Categoriile gramaticale ale adjectivului: Genul:Acordul adj variabile opozitia de genul neutru se realizeaza prin forme de masculin la singular si forme de feminin la plural.Opozitia de gen se realizeaza in doi termeni:masculin,feminin si se realizeaza a nivelul desinentelor.-0/-(tipurile I si II):alb0/alb;derivatele diminutivale:frumuel0/frumuic-u vocalic/(tipul I):negru/neagr.-e/-:adjectivul june/juna,incadrabil intr-o clasa aparte fata de celelalte adjective variabile cu trei forme flexionare.-o/-e(tipul II -derivate cu sufixul tor;tipul III ):stralucitorO/stralucitoare.-u semivocalic/-e (tipul II A iu ; tipul II B eu):pustiu/pustie-u semivocalic/-O:greu/greaO.Opozitia de numar se realizeaza relativ diferit in interiorul fiecarui gen (masculin/feminin).In interiorul genului masculin,opozitia de numar se realizeaza astfel:-O/-i :albO/albi ; studentescO/studentesti-u vocalic/-i vocalic/negru/negri.-e/-i:subtire/subtiri.-u vocalic/-i:rosu/rosiiIn interiorul genului feminin,opozitia de numar se realizeaza prin corelatiile desinentiale specifice substantivului.-/-O:adnc/adnciO-e/-i:pustie/pustii;rosie/rosii.-O/-le:greaO/grele; reaO/rele.-/-le:frumusic/frumuseleOpozitia de numar se sustin si pe schimbari care se produc la nivelul radacinii adjectivului,alternantele fonetice : consonantice :-d/-z: scund-scunzi ; -s/-:frumos-frumoi ;-z/-j:breaz-breji;-sc-t:brusc-brusti,brusca-bruste ; -st-t:trist-tristi ; -str/tr : albastru/albastri ; vocalice:-ea/e:breaz-breji;neagra-negre;-/-e:tanara-tinere;-/-i:tnr-tinere.Opozitia in cadrul categoriei cazului.Opozitia de caz se realizeaza,numai in clasa adjectivelor feminine si numai la singular.Acestea prezinta omonimia G.D singular N.Ac.G.D. plural.-/-e singular: N.Ac. alb, G.D. albe; plural: albe;-/- singular: N.Ac. adnc, G.D. adnci; plural: adnci;- -e/- singular: N.Ac. amruie, G.D. amrui; plural: amrui;-/-le singular: N.Ac. grea, G.D. grele; plural: grele;-/-le singular: N.Ac. frumusic, tineric, G.D. frumusele, tinerele; plural:frumusele, tinerele.Adjectivele invariabile dupa numar nu variaza nici dupa caz.Adjectivele au desinente specifice la cazul vocativ:-e:tinere domn!(uneori primesc desinenta specifica ambii termeni:iubite prietene!)-ule:frumosule baiat!Categoriile gramaticale de gen, numr si caz pot fi marcate uneori si cu ajutorularticolului demonstrativ (adjectival) cel variabil dup gen, numr si caz.Adjectivele cantitative (numerosi, mult, putin) impun, la nivelul sintagmeinominale, formarea genitivului si a dativului cu ajutorul prepozitiilor-morfem a si la,ca n flexiunea numeralului: G. idealurile a multi tineri; D. d de lucru la multi tineri.Categoria gramaticala a comparatiei:- se caracterizeaza prin existenta biplana-forma si continut.Gradul pozitiv prezint caracteristica, nsuirea ntr-un grad obisnuit, normal; are marca (n opozitie cu mrcileconcrete de la celelalte grade de comparatie).Gradul comparativ prezint caracteristica ntr-o msur egal sau inegal la acelasiobiect n momente diferite sau la obiecte diferite care se compar.Comparativul de egalitate presupune existenta caracteristicii n aceeasi msurla acelasi obiect considerat n momente diferite sau la obiecte diferite. Marc aacestei valori adjectivale este una dintre expresiile/locutiunile adverbiale-morfem:tot asa de, tot att de, la fel de etc., adugat la forma de pozitiv a adjectivuluirespectiv. Cel de al doilea termen al comparaiei este introdus prin adverbul cu rol deprepoziie ca (si).Comparativul de superioritate presupune existenta caracteristicii n msur maimare fie la acelasi obiect n momente diferite, fie la obiecte diferite. Are ca marcadverbul-morfem mai, iar al doilea termen al comparaiei este introdus prin una dintreprepoziiile ca, dect, de, fat de.Comparativul de inferioritate presupune existenta caracteristicii n msur maimic fie la acelasi obiect n momente diferite, fie la obiecte diferite. Marca acestei valorieste morfemul complex mai putin (care este, de fapt, comparativul de superioritate aladverbului puin), iar al doilea termen al comparatiei este introdus prin una dintreprepozitiile ca, dect.Superlativul presupune dou valori. Dac se realizeaz o comparatie directvorbim despre superlativ relativ; dac se consider c un obiect posed o caracteristicn grad maxim, vorbim despre superlativ absolut.Superlativul relativ de superioritate presupune existenta caracteristicii nmsura cea mai mare, iar superlativul relativ de inferioritate arat c un obiectposed caracteristica n msura cea mai redus. Marca superlativului relativ desuperioritate este un morfem complex alctuit din adverbul-morfem mai precedat dearticolul adjectival cel, cea, cei, cele etc., iar pentru superlativul relativ deinferioritate acelasi articol preced adverbul-morfem putin la gradul comparativ desuperioritate (mai putin). Al doilea termen al comparatiei este introdus prinprepozitia dintre sau prin locutiunile prepozitionale n comparatie cu, comparativcu.Superlativul absolut este marcat n mod obisnuit prin adverbul-morfem foarte sauprin alte adverbe-morfem tare, prea. Se mai vorbeste, de asemenea, despre mrcistilistice sau afective ale superlativului absolut..Adjective fr grade de comparatie: Nu au grade de comparatie urmtoarele clase de adjective:- cele care, prin originea lor, sunt vechi comparative sau superlative: major, minor,inferior, superior, exterior, ulterior, anterior.- cele care, prin sensul lor, nu accept comparatia. Acestea exprim nsusiri care nupot exista n grade diferite: asemenea, complet, ntreg, mort, oral, unic, vesnic, etern,general, perfect, principal, desvrsit sau se refer la caracteristici ale obiectelor dindomeniul tehnico-stiintific: carbonifer, petrolifer, chimic, minier, pulmonar, lingvistic,dreptunghic etc.Sintaxa adjectivuluiPrincipala functie sintactic este aceea de atribut adjectival, realizat n relatia dedependent (Am vzut un copil frumos). circumstantial). n relatia de interdependent, adjectivul intr cu functia de nume predicativ nstructura predicatului nominal: Fata este frumoas.