%

23,5%

Italia

7,2%

19,9%

10,4%

51,5%

11,1%

Polonia

1,7%

11,4%

8,1%

52,1%

26,7%

Ungaria

1,3%4,0%3,1%

25,3%

66,4%

Bulgaria

1,5%3,7%2,8%

36,8%

55,3%

29,9%

România Germania

23,5%

10,9%

31,4%

33,8%

0,7%

68,2%

0,2%

0,4%

>100,000

25,000-99,999

15,000-24,999

2,000-14,999

<2,000

Distribuţia fermelor în funcţie de valoarea producţiei anuale

(2013, % număr ferme)

Comentarii

• Analiza structurii fermelor în funcţie de dimensiunea lor economică subliniază subutilizarea potenţialului agricol al României. Mai mult de 68% dintre fermele din România au o producţie standard anuală sub 2.000 EUR, o situaţie nemaîntâlnită în niciun alt stat european

• Gradul ridicat de fragmentare a proprietăţii agricole are consecinţe negative directe asupra randamentelor înregistrate la hectar, în special în ceea ce priveşte producţia de cereale şi plante oleaginoase

• Marile exploataţii agricole, organizate pe principiile unor corporaţii, îşi pot reduce riscurile operaţionale prin integrarea verticală (de exemplu integrarea producţiei de cereale cu procesarea ei) şi pot accesa mai uşor pieţele de capital, în vederea finanţării

18

Aproape 70% din fermele din România au venituri mai mici de2,000 EUR din cauza fragmentării şi lipsei cooperării între fermieri

1 Fragmentarea exploatațiilor agricole

Valoareaproducţiei

anuale pe fermă (EUR)

PwC

Martie 2017

Sursă: Eurostat, Comisia Europeană



Italia3,1%

90,8% 6,1%

Cehia 46,7% 18,7% 34,6%

Franţa 38,4% 32,3% 29,3%

Polonia 52,2% 20,2% 27,6%

UE 22,2% 6,9%

Spania 82,2% 16,1% 1,6%

Ungaria 82,1% 14,4% 3,5%

Bulgaria 92,9% 1,3%5,8%

România 96,4% 3,1%0,5%

70,9%

Instruire completăInstruire de bazăDoar experienţă practică

Nivelul de instruire a fermierilor(2013, % din respondenţi)

45,2% 47,8% 7,0%

Cehia 41,5% 53,8% 4,7%

UE 43,3% 49,6% 7,0%

Spania 34,9% 58,9% 6,2%

Ungaria 37,6% 55,9% 6,5%

40,7% 49,6% 9,7%

Italia 39,6% 56,1% 4,3%

Bulgaria 38,5% 56,1% 5,4%

Polonia 38,7% 56,1% 5,2%

Franţa

România

Fermieri sub 24 aniFermieri între 25 şi 50 de aniFermieri peste 50 de ani

Distribuţia fermierilor pe grupe de vârstă

(2015, % din respondenţi)

Comentarii

• Forţa de muncă din sectorul agricol românesc prezintă un nivel de instruire inadecvat în raport cu cel al altor state europene. Astfel,conform datelor Comisiei Europene, omajoritate covârşitoare de 96,4% dintre fermierii români au declarat că şi-au însuşitcunoștințele în domeniul agricol strict pe baza experienţei practice, faţă de 70,9% dintre fermieri la nivelul Uniunii Europene

• Nivelul de instruire a fermierilor din Româniase situează chiar şi sub cel al noilor state membre precum Ungaria şi Polonia, în cazul cărora 17,9%, respectiv 47,8% dintre fermieri raportează că au avut parte de instruire formală de bază şi completă în domeniul agriculturii

• O altă problemă caracteristică sectorului agricol românesc din perspectiva resurselorumane o reprezintă faptul că nu există un statut profesional clar definit al agricultorului.Acest lucru are implicaţii puternice, pe plan fiscal şi al asigurărilor sociale şi asistenţei de sănătate

19

Nivelul de instruire a fermierilor din România este un alt factorcare limitează randamentul producţiei de cereale

2 Nivelul de pregătire a fermierilor

PwC

Martie 2017

Gradul de capitalizare în sectorul agricol din România estemult sub cel din ţări UE comparabile

Notă: Capitalul nu include terenul agricol, ci doar şeptelul, culturile permanente, îmbunăţăţirile funciare, clădirile, maşinile şi echipamentele, plus capitalul circulant, conform metodologiei RICA

Sursă: DG-Agri, date RICA



Comentarii

• România se află pe penultimul loc din Uniunea Europeană din perspectiva capitalizării exploataţiilor agricole – această capitalizare modestărezultă într-un grad de tehnologizare scăzut al exploataţiilor agricole din România

• O analiză efectuată de Comisia Prezidenţială pentru Politici Publice de Dezvoltare a Agriculturii relevă faptul că, din punct de vedere al dotării cu capital, agricultura românească se află într-un stadiu similar cu cel în care se afla agricultura ţărilor UE-6 în anii 1965-1970

• Printre cauzele acestui grad scăzut de capitalizare se numără şi problemele enumerate anterior: nivelul mare de fragmentare (lipsaeconomiilor de scară şi a posibilităţii de a obţine cu uşurinţă finanţare), venituri mici la nivel de fermă şi lipsa instruirii agricole în rândulfermierilor

20

758858

2.635

Franţa Germania

4.750

Marea Britanie UngariaItalia

2.191

SpaniaPolonia România

1.619

2.165

Bulgaria

1.9292.168

Capitalul mediu/ ha pentru culturile de cereale, seminţe şi plante oleaginoase(2013, EUR/hectar)

3 Nivelul redus de capitalizare

PwC

Martie 2017

Nivelul de dotare tehnologică al fermelor din România estemult sub media UE şi acest lucru limitează randamentulproducţiei

Sursă: Eurostat, INS



Comentarii

• Simptomele capitalizării scăzute în agricultură sunt numeroase şi afectează în mod semnificativ randamentele producţiei. De exemplu, dotările tehnologice ale exploataţiilor agricole sunt subdezvoltate

• Mai puţin de 2% din exploataţiile din România dispun de un tractor, una dintre dotările tehnologice de bază din domeniul agricol, spre deosebire de 84% din exploataţiile din Cehia

• Pe lângă aspectele cantitative, se menţine o diferenţă de dotare la nivel calitativ, în România fiind în funcţiune un număr mare de echipamente deja amortizate şi cumpărate la mâna a doua. Astfel, la nivelul anului 2012, circa 73,1% din tractoare şi 69,6% din combine de recoltat cereale păioase aveau o vechime de peste 7 ani, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

• Principala piedică în calea dotării tehnologice a agricultorilor români o reprezintă suprafaţa redusă a exploataţiilor agricole, care nu permiteutilizarea eficientă a mijloacelor tehnologice moderne şi nici nu justifică investiţia în acestea, prin prisma recoltelor obţinute

21

Ponderea fermelor care dispun de un tractor(2014)

2%7%7%

44%

60%62%

79%82%84%

RomaniaUngariaSpaniaPoloniaRegatul Unit ItaliaCehia BulgariaFranţa


PwC

Martie 2017

Parcul de maşinării agricole din România a crescut nesemnificativ în ultimii 22 de ani, în medie cu 1% pe an

Sursă: INS



0.0360.0350.0340.0330.0330.0320.0310.0310.0310.0310.0310.0310.0300.0300.0300.0290.0300.0300.0300.0300.0300.0290.028

2011

+1%

20152014201320121993 20102009200820072006200520042003200220011999 200019981997199619951994

Evoluţia parcului de maşinării agricole

(1993-2015, maşinării pe hectar de suprafaţă agricolă disponibilă)

Comentarii

• Parcul maşinăriilor a crescut uşor din 1993, din punct de vedere al măsurii maşinării pe hectar de suprafaţă agricolă disponibilă, însăcreşterea nu este un semnificativă şi reflectă nivelul scăzut de capitalizare din agricultura românească

• Lipsa unui parc de maşinării modern de nivel european prezintă un obstacol major pentru România. Nu se va putea atinge nivelul mediueuropean de randament pe hectar sau randamentul teoretic al solului din România fără investiţii masive în tehnologie agricolă de ultimăgeneraţie

• O altă problemă o reprezintă insuficienţa capacităţilor de stocare a produselor agricole, în special cele pentru cereale. MinisterulAgriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) estima o capacitate de stocare pentru cereale de aproximativ 16-17 milioane tone în 2013, împărţită în silozuri ( 8 milioane tone) şi depozite (9 milioane tone). Majoritatea acestor capacităţi de stocare sunt relativ vechi (două treimifiind construite înainte de 1989) şi sunt deţinute în prezent de marile companii internaţionale de comerţ cu cereale prezente în România

22


PwC

Martie 2017

Sistemul de irigaţii trebui dezvoltat în mod prioritar având învedere că peste 50% din suprafaţa agricolă din România estevulnerabilă la secetă

Sursă: DG-Agri, Banca Mondială, Eurostat, INS



Ungaria

11.130

2,1%

România

18.070

1,3%

Italia

250.210

19,1%

Spania

297.360

12,6%

% suprafaţă agricolă irigată constant

Suprafaţă irigată cel puţin o dată pe an

Ponderea suprafeţei agricole irigate(2015, mii hectare, % din suprafaţa agricolă)

Comentarii

• România este mult în urma altor ţări europene şi din punctul de vedere a sistemului de irigaţii, în condiţiile în care secetele afectează frecventpeste 50% din terenul agricol iar numai 12% din terenul agricol dispune de irigaţii viabile. Principalele probleme care limitează dezvoltareasistemului sunt:

• Fragmentarea ridicată a exploataţiilor agricole, care rezultă în multe ferme de dimensiuni mici şi foarte mici, ce nu dispun de resurseleeconomice necesare pentru repornirea sistemelor de irigaţii

• Proiectarea sistemelor de irigaţii pentru exploatații extinse, în condiţiile în care în prezent gradul de fragmentare a exploataţiloragricole este foarte ridicat

• Infrastructură şi echipamente de irigaţii învechite şi energofage

• O altă problemă o reprezintă lipsa de access la infrastructura necesară, cum ar fi combustibilul lichid. Toate ţările din UE, inclusiv Ungaria şiBulgaria, au atins o acoperire de 100% a zonelor agricole cu infrastructură de combustibil lichid, în timp ce în România acoperirea este de doar56%

23


96%

Polonia

100%

Cehia

100%

Germania

100%

Franţa

100%

Ungaria

100%

Bulgaria

100%

România

56%

UE-27

Acces la combustibil lichid în zone agriculturale(2012, % din totalul suprafeţei agricole disponibile)

PwC

Martie 2017

Consumul intermediar şi fondurile alocate de la bugetul de stat pentru agricultura sunt printre cele mai reduse din Europa,dar există multe căi de finanţare din fonduri europene

Sursă: Eurostat, DG-Agri



Comentarii

• Consumul intermediar din agricultura din România este printre cele mai scăzute din UE şi este cu 55.9% sub media UE. România este în urma UE mai ales din punct de vedere al cheltuielilor fermierilor cu produse de protecție a plantelor, elemente cu impact direct asupra productivităţiila hectar

• O explicaţie a subcapitalizării agriculturii româneşti este reprezentată de accesul dificil la capital pentru fermierii români, în condiţiile în care majoritatea covârşitoare a acestora practică agricultura de subzistenţă, în exploataţii fragmentate, de dimensiuni mici şi foarte mici. Dacă la nivelul UE creditele bancare acordate exploataţiilor agricole europene sunt în medie de 1.700 - 2.000 EUR/hectar, în România, această valoare este doar de aproximativ 110 EUR/hectar

• România este pe penultimul loc din UE din perspectiva cheltuielilor din bugetul de stat pentru agricultura. Aceasta statistică nu spune povestea completă, deoarece o mare parte din investițiile în agricultură din România vin prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) sau Politicii Agricole Comune (PAC), finanţate în mare parte din bani europeni

8993111146149165172

397

465

Italia Spania RegatulUnit

Franţa BulgariaPolonia UngariaRomâniaCehia

Cheltuieli ale bugetului de stat cu agricultura

(2013, EUR/ha)

24

Cheltuielile la hectar cu consumul intermediar la

producţia de cereale

(EUR/hectar suprafaţă utilizată, preţuri curente, 2013)

7064

82143

75

409

Seminţe

Îngrăşămintechimice

16

Produse deprotecţia plantelor

195

UE-27

+55.9%

Alte cheltuielispecifice recoltei

România

304


PwC

Martie 2017

Evaziunea fiscală rămâne o problemă semnificativă în sectorulagricol din România şi are un impact tangibil asupracontribuţiilor la bugete locale şi de stat

Sursă: Consiliul Fiscal



Comentarii

• Sectorul agricol are a doua cea mai mare pondere din evaziunea fiscală a TVA, 9% în 2013 sau aproximativ 1.7 miliarde EUR

• Domeniul din agricultură în care acest tip de evaziune fiscală se manifestă cel mai puternic este cel al vânzării produselor agricole primare, maiales cereale şi legume-fructe. Producătorul vinde producţia direct din câmp şi aceasta ajunge la consumatorii finali la un preţ de câteva ori maimare, iar sumele nedeclarate între momentul cumpărării de către intermediar şi vânzarea finală intră în evaziune.

• Agricultura este de asemenea afectată puternic de fenomenul muncii „la negru”, însă acesta este mai greu de cuantificat, în condiţiile în care se practică pe scară largă agricultura de subzistenţă şi munca familială, neremunerată

Ponderea diverselor sectoare economice în evaziunea fiscală la TVA

(2013, %)

25

Industria alimentară

14.0%

Altele

47.0%

Fabricarea băuturilor

3.0%Telecomunicaţii

3.0%

Produse din tutun3.0% Educaţie

3.0% Construcţie maşini3.0%

Industria auto3.0%

Metalurgie4.0%

Prelucrare petrol4.0%

Producţie energie

6.0%

Agricultură

9.0%

4 Evaziunea fiscală

PwCMartie 2017

Măsuri propuse pentru dezvoltareasectorului agricol din România

Secţiunea 3


PwC

Martie 2017

Problemele din agricultura românescă, prezentate în secţiuneaanterioară, pot fi adresate prin măsuri concrete

27Potenţialul dezvoltării sectorului agricol din România

3 Măsuri propuse pentru dezvoltarea sectorului agricol din România

1.1) Înregistrarea proprietăților agricole în sistemul național de cadastru1.2) Optimizarea modului de acordare a subvențiilor pentru exploatații mici1.3) Facilitarea asocierii fermierilor1.4) Introducerea unei dimensiuni minime comerciale1.5) Implementarea măsurilor fiscale

4.1) Licenţierea depozitarilor de cereale4.2) Optimizarea taxării în sectorul agricol4.3) Măsuri reglementare de reducere a evaziunii fiscale

3.1) Modernizarea şi promovarea învăţământului profesional şi tehnic agricol3.2) Creşterea gradului de implicare a tinerilor în agricultură prin implementarea unor scheme de susţinere a acestora (sau facilitarea accesului la fonduri europene relevante)3.3) Oferirea de servicii adecvate de consultanţă şi formare profesională

2.1) Facilitarea accesului fermierilor la credite prin mecanisme de garantare a creditului agricol2.2) Stimularea utilizării sistemelor de irigaţii şi modernizarea acestora2.3) Facilitarea accesului la fonduri europene şi naţionale relevante

5.1) Dezvoltarea rurală durabilă prin integrare verticală şi orizontală a activităţilor exploataţiilor şiformarea de clustere rurale5.2) Promovarea fermelor ce pun accent pe impact ecologic redus şi generare de energie sustenabilă5.3) Promovarea unor modele moderne de gestionare a fermelor pentru a creşte valoarea adăugată în agricultură, prin metodologii de rotaţie sau diversificare a recoletelor dar şi prin aplicaţii de IT sau de robotică5.4) Promovarea inovării prin colaborare între universităţi, entităţi publice şi private

Optimizarea dimensiuniiexploatațiilor agricole

1

Creşterea gradului de pregătire profesională a fermierilor

Creşterea gradului de capitalizare a exploataţiilor

agricole

2

3

Dezvoltare rurală durabilă prin adoptarea ultimelorinovaţii din ţări europene

5

4

Reducerea evaziunii fiscaledin sectorul agricol

PwC

Martie 2017

Optimizarea dimensiunii exploataţiilor agricole se poate realiza prin implementarea următoarelor măsuri

28

Potenţialul dezvoltării sectorului agricol din România


1.1 Înregistrarea proprietăţilor agricole în sistemul de cadastru:

• Crearea unui cadru pentru acţiune concertată a factorilor responsabili din domeniu (ANCPI, Ministerul Justiţiei, MADR)

• Finalizarea Programului Național de Înregistrare Sistematică a Proprietăților în spațiul rural implementat de către ANCPI cu finanțare de la UE și din bugetul de stat (proiectul CEZAR); până în decembrie 2016 au fost deschise cărţi funciare pentru 228.404 imobile, acoperind suprafaţa de 157.211 ha

• Îmbunătăţirea şi dezvoltarea sistemului de cadastrare şi carte funciară actual (e-Terra) din punct de vedere software, hardware şi licenţiere, pentru a susţine volumul mai mare de proprietăţi înregistrate; continuarea inițiativei Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole iniţiată în 2016 şi a Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară dezvoltat de ANCPI

• Contractarea de servicii de asistenţă tehnică în zona tehnică (mapare, cadastrare) şi legală (colectarea şi analizarea titlurilor de proprietate)

• Scăderea costurilor cu prima înregistrare a unei proprietăţi în sistemul de cadastru sau subvenţionarea integrală a acestora

• Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei privind beneficiile aduse de cadastrarea proprietăților prin campanii de comunicare orientate către mediul rural şi comunităţile defavorizate

Optimizarea modului de acordare al subvenţiilor:

• Ridicarea cerinţelor minime de suprafaţă de teren pentru plăţi directe către fermieri via PAC

• O sursă importantă de venit ar dispărea pentru ferme mici, îndemnând proprietarii să vândă terenurile. O astfel de măsură sensibilă ar trebui să introducă scheme alternative de suport pentru ferme mici, inclusiv facilitarea accesului la fonduri europene pentru dezvoltare (Măsura 4.1, 6.3 din PNDR)

Stimularea asocierii proprietarilor:

• Stabilirea unui cadru clar, simplu şi flexibil de organizare şifuncţionare a cooperativelor agricole

• Oferirea de informaţii fermierilor privind beneficiile pe care le pot obţine prin asociere şi căi de finanţare disponibile (Măsura 9.1 PNDR)

• Suport tehnic pentru organizarea şi monitorizarea funcţionării unor cooperative-pilot

• Reducerea unor impozite/taxe pentru asociaţiile de producători, după modelul altor state europene

1.2 1.3

Introducerea unei dimensiuni minime comerciale1.4

1.5 Implementarea măsurilor fiscale (de exemplu, reducerea taxelor la vânzări de teren agricol)

1 Optimizarea dimensiunii exploataţiilor agricole

PwC

Martie 2017

Creşterea gradului de tehnologizare a exploataţiilor agricole se poate realiza prin implementarea următoarelor măsuri

29



Facilitarea accesului fermierilor la credite prin mecanisme de garantare a creditului agricol şi alte politici financiare:

Stimularea utilizării sistemelor de irigaţii şi modernizarea acestora:

• Analiza stării reale a sistemului de irigaţii existent, desemnarea sistemelor viabile, marginal viabile şi neviabile; reabilitarea sistemelor de irigaţiifuncţionale şi promovarea proiectelor de infrastructură în irigaţii viabile din punct de vedere economic

• Punctele de mai sus vor fi cel puţin parţial adresate prin adoptarea HG 793/2016 privind înfiinţarea Programului Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România, care va analiza stare irigaţiilor existente şi va reamenaja cel puţin 80 amenajări de irigaţii din toată ţară în decursul a celor 3 etape ale Programului.

• Monitorizarea funcţionării sistemelor de irigaţii şi introducerea unei metodologii unitare de calcul al tarifelor (va fi efectuat de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare în cadrul Programului Naţional menţionat mai sus)

• Organizarea de campanii de conştientizare în scopul informării fermierilor individuali despre viitorul agriculturii irigate şi opţiunile lor, precum şi pentru stimularea cooperării dintre aceştia

• Implementarea de mecanisme pentru stimularea utilizării sistemelor de irigaţii existente (de exemplu beneficiarii din zonele cu sisteme de irigaţii viabile să nu fie eligibili pentru despăgubiri datorate secetei);

• Promovarea proiectelor inovative în domeniul tehnologiilor de irigaţii, de exemplu utilizarea sistemelor mobile; facilitarea accesului la fonduri europene

• Înfiinţarea fondurilor de garantare a creditului agricol. Susţinerea asigurării culturilor agricole prin suportarea de la bugetul de stat a unei părţi din costul primelor de asigurare. S-a incercat înfiinţarea unui fond mutual de agricultură în 2015, dar acesta a eşuat. Există 400 mil. EUR în PNDR pentru înfiinţareafondurilor pentru gestionarea riscurilor agricole

• Creşterea numărului fermelor înregistrate ca persoane autorizate (Persoana Fizică Autorizată, Întreprindere Individuală, Întreprindere Familială), care, în accepţiune bancară, pot beneficia de credite de investiţii sau pentru capital circulant, spre deosebire de agricultorii persoane fizice, care nu sunt eligibili pentru acestea

• Plata diverselor forme de sprijin de stat pentru agricultori prin intermediul conturilor bancare, ceea ce ar permite băncilor evaluarea cash-flowului acestora şi a posibilităţilor de îndatorare

2.1

2.2

Facilitarea accesului la fonduri europene şi naţionale relevante pentru entităţi publice, ONG-uri şi fermieri2.3

Creşterea gradului de capitalizare2

PwC

Martie 2017

Creşterea gradului de pregătire a fermierilor se poate realiza prin implementarea următoarelor măsuri

30



Modernizarea şi promovarea învăţământului profesional şi tehnic agricol:

• Modernizarea învăţământului primar, secundar/profesional şi superior agricol prin adaptarea curiculei la scopurile definite ale agriculturii şi instruirea personalului formator

• Oferirea de programe de instruire care să crească nivelul de conştientizare a fermierilor privind provocările agriculturii moderne şi să ofere elementele necesare îmbunătăţirii managementului exploataţiilor agricole (elemente de instruire tehnică, juridică, economică şi de tehnologia informaţiei)

• Promovarea învăţământului profesional şi tehnic agricol prin creşterea atractivităţii şcolilor profesionale şi tehnice din agricultură şi domeniile conexe în urma unor campanii de informare în mediul rural, adecvarea curiculei la nevoile reale ale sectorului agricol, accent crescut pe pregătirea practică etc.

• Definirea statutului profesional al agricultorului şi asocierea sa cu învăţământul tehnic

• Susţinerea entităţilor în accesarea fondurilor disponibile prin PNDR pentru dezvoltarea serviciilor de formare în zone rurale (Submăsura 1.1 „Sprijin pentruformare profesională şi dobândirea de competenţe”), prin Programul Operaţional Regional (POR) pentru zone urbane (Axa 10) sau prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) (Axa 6)

Sprijinirea implicării tinerilor în sectorul agriculturii:

• Măsuri menite să îmbunătăţească accesul la finanţare al fermierilor tineri (granturi pentru dezvoltarea afacerii în agricultură, oferirea de ajutoare suplimentare pentru investiţii, susţinere în accesare de fonduri europene, de exemplu Măsura 6.1 din PNDR – „sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri)

• Încurajarea transferului de active agricole între generaţii prin identificarea şi promovarea de opţiuni viabile şi echitabile pentru agricultorii care părăsesc sectorul (de exemplu, noua PAC prevede acordarea unui sprijin financiar pentru micii fermieri care au activat cel puţin 1 an şi care se acordă pe o perioadă de 5 ani de la cedarea exploataţiei agricole)

• Constituirea de organizaţii pentru tinerii fermieri şi asigurarea unui cadru funcţional pentru colaborarea cu alţi actori la nivel local şi regional

• Stabilirea între organizaţii a unor programe de schimb de experienţă pentru facilitarea transferului de cunoştinţe şi diseminarea celor mai bune practici în domeniu, precum şi pentru constituirea unor structuri care să reprezinte interesele tinerilor fermierii în contextul politicii europene

• Utilizarea de către autorităţile publice a unei varietăţi de canale de informare pentru a atinge populaţia tânără, precum soluţii web şi soluţii de socializare online

3.1

3.2

• Consolidarea serviciilor publice de consultanţă şi formare profesională pentru agricultori şi adaptarea acestora la nevoile reale ale sectorului, pentru a include aspecte legate de tehnologia de producţie agricolă, planificare de afaceri şi marketing, coduri de bune practici agricole, energii regenerabile etc.

Oferirea de servicii adecvate de consultanţă şi formare profesională:3.2

Creşterea gradului de pregătire a fermierilor3

PwC

Martie 2017

Implementarea măsurilor de reducere a evaziunii fiscale însectorul agricol trebuie să continue

31



Licenţierea depozitarilor şi emiterea certificatelor de depozit către fermier:

• Implementarea unor mecanisme funcţionale de licenţiere a depozitarilor de produse agricole şi de emitere a certificatelor de depozit către agricultoriîmbunătăţeşte gradul de lichiditate pentru agricultori, creşte accesului acestora la finanţare şi reduce evaziunea fiscală.

• O măsură privind licenţierea depozitarilor a fost introdusă în 2009, însă interesul apentru această facilitate a fost scăzut. Ca urmare, în iulie 2014 a fostadoptată o nouă lege. Pentru ca această măsură să îşi atingă obiectivele declarate însă ar fi necesară, în paralel, sprijinirea construcţiei de noi silozuri, care să asigure necesarul de spaţii de depozitare.

• Asigurarea de spaţii de depozitare suficiente pentru producţia de cereale va conduce la evitarea vânzărilor imediat după recoltă, cu plata cash la margineacâmpului, ce nu sunt înregistrate de intermediari în evidenţele contabile şi nu sunt fiscalizate

Optimizarea taxării sectorul agricol:

• Continuarea măsurilor de reducere a TVA în sectorul agricol prin reducere efectivă a ratei sau prin alte forme de compensaţie. De exemplu, Din 1 ianuarie2017 a fost introdus regimul special pentru agricultori care le permite acestora sa beneficieze de o compensatie in cota forfetara pentru taxa aferentăachizitiilor

• Returnarea unei părţi din TVA către producător, pentru dezvoltarea exploataţiei, ceea ce ar reprezenta un stimulent ca producătorul să îşi vândă marfa cu factură. O asemenea măsură însă nu ar putea fi implementată decât pe o perioadă limitată, cu acordul Uniunii Europene

• Continuarea taxării inverse prin care beneficiarul unei livrări de bunuri/prestări de servicii devine persoană obligată la plata TVA, prin excepţie de la regulagenerală conform căreia persoana obligată la plata TVA este furnizorul. Specialiştii în domeniu estimează că această masură a condus la reducereaevaziunii fiscale la cereale de la aproximativ 70% la 40%. Această măsura a fost eliminată în 2014 dar reintrodusă în Codul Fiscal în 2016 – măsura rămâneîn viigoare până în 2018 dar va trebui reînnoită

4.1

4.2

Modificarea cadrului reglementar din sectorul agricol:4.3

• Înfiinţarea unei burse pentru tranzacţionarea cerealelor, în care tranzacţiile să se facă în partide mari, în condiţii transparente

• Limitarea plăţilor în numerar în agricultură, de exemplu prin obligativitatea ca fermierii să încaseze contravaloarea recoltei prin intermediul sistemuluibancar, iar plăţile către angajaţi să fie de asemenea făcute prin intermediul băncilor (fezabilitate limitată momentan)

• Definirea clară a intermediarilor din agricultură din punct de vedere fiscal şi controlul riguros al acestora de către autorităţile fiscale

Reducerea evaziunii fiscale4

PwC

Martie 2017

Promovarea dezvoltării rurale durabile poate amplifica potenţialul agriculturii din România (1/4)

32



Dezvoltarea rurală durabilă prin integrare verticală şi orizontală a activităţilor exploataţiilor şi formarea de clustere*

Se recomandă implementarea unui set de măsuri care va promova Dezvoltarea Rurală Durabilă prin adoptarea inovaţiiloreuropene de ultimă generaţie din domeniu. Pentru fiecare dintre măsurile propuse există fonduri alocate din surse europene şi naţionale

(în cadrul PNDR, PAC, POR, POCU, sau alte programe) care pot fi accesate de către agricultori, ONG-uri sau de către autorităţi relevante

5.1

• Repoziționarea în lanţul valoric al exploatațiilor agricole (dezvoltarea „lanţului scurt alimentar”**) – încurajarea agricultorilor să îşi vândă direct produsele în mod legal chiar în comuna, oraşul sau judeţul lor. Acasta se poate întâmpla prin organizarea de târguri, pieţe şi plasarea directă a produselor agricole locale în magazinele alimentare din zona. Momentan majoritatea fermierilor vând la negru sau către firme mari de procesare/ambalare/distribuţie la preţurimici. Prin vânzarea directă către consumatorii finali sau magazine, fermierii pot sări trepte în lanţul valoric, eliminând necesitatea firmelorintermediare şi obţinând un preţ mai bun pentru produse

• Fermierii pot în acelaşi timp să investească în activităţi sau capabilităţi care îi repoziţionează în lanţul valoric şi elimină necesitatea vânzărilor către firme intermediare. De exemplu, o crescătorie de porci poate investi în capabilităţi de procesare a cărnii de porc şi producţie de mezeluri artizanale – care apoi pot fi vândute la un preţ mai mare, direct către distribuitor. Producătorul ar putea în timp să integreze şi activităţi de distribuţie, sărind încă o treaptă în lanţulvaloric şi crescând profitabilitatea exploataţiei

• Formarea de clustere rurale poate creşte randamentul agricultural din zonă, dar este în principal o măsură de dezvoltarea a economiei locale – deoarece aceste clustere nu vor conţine exclusiv activităţi agricole. De exemplu, dacă într-un perimetru restrâns există o fermă care cultivă grâu şi o firmă de procesare grâu – colaborarea între aceste două entităţi va creşte profitabilitatea ambelor entităţi prin proximitate şi dezvoltarea în timp a sinergiilor şi a proceselor comune. În timp, stimulat de condiţii favorabile oferite de autorităţi locale în cadrul cluster-ului, un distribuitor îşi poate deschide un punct de lucru în acelaşi perimetru pentru a beneficia de condiţiile oferite de autorităţi şi pentru a dezvolta la rândul lor sinergii cu firmele deja prezente. Când cluster-ul are un număr mare de angajaţi, vor fi atrase şi firme din activităţi neagricole care vor dezvolta şi mai mult zona (magazine, restaurante, spaţii comerciale etc.)

Exemple de surse de finanţare: Exemplu de finanţare:

PNDR ( Secţiuni 4.1, 4.2, 6.2, 6.4, 7.2, 16.4)

Un fermier cu PFA sau o cooperativă poate accesa până la EUR 2.5 milioane (70% din valoare totală proiect) pentru dezvoltarea unui lanţ scurt alimentar

* Un cluster reprezintă o aglomerare de firme într-un spaţiu geografic restrâns care cooperează, transferă cunoştinţe, dezvoltă sinergii şi economii de scară. Clusterele rurale propuse vor conţine şi entităţi cu activitate neagricolă

** O definiţie oficială a „lanţului scurt alimentar” poate fi găsită pe pagina MDRAP la: http://madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/rndr/buletine-tematice/PT29.pdf

Promovarea dezvoltării durabile5

PwC

Martie 2017


33



Promovarea fermelor care pun accent pe impact ecologic redus şi generare de energie sustenabilă5.2

• Implementarea tehnologiilor de reducere a impactului asupra mediului şi de generare a energiei electrice şi termice regenerabile nu ţine doar de fonduridisponibile. Dacă un fermier din România are acces la capital suficient este probabil că nu va investi din propria iniţativă în panouri solare sau tehnologiisimilar, deci progresul către implementarea acestor măsuri şi satisfacerea cerinţelor programului Europe 2020 trebuie stimulat şi prin schimbărireglementare

• Redefinirea standardelor din Normele de Ecocondiţionalitate (Ordin MADR 352/2015) şi limitarea accesului la subvenţii sau fonduri europene pentruexploataţiile care nu respectă normele

• Creşterea numărului de controluri şi inspecţii ANPM în zone agricole

• Campanii de informare despre beneficiile financiare ale activităţilor cu impact ecologic redus (în afară de avantajele oferite de autorităţi sau UE)

• Utilizarea Agenţiilor de Dezvoltare Regională şi a Camerelor Agricole, în parteneriate cu experţi din domeniul privat pentru a crea proiecte pentru fonduriUE pentru implementarea tehnologiei generatoare de energie regenerabilă şi a facilita accesul la fonduri pentru agricultori

Exemple surse de finanţare: Exemplu de finanţare:

PNDR ( Secţiunea 4.1, 10)Fonduri PACFonduri Horizon 2020

Un fermier cu PFA sau o cooperativă poateaccesa până la EUR 1 mil (50% din valoaretotală proiect) pentru achiziţionare/montarede tehnologii de energie regenerabilă


PwC

Martie 2017


34



Dezvoltarea şi implementarea sistemelor de management modern pentru gestionarea fermelor5.3


PNDR ( Secţiunea 4.1)

Call-uri UE (de actualitate este „ICT-AGRI Call 2017 - Farm ManagementSystems for Precision Farming”

Un fermier cu PFA sau o cooperativă poateaccesa până la 500,000 EUR (70% din valoaretotală proiect) pentru achizţiionarea de software şi brevete, licenţe etc.

• Implementarea tehnicilor de ultimă generaţie de gestionare a recoltelor – rotaţia recoltelor şi regenerarea terenului, diversificare a recoltelor pentru a obţine valoarea adăugată maximă din portofoliul de recolte crescute etc.

• Implementarea tehnicilor de ultimă generaţie de monitorizare şi organizare a recoltelor şi a angajaţilor, folosind aplicaţii IT de ultimă generaţie şi sistemeautomatizate

• Facilitarea accesului fermierilor la fonduri europene pentru achiziţionarea acestor tehnologii sau implementarea sistemelor de management al recoltelor, dar şi obţinere de finanţare europeană sau naţională (de exemplu prin Articolul 31 din Directiva Achizitii Publice) pentru consultantă expertă din domeniulprivat care să ajute la implementarea acestor sisteme şi la educarea agricultorilor în utilizarea eficientă a acestora


PwC

Martie 2017


35




POCU (Axa 6)

POR (Axa 10)

PNDR (Secţiunea 1.1)

Buget MDRAP

O persoană juridică poate accesa pana la 150,000 EUR pentru formarea profesională a 400 persoane din domeniul agricol

Promovarea inovării prin colaborare între universităţi şi entităţi publice sau private5.4

• Finanţarea programelor de doctorat agriculturale la universităţi importante, care să includă elemente practice şi proiecte care implică implementarea unorproiecte în ferme subdezvoltate

• Finanţarea parteneriatelor inovative (public-private, de exemplu între un expert din sectorul public şi o agenţie de dezvoltare regională sau între o universitate şi o autoritate publică) pentru implementarea bunelor practici agriculturale menţionate în secţiunile precedente

• Finanţarea iniţiativelor de acest gen se poate face prin diverse programe europene sau naţionale. Autorităţile naţionale pot forma parteneriate inovative cu firme private, universităţi sau ONG-uni prin Articolul 13 din Directiva de Achiziţii Publice


PwC

Martie 2017

Promovarea dezvoltării rurale durabile poate valorifica potenţialul agriculturii din România

36



Existenţa surselor de finanţare nu este suficientă, deoarece în cele mai multe cazuri este foarte dificil pentru fermieri să aplice şi să acceseze aceste fonduri. Pentru implementarea corectă a acestor măsuri propuse, este nevoie de o acţiune concertată din partea

autorităţilor şi a experţilor terţi pentru dezvoltarea conceptului de “Dezvoltare Rurală Durabilă”

Exemple de măsuri pentru dezvoltarea conceptului de Dezvoltare Rurală Durabilă:

• Înfinţarea unui Program Naţional pentru Dezvoltarea Rurală Durabilă, finanţat din bugetul MDRAP, pentru definirea unei viziuni concrete de dezvoltare rurală durabilă şi susţinerea fermierilor şi a altor entităţi în accesarea fondurilor europene relevante; integrarea acestor măsuri în strategii de dezvoltare naţionale, regionale şi locale, inclusiv Strategia pentru Dezvoltarea Sectorului Agroalimentar pe termen scurt, mediu şi lung

• Simplificarea proceselor birocratice din cadrul PNDR pentru a facilita accesul mai simplu şi rapid la fondurile disponibile. Au fost implementate deja câteva simplificări ale procesului (HG 226/2015, modificări procedurale la AFIR etc.) dar rata de depunere a proiectelor şi accesare a fondurilor este încă scăzută

• Introducerea în sarcininile Agenţiilor de Dezvoltare Regionale şi Locale a promovării acestor tipuri de proiecte şi a atragerii de fonduri europene pentru a dezvolta capabilităţile Agenţiilor de planificare şi implementare (Submăsura 19.1 din PNDR)

• Dezvoltarea capabilităţilor Camerelor Agricole şi a cooperării dintre acestea şi autorităţi publice locale, regionale şi naţionale

• Investirea în câteva proiecte pilot de ferme inovative sau ecosisteme rurale de tip cluster prin finanţare de la bugetul de stat pentru a dovedi viabilitatea conceptelor şi a promova beneficiile unei dezvoltări concertate care poate propulsa sectorul agricol către standarde europene de eficienţă

• Colaborarea cu parteneri experţi din domeniul privat care pot susţine autorităţi publice, exploataţii agricole sau ONG-uri în toate etapele descrise mai sus (Strategie, Finanţare, Operaţionalizare, Guvernanţă) – inclusiv prin Articolul 31 Directiva Achizitii Publice care permite parteneriate inovatoare între autorităţi şi domeniul privat

Finanțare+ GuvernanțăStrategie + +Operaţiuni


PwCMartie 2017

Impactul potenţial al măsurilor propuseSecţiunea 4


PwC

Martie 2017

4 Impactul potenţial al măsurilor propuse

Volumul producţiei de cereale din România ar putea creştesemnificativ dacă randamentul producţiei ar atinge media UE sau randamentul maxim teoretic al terenului

32.6

25.6

19.1

7.0

6.5

Producţie teoretică la randamentul

teoretic al terenuluiagricol (7t/ha)

Producţie teoretică la randamentul

mediu UE (5.5t/ha)

Producţie realizată 2014

Comentarii

• Pentru a determina potenţialul producţiei de cereale din România, trebuie ajustat randamentul producţiei (principalul factor limitator al producţiei). Graficul de mai sus arată producţia teoretică dacă România ar atinge randamentul mediu pe hectar al Uniunii Europene, aproximativ 5.5 tone pe hectar între 2010-2015

• În plus, este estimată şi producţia teoretică la randamentul teoretic al terenului agricol din România. Sursele experte plasează acest randamentteoretic la 7t/ha. Acest randament este realist, deoarece mai multe ţări din UE au depăşit randamente de 7 tone pe hectar în ultimii ani (printreele se numără Franţa, Germania, Regatul Unit, Irlanda)

• Pentru a creşte randamentul real al României în următorii ani, trebuie adresate problemele centrale ce limitează randamentul: capitalizarea şitehnologizarea exploataţiilor, nivelul de instruire a fermierilor şi mărimea medie a unei ferme, printre altele probleme evidenţiate în secţiunileprecedente din raport

Notă: Producţia realizată 2014 este calculată folosind randamentul mediu 2010-2014, pentru a elimina fluctuaţii de la an la an cauzate de factori externi

Sursa: calcul PwC

Decalajul dintre producţia efectivă de cereale şi producţia potenţială (milioane tone)

38


PwC

Martie 2017

4 Impactul potenţial al măsurilor propuse

Creşterea volumului de producţie de cereale ar putea plasaRomânia printre cei mai importanţi exportatori din lume

Comentarii

• Creşterea producţiei de cereale conform scenariului 1 (România atinge randamentului de cereale mediu în UE - de 5.5 t/ha) şau conform scenariului 2 (România atinge randamentului maxim teoretic al suprafeţei agricole - de 7 t/ha) s-ar concretiza într-o producţie semnificativ mai mare şi deci într-un nivel al exportului mai mare

• Efectele creşterii randamentului în agricultură şi creşterii volumul exporturilor vor avea un impact asupra PIB-ului şi a bugetului de stat

Exportul potenţial de grâu

(milioane tone, 2015)

39


3.6

3.6

6.5

9.7

10.8

13.5

17.1

19.8

21.2

21.3

23.6

Romania

Kazakhstan

Romania scenariul 1

Romania scenariul 2

Germania

Ucraina

SUA

Canada

Australia

Franta

Federatia Rusa

0.8

0.9

3.3

5.1

7.2

8.7

12.5

16.7

19.1

28.9

44.7

Romania

Franta

Romania scenariul 1

Paraguay

Romania scenariul 2

Argentina

Ucraina

Brazilia

SUA

Africa de Sud

India

Exportul potenţial de porumb

(milioane tone, 2015)

Notă: Pentru calculul acestor scenarii s-a presuspus că ponderea porumbului şi a grâului din totalul producţiei agricole va rămâne neschimbată şi că toată producţiasuplimentară de cereale va fi exportată (România este deja în principal autosuficientă la grâu şi porumb la nivelul actual de producţie)

Sursa: calcul PwC

PwC

Martie 2017

Mesaj important către toate persoanele care nu sunt autorizate să aibă acces la acest raport

Orice persoana care nu este destinatarul acestui raport sau care nu a semnat şi returnat către PricewaterhouseCoopers Management ConsultantsS.R.L. o scrisoare de acceptare a termenilor PricewaterhouseCoopers Management Consultants S.R.L. pentru furnizarea de informatii (‘ReleaseLetter’), nu este autorizată să aibă acces la acest raport.

În cazul în care o persoană neautorizată primeşte şi citeşte acest raport, prin citirea raportului, acceptă şi agreează următorii termeni:

Persoana care citeşte acest raport este de acord că PricewaterhouseCoopers Management Consultants S.R.L., partenerii, directorii, angajaţii şiagenţii săi nu au şi nu îşi asumă nici o responsabilitate faţă de aceasta, fie că este stipulată în contract sau rezultată dintr-un prejudiciu (inclusiv limitare, neglijenţă şi încălcarea responsabilităţii statutare), şi nu va fi ţinută responsabilă cu privire la nicio pierdere, daună sau cheltuială de nici un fel, cauzată de utilizarea acestui raport de către cititor, sau care este în alt mod consecinţa faptului că cititorul a primit acces la raport. În plus, cititorul este de acord că nu poate face referire la acest raport, nu îl poate cita sau distribui fără consimţământul scris prealabil al PricewaterhouseCoopers Management Consultants S.R.L.

1


© 2017 PricewaterhouseCoopers Management Consultants SRL. All rights reserved. In this document, “PwC” refers to PricewaterhouseCoopers Management ConsultantsSRL which is a member firm of PricewaterhouseCoopers International Limited, each member firm of which is a separate legal entity.

Advisory Consulting Potenţialuldezvoltării sectorului ... · PwC Martie 2017 Româniaocupăo...

Documents

Transcript of Advisory Consulting Potenţialuldezvoltării sectorului ... · PwC Martie 2017 Româniaocupăo...