"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XXII Nr. 1045

10 septembrie 202016 pagini * 1,00 leu

Festivalul Þãrilor Dunãrene 2020

CITI

ÞI Î

N P

AGIN

A3

Parohia Broºteni, dincomuna Broºteni, judeþulMehedinþi, având caparteneri Consiliul Local -Primãria Broºteni ºiAsociaþia “Fiii Lupºei”, aprezentat marþi, 8septembrie 2020,câºtigarea proiectului“Elaborareadocumentaþiei tehnico-economice pentrubiserica “Sfinþii Împãraþi”a fostei mãnãstiri aCuþuieºtilor din Broºteni,judeþul Mehedinþi”,finanþat de InstitutulNaþional al Patrimoniuluiprin TimbrulMonumentelor Istorice.

Elaborarea documentaþieitehnico-economice pentrubiserica “Sfinþii Împãraþi” afostei Mãnãstiri a Cuþuieºtilordin Broºteni

CONTINUARE ÎN PAGINA 6

Cum sã faci praf o þarã?Faci praf sistemul deînvãþãmânt

AMÃNUNTE ÎN PAGINA11

Conducere nouã laInspectoratul de Jandarmi

Judeþean Mehedinþi

pag4

CITIÞI ÎN PAGINA 9

social - politicOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.09.2020pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

Alegerile locale bat la uºã. Mai efoarte puþin timp ºi ne vom întâlni laurne, fiecare cu opþiunile ºiconvingerile sale. Din aceastãîntâlnire electoralã vor rezultaconsecinþe administrative pentruurmãtorii patru ani: primari,

Mama lor de sondaje de opiniepreºedinþi de consilii judeþene,consilieri locali ºi judeþeni. Votulnostru îi va cocoþa pe unii pe niºtefuncþii grele ºi foarte grele, de undevor decide, sperãm noi, în interesulcomunitãþii, în sensul binelui general.

Dar aceasta e o tezã pe care nicicopii nu o mai cred. În realitate ºtimbine cã lucrurile stau altfel. Putereaîi schimbã pe oameni, iar interesulgeneral nu are totdeauna prioritate,mai curând interesele de grup, declan sau cele personale.

Noi am decis cã vrem democraþieºi cã vrem sã fim conduºi prinreprezentanþi, prin aleºi. Aºa cãtrebuie sã jucãm jocul acesta defectal democraþiei pânã la capãt. Saupânã când nu o sã mai putem ºiatunci, poate, vom gãsi o formã de

guvernãmânt în care noi, cetãþenii,sã contãm ºi dupã vot, nu doar cucâteva sãptãmâni înainte de vot,când se pare cã devenim brusc înochii politicienilor foarte importanþi.

Dincolo de aceste consideraþiigenerale, situaþia înainte de alegeri paredestul de clarã, cel puþin în luminaultimelor sondaje (Avangarde ºi Curs).Ion Cristoiu, analizând datele acestorsondaje recente o spune foarte limpede:„Stînga e deja perdantã la votul politicde la locale ºi la votul de laparlamentare. În primul sondaj PSD are26%, iar Pro România 7%. În total33%. De observat cã PSD nu maiare alþi aliaþi cu care sã facã unGuvern. În al doilea, PSD are 27%,iar Pro România, 5%. Total 32%.

Nu prea greu de remarcat cã întimp ce la Dreapta, PNL ºi USRfuncþioneazã dupã principiul vaselorcomunicante, la Stînga nu se întîmplãacest lucru. Deºi alegerile locale n-au avut loc, iar cele parlamentare sîntabia peste trei luni, ºtim de pe acumcã în decembrie 2020 la putere va venipentru patru ani Dreapta. O Dreaptãbeneficiind de un Preºedinte ºi prin

acesta de Sistemul instituþiilor deforþã din România. Opoziþia, redusãla PSD ºi Pro România, se anunþã depe acum firavã. Dacã ne gîndim cãpresa, ONG-urile, parteneriioccidentali sînt de partea viitoareiPuteri absolute a Dreptei, Democraþiava fi pusã la grea încercare”.

De ce va fi pusã democraþia lagrea încercare? Simplu: prea multpe dreapta, prea nimic pe stânga.Ne obiºnuisem sã avem, pestânga, un PSD greu, influent, cumici sateliþi. Ori acum PSD e vizibildiluat, dupã eºecul Dragnea, eºeculDãncilã, semieºecul Ciolacu.

Ne obiºnuisem, pe dreapta, cu unPNL bine conturat, plus sateliþi. Joculacestor sfere asigura un echilibru alvieþii democratice, o alternanþã. Oriacum, cu o Dreapta foarte mare ºifragmentatã, cu diluþia stângii, cu unpreºedinte atât de partizan precumIohannis, vom avea patru ani de circpolitic de dreapta, nu altceva.Iohannis nu va mai putea da vina pePSD pentru orice, pentru cã e secetãde exemplu. Va fi o experienþã foarteinteresantã ºi polemicã.

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161Obiectivmehedinþean

www.obiectiv-mehedintean.roFacebook: Obiectiv Mehedintean

actualitateOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.09.2020 pag. 3

Dezvoltarea turismului esteo prioritate a preºedinteluiConsiliului Judeþean Mehedinþipentru urmãtorul mandat, având învedere potenþialul pe care îl arejudeþul Mehedinþi! Zilele trecute, în parteneriat cuPrimãria Drobeta Turnu Severin, afost depusã o cerere de finanþareîn vederea atragerii de fondurieuropene pentru elaborareadocumentaþiei tehnico-economiceîn cazul obiectivului “File deistorie”. Cererea a fost depusã încadrul Programului OperaþionalAsistenþã Tehnicã (POAT). Este un proiect care va pune învaloare cele trei obiective situate înincinta Muzeului Regiunii Porþilorde Fier ºi anume: vestigiilemonumentului istoric “Podul luiTraian”, Turnul Belvedere,Amfiteatrul Roman ºi întreg spaþiulpublic (aproximativ 4.000 mp), princonfigurarea de zone prietenoase,

PROIECT PENTRUVALORIFICAREA

POTENÞIALULUI TURISTIC ÎNDROBETA TURNU SEVERIN

La începutul acestei sãptãmâni,Consiliul Judeþean Mehedinþi a transmiscãtre Agenþia de Dezvoltare RegionalãSud – Vest Oltenia, documentaþia învedera accesãrii de fondurieuropene în cadrul ProgramuluiOperaþional Asistenþã Tehnicã,pentru reabilitarea / modernizarea a100 km drumuri judeþene: DJ 562 Gemeni – Obârºia deCâmp (int. DN 56A)- DN 56A Nicolae Bãlcescu - Viaºu - Pãtulele- DN 56 A Stârmina - Scãpau -Jiana - Patulele- Scãpau – Devesel (46 km). DJ 671E, pe tronsonul DN 67ACorcova – Cãzãneºti – ªiºeºti –Ilovãþ (33,5km) DJ 607B, pe tronsonul Magheru– Bunoaica (20,3 km). “În mandatul 2016 – 2020 am reuºit

CONSILIUL JUDEÞEAN MEHEDINÞIATRAGE BANI EUROPENI PENTRUREABILITAREA / MODERNIZAREA A

100 KM DRUMURI JUDEÞENE

dinamice, cu un design înalt decalitate, potrivite pentru deplasarea,relaxarea ºi socializarea turiºtilor.Investiþia se va realiza în parteneriatcu Primãria Drobeta Turnu Severin,care a introdus în proiect obiectivul“Ruinele bisericii medievale de laDrobeta Turnu Severin”. Valoarea totalã a documentaþieicare va fi atrasã din fondurieuropene este de 500.000 euro. “Este un proiect important ºinecesar pentru promovareaobiectivelor culturale din incintaMuzeului Regiunii Porþilor de Fier ºidin complexul istoric - cultural alColegiului Naþional “Traian”. Amconvingerea cã implementareaacestui proiect va aduce o serie debeneficii economice atât pentrumunicipiul Drobeta Turnu Severin, câtºi pentru întreg judeþul Mehedinþi”, adeclarat preºedintele ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi, AladinGeorgescu.

sã atragem fonduri europene pentrumodernizarea/reabilitarea a 350 kmdrumuri judeþene din cei 711 kmcuprinºi în reþeaua judeþeanã. 525milioane lei s-au investit la acest capitol,fonduri europene ºi de la bugetulpropriu al Consiliului Judeþean. Mergem mai departe! Am depus o nouã cerere de finanþareîn cadrul Programului Operaþionalpentru Asistenþã Tehnicã (POAT), pentruatragerea fondurilor europene în valoarede 1 000 000 euro, în vederea întocmiriidocumentaþiei tehnico-economicepentru aceste drumuri judeþene. Ulterior realizãrii documentaþiei, vomdepune cereri de finanþare pentruatragerea de noi fonduri europene învederea realizãrii lucrãrilor de execuþie”,a declarat preºedintele ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi, Aladin Georgescu.

Biroul de presã

actualitateOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.09.2020pag. 4

Consiliul Judeþean Mehedinþi, prin Centrul Cultural“Nichita Stãnescu”, a organizat în perioada 31 august - 7septembrie 2020, laSviniþa Tabãra de Creaþie“Danubius Art”. Tabãra de creaþie este oidee a Grupului ARHART,pe care ConsiliulJudeþean Mehedinþi prinCentrul Cultural “NichitaStãnescu” a dezvoltat-o,devenind un proiectartistic deosebit, care sederuleazã an de an. Curator pentru tabãra decreaþie a fost artistul plasticseverinean Constantin Plãviþu, iar coordonator ConstantinBrãteanu, pictor, membru al UAP Timiºoara. Au participat artiºti renumiþi din Drobeta Turnu Severinºi din Timiºoara: Constantin Brãteanu, Ion Diaconu, VictorGingiu, Mihaela Meral, Sarah Raluca Miulescu, CeciliaPlãviþu, Constantin Plãviþu, Polia Rãdoi, EcaterinaSchiwago, Ana Semenescu, Valeriu Sebi, Gabi Vãcuþã. Operele de artã care au prins viaþã la Tabãra de Creaþie“Danubius Art” vor fi expuse în cadrul unei expoziþii depicturã vernisatã la sfârºitul lunii septembrie. Biroul de presã

Astãzi a fost lansatã licitaþia pentruachiziþia de servicii de proiectare ºiexecuþie în vederea reabilitãrii/modernizãrii

sectorului de drum judeþean de 5,159 km,între localitãþile Cireºu ºi Marga. Porþiunea traverseazã teritoriileadministrative ale comunelor Cireºu(1,699km) ºi Godeanu (3,460km),valoarea investiþiei fiind de 7.978.480 lei.De-a lungul drumului se aflã PeºteraTopolniþa, a doua ca mãrime, în România,cu peste 10.000 metri lungime. “Aceasta este o nouã investiþie pe care mi-am asumat-o în aceastã zonã ºi iatã, suntemîn fazã avansatã de implementare. Termenul

Lucrãrile pentru reabilitarea/modernizarea DJ 607B, între localitãþile

Cireºu ºi Marga, au fost scoase la licitaþiepentru depunerea ofertelor este data de 1octombrie ºi dacã lucrurile merg aºa cumsunt stabilite, dupã aceastã procedurã,

lucrãrile vor fi atribuite în aceastã toamnã. Locuitorii din Cireºu au toate motivele sãfie mulþumiþi, dupã ce, Consiliul JudeþeanMehedinþi a modernizat sectorul Bunoaica- Cireºu, iar acum intrã în linie dreaptã ºiinvestiþia pentru acest drum! În plus, aceste drumuri oferã posibilitateapentru dezvoltarea zonei.ªtiu ce avem de fãcut ºi facem ce trebuie!CONTINUÃM ÎMPREUNÃ!”, a declaratpreºedintele Consiliului Judeþean Mehedinþi,Aladin Georgescu.

Tabãra de Creaþie“Danubius Art”

C o n s i l i u lJudeþean Mehedinþi,Centrul Cultural“Nichita Stãnescu”, auorganizat ediþia a XII –aa Festivalului ÞãrilorDunãrene pe scenaGrãdinii de varã, aPalatului Culturii“Teodor Costescu”, laînceput de septembrie.Câteva ore, artiºtirenumiþi au încântatpublicul spectator cu muzicã popularã ºidansuri tradiþionale, din mai multe zoneale þãrii, dar ºi de peste Dunãre, din Serbia. Severinul este în mare parte o creaþie a Dunãrii. Bãtrânul Danubius de a lungul istorieisale a inspirat generaþii, a “construit” cetãþisã-i apere malurile, a fost graniþã, a despãrþitteritorii dar a apropiat oameni. Pentru“dunãreni” fluviul este o resursã vitalã. Aceasta a fost ideea de la care, în urmãcu 12 ani, Consiliul Judeþean Mehedinþi,Centrul Cultural “Nichita Stãnescu”,managerul Emilia Mihãilescu a pornitacest festival menit sã uneascã oameni,tradiþii, moºteniri de pe o parte ºi decealaltã a Dunãrii- din România, Drobeta

Ediþia a XXII –a a Festivalului de Literaturã “SensulIubirii” a avut loc în perioada 4 - 6 septembrie, a.c. laPalatul Culturii “Teodor Costescu”. Organizatorul acestui eveniment dosebit de important,pentru scriitorii mehedinþeni, pentru viaþa culturalã acomunitãþii este Consiliul Judeþean Mehedinþi prin CentrulCultural “Nichita Stãnescu”. Parteneri în acest demersalãturi de Consiliul Judeþean Mehedinþi au fost PrimãriaDrobeta Turnu Severin ºi Palatul Cultural “TeodorCostescu”, precum ºi Societatea Scriitorilor Danubieni.Centrul Cultural “Nichita Stãnescu” reprezintã o instituþie deprestigiu, care activeazã într-un domeniu special - cultura,ceea ce înseamnã sprijinul permanent oferit tuturor creatorilor,promovarea produselor culturale din Mehedinþi, din Româniadar ºi din Serbia, a comunitãþilor româneºti din þãrile vecine.

Festivalul de literaturã “Sensul Iubiri” reprezintã uneveniment de mare anvergurã, la care ConsiliulJudeþean Mehedinþi,

Festivalul de literaturã“Sensul Iubirii” 2020

Festivalul Þãrilor Dunãrene 2020

Turnu Severin, oraºe prietenoase cuoameni speciali din Bulgaria ºi Serbia.Dunãrea ne uneºte, muzica ºi dansul unescoameni, ºlefuiesc caractere ºi prietenii. Ediþia din acest an a fost una aºa cumne-a obiºnuit Centrul Cultural “NichitaStãnescu” de-a lungul timpului, instituþiade culturã a judeþului Mehedinþi ºi deprestigiu: de mare þinutã. Un spectacol extraordinar, prezentat deDelia Râmniceanu ºi susþinut de Orchestra“Cetiniþa”, condusã de maestrul dirijorMarian Magheru, ºi AnsamblulProfesionist “Danubius” aflat sub baghetadirijorului Adrian Luca cu soliºtiinstrumentiºti ºi vocali renumiþi. G. P. Continuare în pag. 7

alegeri 2020OBIECTIV mehedinþean 10 - 16.09.2020 pag. 5

Dezvoltarea investiþiilor ºifacilitarea accesului la resurse este oprioritate de prim rang a programului meupentru zona de munte a judeþului Mehedinþi. Pãstrarea ºi creºterea locurilor demuncã, valorificarea resurseloreconomice ºi materiale, preþuireacorectã a hãrniciei oamenilor din acestelocuri sunt lucruri esenþiale pentru mine.De aceea voi iniþia proiecte ºi voipromova orice iniþiativã beneficã acesteiregiuni de nord a judeþului. Programul de Investiþii pentru înfiinþareacentrelor de colectare ºi prelucrare a lapteluiîn zonele montane este un sprijin importantacordat producãtorilor. Prin schema definanþare beneficiarii programului primesc40% din valoarea cheltuielilor eligibile pentrucolectarea laptelui ºi 50% din valoareacheltuielilor eligibile pentru prelucrarea/colectarea-prelucrarea laptelui. Sprijinul acordat crescãtorilor de animaledin zona montanã este unul absolutnecesar. Programul de facilitare ainvestiþiilor pentru înfiinþarea stânelormontane va contribui la îmbunãtãþireaperformanþelor economice ºi acompetitivitãþii crescãtorilor de ovine dinMehedinþi. Beneficiari vor fi deopotrivã

În calitate de stat membru alUniunii Europene, România avea deîndeplinit, pânã în 2020, câtevaobiective majore: minimum 50% ratã dereutilizare ºi reciclare din masa totalã acantitãþilor de deºeuri (hârtie, metal,plastic ºi sticlã), minimum 70% nivel depregãtire pentru reutilizare, reciclare ºialte operaþiuni de valorificare materialãdin minimum 70% din masa cantitãþilorde deºeuri nepericuloase provenite dinactivitãþi de construcþie ºi demolãri, 60%valorificare a deºeurilor de ambalaje dintotal ambalaje introduse pe piaþanaþionalã. La acestea se adaugã o þintãanualã de 4 kg/ locuitor deºeurielectronice colectate ºi colectareaseparatã a biodeºeurilor în vedereacompostãrii acestora. În pofida îmbunãtãþirii legislaþiei ºi aunei responsabilizãri mai mari adecidenþilor publici, suntem departe derealizarea acestor þinte la nivel naþional,iar Mehedinþiul, din pãcate, mult subaceastã medie naþionalã.

Ce putem face? În Mehedinþi realitatea ne aratã cã. înafara municipiului Drobeta Turnu Severin,colectarea selectivã este inexistentã încomunitãþile locale. Chiar ºi în municipiulreºedinþã de judeþ apar frecvent sincopegenerate de un control slab al autoritãþilorasupra modului efectiv în care serealizeazã colectarea pe fracþii de deºeuri. Mai mult decât atât avem pe teritoriuljudeþului un depozit municipal de deºeurineconform, cel de la Orºova, care încãnu este închis. Un risc major de afectarea calitãþii mediului ºi a sãnãtãþiioamenilor. Sunt convins cã noulpreºedinte al Administraþiei Fonduluipentru Mediu, Dan Cãtãlin Vatamanu,mehedinþean de-al nostru, vicepreºedinteal PMP Mehedinþi va realiza toatedemersurile legale pentru a finaliza acestproces. Mai ales cã a fost deja aprobatã

ION CUPÃ, CANDIDAT LA FUNCÞIA DEPREªEDINTE AL CONSILIULUI JUDETEAN MEHEDINÞI

Economia circularã va crea locuri demuncã bine plãtite în judeþul Mehedinþi

suma de 2.540.566,23 lei în aces sens.Angajamentele asumate trebuierespectate iar eu ca viitor preºedinte alCJ vreau ca judeþul nostru sã nu maiaibã restanþe în sectorul de mediu.

Investiþii inteligente înmanagementul integrat al deºeurilor Planul Judeþean privindmanagementul integrat al deºeurilor( 2019-2025) nu trebuie sã rãmânã pe hartie. Aºacum au rãmas, din pãcate, multe proiecteîn Severin ºi în judeþ, în ultimii ani. Am voinþa ºi ºtiinþa sã introduceconomia circularã peste tot în judeþulMehedinþi. Deºeurile nu sunt reziduurici resurse valoroase care pot producebani ºi locuri de muncã printr-o gestiunecompetitivã. Acest lucru înseamnã înprimul rând investiþii în instalaþii ºisisteme performante de reciclare.Înseamnã în acelaºi timp oconºtientizare profundã la nivelul UAT-urilor cã povara deºeurilor poate fitransformatã într-o mare oportunitateeconomicã. ªi mai înseamnã o culturãa economiei circulare difuzatã ºiasumatã de toate categoriile sociale. Gândiþi-vã, spre exemplu, doar la faptulcã am putea colecta toate resturile dingrãdinile gospodariilor (frunze, crengi,iarbã tãiatã, coceni etc) si în loc sã le dãmfoc le-am transforma în compost pe care l-am putea folosi ca îngrãºãmânt pentruferme, cu care am putea renatura maluride râuri, parcuri, zone verzi distruse etc. Din calculele specialiºtilor pe care îiconsult reiese clar cã în judeþulMehedinþi am putea crea cca. 3000 delocuri de muncã bine plãtite în urmãtorii4 ani în aceastã industrie a reciclãrii iarcifra de afaceri în sector ar putea ajungela zeci de milioane de euro. De ce sã mai întârziem pe acest drum?E timpul sã facem lucrurile sã meargã!

Sunt Ion Cupã #SoluþiaTApentru Mehedinþi.

Ion Cupã, candidat la funcþia de preºedinte al CJ Mehedinþi:

“VOI PROMOVA TOATE INIÞIATIVELEBUNE PENTRU DEZVOLTAREA ZONEI DE

MUNTE A JUDEÞULUI MEHEDINÞI”

persoane fizice autorizate, întreprinderifamiliale, întreprinderi individuale. Ei vor primi50% din valoarea cheltuielilor eligibile învederea realizãrii stânelor montane. La fel de importantã pentru zona montanãa Mehedinþiului este sprijinirea înfiinþãriicentrelor de colectare ºi prelucrareprimarã a fructelor de pãdure,ciupercilor, a plantelor medicinale ºiaromatice din flora spontanã sau deculturã a zonei. Programul de Investiþii peacest domeniu va asigura consumul intern,va conserva locuri de muncã ºi va sprijinivalorificarea calitãþii binecunoscute aproduselor montane locale. Schema definanþare pe acest program va dabeneficiarilor programului 40% dinvaloarea cheltuielilor eligibile pentrucolectarea fructelor de pãdure, ciupercilor,a plantelor medicinale ºi aromatice deculturã ºi 50% din valoarea cheltuieliloreligibile pentru prelucrarea/prelucrarea-colectarea fructelor de pãdure, ciupercilor,a plantelor medicinale si aromatice din floraspontanã sau de culturã. Avem resurse extraordinare în zonamontanã a judeþului. E nevoie doar de oviziune integratã care sã le punã în valoare.

Am aceastã viziune. Sunt#SoluþiaTA.Comandat de PMP Mehedinþi; Executat de SC Profin SRL, cod AEP21200020

opiniiOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.09.2020pag. 6

Frecþii cu odicolon __________ de Bibicu’

* Peste câteva zile se vorîmplini cinci ani de la trecerea înEternitate lui Corneliu Vadim Tudor,scriitor, sociolog, istoric, gazetar, ompolitic român, lider al PartiduluiRomânia Mare, director fondator alpublicaþiilor de mare ecou la public„România Mare”, „Politica” ºi„Tricolorul”. Om de o vastã culturãumanistã, orator de o mare forþã,Corneliu Vadim Tudor a ºtiut sã-ºipunã în evidenþã toate marile salecalitãþi, polarizând atenþia în jurulideilor, programelor sale politice, ainiþiativelor practice. Viaþa politicãromâneascã din primele douãdecenii posdecembriste nu poate ficonceputã fãrã Corneliu Vadim Tudor.În acest interval Corneliu VadimTudor ºi-a câºtigat numeroºi adepþi,dar ºi contestatari pe mãsurã. ªi unii,ºi alþi cad de acord tot mai des în asusþine cã viaþa politicã româneascã,aflatã astãzi într-o stare de degradarecalitativã ºi lipsitã de suportulordonator al unui mesaj patriotic ºijustiþiar adevãrat, ar avea nevoie de opersonalitate precum Corneliu VadimTudor. Cu atât mai mult cu cât, la totce am spus pânã acum, se adaugãcriza profundã de lideri veritabili carese manifestã la nivelul tuturorpartidelor româneºti. * Daþi-mi voie, stimaþi cititori, sã vãprezint câteva eºantioane (cugetãri,aforisme, idei) din vasta operãideologicã ºi politicã a lui CorneliuVadim Tudor:* “Eu cred cã nu numai Pãmântul erotund, ci ºi Timpul. Aceasta esteEterna Reîntoarcere, ilustratã deversetul Regelui Solomon „Ce-a fostva mai fi”.* „Democraþia e dictatura legii”.*Orice am spune noi, amintireatiranului e mai puternicã decât a

VADIMvictimelor sale”.* “Tabla de ºah e singurul locde pe pãmânt în care un nebunnu poate deveni rege”.* “Decât o democraþie bolnavã,mai bine o dictaturã sãnãtoasã”.* “Frica de Dumnezeu e singuraformã de curaj adevãrat”.* “Revoluþiile cele mai mari dinIstorie sunt cele individuale:Isus, Luther, Marx”.* “Tãcerea lui Isus la proces

este strângerea de inimã a Bibliei”.* “Nu mai cãutaþi degeaba: cea maimare invenþie din Istoria omenirii ecartea. Fãrã carte, nicio altã realizare- telefon, radio, televiziune, calculator,avion, rachetã, laser - nu ar fi fostposibilã”.* “În politicã supravieþuiesc aceia careºtiu sã dea ordine fãrã sã lase nimicscris”.* “România se aflã în Europa înaintede naºterea Europei”.* “Nicolae Ceauºescu n-a fostasasinat pentru greºelile sale, cipentru meritele sale”.* “Explicaþia comportamentuluinefiresc al ungurilor, care se ceartã cutoatã lumea din jurul lor este aceasta:ei se poartã ca niºte indivizi care auvenit târziu la masa comunitãþiieuropene, în pragul Secolului X, cândtoate locurile erau ocupate de alþii, aºacã încearcã permanent sã disloce”. P.S. „Întrucât dumneavoastrãsunteþi SUVERANII SUPREMI (subl.mea) ai destinelor oraºului..” Vã sunãcunoscut? ªi nouã! Pãi bine mãi, neaex-ule amator ºi autor de epistolecãtre electorat, noi credeam cã tãlicãeºti SUVERANUL SUPREM, batã-tenorocul sã te batã ! B.B. KING

Lansarea oficialã aproiectului a fost fãcutãprintr-o Conferinþã de Presãce a avut loc marþi , 8septembrie 2020, orele 14:pp, în sala mare a CentruluiTuristic pentru act ivitãþiCulturale ºi Sportive dinsatul Lupºa de Jos. “Fiecare popor ºi fiecareepocã stã pe umerii vremilortrecute” (Mihai Eminescu) Localitatea mehedinþeanãBroºteni, deºi relativ tanãrãdacã este privitã ca individualitate,îºi înfige rãdãcinile în trecutulglorios al codrilor strãmoºeºtibrãzdaþi aici de râul cu apã curatã,numit de daci Mutru sau Motru.Râul ºi ramul eminescian s-auîmpletit ºi aici armonios, ca pemajoritatea plaiurilor þãrii noastre,transpunând piciorul de plaimehedinþean de pe hotarul cumoºiile Gorjului într-o gurã de Rai,prielnicã vecuirii efemere adârzilor noºtri înaintaºi, pentrucare credinþa, graiul ºi glia s-auidentificat cu însãºi rostul vieþii.

Biserica ce poartã hramul “SfinþiiÎmpãraþi Constantin ºi Elena” stãmãrturie a acestei realitãþi de aproapedouã veacuri, încãpãþânându-separcã sã se plece în faþavicisitudinilor vremii, asemeneacelor care au ctitorit-o ºi celor pecare i-a slujit ºi au slujit-o. Ridicat în prima jumãtate asecolului al XIX-lea (1830-1840),edificiul ecleziastic îºi spune încãistoria tuturor celor care îi trecpragul, însã din ce în ce mai stins.Aceastã sfântã ºi dumnezeiascãbisericã, ce prãznuieºte hramul“Sfinþilor Împãraþi Constantin ºiElena”, s-a zidit din temelie dedumnealui jupân Constantin Cuþui

Elaborarea documentaþiei tehnico...

la leatul 1836 ºi s-a zugrãvit cutoatã cheltuiala ºi ostenealadumnealui coconu Mihalache sinConstantin Cuþui la leat 1840, înzilele Împãratului nostru NicolaePavlovici, luna august 10,Constantin Z(ugravul) – pisaniadin pronaos. Biserica Cuþuieºt i lor, oemblemã a comunei Broºteni,alãturi de Cula ridica tã deaceeaºi familie ºi de Bisericuþade lemn din Sãlcii, aºteaptã parcãneputincioasã întoarcerea celorde altãdatã. De peste o jumãtatede veac îndurã necontenit rãnileproduse f ie de ateismulcomunist , f ie de negl i jenþanoastrã, a celor de azi. Prin proiectul ‹‹Elaborareadocumentaþiei tehnico-economicepentru biserica “Sfinþii Impãraþi” afostei mãnãstiri a Cuþuieºtilor dinBroºteni, judeþul Mehedinþi››,finanþat de Institutul Naþional alPatrimoniului prin TimbrulMonumentelor Istorice, având cabeneficiar Parohia Broºteni,Consiliul Local - Primãria Broºteniºi Asociaþia Fiii Lupºei, se va realizaun prim-pas în demersul derestaurare a acestui monument,înscris în Lista MonumentelorIstorice cu codul MH-II-m-A-10271. Proiectul, dupã cum reiese ºi dintitlu, are ca scop elaborarea de cãtrespecialiºti a documentaþieitehnico-economice, cu toatepretenþiile impuse de un obiectivpatrimonial de o asemenea valoare,documentaþie absolut necesarãaccesãrii de fonduri în vederearestaurãrii efective. Perioada de implementare este13 August – 30 Noiembrie 2020,bugetul total fiind de 154.946 lei,din care 15.000 lei reprezintãcontribuþia proprie.

Marian GherghinescuEpiscopia Severinului ºi Strehaiei

Urmare din pag. 1

actualitateOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.09.2020 pag. 7

Campania de sãpãturi avea sã evidenþiezemai multe aspecte. În primul rând, o locuireconstantã ºi uniformã, dat fiind faptul cã s-a descoperit un strat gros de materiale dezidãrie ºi piatrã brutã, prãbuºit anteriorcãderii cetãþii în 1524, sub care au apãrutelemente ale unei alte culturii anterioare,evident tot de tip medieval. Celelalte douãsecþiunii au scos la luminã douã straturisuprapuse de materiale de nivelare,provenite din dãrâmãturi de ziduri de piatrã,multã spartã ºi mortal de var, precum ºimaterial de vetre arse distruse, de culoarecãrãmizie. În vetrele de locuire, fie dinpãmânt ars, fie pardosite cu cãrãmidã ºidespãrþite printr-un strat gros de materialede nivelare au apãrut cantitãþi mari de oaseprovenite de la animale domestice, cãrbuneºi cenuºã, elemente ce aratã cã cetatea a fostincendiatã. De asemenea, au ieºit la ivealã o serie deconstrucþii anterioare, cu ziduri de piatrã,unele pãrãsite la o prefacere radicalã acetãþii, cu cea din sectorul ei sudic, alteleacoperite cu construcþii ulterioare, ca un zidde epocã mai veche sub peretele estic alturnului de pe mijlocul laturii de vest aincintei superioare. Alte construcþii ridicateanterior cetãþii medievale se referã lafundaþia altarului capelei asimetric aºezatãpe partea centralã a unei construcþii absidaleanterioare. O absidã micã a aceleiaºiconstrucþii se prelungeºte dincolo de zidulsudic al capelei, al cãrei colþ sud-estic cadedeasupra întretãierii celor douã abside. Totodatã, în raport se menþioneazã cã nus-a gãsit nicio urmã dintr-o a doua absidãmicã în prelungirea colþului nordic al celeimai mari. Aceasta, se pare cã ar fi fostcomplet distrusã la construirea capelei alecãrei materiale, cãrãmidã ºi piatrã ecarisatã,sunt aproape exclusiv romane. Alte materialede tip roman, sub formã de cãrãmizi pãtrates-au gãsit în interiorul absidei mici. De altfel, absida micã, mai ales înprelungirea ei spre vest, a fost distrusã încontextul sãpãrii mormintelor din jurulcapelei, în parte descoperite. De-a lungulabsidei mici, în interiorul ei, s-au descoperiturmele unui canal îngust, ºi el parþial distrusla construcþia mormintelor. În secolul sudic al platoului cetãþii, la vestde culoarul prin care se coboarã spre poartaturnului de sud-est, s-a descoperit un canal

Din istoricul sãpãturilor de cercetare laCetatea Severinului 1936-1939 (II)

La Schela Cladovei se aflã situl arheologic cucea mai veche aºezare umanã din Europa care a existatpe aceste meleaguri acum 9000 de ani. La acest moment, situl arheologic se aflã pe oproprietate privatã, în stare de degradare, fãrã vreoperspectivã de a fi valorificat din punct de vedere turistic.  La vecinii noºtri sârbi, la Lepenski Vir, se aflã un sitarheologic din aceeaºi perioadã, însã acolo existã unmuzeu la cele mai înalte standarde. Iatã cã vecinii noºtri sârbi au reuºit acolo undeadministraþia PSD din ultimii 30 de ani a eºuatlamentabil: au realizat un muzeu, un obiectiv turisticextrem de vizitat care aduce bani grei la bugetul local. Este ruºinos, este de neiertat cã primarii de pânãacum nu au miºcat un deget pentru a pune în valoareaceastã perlã neºlefuitã! Voi demara construirea unui muzeu dedicat celei mai vechiaºezãri umane din Europa, muzeu care va atrage turiºti cãtremunicipiului Drobeta Turnu Severin ºi astfel se vor realizanoi locuri de muncã! Viceprimar Daniel Cîrjan

Perla neºlefuitã de laSchela Cladovei

Notã : Materialul prezentat este parteintegrantã a cãrþii ”CETATEA MEDIEVALÃ ASEVERINULUI – IMPORTANT CENTRUMILITAR, COMERCIAL ªI SPIRITUAL ALÞÃRII ROMÂNEªTI”, apãrutã cu prilejulsimpozionului cu acelaºi titlu, ce a avut locla Cetatea Medievalã a Severinului, sprefinalul anului 2019, cu participarea celormai importanþi istorici medievaliºti dinRomânia. Cartea a fost editatã de Direcþiade Patrimoniu Istoric ºi Turism Cultural dinDrobeta Turnu Severin, cu sprijinulPrimãriei Municipiului.

construit din cãrãmidã, acoperitcu lespezi din piatrã, avânddirecþia spre zidul de sud alincintei ºi distrus pe o distanþãde 50 cm spre nord de acest zidcând i-a fost sãpatã fundaþiaspre incinta interioarã a cetãþii. Acest zid, la un nivel superiorcu 60 de cm faþã de pardosealacanalului, este pãtruns de un

mare jgheab de scurgere cioplit dintr-unsingur bloc de piatrã ecarisatã, jgheab ce afost utilizat în epoca construcþiei suprapusãcanalului. Materialele întrebuinþate, atât la zidurilecetãþii, cât ºi la celelalte construcþii ºiinstalaþii interioare, oferã, la rândul lor,indicaþii preþioase. În primul rând, zidul de centurã de pepanta de est cu turnul sãu arcuit în exterior,dã o nota de masivitate ºi îngrijire deosebitãa construcþiei, cu placaje de mari blocuride piatrã ecarisatã. Acest turn, în forma saultimã este, mai mult decât evident, oprefacere a unui turn mai vechi, pãtrat,conform indicilor de pânã acum.ªi, în al doilea rând, la construirea cetãþiimedievale a Severinului s-au utilizat foartemulte materiale de tip roman, cãrãmidã,piatrã brutã ºi ecarisatã, de la construcþiilede tip roman aflate din castru, dar ºi dinîmprejurimi. Se subînþelege cã la sfârºitul acestei primecampanii de sãpãturi obiectivul nu a pututfi explorat decât într-o anumitã proporþie,materialul arheologic scos la luminã fiindinsuficient pentru reconstituirea foarteamãnunþitã a ceea ce a existat în cetate. În atari condiþii, se impunea mai multdecât imperativã redeschiderea ºantieruluiarheologic, însã astfel de campaniirecomandau fonduri bugetare consistentenecesare pentru: plata muncitorilor,asigurarea hranei, recompensareacãruþaºilor închiriaþi pentru încãrcareasolului degajat, a materialului din piatrã,molozului ºi pãmântului rezultat dindãrâmãturi, plata cozilor la târnãcoape,lopeþi ºi sape ºi ascuþitul lor, unsoarepentru roabe etc. (va urma)

Prof. dr. Cristian Aniþa

urmare din pag. 4

Gabriela Pogaci

managerul Emilia Mihãilescu,au cele mai importante roluri, dar importante sunt, deasemenea, notorietatea scriitoarei Ileana Roman,moderator ºi promotor al evenimentului, devenit foartecunoscut ºi apreciat. La ediþia din acest an au fost dezbãtute subiecteimportante în comunicãri precum “Cultura scrisã-traversarea crizei- susþinutã de Mihai Firicã, secretar destat în Ministerul Culturii sau “În dialog” de cãtre CristianPãtrãºcoiu, editor coordonator la România Literarã. Deasemenea, au avut loc lansãri de carte, au fost premiaþiscriitori pentru operele lor. Au fost decernate premii dupã cum urmeazã:Premiul Opera Omnia - Tudor Nedelcea;Premiul pentru Criticã Literarã - Lucian Gruia;Premiul pentru Dialog Cultural- Cristian Pãtrãºconiu;Premiul pentru Promovarea Culturii Scrise - Mihai Firicã;Premiul pentru Promovarea Culturii Scrise în Serbia -Vasile Barbu;Premiul pentru Poezie - Titu Dinuþ;Premii de Excelenþã - Adrian Munteanu ºi VictoriaMilescu;

Festivalul de literaturã...

opiniiOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.09.2020pag. 8

De ce ne este fricã de Covid-19? (2)

Teodor Palade, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

Aranjament grafic - I.M.

[1] Dr. Vasile Astãrãstoae prezintã datele din spitalele româneºti. Va claca sistemul sauavem de-a face cu o altfel de operaþiune…” - https://rgnpress.ro/2020/08/28/dr-vasile-astarastoae-prezinta-datele-din-spitalele-romanesti-va-claca-sistemul-sau-avem-de-a-face-cu-o-altfel-de-operatiune/ - 28.08.2020

urmare din numãrul trecut

„În primul rând, în pofidapandemiei, numãrul persoanelorspitalizate a scãzut dramatic comparativcu 2019. Aceasta în condiþiile în careasimptomaticii (adicã persoanesãnãtoase purtãtoare ale virusluiSARS-CoV-2) au fost internateobligatoriu ºi deºi acurateþea testelorde depistare nu a fost confirmatã deun organism independent. Cu altecuvinte, în aceastã perioadã, nu aexistat un risc real ca sistemulspitalicesc sã nu poatã face faþãnumãrului mare de pacienþi. În al doilearând, trebuie sã ne explicãm de ce ascãzut dramatic numãrul persoanelorinternate în spitale”[1]1  Dl. Astãrãstoae, este unul dintrepuþinii români care nu s-a speriat deacest virus ºi care, atât cât i s-apermis, a încercat sã demonstreze cãîn spatele acestei imaginiînfricoºãtoare prosperã o seamã deinterese dubioase. Ne mai sperieposibilitatea ca, pe baza unor testeincerte, mai mult decât discutabile,sã fim internaþi cu forþa în spitalele

devenite puºcãrii. Un fel de lagãredin care rãzbat strigãtele de ajutorºi indignare ale celor obligaþi sãtrãiascã, sau sã moarã, în condiþiide ne imaginat în alte vremuri. Cumsã nu-þi fie teamã când vezi cã celemai simple activitãþi - strângereamâinii prietenului, sãrutul iubitei,îmbrãþiºarea copilului, prima zi deºcoalã, mersul la dentist etc - audevenit, prin lege, complicate. Bachiar interzise.Sub Vocaþia Ameninþãrii

Te sperii pentru cã, zilnic, zeci despecialiºti te ameninþã ºi nu maiobosesc spunându-þi cã acest viruseste echivalentul medical alapocalipsei. Cum sã nu fim speriaþicând, ca într-un vis urât, trãim în epocaînfloririi vocaþiei ameninþãrii? Da,guvernele ºi-au descoperit, brusc,vocaþia ameninþãrii. Aflat în faþapromterului fãrã de care nu se poateadresa naþiunii, pânã ºi preºedintele agãsit vocaþia ameninþãrii ascunsãprintre scheletele din palat ºi îºi agitãfurios arãtãtorul spre noi. La umbraacestor adevãraþi reprezentanþi ai

statului, poliþia ºi-a redescoperit ºi eavocaþia ameninþãrii aflatã dupã 1989într-un oareºcare declin. ªi lanþulcontinuã. El pare fãrã de sfârºit. Mediciiameninþã, Direcþia de Sãnãtate Publicãameninþã, prefecþii ameninþã, ziariºtiiameninþã, dl. Arafat ameninþã, comisiileºi comiþiile infiinþate pentru a „stãpâni”pandemia ameninþã, ministrul sãnãtãþiiameninþã, ministrul de interneameninþã, jandarmeria prinreprezentanþii ei în teren ameninþã,cititorii de temperaturã de la intrarea înmagazine ameninþã, paznicii locurilorde joacã pentru copii din parcuriameninþã, controlorii de bilete de pemijloacele de transport în comunameninþã… ªi, parcã nu ar fi îndeajuns,pânã ºi noi între noi ne ameninþãm.ªi, totuºi, de ce ne este teamã? De ce ne este fricã de aceastã boalãcu nume scos parcã din romanelecu tematicã ºtiinþifico-fantasticã? Neeste fricã pentru cã nu suntem liberi,pentru cã stãpânii noºtri asta doresc,pentru cã drepturile noastre au fostprea des încãlcate ºi niciodatã nu amfost capabili sã-i tragem la

rãspundere pe vinovaþi, pentru cãaceastã pandemie ce pare a nu semai termina prea seamãnã cu ooperaþiune pusã la cale cu mult timpînainte, pentru cã realitateacontrazice în mod constant dateleoficiale ºi, în ultimã instanþã, noiromânii ne temem pentru cã ne-ampierdut speranþa. Suntem un poporînfricoºat pentru cã aºa aratã unpopor fãrã de speranþã! Înspãimântatºi derutat.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.09.2020 pag. 9

Sunt multe cãi în a distrugesigur o þarã, iar cea mai sigurã,chiar dacã rezultatele nu vinimediat, este anihilarea sistemuluide educaþie. Prin educaþie se facepraf pe termen lung o þarã,generaþii întregi ajung sã se luptecu mentalitãþi ºi dureazã zeci de anisau sute, sã ajungi la o stare denormalitate. Mai este foarte puþinpânã la revenirea copiilor în sãlilede clasã sau în faþa calculatorului.România ar avea ºanse sãtransforme aceastã situaþie într-ooportunitate. Specialiºtii spun cãviitorul României va sta îndigitalizare. Este vorba de oeconomie digitalizatã care ar puteaavea un aport de peste 20% întotal. Aºadar, prin extindereatehnologiei, se va putea ajunge ladezvoltare economicã.

Prin urmare, digitalizareaeducaþiei ar trebui sã fie vãzutã cao provocare, ca o oportunitatepentru cei care astãzi participã lascrierea istoriei. Sunt o serie depremiere pentru profesori ºi pentruelevi sau pentru studenþi. Niciundeîn istoria umanitãþii nu s-a mai

Cum sã faci praf o þarã? Faci praf sistemul de învãþãmânt

ªtefan Bãeºiu

trecut cu educaþia prin asemeneamomente. Este în mod cert oschimbare fundamentalã în ceea cepriveºte organizarea sistemului deînvãþãmânt, în privinþa predãrii ºi amodului de a percepe ºi transmiteinformaþiile.

Învãþãmântul nu este însã ocomponentã a industriei care producebunuri pentru societate. Educaþia areconotaþii mai ample ºi o misiune eticã.Este foarte greu sã fii primul care faceun lucru, dar cel mai greu va fi tottimpul sã te pui în starea de a facelucrul respectiv. Elevii ºi profesorii vorface parte cu siguranþã din istorie,pentru cã generaþia actualã va fi poateprima care va revoluþiona sistemul deeducaþie. Poate cã acesta este viitorul.

ªcoala în formula sa clasicã nu vamai exista pe deplin. Nu va dispãreaînsã contactul între dascãl ºiînvãþãcel. Este nevoie ºi de spaþiulîn care are loc educarea copiilor ºi atinerilor. Conteazã foarte mult spaþiulrespectiv, însã tehnologia a fostfolositã ºi va fi folositã din plin pentrua trece peste momente de crizã, pecare în trecut nu am putut sã letraversãm, decât cu pierderi foarte

mari. Vezi cum au învãþãt generaþiilecare au trecut prin conflagraþii

mondiale sau alte crize sanitare.Educaþia online poate fi ºi ºansa

de a face saltul cãtre o altã etapã.Poate va fi dimensiunea unei altesocietãþi. Poate cã acesta este pasulcu care este datoare generaþiaactualã faþã de generaþiile trecute ºide cei care vor veni. Poate cã acumeste momentul în care se scriupagini noi în istoria umanitãþii. Estenevoie de îndrãznealã pentru a faceurmãtorul pas. Cert este cã,indiferent de crize ºi de situaþii,lumea merge mai departe. Oameniise adapteazã. Cine nu evolueazã, nuþine pasul cu viitorul. Este în modcert o obligaþie ca generaþia de acumsã transforme în oportunitate ceeace se întâmplã. Va fi foarte greupentru un popor care a trãit 50 deani în comunism ºi 30 de ani într-un fel de democraþie. Unaimperfectã. România are multe

probleme ºi una este educaþia. Unsistem educaþional cu probleme ne

va afecta în mod cert viitorul.Dacã nu vom lua acum mãsurile

necesare pentru a avea continuitateºi pentru a perfecþiona ce avem,atunci România poate cã va dispãreade pe hartã ca naþiune. De educaþiaunei þãri depinde viitorul þãrii. Suntemobligaþi sã continuãm sã ne educãmcopiii, indiferent de situaþia în carene aflãm: crizã economicã, financiarã,pandemie, rãzboi. Fãrã educaþie nuva trebui sã ne mai facem niciun felde planuri pentru viitor.

Este nevoie sã nu facem niciun felde pauzã în educarea generaþiilorpentru cã ele vor duce mai departefamilia ºi þara. Este adevãrat cã uniivor pleca ºi vor lucra în alte þãri, darvor rãmâne destui care sãconstruiascã ºi viitorul, chiar dacãnu toþi îl vom vedea. Mergem laºcoalã, chiar dacã se va sfârºi lumea.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.09.2020pag. 10

Profesia ca slujire Jurnal de IZOLETÃ, 2020 (XXIV)24 august - Fãcu ea ce fãcu, ºi dispãruizoleta, se topi ca plicul în buzunarulhalatului! Gata, nu mai apare prin jurnalelepanicarde, dusã de brancardiericosmonautizaþi, nu mai tulburã nopþilecetãþenilor, nu mai umple buzunareleFarma-producãtorilor ei! Apropo, care afost efectul medical, de aport la sãnãtateapublicã al acestora, raportat la costulachiziþionãrii lor, cã doar au fost banipublici la mijloc, nu? Sau nu avem voiesã întrebãm, cã ne papã virusul?25 august - Frate întru izolare, cã totadusei vorba, ieri, de izoleta-fantomã, vãaduceþi aminte - fie-i amintirea pulverizatãîn Madagascar, ca mazãrea neculeasã latimp! - de mãsurile acelea aiuritoare deprin martie, aprilie, când stãteam în casãca ursul în bârlog, în mijlocul iernii, iardacã ne prindeau poliþiºti pe stradã, nedãdeau amenzi? Pãi, cum ursa mã-sii,noi dacã eram pe stradã, ne infectaucovizii, care circulau, cicã, la liber, “cândîn sus ºi când în jos”, ca ºi celebracoþofanã “pe spinarea unui bivol, mare,negru, fioros”, iar de poliþiºtii cucarnetele de amendã în mânã, nu? Ce,ei, poliþiºtii, aveau vreun blat cu covizii?26 august - Stau în faþa blocului ca unHamlet de cartier, ºi mã tot frãmânt întruneantul nimãnui, cum filozofa la fel deneajutorat, un medic, într-o postare maiantãrþ: “Medicul recomandã VACCINUL,nu Guvernul (...) cã vaccinarea se face peparafa medicului nu pe mandatul desanator sau pe vorbele lui Arºinel sauOvidiu Covaciu sau Streinu-Cercel (...)”.Dupã care, medicul o dã tare de tot pe acuze,apropo de vaccinarea obligatorie care seprofileazã ca “zâna melopeelor” pe culmeatoamnei care vine, vine: “Cine vreavaccinare obligatorie, sã se facã medic ºisã înfiinþeze unitãþi medicale naziste, sãînscãuneze un Hitler, ºi, apoi, are mânãliberã”. Puºchea pe limbã, doctore!27 august - Frate, nu dormi toatã noaptea!De frisoane, dar nu pre-asimptomatice (!),ci de perspectiva parlamentarului-medic,a Guvernului-spital ºi a Preºedintelui-ºefde gardã la Urgenþe, cã mã urmãri ºi pasajulãsta din comentariul de ieri: “Parlamentulnu are parafa medicalã ca sã recomande

Zilele trecute am primit cartea unuiprieten poliþist pe care îl cunosc depe vremea când le prezentamimportanþa poligrafului ºi multe alteingrediente ale unei adevãrate ºisãnãtoase reþete profesionale.

ªtiu cã în viaþã a plecat de jos.A strâns din dinþi ºi a ales oprofesie pe care a slujit-o cucredinþã pânã la capãt.

A fost ofiþer operativ în câmpulminat al luptei cu crima organizatã.A fost ºef al Poliþiei municipiuluiDrobeta Turnu Severin iar apoi ºefal Inspectoratului de Poliþie aljudeþului Hunedoara.

Însã majoritatea activitãþii adesfãºurat-o în Severinul de la frontieracu Yugoslavia – mai nou cu Serbia.

Spun asta pentru cã din punct devedere poliþienesc spectrul criminogenîntr-o zonã transfrontalierã mai ales învecinãtatea unui stat care a cunoscuttraumele unui rãzboi nemilos, a fostcomplex, provocator ºi solicitant.

Poliþistul Alexandru Drãghici (nuare nici o legãturã cu ministrul dinperioada comunistã) a aºezat pehârtie cu pasiune o lucrarereprezentativã pentru poliþiºti ºideosebit de captivantã pentrucititorii în slujba cãrora a trudit.

Este povestea ce aminteºte decâteva cazuri mai deosebite. Unelele-a primit în formã brutã de laseniorii sãi faþã de care manifestãrespectul cuvenit iar celelalte îireprezintã activitatea realizatã ca ºefal Serviciului de Combatere a Crimeiorganizate, cum altfel decât în echipãcu camarazii sãi. Cazurile mai vechile-a prezentat la persoana a treia într-o naraþiune pasionantã iar cele la carea contribuit ºi participat efectiv, le-atratat la persoana întâi ºi a doua multmai alert, cu dialog, cu emoþie ºitensiune interioarã.

În acest mod capteazã definitiv atenþiacititorului þinându-l cu sufletul la gurã.

Se vede aplecarea sa pentru scris ºi înunele povestiri ce þin de experienþa dinzona rãdãcinilor sale arhetipale;copilãria de la þarã care îi alimenteazãcu o sevã sãnãtoasã rezervorul structuriisale morale.

Amintiri de neuitat, chiar dacã suntcazone, vin ºi din descrierea perioadeice i-a format ºi i-a unit pe tinerii deatunci, viitorii ofiþeri de poliþie. Amnumit aici perioada Bãneasa.

De asemeni împãrtãºirea trãirilor saleîn deplasãrile din misiuni operative orispecializãri în afara þãrii o face nuneapãrat prin prisma poliþistului ci maidegrabã prin cea a scriitorului.

Una peste alta, cartea se constituieºi într-o „lecturã suplimentarã”pentru tinerii poliþiºti.

Spun ºi recomand asta întrucât aiciîntâlnim creionãri ale personalitãþiiautorilor de infracþiuni, motive ºiraþiuni ale actului criminal.

Descrierea „scenei crimei” ºicâmpul infracþional este prezentat caun câmp care dacã este grãdinãrit cuprofesionalism dãruieºte adevãrateflori (probele ºi mijloacele de probãrecoltate de la faþa locului).

Doar poliþistul se poate bucura –aºa cum menþioneazã autorul – deparfumul acestor flori rare.

Tot aici descifrãm ºi un micîndrumar al activitãþilor judiciare dela apelul care anunþã crima pânã laidentificarea ºi probarea activitãþiiinfracþionale a autorului. De asemeneaîntâlnim ºi povestiri din zonacomplexã a combaterii crimeiorganizate. Descoperim clanuriinterlope alcãtuite pe principii mafiotecu lider ºi locotenenþi executanþi undede multe ori nu banul este scopulimediat al activitãþii criminale ci maiales influenþa ºi puterea, banii veninddupã aceea. Aici fauna o reprezintãtraficanþii, cãlãuzele, proxeneþii dar ºigulerele albe.

Avem descrise de-a fir a pãr muncapoliþiºtilor de la primirea informaþiilorpânã la transformarea lor în probeîncununate prin realizarea flagrantuluica formã superioarã a probatoriului.

Apreciez ºi modalitatea în careautorul prezintã gradual filmulorganizãrii ºi realizãrii flagrantului.

Mãrturisesc bucuria cu careîntâmpin apariþia a încã unei cãrþiscrise de un poliþist.

Ea îmbogãþeºte un peisaj în careºi eu sunt unul dintre cei care amfost onorat sã-i formez ºi pe careîi preþuiesc.

Salut realizarea ºi efortul autorului.Este o carte pe care am citit-o cuinteres ºi pe care o recomand cucãldurã! Tudorel Butoi

niciun act medical individual, darãmite unact medical în masã. Legea vaccinãriiobligatorii este una de tip totalitar ºiinculpã grav Parlamentul ºi toþi acoliþiiunei asemenea crime colective”. Brââârrrr!28 august - La Spitalul judeþean,demisionã dupã vreo douã zile, din funcþiade director general, ºi Tutilescu-junior, cã,cicã, veni tãticu, ºi-l învãþã de bine, cã dacãnu-l doare capul, de ce sã se lege la el? Cãlegatul ãsta, într-o altã variantã, e cu cântecîn dungi, iar nenea Tuti ãl bãtrân ºtie, cã epoliþist cu ºtate vechi, de la LaviniaMiloºovici, încoa, cetire!29 august - Tãierea capului Sfântului IoanBotezãtorul, eveniment comemorativ mare,creºtin! PSD se pregãteºte, din nou, sã “taiecapul” lui Orban, cel care propovãduieºteîn pustiul Palatului Victoria, ºi sã ne scape,zice, de acest“Guvern al meu”, care are numaipãcate! Dar de Covid ne-o scãpa? Cã ãstapare mai “toxic” decât toate guvernele lumiila un loc! Moþiunea sã trãiascã, cã democraþiae mare, iar mandatul de parlamentar e maiconfortabil decât unul de ºomer!30 august - Daþi-mi un punct de sprijinîn Parlament, ºi rãstorn Guvernul, strigãnea ºefu’ al mare de la PSD, în prag de votla... cumplita moþiune! Dar Covidul, nu ºinu, ca-n povestea cu ochii care vãd, cuinima care cere, ºi conºtiinþa care se opune!Se opune, dar subliminal, cã Guvernulpromite deschiderea restaurantelor, teatrelorºi cinematografelor în plinã pandemie,conform statisticilor oficiale! Ce mai,loviturã de maestru în debut de campanieelectoralã, „deschiderea” asta! ªah-blat!Bãnuim, Covidul de blat cu Guvernul, dacão moaie cu puterea lui de infestare în cazulãsta! Blat? Am spus blat? Parcã maipomeni de el, un pic mai înainte!31 august - Eu, unul, mã gândesc cuinteres tot mai mare la izoleta intratã înamintire, ºi la nea Arafat, cel mai dedicatapãrãtor ºi importator al ei, ca la un blatpe care am de gând sã-l fac cu redacþia: eunu mai scriu acest jurnal, iar ea sã mãplãteascã ca ºi când l-aº (sau laº?) scrie!Ce, nu merge? Ba, merge, cã unde au merscontractele pentru miile de izolete naºpa,merge ºi mizilicul ãsta!

(GNews pt conf. DDS)

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.09.2020 pag. 11

Miercuri, 9 septembrie, la sediul JandarmerieiMehedinþi a avut loc ceremonia de predare-primirea comenzii ºi drapelului de luptã al unitãþii, cuocazia trecerii în rezervã, dupã o carierã militarãde 30 de ani, a domnului colonel Daniel MANOLEA.

Conducere nouã laInspectoratul de Jandarmi Judeþean Mehedinþi

Comanda de unitate a fost preluatã delocotenentul-colonel Vasile NICOLAE, care afost împuternicit sã exercite atribuþiile funcþieide inspector ºef, pe o perioada de ºase luni. Activitatea s-a desfãºurat în prezenþa domnului

colonel Traian MÎRZA, din cadrulInspectoratului General al JandarmerieiRomâne, ofiþerilor specialiºti din judeþeleînvecinate ºi colectivului unitãþii. Domnul locotenent colonel NicolaeVasile îºi desfãºoarã activitatea încadrul unitãþii din anul 1994, de-alungul timpului a ocupat mai multefuncþii în specialitãþi precum ordinepublicã, pazã ºi protecþie instituþionalãsau adjunct al inspectorului ºef pe liniede logisticã. Acesta a precizat cãîmpreunã cu cele lal te cadre dinconducere formeazã o echipãmanagerialã, care îºi propune sãreprezinte Jandarmeria Românã ca oinstituþie sigurã si credibilã, aflatã înslujba legii ºi a cetãþeanului. De asemenea, noul inspector ºef aasigurat colectivul de sprijinul necesar,astfel încât misiunile sã se desfãºoareîn cele mai bune condiþii, iar cetãþeniijudeþului sã fie în siguranþã la toatemanifestarile desfãºurate.

INSPECTORATUL DE JANDARMIJUDEÞEAN MEHEDINÞI

Compartimentul Informare RelaþiiPublice ºi cu Publicul

Sã luptãm împreunã ºi sãscãpãm de dominaþia arogantãºi lipsitã de insuficiente iniþiative

din partea celor care ne-auignorat 30 de ani (PSD - PNL).

„Dacã nu lupþi pentru ceea cevrei, meriþi ceea ce ai”.

anunþOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.09.2020pag. 12

Euro Insol, lichidator judiciar al R.A.A.N. organizeazã în data de 29.09.2020, ora 1200, la sediul R.A.A.N. din str. NicolaeIorga nr. 1, Drobeta Turnu Severin, judeþul Mehedinþi, licitaþie publicã, competitivã, cu strigare, cu preþ în urcare, avândca obiect valorificarea unui numãr de 328 de bunuri reprezentând maºini, echipamente ºi instalaþii din cadrul TermocentraleiRomag Termo Halânga la preþul total de 45.815.598 Euro (exclusiv T.V.A.).Bunurile ce fac obiectul licitaþiei se vând individual. Lista detaliatã a activelor ce cuprinde denumirea bunului, producãtorul,modelul, principalele caracteristici tehnice poate fi consultatã pe site-ul Euro Insol www.euroinsol.eu, pe site-ul R.A.A.N.www.raan.ro sau poate fi comunicatã ofertanþilor în urma unei solicitãri formulate pe adresa de e-mail: office@raan.ro.

Participarea la licitaþie este condiþionatã de achiziþionarea caietelului de sarcini.Caietul de sarcini privind condiþiile de participare la licitaþie poate fi achiziþionat de la sediul RAAN din str. Nicolae Iorganr. 1, Drobeta Turnu Severin, judeþul Mehedinþi dupã plata sumei de 1.500 lei, exclusiv TVA în contul de lichidare alR.A.A.N., respectiv RO86UGBI0000552006027RON deschis la Garanti Bank.

Persoanele interesate pot formula eventuale oferte de cumpãrare cu privire la terenuri, clãdiri împreunã cu maºini,echipamente ºi instalaþii aferente Termocentralei Romag Termo Halânga din cadrul Sucursalei Romag Termo care potforma un întreg activ. Ofertele se transmit lichidatorului judiciar Euro Insol pe adresa de e-mail: office@euroinsol.eu sauoffice@raan.ro.Prezentarea Termocentralei Romag Termo Halânga poate fi consultatã pe site-ul Euro Insol www.euroinsol.eu, pe site-ulR.A.A.N. www.raan.ro sau poate fi comunicatã ofertanþilor în urma unei solicitãri formulate pe adresa de e-mail:office@raan.ro.

Termocentrala Romag Termo Halânga este echipatã cu 9 cazane energetice din care: 6 cazane energetice de 420 t/h cufuncþionare pe cãrbune lignit ºi cu suport de pãcurã, 1 cazan de 420 t/h cu funcþionare pe pãcurã ºi 2 cazane de 105 t/hcu funcþionare pe combustibil lichid.

Aburul energetic era produs de cazanele de 420 t/h ºi prelucrat cu ajutorul a 6 turbogeneratoare, din care: 4 turbogeneratoarede 50 MW, 1 turbogenerator de 25 MW ºi 1 turbogenerator de 22 MW, producând energia electricã în cogeneraredestinatã consumului propriu tehnologic al CET Halânga, consumului tehnologic al Sucursalei ROMAG PROD (Fabricade apã grea), iar surplusul era livrat în SEN prin intermediul staþiei de 110 kV, pe piaþa de energie.Din prizele industriale ale turbinelor se extrãgea abur industrial de 16 ata ºi 40 ata, iar din priza de 1,2 ata se extrãgeaaburul destinat preparãrii apei fierbinþi în instalaþia de boilere de baza, pentru termoficare urbanã.

Termocentrala Romag Termo Halânga este amplasatã la 5 km. Nord – Est de Municipiul Drobeta Turnu Severin, pedrumul naþional DN67 ºi cuprinde: Centrala Electricã de Termoficare, Canalul de gardã, Depozitul de zgurã ºi cenuºã.Termocentrala este racordatã în reþeaua de 110kV a SEN în zona de S-V prin intermediul Staþiei electrice de 110kV.

Centrala Electricã de Termoficare este situatã în partea de Sud – Vest a localitãþii Halânga, terenul aferent având osuprafaþã totalã de 79,3794 Ha.Canalul de gardã este situat în localitatea Halânga, partea de Nord – Vest a centralei termo – electrice, terenul aferentavând o suprafaþã totalã de 4,4843 Ha.Depozitul de zgurã ºi cenuºã este situat în localitatea Halânga, pe valea Pârâului Trestelnic în partea de Nord – Vest acentralei termo – electrice, terenul aferent având o suprafaþã totalã de 135,2851 Ha.

Cele mai importante secþii ale CET Halânga sunt Secþia Exploatare Cazane, Secþia Exploatare Turbine, Secþia ExploatareCombustibil, Secþia Exploatare Chimicã, Secþia Exploatare Electricã, Secþia CFU, Laboratorul PRAM AMC, Atelier deReparaþii Cazane, Atelier de Reparaþii Turbine, Atelier de Reparaþii Electrice, Atelier de Reparaþii Gospodãria de combustibilsolid, Atelier Prelucrãri Mecanice.Priza de apã ºi staþia de pompare sunt amplasate într-o construcþie de tipul captare de mal, având 10 linii de captare.Activul este amplasat la km 935+200 pe Dunãre.Staþia de tratare apã industrialã Halânga este amplasatã în dreptul CET Halânga, km5 DN67, la cota absolutã 80-82 m ºirealizeazã tratarea preliminarã a apei brute pompate de la Staþia de captare prizã Dunãre ºi livrarea apei tratate pentrucele douã Sucursale din cadrul RAAN.

Persoanele interesate pot obþine informaþii suplimentare la telefoanele: 021/3354509 0723.613.516 ºi 0758.279.521.

Anunþ privind vânzareaprin licitaþie publicã, competitivã, custrigare, cu preþ în urcare, a unor

echipamente, maºini ºi instalaþii dincadrul Termocentralei ROMAG TERMOHalânga, proprietatea Regiei Autonomepentru Activitãþi Nucleare R.A.(R.A.A.N.)

OBIECTIV mehedinþean 10 - 16.09.2020 pag. 13Horoscop

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

La începutul sãptãmânii te preocupã siguranþamaterialã ºi vestea bunã este ca poþi avea succes îndemersuri legate de micºorarea unor pierderi,recupererarea unei sume de bani sau creºterea veniturilorprin revizuirea strategiei profesionale. Este o sãptãmânãînsã în care te vei confrunta destul de mult cu trecutul,care revine pe tapet în diverse forme. Reapar oameni dintrecut sau idei vechi sau se reiau discuþii ºi teme care secer a fi încheiate, rezolvate, clarificate. E rost de soluþiibune ºi încheieri de etape, eventual în domeniul carierei.Tensiunile parteneriale se pot adânci, dar existã ºansede comunicare constructivã, dacã eºti dispus ºi deschissã primeºti ºi punctul de vedere al celuilalt. Optimismulºi farmecul personal îþi sunt la îndemânã întreagasãptãmânã, aºa cã nimic nu þi se pare un capãt de þarã.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Ai suficiente pârghii la îndemânã, pentru a soluþiona oproblemã juridicã, a pune pe picioare un proiect sau a-þi consolida o relaþie. În primul rând, miza este siguranþa,stabilitatea ºi confortul tãu. În aceastã sãptãmânã te poþigândi care este cea mai potrivitã formulã în care sã aºeziviaþa ta, pentru a ieºi dintr-o paradigma veche aducãtoarede suferinþã ºi greutate. O etapã se încheie, inclusiv lanivel de convingeri ºi viziune de viaþã. Fii pregãtit sãrenunþi la ceva sau la cineva. Comunicarea în zona munciise îmbunãtãþeºte, gãseºti cãi mai potrivite de a te faceînþeles, eºti dispus sã negociezi mai diplomatic poziþiata ºi sã pui în discuþie termenii unor colaborãri cu scopulca toatã lumea sã fie câºtigatã. Cei care vor sã-ºi gãseascãun loc de muncã, pot iniþia acum demersuri ºi discuþiiîn acest sens.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

În aceastã sãptãmânã, reuºeºti sã abordezi lucrurilecu mai multã seninãtate ºi parcã ºi ideile îþi vin altfel,ºi inspiraþia, astfel cã din nou ai entuziasm, chef desocializat ºi de descoperit oameni ºi locuri ºiposibilitãþi noi. Deplasãrile scurte, întâlnirile,conversaþiile ºi orice demers intelectual sunt de bunaugur. Anturajul se revizuieºte, prietenii se triazã,devii mai atent la intenþiile reale ale unor oameni decare te-ai înconjurat. Pe de altã parte, pot sã reaparãcunoºtinþe sau situaþii vechi care nu au fost rezolvatecorespunzãtor. Oricum, e important sã fii vigilent ºisã acþionezi dupã cum simþi cã e potrivit pentru tine,evitând conflictele ºi cãutând sã comunici clar, fermºi coerent.

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

O sãptãmânã edificatoare pentru tine, sub aspectulrelaþiilor ºi parteneriatelor. Îþi devine clar care estepoziþia ta, cum ai ajuns în diverse situaþii tensionateºi complicate, cum te-ai sabotat singur lãsândresponsabilitatea ºi, deci, puterea la alþii. E un momentrevelator ºi e o tuºã finalã pentru mulþi nativi Rac.Pun capãt unui model vechi de funcþionare care le-aadus multã frãmântare ºi nemulþumire în trecut, chiardacã pentru asta e nevoie sã renunþe la ceva sau chiarsã se reinventeze fundamental. Cu Venus abia instalatãîn Leu, în casa resurselor materiale, ai parte de ºansa,mai multã uºurinþã ºi succes, sau mãcar optimism ºiîncredere, în demersurile financiare, deºi nu emomentul sã slãbeºti atenþia sau sã faci cheltuielinesãbuite.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Sãptãmâna aceasta îþi poate aduce rezultate bune,materializãri în zona proiectelor profesionale ºi în cepriveºte finanþele. Mai ales dacã înþelegi ce greºeli sãnu mai repeþi din trecut, pentru cã în aceastã perioadã eimportant sã faci un fel de bilanþ ºi sã schimbi strategiape ici pe colo. Un bonus din partea Cerului pentru tineeste prezenþa planetei Venus în Leu, ceea ce înseamnãcã te vei simþi mai bine decât în ultimele sãptãmâni, veifi mai încrezãtor ºi te vei face mai uºor auzit. Acum emomentul ºi pentru îmbunãtãþiri ale aspectului fizic sauatitudinii. În altã ordine de idei, în aceastã sãptãmânã eposibil sã te ocupi cu succes ºi de chestiuni care þin deacte, semnãturi, studii, cursuri.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Cu Mercur, stãpânul zodiei tale, în zona banilor,pot sã aparã oportunitãþi de câºtig sau, în orice caz, tepricepi foarte bine sã te vinzi ºi sã-þi aduci niºte avantajede partea ta. Poþi negocia cu spor, fie salariul, fieimplicarea într-un proiect. De asemenea, având în vederecã e ºi un un moment de achitare de datorii, poþi discutaechilibrat ºi cu sorþi de izbândã, termenii ºi pasii pentruacest lucru. Sãptãmâna este interesantã ºi sub aspectulrelaþiei afective, în sensul cã acum se poate încheia oetapã, poþi lua decizii pentru un viitor nou, poþi sã faciun salt în urma lecþiilor învãþate în ultimele luni ºi chiarîn ultimii ani. Unii nativi se pot hotãrî sã înveþe cevanou, sã investigheze o cale nouã profesionalã.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

O sãptãmânã în care poþi rezolva situaþii care þin definanþe (datorii, impozite, taxe) dar ºi de relaþia cuinstituþii de stat sau cu strãinãtatea. Vin veºti ºi informaþiiutile, gãseºti o cale de a comunica cu persoane avizate,înveþi tot felul de lucruri ºi capeþi o perspectivã nouãasupra unei situaþii vechi de viaþã. Rãmâi deschis, curiosºi nu ezita sã ceri ºi sã primeºti sprijin acolo unde teîmpotmoleºti  Viaþa socialã devine tot mai activã, tesimþi admirat, apreciat ºi ai parte de recunoaºtere sauchiar de flirturi ºi joacã cu iz romantic. Situaþia relaþieide cuplu, a mariajului sau a unui parteneriat profesionalrãmâne sub auspicii tensionate, mai ales cã Marte îºiîncepe miºcarea aparent retrogradã pe 10 septembrie, însemnul de vizavi Berbecul- aºadar, e necesar sã abordeziorice relaþie cu diplomaþie, rãbdare ºi deschidere. Suntlucruri de spus ºi de lãmurit, capitole de încheiat, dar eimportant tonul discuþiei ºi disponibilitatea de a înþelegeºi punctul de vedere al celuilalt.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Poate fi o sãptãmânã cu multã agitaþie la locul demuncã, pentru tine. Sunt multe detalii care-þi scapã,sunt spirite care se încing prea uºor, conflicte care riscãsã degenereze, pentru cã nimeni nu pare sã stea bine curãbdarea ºi cu diplomaþia, în condiþiile în care lucrurilenu se deruleazã în ritmul sau la viteza doritã. Þine seamade faptul cã e o perioadã de reaºezare, de schimbare arolurilor, reconfigurare a echipei de lucru, a mijoacelorºi metodelor. Aºa cã, rãbdare, pânã pe 14 noiembrie setot rãscolesc lucruri ºi se tot reiau ºi regândesc. Totuºi,orice s-ar întâmpla, se pare cã tu ai puncte bonus în“dosarul” ºefilor, aºa cã, într-un fel sau altul, vei fi susþinutºi chiar vor exista niºte oportunitãþi de succes în tothaosul pe care îl percepi. Sãnãtatea meritã atenþiedeosebitã. Nu te suprasolicita, rezervã-þi timp pentrurelaxare ºi ia mãsurile necesare pentru îmbunãtãþireasãnãtãþii. Zona capului este sensibilã.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Situaþia afectivã nu e deloc roz, sunt multe fricþiuniacolo ºi se pare cã acestea se vor adânci, odatã curetrogradarea lui Marte în Berbec, în casa iubirii ºi acreativitãþii. E posibil sã înceapã sã iasã lucruri la ivealã,sã se rãscoleascã trecutul, sã se iºte discuþii conflictualeºi lupte acerbe, rivalitãþi ºi gelozii. Aºadar, e nevoie deînþelepciune ºi tact, pentru a gestiona situaþiiile existenteºi cele care apar în aceastã privinþã. Unii Sãgetãtori seaflã în relaþii tensionate cu copiii sau sunt îngrijoraþi,enervaþi ºi debusolaþi cu privire la niºte situaþii princare aceºtia trec. Urmeazã o perioadã în care poþi gãsisoluþii, dacã recunoºti cã nu deþii adevãrul absolut ºi tedeschizi spre a asculta ºi ce simt ºi ce vor cei din jur.Vestea bunã este cã nu-þi pierzi încrederea, ba chiar aiposibilitatea sã abordezi totul din perspectivaoportunitãþii. Cumva, simþi cã tot ce se întâmplã estefolositor ºi va aºeza lucrurile aºa cum e mai bine.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

O sãptãmânã axatã pe segmentul profesional, unde vorfi multe discuþii, ºedinþe, negocieri, mesaje de transmissau de primit. E o perioadã dinamicã din acest punct devedere ºi va trebui sã te împarþi între situaþiile familialedestul de urgente ºi activitãþile profesionale. Oricum, eimportant sã fii prezent ºi foarte atent la ce se discutã încontextele profesionale care se creeazã, pentru cã ai ºansasã te faci auzit ºi sã-þi negociezi în mod avantajos poziþiaîntr-un proiect. Din punct de vedere financiar, eºti susþinutºi norocos, mai ales în ce priveºte sprijinul celorlalþi,favorurile de care beneficiezi ºi diverse uºi deschise sauscutiri de la o serie de cheltuieli. În orice caz, ai maimultã uºurinþã în demersurile financiare ºi poþi reuºi, deexemplu, sã te achiþi uºor de o datorie care-þi stãtea pecap. Spre finalul sãptãmânii, creºte sensibilitatea la critici,ofense ºi pretenþii din partea altora, aºa cã sunt de evitatdiscuþiile prea serioase ori deciziile majore.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Cu Venus în Leu, în casa relaþiilor ºi a imaginii sociale,e clar cã te afli într-o perioadã de expunere ºi de ieºire larampã. Nu te poþi ascunde ºi nici nu mai intenþioneziacest lucru. E momentul sã fii apreciat, lãudat, cãutatpentru talentele, cunoºtinþele sau aptitudinile tale. E operioadã în care ºi relaþia de cuplu se poate revigora,poate deveni mai spumoasã ºi chiar mai teatralã. Deasemenea, sãptãmâna este minunatã pentru studii,cunoaºtere, evoluþie, deschidere cãtre noi viziuni ºiperspective. Unii Vãrsãtori au dor de ducã ºi îºi pot faceplanuri de cãlãtorie în strãinãtate, însã e bine sã seînarmeze cu rãbdare, pentru cã existã destule piedici pecare trebuie sã le depãºeascã  Unii nativi pot obþine unrezultat pozitiv în urma unor demersuri prin care urmãrescsã-ºi consolideze siguranþa materialã ºi emoþionalã.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Pentru tine, este o sãptãmânã cu bucurii ºi satisfacþii,în ce priveºte zona muncii ºi a sãnãtãþii. Dacã au fostprobleme de sãnãtate, acum se pot ameliora. Dacã aifost îngrijorat cu privire la locul de muncã sau legat dederularea unui proiect, acum îþi vine inima la loc. Bamai mult, îþi poþi folosi creativitatea pentru a crea cevadiferit, ceva pentru care eºti fãcut. Stilul de viaþã ºi rutinazilnicã s-ar putea schimba, pentru cã simþi nevoia sã tebucuri mai mult de ceea ce faci ºi nu prea mai poþi facedoar ce trebuie. Rãmân în prim plan preocupãrile legatede bani. De altfel, urmeazã o perioadã în care e necesarsã fii cât se poate de prudent ºi sã limitezi pe cât posibilcheltuielile ºi investiþiile. Acum e necesar sã-þi revizuieºtiatitudinea faþã de bani ºi sã-þi administrezi resursele cumaximã responsabilitate.

(10 - 16 septembrie 2020)

Autor: AstroCafe.ro

OBIECTIV mehedinþean 10 - 16.09.2020 pag. 14informaþii

Anunþ publicprivind decizia etapei de încadrare (titularul proiectului)

Hidroelectrica SA- SH Porþile de Fier anunþã publicul interesatasupra luãrii deciziei etapei de încadrare de cãtre Agenþia de ProtecþiaMediului Mehedinþi (autoritatea competentã pentru protecþia mediului),în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului*, pentruproiectul “Mãsuri de protecþie suplimentarã a disipatorului barajuluideversor Porþile de Fier l”, propus a fi amplasat în bazinul hidrograficDunãrea, pe fluviu Dunãrea, km D943, lucrare amplasatã pe terenulintravilan al municipiului Drobeta Turnu Severin, în judeþul Mehedinþi. 1. Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care o fundamenteazãpot fi consultate la sediul autoritãþii competente pentru protecþiamediului Agenþia de Protecþia Mediului Mehedinþi din DrobetaTurnu Severin, str. Bãile Romane nr. 3, în zilele de luni pânã vineri,între orele 8.00-14.00, precum ºi la urmãtoarea adresã de internetwww.apmmh.apmmh.ro. Publicul interesat poate înainta comentarii/observaþii la proiectuldeciziei de încadrare în termen de 10 zile de la data publicãriianunþului pe pagina de internet a autoritãþii competente pentruprotecþia mediului.

AnunþDirecþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Mehedinþi

organizeazã în perioada 04.09 - 04.12.2020, Concursul local deproiecte de tineret 2020. Detalii suplimentare referitoare la concurs, inclusiv Metodologia,se pot obþine de pe site-ul Ministerului Tineretului ºi Sportului(www.mts.ro), site-ul DJST Mehedinþi (www.djstmehedinti.ro) saude la adresa de mail djst.mehedinti@mts.ro. Anunþul a fost publicat ºi în Monitorul Oficial, partea a VI-a.

Fondurile speculative aucontinuat ºi miercuri sã se retragã depe pieþele de la marginea zonei euro,provocând deprecierea monedelor.

Presiunea pe leu este amplificatã demiºcãrile electorale din Parlamentunde se forþeazã majorarea pensiilorcu 40%, în ciuda faptului cã deficitulbugetar se ridicã la 92 miliarde de lei,conform ultimei rectificãri efectuatede guvern, ceea ce ar arunca în aerfinanþele publice. Aceasta ar provocaretrogradarea ratingului României,care ar fi trecut în categoria „junk”, ºiar impune obþinerea unui împrumutde la FMI ºi Banca Mondialã.

Pentru a elibera tensiunile acumulateîn piaþã, banca centralã a lãsat cursulsã depãºeascã pragul psihologic de4,85 lei iar oficiali ai acesteia au pusevoluþia actualã într-un contextregional, considerând noul maximdoar ca o cifrã statisticã ºi au reiteratcãtre autoritãþi necesitatea menþineriiechilibrelor economice.

Pieþele externe au reacþionat imediatla aceste perspective iar cotaþiile eurocresc constant înainte de deschidereacelei locale.

În perioada analizatã, euro aînregistrat trei noi recorduri istorice.Ultimul, 4,8590 lei, a fost atinsmiercuri când pe pieþele asiaticecotaþiile au urcat pânã la 4,864 lei,tranzacþiile din cea localã realizându-se în culoarul 4,857 – 4,86 lei.

Un eventual atac speculativ asupraleului va fi contracarat cu uºurinþã deBNR, care are la dispoziþie o rezervãvalutarã de aproape 36 miliarde euro,fãrã aur, ºi se poate împrumuta în oricemoment de la BCE cu 4,5 miliardeeuro, printr-o linie repo.

Cursul dolarului american a crescutde la 4,0395 la 4,1033 lei.

Dupã creºterea de la începutulperioadei la maximul ultimilor doi ani de1,2011 dolari, euro a început sã scadã,

Euro pregãteºte trecerea spre 4,87 leiiar la finalul ei tranzacþiile se realizau înculoarul 1,1758 – 1,1787 dolari.

Scãderea a fost provocatã dedeclaraþii le unor oficiali ai BCEconform cãrora aprecierea monedeiunice riscã sã þinã pe loc revenireapost-pandemie a economiei, ceea cenu va permite creºterea inflaþiei ºi vareduce competitivitatea exporturilordin zona euro.

Moneda elveþianã a fluctuat între1,078 ºi 1,085 franci/euro iar cursulei s-a miºcat între 4,4703 ºi 4,4972lei, la sfârºitul intervalului.

Posibilitatea ruperii de cãtre Londraa angajamentelor asumate în cadrulnegocierilor cu Uniunea Europeanã ºipericlitarea pãcii în Irlanda de Nord punîn continuare presiune pe lira sterlinã,care s-a depreciat faþã de euro ºi dolarla valori care se mai înregistrau în iunie,iar cursul ei a coborât la sfârºitulperioadei 5,3437 lei, minim al ultimeiluni, maximul fiind de 5,4502 lei.

Cotaþiile unciei de aur s-au retras lafinalul perioadei la 1.926 – 1.937dolari, ceea ce a fãcut ca preþulgramului de aur sã scadã de la255,1851 la 254,3871 lei

Lichiditatea din piaþa monetarã s-aechilibrat iar fluctuaþiile indicilorROBOR s-au redus. Excepþie a fãcutmiercuri indicele la ºase luni, folositla calcularea ratelor la crediteleipotecare, care a scãzut de la 2,08 la2,07%, valoare care se mai înregistrala începutul lui ianuarie 2018.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcþiede care sunt calculate dobânzile lamajoritatea creditelor în lei, a stagnatla 1,99% iar cel la 12 luni la 2,11%.

Aprecierea monedei americane aredus cererea de bitcoin, care de la12.100 dolari , în prima parte aperioadei a coborât la finalul ei la9.900 – 10.300 dolari.

Analiza cuprinde perioada 1 – 4septembrie.

Spitalul Orãºenesc Baia de AramãJud. Mehedinþi

ANUNTAvând în vedere prevederile H.G. nr. 286/2011, cu modificãrile ºi

completãrile ulterioare, Spitalul Orãºenesc Baia de Aramã,judeþul Mehedinþi organizeazã concurs pentru ocupareaurmatoarelor functii contractuale - POSTURI VACANTE:

1. Posturi scoase la concurs:- 2 (douã) posturi muncitor calificat IV- fochist - studii medii - fãrãvechime în meserie - perioadã nedeterminatã;- 1 (unu) post muncitor calificat IV- fochist /zidar - studii medii -fãrã vechime în meserie - perioadã nedeterminatã.

Conditii specifice:- Certificat de calificare pentru meseria de fochist cu viza ISCIRª-prezintã avantaj cei care au ºi alte calificãri: zidar, pietrar, tencuitor,faianþar, instalator instalaþii tehnico - sanitare sau tâmplar. Perioada de depunere a dosarelor de înscriere: 14.09.2020 -25.09.2020. Proba scrisã: 05.10.2020, ora 10,00; Interviul: 12.10.2020, ora 10,00. Concursul se organizeazã la sediul Spitalului Orãºenesc Baia deAramã, str. Iulian Predescu nr. 12, în perioadele menþionate maisus. Relaþii suplimentare se pot obþine la sediul SpitaluluiOrãºenesc Baia de Aramã, Biroul RUNOS, telefon 0252/381594 -0785236052.

Manager, Dr. Pucã Bogdan Marianªef Birou RUNOS, Ec. Dragomir Rozina

Radu Georgescu

Anunþ publicprivind depunerea solicitãrii de emitere a acordului de mediu

S.C. INVOKER TRANSIT S.R.L. PRIN S.C. TELEKOM R.M.C PRINS.C. ARTEMIS ITS S.R.L., anunþã publicul interesat asupra depuneriisolicitãrii de emitere a acordului de mediu pentru proiectul “DEZVOLTAREAINFRASTRUCTURII DE COMUNICAÞII ÎN BANDÃ LARGÃ DE MAREVITEZÃ ÎN JUDEÞUL MEHEDINÞI”, propus a fi amplasat în judeþulMehedinþi, comuna Burila Mare, sat Crivina. Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul Agenþieipentru Protecþia Mediului Mehedinþi, municipiul Drobeta Turnu Severin, str.Bãile Romane, nr. 3, în zilele de luni - joi, între orele 08.00 - 16.30, vineriîntre orele 08.00 - 14.00 ºi la sediul S.C. INVOKER TRANSIT S.R.L., judeþulPrahova, comuna Blejoi, sat Ploieºtiori, nr. 846B, lot 13A, ET.P, în zilele deLuni - Vineri, între orele 08.00 - 16.00. Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenþiei pentru ProtecþiaMediului Mehedinþi.

sportOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.09.2020 pag. 15

Instalat, cu 4 zile înainte dedebutul actualului sezon din Liga 2,pe banca tehnicã a ACS ViitorulPandurii Târgu Jiu, antrenorulseverinean Flavius Stoican a bifat,marþi, primul succes. Actuala saechipã, patronatã de omul de afacerigorjean Nicolae Sarcinã, a învins, în

La sfârºitul acesteisãptãmâni va debuta sezonul 2020-2021 din Liga 3, iar campionatul seva desfãºura într-o formulã nouã.

Dacã în anii precedenþi, la niveluleºalonului terþ, au existau 5 serii acâte 14 echipe, actuala stagiune vafi formatã din 10 serii a câte 10echipe. Astfel, în Seria 1 vor juca:Bradu Borca, Dante Botoºani,Sporting Juniorul Vaslui, ForestaSuceava, CSM Ceahlãul PiatraNeamþ, Bucovina Rãdãuþi, ªtiinþaMiroslava, ªomuz Fãlticeni, HuºanaHuºi ºi CSM Paºcani, în Seria 2:Sportul Chiºcani, Avântul ValeaMãrului, CSM Râmnicu Sãrat, CSMFocºani, ACS Oþelul Galaþi, CSViitorul Ianca, CS Fãurei, CSSporting Lieºti, Dacia Unirea Brãilaºi CSM Bacãu, în Seria 3: MostiºteaUlmu, Înainte Modelu, AgricolaBorcea, Gloria Albeºti, ACSMOlteniþa, Viitorul II Constanþa, CS

Stoican, la primul succesetapa a 2-a, cu scorul de 2-1, CSMSlatina. Golul victoriei a fost marcatîn minutul 90, de nou-intratulLuduºan. “A fost un meci frumos, cufaze de poartã, cu ocazii. Am controlatjocul. Mai avem însã mult de muncã.Important e sã jucãm fotbal. Chiardacã arbitrul greºeºte împotriva

noastrã, trebuie sã avemreacþie. Sã jucãm, sã nune demoralizãm.Important e ca eu sãumblu ºi la mentalitateajucãtorilor. E nevoie de oimplicare ºiresponsabilitate, pentrucã nu trebuie sã fimprecipitaþi. Nu facem

Start în Liga 3, cu 100 de echipe

Afumaþi, SC Gloria Popeºti-Leordeni, Axiopolis SportCernavodã ºi Recolta GheorgheDoja, în Seria 4: CSA SteauaBucureºti, Dinamo II Bucureºti,Rapid II Bucureºti, FCSB II, FCVoluntari II, Concordia II Chiajna,Progresul Spartac Bucureºti, CSTunari, Metalul Buzãu ºi CSBaloteºti, în Seria 5: Steagul RoºuBraºov, Corona Braºov, CSOPlopeni, Sepsi II Sfântu Gheorghe,ACS Tâmpa Kids Braºov, CS Blejoi,Olimpic Cetate Râºnov, KSE TârguSecuiesc, Astra II Giurgiu ºi AFCOdorheiu Secuiesc, în Seria 6:Unirea Bascov, Petrolul Potcoava,Vediþa Coloneºti, Academica IIClinceni, Flacãra Moreni, CSUniversitatea II Craiova, FCPucioasa, CSO Filiaºi, SportingRoºiori ºi CSM Alexandria, în Seria7: CSM Deva, Mãgura Cisnãdie,Jiul Petroºani, Minerul Costeºti, Gaz

operaþii pe creier, nufacem avioane, jucãmfotbal. Ceea ce neplace. Din pãcate, edestul de greu fãrãsuporteri, pentru cãpânã la urmã fotbalulpentru ei e. Noi îlpracticãm, dar ei sebucurã de fazele depoartã. Este destul dedelicat, dificil ºi sper ca lucrurile sãse schimbe”, a declarat FlaviuStoican la finalul partidei de la TârguJiu, cu CSM Slatina.

În runda inauguralã,Viitorul Pandurii fusese învinsã cu3-1 de Rapid Bucureºti. “Timpul nueste aliatul nostru, abia ne-amcunoscut ºi mai trebuie sã treacã operioadã ca sã punem lucrurile lapunct. Avem nevoie de multãmuncã. Ceea ce este important estecã am avut momente bune în meciulcu Rapid, chiar dacã am pierdut.Este o dezamãgire cã am primit ungol pe fondul nostru de dominare,

când atacam ºi am avut ocazii”, adezvãluit Stoican. Severineanul numai antrenase de aproape 10 luni,dupã despãrþirea de PetrolulPloieºti, în urma rezultatelordezamãgitoare. Stoican ºi-aînceput cariera de antrenor la doar32 de ani, în 2009, la Minerul ValeaCopcii Mehedinþi, dupã care a maipregãtit CSM ªcolar Reºiþa,Dinamo II Bucureºti, ChindiaTârgoviºte, CS Mioveni, DinamoBucureºti, FC Voluntari, ZimbruChiºinãu, Pandurii Târgu Jiu,Politehnica Iaºi ºi Petrolul Ploieºti.

Liga 2, etapa a 2-aCS Mioveni – Gloria Buzãu 0-0Csikszereda M. Ciuc – FCU Craiova 1-1Rapid Bucureºti – Pandurii Tg. Jiu 2-1Farul Constanþa – Aerostar Bacãu 1-0Concordia Chiajna – Unirea Slobozia 3-1Dunãrea Cãlãraºi – Comuna Recea 3-0Turris Tr. Mãgurele – Metaloglobus Bucureºti 2-2“U” Cluj – ASU Poli Timiºoara 0-1CSM Reºita – Petrolul Ploieºti 0-4Viitorul Pandurii Târgu Jiu - CSM Slatina 2-1

Metan II Mediaº, AFCHermannstadt II, Viitorul ªelimbãr,Flacãra Horezu, Viitorul Dãeºti ºiGilortul Târgu Cãrbuneºti (foto), înSeria 8: Criºul Chiºineu Criº,Avântul Periam, Progresul Ezeriº,ªoimii Lipova, Progresul Pecica,FC Dumbrãviþa, FC Ghiroda&Giarmata Vii, Gloria Lunca TeuzCermei, Fortuna Becicherecu Micºi ACS Poli Timiºoara, în Seria 9:Unirea Dej, Unirea Ungheni, CSOcna Mureº, CSO Cugir, CSHunedoara, Avântul Reghin, SticlaArieºul Turda, Sãnãtatea Cluj,

Unirea 1924 Alba Iulia ºi IndustriaGalda, iar din Seria 10 fac parte:Someºul Dej, CSM Satu Mare,Progresul ªomcuþa Mare, Sportulªimleu Silvaniei, CAO 1910 Oradea,Minaur Baia Mare, LuceafãrulOradea, CSC Sânmartin, FC GloriaBistriþa ºi SCM Zalãu.

Aºadar, din totalul de 100 decluburi participante, regãsim în Liga3 o serie de echipe ce aparþin unororãºele sau chiar comune, în timpce judeþul Mehedinþi nu arereprezentantã nici mãcar la nivelulmunicipiului Drobeta Turnu Severin.

Mircea Oglindoiu

publicitateOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.09.2020pag. 16

pamflet

Mã fraþilor, mãmehedinþenii mei cetitori deObiectiv, mai sunt fro douãsãptãmâni ºi sã alege bobul deneghinã ºi candidaþii ãi mai buniurcã pe podium. Aleºi de noi, ãºtiacare-i ºi plãtim mai apoi. Numai cãpe unii i-am plãtit sau îi plãtim camdegeaba, cã n-au fãcut nimica înviaþa lor, aºa cã de ce ar faceacuma?! Pe unii nici nu-i maipunem la socotealã, cã ei au statdoar pe bani publici, dacã-i pui sãmunceascã o zi sunt leºinaþi ca ºicãþeaua lu Tanþa lu Pecingine. Uitai sã vã spui, cã al lu Zbanghiuvru sã-ºi facã vizã de flotant, sãvoteze ºi el la Severin, cã aveaboletinu pe Burila Mare. Da nuputu. Pã nu putu, cã ajunsã elfrumos la Evidenþa Persoanelor ºicând vãzu puhoi de lume, o luãparandãrãt. Pardon, o luã îndãrãt,asta cu parandãrãtu e de la unudintre candidaþi. Unu de-l maistrigã lumea pin oraº Fifty-Fifty ºitoþi se feresc sã-l întâlneascã, nucare cumva sã le cearã ceva. Pã da,cã cicã ‘mnealui aºa e învãþat. Da sã ne întoarcem puþin laflotanþi, cã au dat buluc, de o sã

Sucã ºi flotanþii de la Mehedinþi, votu ºi piºcotu, tanti prefecta ºi nisipul miºcãtorvedem pe 27 septembrie cum sãdubleazã populaþia pin oraºe, pincomune, nu mai ai tu unde sã bei obere, sã mãnânci un mic, ceva. Cicã în curând o sã-ºi aducãfiecare scãunele, de la miezulnopþii, pietre, sã le punã pãnãdimineaþã, sã le þinã rândul. Cape vremea lu Împuºcatu’. Vãmai amintiþi? Ce mai, peste osãptãmânã z i sã nerodu deSucã cã se duce sã taie bilete,di la colþu strãzii, aºa o sã fiede mare interesul.

Mã nepoate, da mã trezii cu Vetanervoasã ºi cu o mãturã în locde plaivas. Pãi îºi luã activisteleºi sã dusa la Sfânta Ana, lamãnãstirea di la Orºova, sã iapulsu’ campaniei electorale. Daacolo, cicã sfinþii sunt supãraþi peedilii municipiului di la Dunãre,cã nu au fãcut nimic cu cei câþivakilometri din oraº pãnã lamãnãstire, sã nu fie doar gropi.Ieste clar, cã cei care or asfaltadrumu’ ºerpuit vor primi votu. Allu Veta ºi al echipei de campanie. Dacã nu, votu ºi piºcotu, asta îiaºteaptã, oricare ar fi ei. Un avizpentru nea Stoica, primaru în

foncþie, care renunþã sã mai prezintegropile, probabel îºi dete sama cãa avut patru ani sã le astupe.Bine, patru ani trec repede, eunu în România care e primardi la Revoluþie ºi mai sperãºi toamna asta. Mã fraþilor, cum te duci aºa,pin localitãþile judeþului,miroase a asfalt proaspãt, daºi a iarbã proaspãt cositã,semn cã edilii mai vor sãrãmânã pe fonctii mãcar încãpatru ani. Acuma, o sã vedemrãspunsul din 28 septembrie

încolo, cã numaiunii meritã voturile,ceilalþi ar trebuitrimiºi înapoi, pi laViena, pi la Timiºoara, pila Capitalã, de pe undeau venit sã sãpricopseascã iarã. Mã nepoate, revenimcu situaþia primarilor dinMehedinþi, care ºi-auschimbat partidele ºiprefectu’ judeþului DoinaDobre sã face cã nu

nea Mãrin

pricepe... Este vorba despreprimarii nominalizaþi numãru’

trecut, iar tanti prefecta Dobreadoptã poziþia de... struþ. Probabelaºa-i place lu ‘mneaei, pin nisipurimiºcãtoare. Da mai sunt douãsãptãmâni ºi mai bine pãnã laalegeri, aºa cã mai e timp degândire. Sau mai ºtii, io da voieºefu de partid, nea Virgilicã, seºtie, cã tot ajunsã pin judeþ,mascat. Om vedea! Da, pãnã data viitoare, hai sã fiþiiubiþi ºi optimiºti!