"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XX Nr. 924

19 Aprilie 2018 16 pagini * 1,00 leu

ZileleSeverinului

Ediþia a XXVl-a20 - 23 aprilie 2018

„Cãrþile fac din copii oameni:Doneazã ºi tu o carte”

pag. 4, 5, 6, 10 ºi 16

pag. 3

Liberalii criticãschimbãrilela Pilonul II de Pensii

Prefectul judeþului, domnul Nicolae DRÃGHIEA,a primit la prefecturã o delegaþie a cadrelor militare înrezervã ºi în retragere, delegaþie compusã din membrii aiasociaþiilor din Serbia ºi Bulgaria, precum ºi membrii aiAsociaþiei Naþionale a Cadrelor Militare în Rezervã ºiRetragere, filialele Mehedinþi, Dolj ºi Gorj. Dupã urarea de bun venit, domnul Nicolae DRÃGHIEA a

REZERVIªTI LA PREFECTURÃ

Campania „Cãrþile fac din copii oameni: Doneazã ºi tu o carte” s-a încheiat în comunelePunghina ºi Opriºor din judeþul Mehedinþi, unde aproximativ 1000 de volume de carte auajuns la bibliotecile ªcolilor Gimnaziale ºi grãdiniþelor.

fãcut o scurtã prezentare a relaþiilor dintreInstituþia Prefectului – Judeþul Mehedinþiºi filialele locale ale asociaþiilor de cadremilitare în rezervã, subliniind implicareaacestora în viaþa socialã ºi faptul cãpersonal respectã aceastã categorie,indiferent cã este vorba de pensionarimilitari sau civili, luând parte ºi susþinândtoate activitãþile organizate de asociaþiilede pe raza judeþului Mehedinþi.

Oaspeþii sârbi ºi bulgari au mulþumit prefectului NicolaeDRÃGHIEA pentru onoarea ºi timpul acordat, au admirat relaþiadeosebitã dintre militarii rezerviºti ºi acesta ºi au promis cã vorpromova acest model de colaborare ºi în þãrile din care provin. Discuþiile au avut loc într-o atmosferã relaxantã,constructivã, plãcerea de a reveni la Prefectura Mehedinþifiind exprimatã de cãtre toþi reprezentanþii delegaþiilor.

Hramul CatedraleiEpiscopale dinDrobeta-Turnu-Severin

pag. 4

23 aprilie - ZiuaInternaþionalã a cãrþiiºi a drepturilor deautor ºi ZiuaBibliotecarilor ºi aBibliotecilor Publice

pag. 5

ReUnirea ºiReNaºterea Naþionalãîntre manipulare ºi„Rãzboiul lumilor”

10pag.

pag. 8 ºi 11

social - politicOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.04.2018pag. 2

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Editorialde Sorin Vidan

Drobeta-Turnu Severin,oraºul care a fost prima cetate abanilor Olteniei. Anul 1833 e cel încare a apãrut, odatã cu decretulgeneralului Pavel Kiseleff, de la 23aprilie. Atunci s-a hotãrât ºiconstruirea sa în câmpul Severinului,primul nume primit fiind cel de oraºul„Severinul”. Iar denumirea aceasta s-a menþinut pânã în al optulea deceniual secolului al XIX-lea, când a fostînlocuitã cu cea de Turnu Severin.Numele oraºului nu a fost întâmplãtor,ci preluat de la un toponim mai vechidespre realitãþi româneºti din acestloc, respectiv cetatea Severinului,moºia Câmpul Severinului ºi apoisatul Severinul, aºezare care aprecedat înfiinþarea oraºului modern. Oraºul de astãzi a luat naºtere înurma unui plan bine pus la punct.Astfel, strãzile au fost construiteîncât sã cadã perpendicular peDunãre sau sã fie paralele cu fluviul.S-a dezvoltat încetul cu încetul, iarîn preajma anului 1900 ajungea sãfie unul din oraºele moderne aleRomâniei. Mai apoi, în perioadainterbelicã, Turnu Severin ajungeprintre primele optsprezece maricentre urbane ale þãrii. Astãzi, Drobeta-Turnu Severin eunul din cele mai frumoase oraºede la Dunãre. ªi unul din cele mailiniºtite. Oraºul este bine pus lapunct, spaþiile verzi ample ºiamenajate, centrul bine aranjat. Iarfostul turn de apã construit camacum o sutã de ani este azi uncentru cultural de unde poþi admiraîntreaga panoramã a oraºului. Pe scurt, Drobeta-Turnu Severin eunul din locurile prin care trebuie sã

Distinse domnule preºedinte,Stimate doamne ºi stimaþi domni deputaþi,Cu îngãduinþa dumneavoastrã astãzi vã voi prezenta declaraþia politicãintitulatã: Zilele oraºului

Drobeta-Turnu Severin

treci mãcar o datã în viaþã, pentru cãai ce vedea. Muzee, palate, castele,monumente ºi, cum spuneam, multepeisaje de vis. Iar dacã ajungeþi aici,e important sã ºtiþi cã, pentru cãoraºul s-a nãscut în preajmasãrbãtorii Sfântului Gheorghe,severinenii l-au ales pe el sã lepatroneze spiritual locul în care stau. Aºa cã, în fiecare an, cei de aici îºisãrbãtoresc oraºul, la sfârºitul luniiaprilie. O tradiþie pãstratã deja din anul1990, atunci când primãria a reluatºirul manifestãrilor dedicate zilelororaºului, care fuseserã întreruptedupã Al Doilea Rãzboi Mondial.

Cu ocazia zilelor acestui frumosoraº, vreau sã le spun “La mulþi ani”tuturor celor care îl locuiesc. ªi sã îirog, atât pe simplii cetãþeni, cât ºipe cei aflaþi la conducere, sã aibãgrijã de el. Sã-i pãstrezefrumuseþea ºi sã-l facã sã fie din ceîn ce mai prosper. Cred cã atât ceicare vor locui aici, cât ºi cei careau pus umãrul la crearea lui, meritãca noi sã ne dãm tot interesul. Sãinvestim în el, în aºa fel încâtviitorul oraºului ºi al severinenilorsã fie unul frumos.

Vã mulþumesc !Deputat PSD Mehedinþi

Prof. Alina Teiº

Sãptãmâna trecutã am fostla Craiova ºi am participat, alãturide alþi scriitori mehedinþeni, laalegerile din cadrul filialei UniuniiScriitorilor din România. Alegerileau loc odatã la 5 ani ºi sunt destulde rare situaþiile în care membriifilialei se pot regãsi laolaltã într-unnumãr atât de mare. Mi-au plãcut discursurile luiNicolae Manolescu, preºedinteleUSR en-titre, dar ºi al principaluluicontracandidat al domniei sale,prozatorul Dan Lungu. Fiecare ºi-aapãrat poziþia ºi argumentatcandidatura cu inteligenþã ºi ºarm. Nuau lipsit, cum era ºi de aºteptat,polemicile. Uneori discuþiile s-aupurtat pe un ton mai aprins, eadevãrat, dar dincolo de toate acesteaatmosfera a fost totuºi colegialã iardiscuþiile cât se poate de interesante. Totodatã au avut loc ºi alegeripentru funcþia de preºedinte al filialeiºi m-am bucurat sã-l votez pescriitorul Jean Bãileºteanu (dinpãcate Jean Bãileºteanu a plecatdintre noi la sfârºitul sãptãmâniitrecute – o veste absurdã, neaºteptatãºi foarte tristã). Dincolo de toatedisputele legate de ºefia UniuniiScrii torilor rãmâne în joc orealitate de neevitat, ºi anumeaceea cã statutul scriitorului de azinu mai seamãnã deloc, dar absolutdeloc cu cel al scriitorului romândinainte de 1989. A fi scriitor a devenit, dincolo dedemnitatea ºi frumuseþea adeseadamnatã a condiþiei în sine, cevadestul de marginal în societateacontemporanã. Scriitorul nu maijoacã, aºa cum o fãcea în eracomunistã, un rol proeminent. Cãrþile

Scriitorul ºiepoca sa

sale nu se mai vând în tiraje de masãºi nu mai este o vedetã a vremii saleaºa cum era, de exemplu, NichitaStãnescu sau Adrian Pãunescu sauMarin Preda. Avem ºi astãzi scriitoride mare valoare, dar nu ºi de marenotorietate, dacã nu cumva aceastãnotorietate vine dinspre un statutpolitic, de exemplu, cum e cazul luiVarujan Vosganian, sã zicem, undestatutul de politician a argumentat înmod fericit pe cel de scriitor.

Vedetele zilei sunt, de decenii,altele, cu mult mai gãlãgioase ºi cumult mai inconsistente, iar printreele nu se numãrã scriitorul –prezenþã mai degrabã discretã ºiintimidatã de suflul acestei epociconfuze ºi sãlbatice.

Pe de altã parte e adevãrat cã ºinumãrul celor ce citesc a scãzutdramatic, vânzãrile din librãrii alecãrþilor scrise de autori românigrãiesc de la sine. Ceva mai binestãm la capitolul traduceri: încã secitesc autori strãini, se traduce. Semai acordã ºi premii naþionale, nimicde zis, dar ceremoniile în sine nuating notorietatea altor evenimentede acelaºi gen. Media înregistreazãpasager viaþa literaturii. Chiar ºiNicolae Manolescu spunea, cutristeþe, cã unii dintre marii noºtriscriitori s-au stins într-un anonimatnedrept, Constantin Þoiu, deexemplu, autorul Galeriei cu viþãsãlbaticã. La funeraliile lui AugustinBuzura, remarca acelaºi N.Manolescu, au fost prezenþi maimulþi politicieni decât scriitori. Certe cã a fi scriitor azi e o aventurã pecont propriu, fãrã certitudinea glorieiºi recunoaºterii. Stãm foarte prostla acest capitol, al recunoaºterii. Mãgândesc ºi la scriitorii mehedinþenicare nu mai sunt printre noi ºi faþãde care suntem încã datori sã lecinstim într-un fel sau altul memoria:Nicolae Calomfirescu, RomulusCojocaru, Ion Conac, Dumitru Arvat,Emil Albiºor samd. ªi un Dicþionaral scriitorilor mehedinþeni ar fi binevenit, ar fi un demers importantpentru viaþa noastrã literarã dar ºi înordinea moralã a lucrurilor.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.04.2018 pag. 3

„Au promis în campaniaelectoralã mãriri de pensii pesteceea ce se poate susþine. Este bineca pensiile sã se mãreascã, dartrebuie sã ai grijã când promiþi ºivãzând cã nu mai au de unde sã iabani din bugetul de stat s-au gânditca miliardele de euro care suntstrânse în fondul privat la PilonulII de pensii sã fie mutate cãtrebuget. Vreau sã vã spun cãPartidul Naþional Liberal va fi fermîmpotriva acestei ºmecherii, pecare PSD+ ALDE doreºte sã o facã.Vom lupta cu toate cãile legale ºiconstituþionale împotriva acestuifapt. Considerãm cã Pilonul II depensii este un pilon esenþial pentrudezvoltarea României ºi pentruasigurarea unor pensii generaþiilor

Liberalii criticã schimbãrile la Pilonul II de PensiiLiberalii vor lupta cu toate armele împotriva „naþionalizãrii” PilonuluiII de pensii a PSD ºi a aliaþilor sãi, a declarat, vineri, deputatul PNLde Mehedinþi, Virgil Popescu, adãugând cã se poate ajunge inclusiv

la proteste în stradã.

viitoare. Nu putem fura viitorulgeneraþiilor tinere doar pentru aplãti niºte promisiuni electoraleacum. Vom merge inclusiv laacþiuni în stradã, la proteste,strângeri de semnãturi ”, a declaratvineri preºedintele PNL Mehedinþi,Virgil Popescu, în cadrul uneiconferinþe de presã susþinutã laDrobeta-Turnu Severin. Liderul liberal a amintit cã PilonulII de pensii a fost aprobat în anul2007, prin lege, de cãtre Guvernulliberal condus la acea vreme deCãlin Popescu Tãriceanu. “Ceea cedoreºte acest Guvern sã schimbeîn Pilonul II de pensii sunt niºteschimbãri, care în opinia noastrã aliberalilor, duc cãtre falimentulsistemului de pensii. (…) Sunt

foarte curios cum va explica acestlucru Tãriceanu, când partenerii sãide coaliþie vor sã-l desfiinþeze”, amai spus Virgil Popescu. Guvernul PSD+ALDEintenþioneazã sã le propunãsalariaþiilor ideea cã îºi pottransfera contribuþiile de la PilonulII de pensii private obligatorii laPilonul I, ceea ce, în opinialiberalului Virgil Popescu, nu estealtceva decât “o ºmecherie” princare se urmãreºte naþionalizareaPilonului II de pensii. Practic, se estimeazã despecialiºti cã, prin aceastã miºcare,aproximativ 70 la sutã din cei carecotizeazã în momentul de faþã laPilonul II de pensie vor renunþa ºise vor muta la pensia de stat. Preºedintele PNL Drobeta-TurnuSeverin ºi totodatã viceprimarulmunicipiului, Daniel Cîrjan, adeclarat în cadrul aceleiaºiconferinþe de presã cã la nivelulDirecþiei de Asistenþã SocialãDrobeta Turnu Severin, 49 desalariaþi de la creºe (educatori,puericultori ºi îngrijitori) au primit

în luna aprilie salariile simþitor maimici. La fel se va întâmpla ºi cusalariile angajaþiilor din Sãnãtate. „Angajaþii din Sãnãtate au fostpãcãliþi de Guvernul PSD, practica existat o majorare a salariilor pehârtie, în schimb în momentul încare se dau salariile în aceste zile,se constatã cã oamenii primescmai puþin decât primeau înainte.Ceea ce este foarte grav este faptulcã existã discriminãri majore înîntreg sistemul de sãnãtate de la ounitate medicalã la alta”, a declaratvineri Daniel Cîrjan, în cadrul uneiconferinþe de presã. De exemplu, un îngrijitor decategoria a III-a, care în februarie2018 a primit un salariu net de1.348 de lei, pe luna martie a primitcu aproximativ 100 de lei maipuþin, adicã 1.237 de lei, iar uneducator I, în februarie a primit unsalariu de 1.765 de lei, iar pentruluna martie – 1.690 de lei. În maimulte spitale din þarã, au avut dejaloc proteste ale cadrelor medicalenemulþumite de scãdereasporurilor.

Primãria din Severin a semnat uncontract de finanþare, în parteneriat

cu un oraº din Bulgaria, pentru omai bunã abordare ºi gestionare asituaþiilor de urgenþã. Proiectul, ce

are ca obiectiv îmbunãtãþireamanagementului comun al

riscurilor în zona transfrontalierã,este în valoare de peste un milion

de euro ºi va ajuta la crearea, înmunicipiul nostru, a unui sistem

de alarmare modern. Marþi, la Severin, a avut loc cel de-al doilea seminar din cadrul unuiproiect transfrontalier, organizat înparteneriat cu Bulgaria ºi dedicatgestionãrii eficiente a situaþiilor de

SOLUÞIICOMUNE ÎNSITUAÞII DEURGENÞÃ

urgenþã. Municipiul nostru asemnat, la începutul lunii februarieun contract de finanþare pentruproiectul comun intitulat „Iniþiativeºi soluþii comune în abordareasituaþiilor de urgenþã în zona degraniþã”. Proiectul are o valoaretotalã de 1,1 milioane de euro, iarPrimãria Severin are ca partener unmunicipiu din regiunea bulgarãVidin. Prin acest proiect comun, ceidoi parteneri vor îmbunãtãþii

calitatea managementului situaþiilorde urgenþã în zona de graniþã, iarobiectivul major al municipalitãþiiseverinene este crearea unui sistemultramodern de alarmare, precumºi dotarea unui centru operativpentru situaþii de urgenþã, cu utilajeºi echipamente specifice. Seminarulde astãzi are ca rol sã pregãteascãpersonalul pentru a gestionasituaþiile de urgenþã. „Este un al doilea proiect câºtigat

pe fonduri europene, pe situaþiide urgenþã, de aceastã datã cu unpartener din Bulgaria. Ne ajutãfoarte mult, în ideea în care trebuiesã fim pregãtiþi , ca oraº, sãîntâmpinãm situaþiile de urgenþã”,a precizat primarul municipiuluiSeverin, Marius Screciu. „Este deosebit de plãcut pentrunoi sã fim parteneri în acestproiect care ne va ajuta sã

Continuare în pag. 14

Alexia M.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.04.2018pag. 4

Anul acesta, hramul celui maireprezentativ lãcaº de cult din CetateaSeverinului a fost marcat prin oficiereamai multor slujbe religioase. Miercuri, 11 aprilie, începând cu

ora 18:00, la Catedrala episcopalãa fost sãvârºitã Vecernia Mare cuLitie, în cinstea Sf. M. Mc.Gheorghe, ocrotitorul Severinului,iar joi, 12 aprilie, credincioºii auparticipat la slujba Utreniei ºi laSfânta Liturghie arhiereascã. La ceremoniile prilejuite de hramulCatedralei episcopale Sfânta ºiDumnezeiasca Liturghie a fostsãvârºitã de cãtre Înalt PreasfinþitulPãrinte Irineu, Arhiepiscopul Craioveiºi Mitropolitul Olteniei, alãturi de ÎnaltPreasfinþitul Pãrinte Teodosie,Arhiepiscopul Tomisului, ÎnaltPreasfinþitul Pãrinte Varsanufie,Arhiepiscopul Râmnicului,Preasfinþitul Pãrinte Lucian, EpiscopulCaransebeºului, Preasfinþitul PãrinteNicodim, Episcopul Severinului ºiStrehaiei, Preasfinþitul Pãrinte Gurie,Episcopul Devei ºi Hunedoarei,Preasfinþitul Pãrinte Galaction,

Hramul Catedralei Episcopale din Drobeta-Turnu-Severin

Episcopul Alexandriei ºiTeleormanului, Preasfinþitul PãrinteSiluan Episcopul Ortodox Romândin Ungaria ºi locþiitorul Daciei Felixºi Preasfinþitul Pãrinte EmilianCriºanul, Episcop Vicar alArhiepiscopiei Aradului,înconjuraþi fiind de cãtre un alessobor de preoþi ºi diaconi.Rãspunsurile din timpul SfinteiLiturghii au fost asigurate de cãtreCorul Kinonia al Episcopiei

Severinului ºi Strehaiei, sub baghetadirijoralã a Preacucernicului PãrinteIulian Pruiu.

La finalul Sfintei Liturghii, ÎnaltPreasfinþitul Pãrinte Irineu Popa,Arhiepiscopul Craiovei ºi MitropolitulOlteniei le-a vorbit tuturor celor

prezenþi despre rolul rugãciunii înaceastã perioadã ºi despre viaþa ºiactivitatea Sfântului Mare MucenicGheorghe, mulþumind totodatãPreasfinþitului Pãrinte Nicodim,pentru invitaþia fãcutã.

Aurel Gherghinescu

În vinerea din SãptãmânaLuminatã, când Biserica OrtodoxãRomânã prãznuieºte IzvorulTãmãduirii, Preasfinþitul Nicodim,Episcopul Severinului ºi Strehaiei,a sãvârºit Sfânta Liturghie laMãnãstirea mehedinþeanã GuraMotrului, care ºi-a serbat hramul. Sute de pelerini au trecut pragulMãnãstirii Gura Motrului vineri, 13aprilie, pentru a participa la SfântaLiturghie, sãvârºitã de PS Nicodim,împreunã cu un sobor de preoþi ºidiaconi. În cuvântul de învãþãturã, rostitla finalul slujbei, arhiereul mehedinþeana comentat pericopa evanghelicã dinaceastã zi ºi le-a transmis tuturorcelor prezenþi arhiereºtibinecuvântãri ºi spor în rugãciune. Înainte de a începe Sfânta ºiDumnezeiasca Liturghie, pãrinteleStareþ împreunã cu un sobor depreoþi a sfinþit agheasma micã,pentru credincioºii care au dorit sãia ºi sã o foloseascã în gospodãrie. Conform tradiþiei, Mãnãstirea GuraMotrului a fost întemeiatã de SfântulNicodim, la sfârºitul secolului XIV.Cuviosul a ridicat aici un schit de lemn,constând într-o micã bisericã ºi câteva

Slujire la SfântaMãnãstire Gura Motrului

chilii, împrejmuite cu viþã-de-vie. Maitârziu, la 13 ianuarie 1519, dupã uneledocumente, logofãtulHarvat a ridicataici o bisericã mai mare ºi a înzestratmãnãstirea cu numeroase moºii,înscriindu-se astfel pe listactitorilor. Între anii 1642 ºi 1643,domnitorul Matei Basarab a refãcutmãnãstirea din temelie. De Mãnãstirea Gura Motrului seleagã ºi numele marelui arhimandritEufrosin Poteca, stareþul cinstituluiaºezãmânt. În timpul egumenatuluisãu, mãnãstirea a devenit unadevãrat centru cultural al judeþuluiMehedinþi. A reuºit sã înfiinþezemai multe ºcoli în localitãþileînvecinate, care erau coordonate ºisusþinute din fondurile Bisericii.Datoritã lui au plecat sã înveþe maideparte nume mari ale culturiiromâneºti, precum Radu Popescu,tatãl filosofului C. Rãdulescu-Motru, ºi Costache Ionescu. În prezent, sfântul aºezãmântnumãrã trei vieþuitori ºi estecondus de preacuviosul pãrinteprotosinghel Iacob Rusu.

Aurel-Marian-AugustinGherghinescu

actualitateOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.04.2018 pag. 5

În fiecare an, pe data de 23aprilie, sunt marcate douãevenimente care au în centru carteaºi cititorii: este vorba despre ZiuaInternaþionalã a cãrþii ºi a drepturilorde autor ºi Ziua Bibliotecarilor ºi aBibliotecilor Publice. Ziua Internaþionalã a cãrþii ºi adrepturilor de autor este organizatãde UNESCO în scopul promovãriilecturii, publicãrii ºi a drepturilor deautor, prima manifestare de acest feldesfãºurându-se în anul 1995. Data de 23 aprilie nu a fost aleasãîntâmplãtor, aceastã zi marcânddispariþia a doi titani ai literaturiiuniversale, William Shakespeare ºiMiguel de Cervantes, precum ºi a altorscriitori: scriitorul peruan Inca Garcilasode la Vega (1616), poetul englezWilliam Wordsworth (1850), scriitorulfrancez Jules Barbey d’Aurevilly (1889)ºi poetul englez Rupert Brooke (1915). ªi pentru cã lectura nu poate fi

conceputã în afara bibliotecilor, prinHotãrârea de Guvern nr. 293 din 14aprilie 2005, ziua de 23 aprilie afost declaratã „Ziua Bibliotecaruluidin România”, astfel cã în România,începând cu 2005, pe data de 23aprilie se sãrbãtoreºte ºi ZiuaBibliotecarului concomitent cuZiua Internaþionalã a cãrþii ºi adrepturilor de autor. S-a vorbit mult despre ce presupunemeseria de bibliotecar ºi de multe oris-a minimizat rolul acestuia.Bibliotecarul nu este numai unmijlocitor între carte ºi cititor! El esteºi trebuie sã fie mai mult decât ungestionar rece ºi corect. El trebuiesã fie un stimulator al gustului pentrulecturã, un sfãtuitor al tinerilor maiales al celor care cautã în cãrþirãspunsuri la marile problemeexistenþiale, sau care vor doar sã sedelecteze cu literatura beletristicã.

Un bibliotecar al epocii

23 aprilie - Ziua Internaþionalã a cãrþii ºi a drepturilor de autor ºiZiua Bibliotecarilor ºi a Bibliotecilor Publice

contemporane trebuie sã devinãstãpân pe tehnica modernã deinventariere ºi folosire a fondului decarte, apelând la serviciilecalculatorului. De mare însemnãtateeste capacitatea de a utiliza sistemulde calculatoare pentru cititori. Toate aceste preocupãri au ºansede transpunere în realitate pentru cã,de cele mai multe ori, bibliotecarulface ºi din suflet, nu numai dinobligaþie o astfel de activitate. Este

vorba de o relaþie afectivã, fãrã de carenu se poate spera în ceva viabil ºifrumos. “Sã faci, ceea ce-þi place,dar sã-þi ºi placã ceea ce faci!” Trãind într-o societate informaþionalãºi de cunoaºtere, bibliotecilor ºislujitorilor acestora le revin obligaþiisporite pentru sprijinirea utilizatorilorîn folosirea informaþiei computerizateºi pentru a beneficia de noutãþileacestor tehnologii.

Biroul de presã

Grupul umoristic “Cavaleriirâsului”s-a întors cu un nou premiude la Festivalul de satirã ºi umor„Mãrul de Aur”, ediþia cu numãrulXXXIV, care a avut loc la Bistriþa, înperioada13-14 aprilie. Claudiu Radu Vereº, CristinelDrãcea, Iulia Ioana, Vlad Pîslaru,Mihai Gherghe ºi Luca Vereº,membrii grupului umoristic“Cavalerii Râsului” al PalatuluiCulturii “Teodor Costescu”, auobþinut premiul II al Festivalului“Mãrul de Aur”, la secþiuneainterpretare cu piesa “Test defidelitate”. Au stârnit hohote de râs

Grupul Umoristic “Cavaleriirâsului”, premiul II la Festivalul

de satirã ºi umor „Mãrul de Aur”prin actul lorartistic, publiculrãsplãtindu-i curopote de aplauze,iar juriul a fostextrem de încântatde prestaþia lor. A fost oconcurenþã acerbã,la festival fiind

prezente 18 grupuri satirice ºiinterpreþi individuali din Gãeºti-Dâmboviþa, Macea – Arad, Braºov,Horodnicu de Sus - Suceava, ClujNapoca, Câmpulung Moldovenesc,Drobeta Turnu Severin, Fãgãraº ºiDumitra - Bistriþa Nãsãud. Din juriu au fãcut parte: CornelUdrea – preºedinte, George Stanca,Nicolae Creþu, Virgil Raþiu, MihaiBerbunschi, Menuþ Maximinian ºiIoan Cristea – secretar. Evenimentul a fost organizat dePrimãria Municipiului Bistriþa,Palatul Culturii Bistriþa ºi Casa deCulturã a Sindicatelor. A. M.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.04.2018pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Poate cã, vãzând nebuniape care o provoacã, zi de zi, legeasalarizãrii unitare, scoþând sute ºi miide oameni nemulþumiþi în stradã,poate cã ar fi legitim sã ne întrebãm,ba chiar sã ºtim precis cine din staff-ul de iniþiaþi ºi de competenþi ai PSDs-a ocupat de ea. Pentru cã persoanasau persoanele în cauzã ar trebuiserios trase la rãspundere. Eventual,în piaþa publicã, acolo unde salariaþiiies plini de turbare cu fluturaºii desalarizare în dinþi. Cam la fel este ºisituaþia Legii pensiilor, o lege carese modificã de câteva ori pesãptãmânã, care e dezbãtutã pânã sealege praful de ea pe anumiteteleviziuni, dar despre care se audecã nu va intra în vigoare nici în iulie,aºa cum s-a promis. Adevãrul estecã aceste legi au produs efecte atâtde diferite, încât ceva esenþial, cevafundamental s-a petrecut înmomentul când se lucra la schelãriaacestor legi. Adicã atunci când selucra la structura lor de rezistenþã,aceea menitã a le þine în stare defuncþionare cât mai multã vreme.

Nedumeriri diverseProblema e cã a trecut, iatã, un an ºijumãtate de când actuala coaliþie s-a instalat la guvernare ºi efectele celemai spectaculoase ale programuluilor de guvernare întârzie sã se arate.Vor oare sã-i facã fericiþi pe cei carele vor urma la guvernare?! * În vremea asta, pesediºtii segândesc sã organizeze, prin lunamai, pare-mi-se, un miting mamut,cu o tematicã, deocamdatã, incertã(susþinere de guvern, referendumpentru familie, treburi amestecateetc.). Nu ºtiu ce strategi mai aubãieþii lui Dragnea prin partid, dar,dupã cum aratã intenþiile lor de ieºirela rampa politicii autohtone în etapaactualã, calibrul lor pare destul descãzut. Ca ºi inspiraþiunea, de altfel.Tot în vremea asta, premierul V.V.Dãncilã comite serii incredibile degafe, de bâlbe, de erori de informaþie,fãcând deliciul lumii politice de aicisau de aiurea. Stãm bine. Iar mulþiminiºtri, sãracii de ei, nici nu maiºtiu cum îi cheamã de atâteaprobleme pe care le au de descâlcit.ªi atât de bine le descâlcesc încât

creazã altele noi. De zece ori mainumeroase. Asta, fiindcã totvorbeam de Legea salarizãrii unitaresau de Legea pensiilor, care semodificã lunã de lunã, sãptãmânãde sãptãmânã. * Locatarul nedemn de laCotroceaua Mov a refuzat, dupãcum probabil aþi aflat ºidumneavoastrã, stimaþi cititori, são revoce din funcþie pe ºefa DNA,Laura Codruþa Kovesi. DulapulSãsesc, dacã ar fi avut un rest dejudecatã, ar fi revocat-o, fie ºinumai pe motivul cã, de câþiva anibuni, aceastã cucoanã este în

epicentrul tuturortensiunilor din societatearomâneascã actualã, cam aºa cumera Traian Bãsescu în cele douãmandate prezidenþiale pe care le-adeþinut. Dar acest Iohannis este,dupã cum se ºtie, într-unparteneriat trup ºi suflet cu tefeliºtiirezistenþi ºi purtãtori de haºtag, careau fost, de la bun început, trupelede asalt ale lui Kovesi. Chestiuneaabsurdã este cã, pânã acum, mariijuriºti ai României nu s-au pus deacord dacã preºedintele Românieiare sau nu are drept de veto în ceeace o priveºte pe Nefertiti asta de laDNA, Doamne iartã-ne! Þara lui

Papurã-Vodã, ce mai poþi sã spui!? * SUA Anglia ºi Franþa aubombardat Siria ca sã împiedicefolosirea armelor chimice împotrivapopulaþiei civile. Rusia protesteazãcam cu jumãtate de gurã,ameninþând cu riposte, ONU e blocatdin cauza veto-urilor, iar maestrulIohannis a dat un comunicat cu gustºi miros de paie veºtede intrate înputrefacþie. Comentariile marilorspecialiºti în politica internaþionalã– ori în sottovoce, ori mai la varã,pe plajã, la o bericioaicã plãtitã devreun mogul mai isteþ ca alþii... * Ne mor artiºtii! Aimee

Iacobescu, Carmen

Stãnescu,douã doamne adevãrate aleteatrului românesc, iar zilele trecutes-a stins ºi femeia plinã de talent ºide voinþã de a trãi Ionela Prodan.Pe Ionela Prodan o ºtiu din aniistudenþiei, când cânta la CasaStudenþilor sau pe scena Facultãþiide Agronomie. Avea o voce cutotul specialã, care a ajutat-o sã seimpunã, în 1970, la FestivalulMaria Tãnase, unde a câºtigatmarele premiu. Dumnezeu sã leaibã pe toate aceste femei pline dehar în sfânta Sa pazã!

societateOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.04.2018 pag. 7

Episcopia Ortodoxã Românãdin Italia, cu binecuvântareaPreasfinþitului Pãrinte Episcop Siluan,a dat ºansa ºi posibilitatea credincioºilorromâni care vor sã ajute pe cei bolnavi,sã se specializeze în cadrul unui cursde formare ca “voluntari pentru bolnaviîn spitale”. În acest sens, anul trecut s-a încheiat un ciclu de cursuri deformare a voluntarilor pentru bolnavi,la spitalul Sandro Pertini din Roma, lacare s-au înscris un numãr mare depersoane, de la mai multe parohii dinRoma ºi împrejurimi. Dupã terminarea cursului pãrinteleIlie Ursachi, responsabilulDepartamentului pentru spitale alEpiscopiei Ortodoxe Române din Italia,a creat grupul de voluntari, care provindin peste 10 parohii ortodoxe române,ºi care a început sã activeze în maimulte spitale din Roma ºi împrejurimi.Voluntarii care activeazã în acest grupsunt persoane care muncesc, dar careîºi oferã serviciile de voluntar înmãsura timpului liber. Sunt voluntaricare au reuºit sã ofere voluntariatuluio zi fixã sau douã zile pe sãptãmânã,care merg în spital cu halat ºi ecusonconform regulilor interne, dar existãºi voluntari care nu reuºesc sã fie înspital permanent, însã, imediat ce suntanunþaþi despre “un caz”, seorganizeazã rapid ºi merg la el. Deasemenea, în grup pot intra ºi altepersoane, chiar dacã nu au fãcutcursuri, dar care vor sã cunoascãaceastã activitate ºi sã se implice înea, prin mers la spital, prin promovareavoluntariatului, prin orice fel de sprijin.Spitalele în care se face misiune devoluntariat la ora actualã suntSandro

Misiune de voluntariat a românilor în spitalele din Roma

Pertini, Tor Vergata, A. Gemelli,Umberto I, Bambino Gesù, Centrulde recuperare Santa Lucia, San FilipoNeri din Roma ºi spitalul SanSebastiano din Frascati.

“Ne dorim, cu ajutorul luiDumnezeu, sã ne extindem ºi în altespitale. Suntem la început de drum, înfazã de pionerat, ºi nu este uºor, daractivãm în cadrul asociaþiilor italienede voluntari, ceea ce ne ajutã sãînþelegem mai bine aceastã activitate.Noi, ca voluntari români ortodocºi,încercãm sã identificãm pe româniibolnavi ºi sã le fim aproape cu tot ceputem. Activitatea desfãºuratã degrupul de voluntari este absolutbenevolã ºi gratuitã ºi nu este de tipmedical. Nu-ºi atribuie competenþemedicale, ci doar de susþinere moralãºi spiritualã a bolnavului, prin prezenþãºi dialog, prin evaluare ºi împlinire, înlimita posibilului, a unor necesitãþistringente ale bolnavului, inclusivmateriale, dacã este cazul. Întâlnireacu bolnavii români în spitale esteanunþatã mereu pe grupul nostru devoluntari, pe wathsapp, din mai multe

motive. Mai întâi, pentru a vedea cine ºicând poate sã ajungã la ei, la spital, apoipentru a face cunoscut ºi celorlalþi nevoilelor, inclusiv cele materiale ºi, nu în ultimulrând, pentru ca numele lor sã fie preluatde ceilalþi voluntari, ca sã fie date preoþilorparohi spre a fi pomenite la Sf. Liturghie.Tot aici e ”locul” unde ne sfãtuim, neconsultãm, facem anunþuri, neîmpãrtãºim experienþele din spitaleleunde mergem fiecare. În afarã de aceastãîntâlnire virtualã zilnicã, avem ºi întâlniriperiodice în una din parohiile din Romapentru a gãsi împreunã modalitãþile delãrgire ºi îmbunãtãþire ale acestei nobilemisiuni. Suntem în jur de 50 devoluntari, între care ºi patru preoþi, ºisperãm sã fim mai mulþi ºi sã reuºimsã-i aflãm pe românii noºtri bolnavicare au nevoie de o vorbã bunã ºi deun prieten cãruia sã i se deschidã.Activitatea voluntarilor este diversã, înfuncþie de tipul de bolnavi întâlniþi. Totmai des vin din România pãrinþi cu

copii grav bolnavi de tumori ºi alteafecþiuni grave, care poate nu cunosclimba italianã ºi au nevoie de un locde cazare pe perioada terapei, iar noiîncercãm sã le fim aproape. Apoi, suntbolnavi care trãiesc la Roma, au familiacu ei, dar ºi prezenþa voluntarilorromâni îi bucurã enorm. Lediversificãm programul ºi susþinemnu doar bolnavii, ci ºi familialii. O altãcategorie de bolnavi sunt cei singuri,având familiile acasã în România, iaraici rolul voluntarului devine maicomplex, fiind nevoie, de multe ori, sãintermedieze între pacient ºi cadrelemedicale. Nu în ultimul rând, seîntâlnesc situaþii ºi mai triste de bolnaviromâni care nu au pe nimeni aici laRoma, dar ºi cei de acasã au întreruptlegãtura cu ei, iar voluntarii românidevin noua lor familie”, a declaratElena Agapi, voluntar la spitalul A.Gemelli din Roma.

Mircea Popescu

opiniiOBIECTIV mehedinþean 12 - 18.04.2018pag. 8

„Ce-am fost ºi ce-am ajuns?” În marginile acestei expresiicunoscute se deruleazã comentariulce va urma. Mult controversatul ordin„Ostaºi, vã ordon treceþi Prutul!” arãmas în legendã ºi a fost dãltuit îngranitul Istoriei Românilor, azi,eliminatã, aproape în totalitate, camaterie a programei ºcolare. Drept„recompensã”, infantilul ex-regeMihai, în plin conflict militar, l-a trãdatºi l-a predat plocon inamicului peMareºalul-patriot Ion Antonescu, iarla ordinul noilor sãi stãpâni, l-amãcelãrit împreunã cu cei treicolaboratori ai sãi.Cei t re i „escu” , „annis” º ihoardele de miniºtri Mult hulita „epocã de tristãamintire”, precum au botezat-o niºtecretini oportuniºti, a fãcut - metaforicvorbind - o Românie „mare” subaspectul potenþialului economic, ajunsla un nivel de superioritate,independenþã ºi prestigiu în lume, lacare, foarte puþin probabil se va maiajunge. Conºtient de faptul cã voi fitrimis spre origini de unii „interesaþi”,afirm parafrazând, cã actualii nemerniciaflaþi în balcoanele politice ale þãrii nuse ridicã nici mãcar la nivelulsandalelor Mareºalului Antonescu -Conducãtorului Statului Român(1940-1944) sau ale primuluiPreºedinte al României, NicolaeCeauºescu (1965-1989), mari patrioþiai istoriei contemporane a românilor.Ambii au fost asasinaþi la ordinul„marelui frate de la Rãsãrit”, înînþelegere cu potentaþii criminali aiplanetei de atunci ºi acum. Cu toate bunele ºi mai puþin bunelerealizãri, calitatea de mari patrioþi nule poate fi contestatã. ªi dacã un

ReUnirea ºi ReNaºterea Naþionalã întremanipulare ºi „Rãzboiul lumilor”

trãdãtor de þarã, un oportunist „nevoiaºal minþii”, în persoana rãposatuluicetãþean Mihai, a fost reabilitat ºiîmproprietãrit pe nedrept ºi ilicit cubogãþii ale patrimoniului naþional, avenit vremea sã ne gândim cu toatãconºtiinþa la cei doi patrioþi, potrivitintereselor strãine doriþi a fi eliminaþi,în stil stalinist din istoria noastrã.Puneþi, vã rog, în balanþã binele fãcutÞãrii de cei doi ºi erorile - multecomandate - comise de regele trãdãtor,respectiv de cei trei „escu”, „annis”-ulactual ºi hoardele lor de miniºtri,monitorizaþi atent de Washington,Bruxelles ºi Tel Aviv (mai nou,Ierusalim). Nu degeaba afirma acad.Florin Constantiniu: „Politicieniipostdecembriºti au fãcut românilor maimult rãu decât mongolii, ungurii, turcii,nemþii ºi ruºii”...„Trei, Doamne ºi toþi trei”... România actualei troici malefice,Iohannis-Tãriceanu-Dragnea („Trei,Doamne ºi toþi trei”...) este o jalnicãparodie a ceea ce a fost, nu doar cutrei decenii în urmã. Românul nu maieste respectat, ci lãsat pradã haosului,de la agresiunile stradale la abuzurileprezidenþiale ºi guvernamentale.„Cetãþeanului” român nu i se maipermite sã-ºi manifeste valorilepersonalitãþii, nu se mai þine seama devoinþa ºi opþiunile sale. El este doarun numãr într-o ordine, plãtitor de taxeºi biruri, prostul invitat, folosit ºiamãgit din patru în patru sau din cinciîn cinci ani la urne, pentru a legalizaabuzul, corupþia, escrocheria, hoþia,jaful... de fiecare datã, nepedepsite. Încalea posibilitãþilor de renaºtere aRomâniei stau piedici majore, dar nude neînvins. În pofidaincomensurabilelor obstacole, aatitudinii ostile - externe ºi interne -, aignoranþei ºi a nepãsãrii, în AnulCentenarului Marii Uniri, românii depe ambele maluri ale Prutului au emisºi semnat nenumãrate declaraþii deReUnire. Deci, poporul vrea, dar...stãpânii se opun cu „Veto !”. Încrederea românilor în incompetenþiilor cârmaci, de la sfârºitul secoluluitrecut ºi începutul veacului al XXI-lea,

a parcurs, în trei decenii, drumul de la„extaz la agonie”, atingând astãzi coteledepopulãrii, ale deznãdejdii ºidisperãrii. Este nevoie nu doar deReUnire, ci ºi de ReNaºterea NeamuluiRomânesc, pentru a înfrunta ºi zdrobitrãdãtorii de neam ºi þarã. Pentru aizbândi ºi realiza acest deziderat,românii de pretutindeni nu trebuie sãse mai lase cumpãraþi de un kil dezahãr, fãinã sau ulei. Nu trebuie sã semai lase pavoazaþi cu „pamblici”colorate sau pãcãliþi cu promisiuni, cevor fi „uitate” dupã cocoþarea noilorclone ale lui Agamiþã Dandanache lafuncþiile decizionale.„Nacht und Nebel Er lass” -versiune actualizatã Conºtienþi de nedreptãþile ºifãrãdelegile comise în aceºti 28 de anide robie, de jaful naþional ºi actele detrãdare ale cãpeteniilor înscãunate dealþii, românii nu au voie sã se maicomporte ca o turmã de oi. În Româniase impune o „cãdere a Bastiliei” ºi adictaturii escrocilor, slugoilor,delatorilor cu chip de binefãcãtori aineamului sau de oficinele acoperitesub pulpana Guvernului României.Cei menþionaþi - dar nu numai ei - suntlefegii cu menirea de a depopulaRomânia (demers în derulare),concomitent cu aplicarea operaþiei„Nacht und Nebel Erlass”[1], versiuneactualizatã, revizuitã ºi adaptatã pentrudistrugerea valorilor ºtiinþei, culturii ºispiritualitãþii naþionale din România.„De ce atâta urã?” Continuând în acelaºi registru, sã nuscãpãm din vedere împroºcarea cunoroi de cãtre un lefegiu al hoardeibrucanist-sörösiste de la G.D.S.asupra noului Preºedinte al celui maiînalt for ºtiinþific din România,academicianul Ion Aurel Pop. De ceacum ºi nu mai devreme? De cehaotica, alambicata, tendenþioasa, ºiînceþoºata manipulare, prin prezentarede documente ce se vor acuzatoare, aapãrut acum, dupã ce acad. Ioan AurelPop a fost ales Preºedintele AcademieiRomâne? Persoane avizate afirmã cãinvestigaþia-fãcãturã a fost demaratã cumai multã vreme în urmã, momentulapariþiei publice fiind planificat înainte

de adunarea membrilor AcademieiRomâne. Din nefericire pentru slugi ºistãpâni, „socoteala de-acasã nu s-apotrivit cu cea din târg”. Infama„operaþie H”, racolarea, respectivrefuzul unora dintre cei solicitaþi sãparticipe la complot, rãscolitul prinarhiva C.N.S.A.S., pregãtirea ºiaranjarea materialului pentru a faceimpresie la „prostime” au consumatmai mult timp ºi efort distructivdecât estimaserã autorii.„Operaþia H”, un eºec lamentabil La o lecturã mai atentã a textului,jocurile de cuvinte deconspirã infamialefegiului ºi a pãpuºarilor. Au pierduttrenul, iar bomba a fãcut doar „fâs”,lãsând în urmã o mizerabilã dârãgazoasã, purtând duhoareapestilenþialã a leprei. Sã nu ne amãgim,însuºi lefegiul a încheiat prima parte amizerabilei pledoarii cu „va urma”,deci, atacul se vrea continuat. Cu ce ?Probabil cu variaþii pe teme paraleleadaptate la inevitabilele ºi fireºtilereacþii. Se pare cã echipa H. R.Patapievici-Mircea Dinescu & Co. ainstruit ºi lãsat pui otrãviþi la C.N.S.A.S.Dupã astfel de abuzuri, locul autoruluiinfamiei în discuþie este în cu totul altãparte decât ca slujbaº al statului româncu acces la documente... poate lainstalaþiile de vidanjat canale, „tainiþe”cu reziduuri organice ºi gazebiologice. Comisarii poliþiei politicedin România contemporanã - nicimãcar româneascã - nu dorm ... suntliniºtiþi ºi conºtienþi cã I.N.S.H.R.-E.W.,C.N.C.D. ºi cineva de la C.N.S.A.S.lucreazã pentru ei.Aºtept ca instanþe mai mult saumai puþin morale sã ne cearãcondamnarea la moarte Fireasca reacþie a academicianuluispune mai mult decât s-a rostit din ’89încoace: „Din afirmaþiile unor formatoride opinie din România, înþeleg cãaproape toþi dintre aceia care am trãitînainte de 1989 ºi am fost maturi înacei ani odioºi ar trebui sã murim fizicsau spiritual, sã ne plecãm veºnic ºisã ne facem neîncetat « nostra culpa». De exemplu, eu îmi cer scuzetuturor acuzatorilor mei:

continuare în pagina 11[1] https://de.wikipedia.org/wiki/Nacht-und-Nebel-Erlass

opiniiOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.04.2018 pag. 9

Cine este vinovat de tothaosul financiar ºi legislativ în carea intrat þara de câteva luni de zile?Unii ar spune PSD, alþii Dragnea cudorinþa sa de putere ºi de a scãpade braþul lung al legii. Ei bine s-arputea sã aibã dreptate cei carepropun astfel de ipoteze. Este însãde sãpat mai mult în trecut pentru aidentifica o cauzã a stãrii de fapt.Trebuie sã mergem cu vreo zece aniîn urmã ºi sã ne aducem aminte cea promis Traian Bãsescu în 2004pentru România ºi pentru români.Adicã a urat „Sã trãiþi bine!”, urmatde un he he he cu subînþeles. Apoia declarat miºeleºte cã a fost vorbade o simplã recomandare nu de oasumare a unor politici care sãaducã prosperitate cetãþeanului. Ce

ªtefan Bãeºiu

Naºterea lui Dragnea în politicãsã mai spui în faþa unei asemeneamojicii politice. Alþii ar merge ºi mai în urmã ºi arda peste Adrian Nãstase. AdrianNãstase a pierdut mandatul înfavoarea lui Bãsescu. Alþii ar da vinape Mircea Geoanã care s-a scãldatîn cadã cu Sorin Vântu ºi a pierdutalegerile prezidenþiale. Alþii au datvina pe Vadim Tudor care a pierdutalegerile în anul 2000 contra lui IonIliescu. Alþii ar da vina pe români, înprimii ani de dupã revoluþie, cã nu l-au ales pe Ion Raþiu sau peCâmpeanu. Alþii ar da vina peCeauºescu pentru faptul cã nu l-alichidat politic pe Ion Iliescu ºi l-acrescut la sân ca pe un ºarpe. Alþii arda vina pe Victor Ponta care nu areuºit sã îl învingã în alegerile

prezidenþiale pe molateculJohannis. Uite aºa apare un soide culpã colectivã. Fiecareîmparte vina cu celãlalt ºi arepartea sa de responsabilitate. Ce s-ar fi întâmplat dacã în 1990ar fi devenit preºedinte Ion Raþiu?Sau ce ar fi fost dacã în 1996 EmilConstantinescu ar fi cucerit ºiputerea ºi nu ar fi câºtigat doaralegerile, aºa cum s-a plâns demulte ori, ca un învins al sistemului.Ce s-ar fi întâmplat dacã Iliescu nuar fi obþinut niciun mandat de ºefde stat în România? Care ar fi fostsituaþia dacã l-am fi avut pentru patruani pe Vadim Tudor ºef de stat, dinpartea PRM. Oricum ar fi fost veseliemaximã cu un Vadim Tudor ºef destat. Cum ar fi evoluat þara dacãAdrian Nãstase ar fi fost ales ºef destat ºi nu Traian Bãsescu. Ce ar fifost dacã Victor Ponta era alespreºedintele þãrii. Ce s-ar fiîntâmplat fãrã Bãsescu preºedinte? În epoca Bãsescu despre care sevorbeºte din ce în ce mai puþin auînflorit marile ministere cu mulþibani, de unde se împãrþeau miliardede euro. Elena Udrea a fost ºefãpeste banii naþiunii ºi i-a repartizatdupã bunul plac. Traian Bãsescu lãcrimeazã pe laTV în legãturã cu abuzurile DNA, cuabuzurile justiþiei care este opera saîn întregime. Tot ceea ce vedem

astãzi în societate sau în justiþiesau în orice reprezintã operafostului ºef al statului român. El adat voie sã se nascã nãpârcilepolitice ºi din mediul de afaceri.Cu gândul cã va putea controla cese întâmplã, Bãsescu a transformatîntr-un monstru întregul eºafodajdin justiþie, iar acum se plânge depe urma abuzurilor din justiþie ºichiar o acuzã în acest sens pecoana justiþie. Bãsescu are 10 ani de guvernare ºidã acum lecþii politicianiste legat decumpãrãtorii sau vânzãtoriidemocraþiei. Bãsescu este tatãltuturor creaturilor aflate în prezent înviaþa politicã. Nu a stârpit pe nimeni,ci a dezvoltat un grup. Bãsescu seface vinovat inclusiv de apariþia luiLiviu Dragnea pe piaþa politicã.Dragnea a plecat în 2000 din PD ºi amers la social-democraþi cu traistagoalã ºi cu pantofii de vinilin. Bãsescu ba o lãuda pe Kovesi întrecut, ba o criticã acum, când încãeste liber. Statul bãsescian trãieºteºi acum, în perioada statuluipesedist. De Bãsescu nu s-au atinsnici procurorii, nici poliþiºtii, niciANI. Nimeni. Este omul intangibilcare aratã acum sistemul cu degetul,deºi ar trebui sã se uite în oglindã ºisã vadã ce monºtri a nãscut regimulsãu de zece ani. Cine fuge de cine?

În perioada 12-13 aprilie 2018 Centrul Judeþean de Resurse ºiAsistenþã Educaþionalã Mehedinþi în colaborare cu Ministerul EducaþieiNaþionale a desfãºurat la Drobeta Turnu Severin acþiunea „Consilierea încarierã - evoluþia elevilor de la liceu cãtre universitate sau cãtre piaþamuncii”. Pe lângã consilierea în carierã a elevilor de liceu, evenimentul acuprins ºi Târgul ofertei Universitãþilor la care au participat Universitateadin Craiova, Universitatea de Vest din Timiºoara, Universitatea PolitehnicãTimiºoara, Universitatea Bucureºti ºi Universitatea de ªtiinþe Agricole ºiMedicinã Veterinarã Timiºoara, Universitatea Eftimie Murgu din Reºiþa,promovându-ºi ofertele educaþionale în standurile ºi atelierele organizate.Universitatea din Craiova a fost reprezentatã de toate cele 12 facultãþicomponente din care cinci facultãþi au extensii la Centrul UniversitarDrobeta Turnu Severin: Facultatea de Mecanicã-prin departamentul IMST,Facultatea de Economie ºi Administrarea Afacerilor, Facultatea de Litere,Facultatea de Drept, Facultatea de Educaþie Fizicã ºi Sport.

ªtefan RADU, director departament IMST

„Consilierea în carierã - evoluþiaelevilor de la liceu cãtre universitate

sau cãtre piaþa muncii”

actualitateOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.04.2018pag. 10

Tãierile ilegale de lemnafecteazã grav pãdurile, precum ºiîntreaga industrie de prelucrare alemnului, astfel cã este în interesultuturor sã promovãm sustena-bilitatea, sã avem un sistem rigurosºi eficient de control al originiilemnului ºi sã prelucrãm doar lemncu documente complete ºi corecte,care respectã toate reglementãrile dinRomânia ºi din Uniunea Europeanã. În cadrul unei întâlniri de lucru, înparteneriat cu Muzeul Regiunii“Porþilorde Fier” reprezentat de doamna Drd.Trandafir Codruþa, elevii liceului aususþinut o sesiune de comunicãri cutema “Defriºarea Parcului NaþionalDomogled-Valea Cernei”. În urma acþiunii desfãºurate eleviiau conºtientizat efectele negativeale despãduririi asupra mediuluinatural, precum ºi amploarea cucare se desfãºoarã acest fenomen.Totodatã tãierea haoticã a pãdurilorare efecte nu numai asupra naturii,ci ºi asupra populaþiei prinintensificarea unor fenomene

ELEVII LICEULUI TEORETIC „ªERBAN CIOCULESCU” SUSÞINSTOPAREA DEFRIªÃRII PÃDURILOR

extreme de la nivelul atmosferei. Elevii se implicã activ în protejareamediului alãturi de profesorii lorcoordonatori prin acþiuniledesfãºurate în cadrul concursuluinaþional “EcOprovocarea”. Echipele înscrise în concursderuleazã activitãþi de protecþiamediului din urmãtoarele categoriide concurs: plantãri de arbori,igienizare, târguri cu schimb deobiecte reutilizabile. În fiecare lunãactivitãþile vor fi punctate conformregulamentului. Cei mai buni 5membri ai echipelor câºtigãtoarevor participa la urmãtoarea TabãrãEcOprovocarea.

Tabãra EcOprovocarea –premiul acordat celor mai bunimembri ai echipelor câºtigãtoare dinCluburilor EcOprovocarea ºi dinConcursul Naþional EcOprovocarea.„O sãptãmânã cât o viaþã”, aºa s-arputea exprima trãirile liceenilor dupão tabãrã EcOprovocarea, cãci nu esteo tabãrã obiºnuitã. Vara, în mediulnaturii, se creeazã un cadru de

învãþare despre mediu prin joc,filme, dezbateri, lucru în echipã,drumeþii, mâncare sãnãtoasã,râsete, prieteni noi, petreceritematice ºi foc de tabãrã. Prin intermediul acestor activitãþidorim sensibilizarea elevilor noºtrifaþã de problemele mediului prineducaþie. Calitatea mediului sereflectã direct nu numai în vieþile

lor, ci ºi ale familiilor acestora.Ajutându-i sã-ºi cunoascãdrepturile cetãþeneºti, dându-leputerea sã acþioneze ºi sã simtã cãatitudinea lor conteazã, putemaprinde o scânteie a sentimentuluide stimã faþã de sine, iar aprindereaunei scântei este un început bun.

PROF. ANDREI BÃBÃÞ

Campania „Cãrþile fac dincopii oameni: Doneazã ºi tu o carte”s-a încheiat în comunele Punghinaºi Opriºor din judeþul Mehedinþi,unde aproximativ 1000 de volumede carte au ajuns la bibliotecileªcolilor Gimnaziale ºi grãdiniþelor. În luna martie a.c., poliþiºtiiInspectoratului de Poliþie JudeþeanMehedinþi, au iniþiat la nivelul unitãþiiCampania „Cãrþile fac din copiioameni: Doneazã ºi tu o carte”,activitate ce a avut ca scop oferireaunui suport în educarea copiilor ºiun sprijin pentru instituþiile

„Cãrþile fac din copii oameni:Doneazã ºi tu o carte”

Biroul de presã al IPJ Mehedinþi

defavorizate din punct de vedereal fondului de carte. Literaturã românã, manuale sau cãrþiistorice, literaturã universalã sau cãrþide specialitate, vor forma de acumîncolo biblioteca celor 300 de elevi ºipreºcolari ai unitãþilor de învãþãmântdin Punghina ºi Opriºor. Totodatã, poliþiºtii mehedinþeni s-au alãturat Campaniei umanitareThe Empty Shop organizatã deLet’s Do It România ocazie cucare au fost donate sute dearticole vestimentare.

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.04.2018 pag. 11

Conform prevederilor Legiinr.156/2000 privind protecþiacetãþenilor români care lucreazã înstrãinãtate– republicatã cu modificãrileºi completãrile ulterioare, activitatea deplasare forþã de muncã în strãinãtate, opoate desfãºura un agent de plasare aforþei de muncã persoanã juridicã. Acesta are în principal urmãtoareleobligaþii:- sã se înregistreze la inspectoratulteritorial de muncã în a cãrui razãteritorialã îºi are sediul;- sã aibã încheiate cu persoane juridice saufizice, stabilite într-un alt stat decât România,care au calitate de angajator conformlegislaþiei statului respectiv, contracte careconþin oferte ferme de locuri de muncã;- sã încheie cu solicitanþii locurilorde muncã contracte de mediere;- sã efectueze activitãþile de mediereºi plasare în mod gratuit.

CONTRACTUL DE MEDIERE este un contract de naturã civilã care seîncheie de cãtre agent cu cetãþeanul român. Acest contract de mediere trebuie sãconþinã: denumirea angajatorului dinstrãinãtate/þara pentru care se face mediereaîn vederea angajãrii, adresã, numãr detelefon/fax; descrierea muncii ºi acondiþiilor de muncã, durata timpului demuncã, durata contractului de muncã,salarizare, condiþiile de transport, de locuit.

!! Începând cu data de05.03.2018 AGENTULDE PLASARE nu maiare dreptul legal de apercepe tarif demediere, comisioanesau alte taxe !!CONTRACTUL DE

MUNCÃAgenþii de ocupare aforþei de muncã au

INFORMAÞII DESPRE INTERMEDIEREAªI PLASAREA FORÞEI DE MUNCÃ

ÎN STRÃINÃTATEobligaþia de a asigura încheiereacontractelor de muncã dintrecetãþenii români ºi angajatorii strãiniºi în limba românã.

CAUÞI UN LOC DE MUNCÃÎN STRÃINÃTATE

- Verificã dacã agenþiile care oferã locuride muncã în strãinãtate sunt înregistratela inspectoratul teritorial de muncã.- Verificã cu atenþie oferta locului de muncã.- Verificã adresa ºi existenþaangajatorului strãin pentru care ai optat.- Citeºte cu atenþie clauzelecontractului de mediere.- NU accepta cu uºurinþã ofertele de muncãprin intermediul anunþurilor on-line.- Poþi solicita un loc de muncã înstrãinãtate ºi Agenþiei de ºomaj, prinReþeaua EURES.

!! ATENÞIONARE !!* Persoanele fizice nu au dreptul sãexercite activitãþi de mediere.* Nu accepta achitarea unor sume debani cu titlu de garanþii, întocmire“curriculum vitae”, traducere documente,procesare acte sau consultanþã. Platacãtre agentul de plasare a unor sume debani, reprezintã un risc pentru persoanaaflatã în cãutarea unui loc de muncã.* Nu accepta sã pleci la muncã înstrãinãtate fãrã un contract de muncãsau forme legale de angajareacceptate în þara de destinaþie.* Soluþionarea unor conflicte de muncãpentru nerespectarea contractului demuncã de cãtre angajatorul strãin, este decompetenþa instituþiilor statului respectiv. Pentru informaþii suplimentare puteþisolicita sprijinulAmbasadei Românieidin þara respectivã, care vã poateîndruma cu privire la demersurilelegale pe care le puteþi urma.

Mãdãlina Aurora GîrleaCompartiment CRP

urmare din pag. 8

[2] adev.ro/p760gp

- fiindcã am ales deliberat sã mã nascîn 1955, în loc sã fi fost contemporancu Alexandru cel Bun;- fiindcã am fãcut grãdiniþa în treilimbi (românã, maghiarã, germanã),deoarece aºa prevedea, «internaþionalismul proletar », înloc sã-mi fi început copilãria laLondra, în englezã;- fiindcã am « cerut insistent » sãfiu fãcut pionier, utecist ºi comunist,în loc sã fi participat la rezistenþaanticomunistã, aºa cum au fãcuttoþi românii;- fiindcã am terminat, ca ºef depromoþie, Liceul Teoretic nr. 1 («Andrei ªaguna ») din Braºov, în locsã fi rãmas repetent;- fiindcã am « optat» sã fac armatacu termen redus, în loc sã fiprotestat contra militarismului;- fiindcã am ales sã fac facultatea laCluj în loc sã fi profitat de târgurilede oferte universitare de studii ºi sãplec în S.U.A. sau Germania;- fiindcã am «cerut» profesorilor meisã mã facã ºef de promoþie laUniversitatea din Cluj, în loc sã firãmas un student ºters ºi anonim;- fiindcã am insistat sã fiu profesor,vreme de patru ani, la un liceu industrialde la periferia Clujului în loc sã fiacceptat postul de cercetãtor la Oxford;fiindcã am fost membru departid, ca sã-mi pot facedoctoratul, în loc sã firãmas, cu modestie, lanivel licenþã... Am fost ºi suntem(consideraþi), eu ºicontemporanii mei, pleiadede proºti, inculþi,semidocþi, politruci, taraþide ideologia marxistã,autohtoniºti, protocroniºtiºi naþionaliºti. Prin urmare,astãzi suntem (priviþi ca) adevãratepericole publice sau, dacã nu chiar aºa,atunci complet inutili, relicve ale uneilumi revolute ºi blamate de istorie. Mãsimt, ca ºi mare parte din generaþia mea,maculat de un ev comunist catastrofal,pe care ºi noi l-am construit dinmoment ce am trãit atunci, ºi mã aºteptca dl. Hodor, C.N.S.A.S., Revista „22" Ion Mãldãrescu, Art-emis

www.art-emis.ro/editoriale

ReUnirea ºi ReNaºterea...ºi alte instanþe (mai mult sau mai puþinmorale) sã ne cearã, spre a se facedreptate, condamnarea la moarte”[2].Noua Dez-Ordine Mondialã înmisiune comandatã Pe întreg mapamondul se comitfapte reprobabile cu urmãri ce potschimba soarta lumii, trimitere la cele500 de milioane de oameni care,conform inscripþiilor de pe pietreleîndrumãtoare „Georgia Guidestone”,ar trebui sã mai vieþuiascã. Fãrã aaºtepta o discutare a situaþiei, respectivo hotãrâre din partea O.N.U., S.U.A.,Marea Britanie ºi Franþa au lansat unatac cu rachete de croazierã împotrivaSiriei, scopul declarat folosit ca pretextfiind sancþionarea regimul Bashar al-Assad pentru un presupus darnedovedit atac chimic la periferiaoraºului Damasc. Donald Trump aordonat armatei Statelor Unite lansareaunor „bombardamente punctuale” (ase citi trageri experimentale în poligonimprovizat - n.a.) asupra unor þinteasociate capabilitãþilor de armechimice ale „dictatorului” Bashar al-Assad. Oficialitãþile siriene ºi Rusia aunegat acuzaþia, declarând cã este oînscenare, un pretext pentru ooperaþiune militarã. Vã mai amintiþi de„armele de distrugere în masã” ale luiSaddam Hussein negãsite nici pânãazi? Dar de atacul împotriva Libiei?Temãtoare sã nu le-o ia alþii înainte,

slugile de la Bucureºti: Iohannis,Dragnea ºi Meleºcanu n-au întârziatcu temenelele, lustruitul încãlþãrilor ºiosanalele la adresa agresorilor. Fãrãsã-i întrebe cineva, au strigat cât i-auþinut puterile cã România este solidarãcu acþiunile alianþei S.U.A.-MareaBritanie-Franþa. „Dacã tãceau, filosofirãmâneau!” ar spune înþelepþii.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.04.2018pag. 12

1932 – SEVERINUL – CAPITALÃ A MATEMATICII (3) Prof. Dr. Tudor Rãþoi

URMARE DIN NUMÃRUL TRECUT

Miron Nicolescu despre o „problemã generalãde frontierã ºi dezvoltarea în seriecorespunzãtoare”, R. Racliº despre ecuaþiaparticularã a diferenþelor finite ºi adunarea pãrþilorecuaþiilor diferenþelor, N. Abramescu despredezvoltarea unei funcþii dupã puterile crescândeale unui poligon, L. Tchakaloff despre intervalelevariabilitãþii în formula lui Taylor, S. Stoilov desprefuncþiile continue asupra unei aceeaºi varietãþi, V.Ionescu despre reducerea la o formã canonicã aunui sistem de ecuaþii funcþionale, S. Mandelbroitdespre probleme de linieri independente, A.Zijgmund despre modul de divergenþã de serieoctogonalã, I. Karamata despre o teoremã asuprasumabilitãþii excepþionale, F. Leja despre seria luiTaylor a funcþiilor celor douã variabile reale, iar T.Pejovitch despre soluþiile asimetrice de ecuaþiediferenþialã. Secþiunea a III-a s-a concentrat peprobleme de geometrie ºi a prilejuit audierea unorcomunicãri având ca teme: geometria euclidianãcu patru dimensiuni (J. Kelemen), o clasãparticularã de curbe în spaþiu (Al. Niculescu), câtevafeluri simetrice ºi grupe simple tranzitive aplicabile(Gh. Vrânceanu), curbele practice (Gh. Þiþeica), „oproblemã de geometrie” (A. Ferrera), determinareabazei stereometrice cu ajutorul problemei dublu-conice (M. Botez), similitudinea (D. Ghermani),transformãrile conforme (Gr. C. Moisil) ºi metodaîmpãrþirii în pãrþi egale a oricãrui arc ºi unghi (D.Pantazi). Secþiunea a IV-a, consacratã problemelorde mecanicã, fizicã, matematicã ºi astronomie, asupus atenþiei teme precum percursiunile aplicateunui fir (Gh. Pik), note asupra corelaþiunii (C.Teodorescu), probleme noi în astronomie (C.Pârvulescu), virometrul, aparat pentrumãsurãtoarea experimentalã a rotaþiei pãmântului(Gh. Naneº) sau stabilitatea adevãratelor miºcãrifluide (A. Rosenblatt). La secþiunea a V-a, închinatãistoriei ºi filosofiei matematicii, P. Sergescu a vorbitdespre calculul aritmetic în veacul XVI ºi„semnificarea lui Galileu” în istoria ºtiinþei, Q.Wetter a fãcut trei observãri asupra istorieimatematicii, W. Serpinski a tratat ultimele cercetãriasupra ipotezei continuului, P. Montel o teoremã alui Pompeiu, iar S. Stoilov ºi D. Pompeiu aspecteale teoriei relativitãþii. În fine, la secþiunea a VI-a,dedicatã didacticii matematice, O. Nicodym aabordat o metodã de a însemna numere iraþionale,Gh. Butu – principii pentru alcãtuirea programuluimatematicilor în licee, Gh. Þiþeica – intuiþiabergsonianã în matematicã, iar P. Montel – raportulîntre algebrã ºi teoria funcþiilor. Pe parcursul celor cinci zile ale congresului, în5 “Idem” anul XLIX, nr. 124 din 7 mai 1932.6 „Idem” “ anul XLIX, nr. 128 din 11 mai 1932.7 „Idem” anul XLIX, nr. 129 din 12 mai 1932.8 Ibidem.

permanenþã, au fost aproape autoritãþile judeþuluiºi cele ale oraºului în frunte cu prefectul, col.Mãicãnescu, ºi primarul, Petre Nistor, iar din parteainstituþiilor de culturã ºi învãþãmânt, profesorii T.Costescu, preºedintele Palatului Cultural, ºi Al.Bãrcãcilã, directorul Liceului „Traian”. Oraºul a trãit o sãptãmânã de sãrbãtoare, fiindpavoazat cu drapele ºi ghirlande pe strãzileprincipale ºi îndeosebi pe bulevardul Carol I, spregarã. Elevii ºi elevele ºcolilor din oraº au datspectacole îmbrãcaþi în costume naþionale, alãturide formaþiile muzicale în frunte cu corul „Doina” ºifanfarele Regimentului 95, Atelierelor C.F.R. ºiªcolii de Meserii din Vânjuleþ5. În penultima zi, congresiºtii au fãcut o excursiecu vaporul „George Manu” pe Dunãre, în Cazane6.Lucrãrile congresului au fost continuate chiar pevapor, unde au fost audiate comunicãri cu privirela soluþiile asimetrice de ecuaþie diferenþialã (T.Pejovitch) ºi extensia teoremei lui Liouville ºifuncþiile ei armonice (Miron Nicolescu). La întoarcerea din Cazane, vaporul a fãcut escalãîn portul Orºova, unde a fost dat un banchet de100 de tacâmuri, în grãdina Restaurantului„Imperial”, în prezenþa prefectului judeþului Severin,Hamat, a primarului de Orºova, Buha, ºi aprimarului oraºului Turnu Severin, Petre Nistor,Paul Montel aducând salutul congresiºtilor. De la Orºova, aceºtia au plecat la Bãile Herculane,cu douã vagoane ataºate special trenului Rapid,fiind cazaþi la hotelurile „Ferdinand” ºi „Severin”ºi la vila „Elisabeta”. La Herculane, lucrãrilecongresului au continuat în sala cazinoului, peteme înscrise la secþiunea a II-a, astfel: multiplicarea

de serie la intrarea dublã ºi multiplã (A. Rosenblatt),seria lui Taylor a funcþiilor celor douã variabile reale(F. Leja), noile soluþii ale exerciþiilor lui Fredholm(C. Popovici), ecuaþia lui Fredholm în domeniulcomplex (R. Bãdescu), câteva proprietãþi alefuncþiilor armonice în legãturã cu proprietateapolinoamelor (N. Ciorãnescu) ºi teorema lui Iordan(Gr. C. Moisil). În acelaºi cadru, s-au desfãºuratdiscuþii aprinse pe teme de didacticã matematicã,vizând programa de matematicã în învãþãmântulsecundar. Profesorul Gh. Bratu de la Cluj a cititmoþiunea ce identifica un declin cert alînvãþãmântului matematic secundar românesc,protestând împotriva acestei realitãþi ºi solicitândsã se revinã la liceul cu opt ani, în care ºase ani sãfie consacraþi culturii generale, iar în ultimii doi,sã se dea importanþã studiilor speciale7. Dupã încheierea lucrãrilor pe secþiuni, a avut locrecepþia de închidere a congresului, organizatã totla Bãile Herculane, prilej cu care au vorbit prefectuljudeþului Severin ºi matematicienii L. Tchakaloff,B. Hostinsky, P. Montel, W. Sierpinski, A. Denjoy,I. Karamata ºi Gh. Bratu8. Singurul punct nerealizat din programulcongresului a fost vizitarea insulei Ada Kaleh.Toþi cei prezenþi au fost de acord în legãturã cusuccesul congresului, datorat, dupã cum remarcaPetre Sergescu, în egalã mãsurã savanþilor ce-ionoraserã lucrãrile, conferindu-i o strãlucire aparte,profesorilor universitari ºi secundari români,tineretului universitar ºi ºcolar, precum ºiautoritãþilor, care nu pregetaserã nici un momentsã arate bunãvoinþa ºi sprijinul necesar uneimanifestãri de o asemenea anvergurã.

Primãria comunei Cãzãneºti cu sediulîn sat Valea Coºuºtei Nr. 119 Tel/Fax 0252-385062 e-mail:primariacazanesti@yahoo.comorganizeazã în data de 8 mai 2018 ora 10licitaþia publicã deschisã cu strigare pentruînchirierea pajiºtilor aflate în proprietate privatãa comunei Cãzãneºti.- Preþul de pornire al licitaþiei este de 165 leipe hectar pe an- Pasul licitaþie (saltul minim este de 12,5 %)- Garanþia de participare la licitaþie este de200 de lei persoane fizice /300 de lei persoanejuridice- Taxa de înscriere este de 100 lei persoanefizice / 200 de lei persoane juridice- Preþul documentaþiei de licitaþie ºi caietulde sarcini este de 50 lei persoane fizice /100

ROMÂNIAJUDEÞUL MEHEDINÞICOMUNA CÃZÃNEªTI

ANUNÞ - Licitaþie Publicã

lei persoane juridice- La licitaþie poate participa orice persoanãfizicã sau juridicã cu domiciliul sau sediusocial în comuna Cãzãneºti- Pentru a intra în posesia documentaþiei deatribuire cei interesaþi trebuie sã se prezintela sediul primãriei comunei Cãzãneºtiîncepând cu data publicãrii prezentului anunþ- Documentaþia de participare la licitaþie vafi depusã la sediul primãriei Cãzãneºti pânãla data de 02.05.2018 ora 14:00- Licitaþia publicã cu strigare va avea loc îndata de 8 mai 2018 la orele 10:00 la sediulprimãriei Cãzãneºti- Alte relaþii suplimentare se pot obþine latelefon 0252385062 sau la persoana decontact Popescu Viorel.

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Cheltuielile de la începutul sãptãmânii îþi potdestabiliza bugetul pentru multã vreme, deaceea fii prudent ºi urmeazã o listã clarã ºistrictã. Existã riscul sã achiziþionezi bunuri sauservicii nemulþumitoare. Contextul astral alsãptãmânii îþi influenþeazã relaþiile cu anturajulapropiat. Sunt posibile discuþii aprinse,neînþelegeri privitoare la studii ºi cãlãtorii, darºi de la banalitãþile cotidiene. Evitã contradicþiileºi depune eforturi pentru aplanarea oricãruiconflict. Sfârºitul sãptãmânii te aduce acasã,alãturi de membrii familiei ºi de rude.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

În primele zile ale sãptãmânii ocupã-te detreburile tale personale, stabileºte-þi planuri deîngrijire corporalã, dar ºi întâlniri cu prieteniisãi vizite în locuri dragi. Stãrile tale de spiritsunt fluctuante, astfel cã ar fi bine sã laºi grijiledeoparte. Sunt momente favorabile pentru a luadecizii importante în plan financiar. Este posibilsã primeºti salariul, o primã, cadouri saufavoruri, care cumva încheie o etapã de câºtigdin activitatea profesionalã desfãºuratã. Înweekend se întrezãresc întâlniri cu prietenii saucãlãtorii pe distanþe scurte.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Eºti tulburat în prima parte a sãptãmânii, însãeste greu de desluºit ce anume te nemulþumeºte.Probabil cã este un cumul de stãri, trãiri ºi emoþiiadunate de multã vreme, iar acum ies la ivealã.Fii prudent în privinþa sãnãtãþii, pentru cã se potevidenþia afecþiunile cronice. De evitat, pe câtposibil, consultaþiile, analizele medicale ºiintervenþiile chirurgicale, deoarece existã un riscmare de erori. Ai nevoie de odihnã, detaºare decotidian, o dietã uºoarã ºi plimbãri în aer liber.Weekend-ul aduce cheltuieli neaºteptate destulde mari, dar ºi o stare generalã foarte bunã.

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

În urma evenimentelor în care ai fost ºi mai eºtiîncã implicat alãturi de prieteni sau colegi deserviciu te vei hotãrî sã renunþi, atât la unii câtºi la unele acþiuni sau proiecte comune. Suntzile tensionate, datoritã contextului astral, maiales pe 19 ºi 20 Aprilie. Retrage-te din forfotacotidianã, întoarce-þi privirile spre propria tapersoanã ºi gândeºte-te pe îndelete la tine. Chiareste un moment prielnic de a-þi reorganiza viaþa.Sãnãtatea este vulnerabilã, deci evitã eforturileºi spaþiile zgomotoase. Finalul sãptãmânii îþiaduce stãri de bine ºi situaþii amuzante.

Zodia Leu(23 iulie - 22 August)

Primele zile ale sãptãmânii aduc multecontroverse în plan profesional. Imaginea tapublicã, cât ºi relaþiile cu ºefii sau cu autoritãþileîn general vor suferi modificãri subtile, însãsuficient de puternice încât sã realizezi cã sepetrece ceva dincolo de aparenþe. Se contureazãun final de etapã în relaþiile de prietenie ºiprotectorat în câmpul muncii. Prudenþã ºidetaºare! Ai nevoie de oameni noi ºi de cu totulalte planuri de viaþã. Finalul sãptãmânii estepotrivit odihnei departe de iureºul cotidian.Primeºti informaþii preþioase pe cãi mai puþinobiºnuite.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Debutul sãptãmânii te gãseºte pe drumuri, încãlãtorii sau fãcând planuri în acest sens.Intenþiile îþi pot fi zãdãrnicite de situaþiafinanciarã sau de mofturile celor dragi. Totuºivei gãsi soluþii bune pentru a te descurcaonorabil cu toate. Revin în atenþie chestiunisocio-profesionale care trebuie finalizate rapidºi fãrã resentimente. Este bine sã-þi revizuieºtirelaþiile de muncã, în special cele cu ºefii ºiautoritãþile. Weekend-ul anunþã dialoguri ºiîntâlniri cu prietenii. Evitã sã le povesteºti multeºi mãrunte despre tine. Sfaturile ºi soluþiilepropuse de ceilalþi sunt binevenite.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Cheltuielile ºi discuþiile pe teme financiare îþideschid sãptãmâna. Se pare cã existã restanþe laanumite servicii de care ai beneficiat saubeneficiezi încã. Dar ºi cei dragi apeleazã lasprijinul tãu material pentru a-ºi rezolva mofturilepersonale. La mijlocul intervalului analizat aparoameni în preajma ta, care te vor ajuta sã rezolvidemersuri legate de cãlãtorii sau de studii. Fiiprudent dacã trebuie sã iei decizii sau sã vorbeºtiîn public, pentru cã mentalul este suprasolicitatºi obosit. La sfârºitul sãptãmânii este rost deîntâlniri cu persoane importante..

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

În relaþiile parteneriale se prefigureazãschimbãri importante, dar este vorba despresecvenþe vechi care acum doar se pun la punctdefinitiv. Stabileºte-þi obiective clare în orice tipde colaborare ºi urmeazã-le îndeaproape. Aparnoutãþi financiare, în mod special la secþiuneabani ºi bunuri comune cu alþii. Este rost de aprimi bani dintr-o colaborare sau dintr-unîmprumut. Pot intra în discuþie moºtenirile,partajele personale ºi profesionale. În weekendapar cãlãtorii, dar ºi dorinþa de a-þi rafina sufletulcu activitãþi culturale.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Începi sãptãmâna cu multã treabã la serviciu.Treburile cotidiene alcãtuiesc tema principalã,astfel cã eºti nevoit sã te concentrezi pe maimulte subiecte deodatã. Alege prioritãþile ºi aiîncredere cã vei rezolva totul corect ºi la timp.Pe de altã parte, vei fi nevoit sã pui la punct fierelaþia cu partenerul de viaþã, fie colaborãrile încare eºti implicat sau doreºti sã te implici.Discerne totul cu rãbdare, iar la nevoie,sfãtuieºte-te cu cineva de încredere. Sfârºitulsãptãmânii este potrivit verificãrii situaþieifinanciare ºi achitãrii datoriilor de orice fel.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Cei dragi au nevoie de sprijinul tãu materialºi moral chestiunile lor personale, dar ºi înactivitãþile voastre comune. Este bine sã le fiialãturi ºi sã te bucuri de tot ce aveþi de realizatîmpreunã. Pe de altã parte, se contureazã unfinal de etapã în plan profesional. Sunt posibilemodificãri ale regimului muncii, sarcini de lucrunoi, dar ºi schimbarea atitudinii tale faþã demuncã ºi implicaþiile ei. Finalul sãptãmâniiaduce noutãþi parteneriale. Fie primeºti opropunere de colaborare, o cerere în cãsãtorie,fie o invitaþie de a te implica în activitãþidistractive.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Sãptãmâna începe cu treburi gospodãreºti. Aispor în rezolvarea demersurilor patrimoniale,dar ºi în discuþiile cu membrii familiei. Serecomandã prudenþã în prima parte a zilei de19 Aprilie, deoarece sunt posibile rãsturnãride situaþie deosebite în relaþiile cu ceilalþi.Relaþiile sentimentale se reconfigureazãcumva, însã în sens benefic. Relaþia cupersoana iubitã sau cu copiii îºi va modificatermenii ºi condiþiile de desfãºurare sau cevaintervine ºi chiar schimbã definitiv situaþiaamoroasã. Finalul sãptãmânii aduce treburide rutinã.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Sãptãmâna aduce noutãþi în relaþiile cuanturajul apropiat, dar ºi în segmentul domestic.Este nevoie de o reorientare a scopurilorpersonale ºi de o curãþenie drasticã printrepersoanele cãrora le acorzi încredere. Contextulastral al sãptãmânii te va ajuta sã priveºtiobiectiv la situaþia familialã ºi la nevoile realeale membrilor familiei. Se pot finaliza treburigospodãreºti, poþi discuta cu neamurile despreobiectele de patrimoniu sau poþi trasa un planviabil de îmbunãtãþire a spaþiului locativ.Sfârºitul sãptãmânii contureazã distracþii ºiaventuri.

OBIECTIV mehedinþean 19 - 25.04.2018 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

(19 - 25 aprilie 2018)Horoscop

OBIECTIV mehedinþean 19 - 25.04.2018 pag. 14diverse

Prima jumãtate a perioadei analizate a foststabilã pentru raportul euro/leu, pentru ca la finalul eievoluþia sã fie una apreciativã. Leul a profitat de creºterea interesului pentruobligaþiunile statelor de marginea zonei euro. Riscurilorgeopolitice ºi comerciale dar ºi sancþiunile aplicateRusiei, au îndreptat investitorii cãtre pieþele unde potobþine randamente cât mai mari.

Dupã o creºtere la 4,6617 lei, cursul euro a scãzut lasfârºitul intervalului la 4,6485 lei, cea mai scãzutã valoareîncepând cu 6 februarie, într-o ºedinþã în care transferurilese realizau între 4,641 ºi 4,652 lei. Parcursul leului continuã sã fie influenþat de situaþiaeconomicã, contul curent al balanþei de plãþi înregistrândun deficit de 172 milioane euro în primele douã luni aleacestui an, urmare a dezechilibrãrii balanþei comerciale,dar ºi de majorarea inflaþiei luna trecutã la un maxim alultimilor cinci ani de 5%. Membrii CFA Româniaanticipeazã o depreciere a leului în urmãtoarele 12 luni,valoarea medie a cursului euro anticipatã situându-se la4,7369 iar pentru orizontul de ºase luni la 4,70. Media dolarului american a alunecat de la 3,7778, lajumãtatea intervalului, la 3,7588 lei, la finalul lui, când cotaþiiledin piaþa valutarã s-au miºcat între 3,743 ºi 3,761 lei. Moneda elveþianã a fluctuat pe pieþele internaþionale între1,182 ºi 1,191 franci/euro, astfel cã media ei a scãzut de la3,9320 la 3,9061 lei, nivel care nu a mai fost atins dinianuarie 2015 când Banca Naþionalã a Elveþiei a renunþat laplafonul de minim 1,20 franci/euro. La sfârºitul intervalului, reducerea lichiditãþii din piaþamonetarã s-a rãsfrânt asupra indicilor ROBOR cel la treiluni, utilizat la calcularea dobânzilor la majoritatea creditelorîn lei, a urcat la 2,13%, cel mai ridicat nivel din decembrietrecut, iar cel la ºase luni a sãrit la 2,46%, valoare care numai fost atinsã din octombrie 2014. Indicii la nouã ºi 12 luniau urcat la 2,52%, respectiv la 2,57%. Raportul CFA România prognozeazã o majorare aratelor de dobândã. Rata medie a ROBOR cu scadenþala trei luni anticipatã peste 12 luni este 3,02%. Perechea euro/dolar a urcat la finalul perioadei la 1,2363 ºi1,2414 dolari, din cauza incertitudinilor referitoare la politicacomercialã a Washingtonului dar ºi a intenþiei preºedinteluiTrump de a deprecia dolarul pentru a reduce deficitul comercial. Euro a fost susþinut ºi de declaraþiile unor oficiali BCEreferitoare la posibilitatea începerii în zona euro aprocesului de majorare a dobânzii de politicã monetarã,care se aflã de mai multã vreme la 0%. Dupã o perioadã lungã de scãdere, criptomonedele aucrescut dupã ce au apãrut informaþii cã fondul de investiþiicondus de George Soros va face plasamente în acestea. Indicele compozit calculat de Bloomberg a încheiatperioada la 8.132,77 dolari. Reamintim cã bitcoin a scãzutde curând sub pragul de 6.000 dolari dupã ce în decembrietrecut a fost atins un maxim de aproape 20.000 de dolari. Analiza cuprinde perioada 11 – 17 aprilie.

Euro a coborâtspre 4,64 lei

Radu Georgescu

În perioada 13-14.04.2018 laPiteºti s-a desfãºurat FinalaCampionatului Naþional pentru Tineret,U23, individual, unde au luat startul 168de sportivi de la 30 de cluburi. CSM Drobeta Turnu Severin ºi-aîmbogãþit palmaresul de medalii prinrezultatele obþinute de sportivele sale:Loc II - TÃTAR KRISZTINA -48 kgLoc III -COVACIU IASMINA -48 kg- IOVIÞA ROBERTA -52 kgLoc VII - BORTOª ANDREEA -57 kg Rezultatele au fost conformobiectivelor stabilite. Urmeazã o perioadã competiþionalãimportantã pentru cadeþii CSM Drobetacare vor participa la Cupe Europene pentrua–ºi adãuga puncte în Ranking-ul IJF

Finala Campionatului Naþional pentruTineret, U23 de la PiteºtiJUDO

(Federaþia Internaþionalã de Judo).Lena STEREA, Purtãtor de cuvânt

al CSM Drobeta Turnu Severin

Descoperitã, formatã ºiafirmatã în Judo la PalatulCopiilor- Filiala Strehaia,transferatã la LPS-UniversitateaCraiova, apoi selecþionatã lalotul olimpic de junioare de laCluj, judoka din Strehaiauimeºte prin rezultatele pe carele obþine. Dacã anul trecut aurcat la Campionatul Mondialde Judo pe treapta a treia apodiumului, obþinând medaliade bronz, anul acesta a pornitîn forþã, câºtigând în douãluni t rei Madal i i laCampionatele naþionale deU21,U23 ºi seniori. În weekend, la Piteºti, Cleoniaa câºtigat medalia de aur ºi titlulde Campioanã Naþionalã  La U23 îi urãmsucces în continuare, sã ajungã laOlimpiadã (acesta fiind visul ei), ºi sã ducãmai departe faima ºcolii de judo din I. G. M.

Judoka Rîciu Cleonia,fata de aur din Strehaia

Strehaia, alãturi de foºti ºi actualii judokade valoare care au fost ºi sunt iniþiaþi întainele acestei Arte Marþiale Moderne-JUDO. BRAVO CLEONIA!

Urmare din pag. 3

achiziþionãm tehnicã pentru ambele þãri dinzona de graniþã”, a declarat viceprimaruloraºului partener al Severinului,Belogradcik – Bulgaria, Rosen Mladenov. Pentru Severin, proiectul este binevenit,mai ales cã studiile au demonstrat cãsistemul de alarmare existent în municipiueste uzat tehnic ºi nu mai are acoperireaacusticã corespunzãtoare. Mai mult,

SOLUÞII COMUNE...centrul operativ pentru situaþii de urgenþãva fi dotat cu utilaje ºi echipamente deultimã generaþie.

anunþPierdut Certificat de Înregistrareal societãþiiSC GOSA SRL, J25/188/2001.Se declara nul.

Romeo Crîºmaru

sportOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.04.2018 pag. 15

CS Strehaia a dispus cu 7-0 de Decebal Eºelniþa ºi a izbutit scoruletapei a XVI-a din Liga a IV-a Mehedinþi. Totodatã, golurile marcate deAlexandru Balaci (’28, ’49, ’63), Andrei Mãtuºoiu (’37, ’54), Claudiu Topalã(’66) ºi Cristian Gomoi (’72) au pãstrat echipa antrenatã de Mircea Danciu

pe locul al III-lea, la 5, respectiv 4 puncte, de RecoltaDãnceu ºi Viitorul ªimian, contracandidate care, deasemenea, au obþinut, victorii facile în aceastã rundã.Dacã liderul Recolta Dãnceu s-a impus cu 5-1 îndeplasarea de la Viitorul Cujmir, prin golurile izbutitede Cãtãlin Chirfot (‘6, ’22, ’89), Lucian Brucã (’29) ºiAlin Rapcea (’35), respectiv Narcis Coravu (’72),ocupanta locului secund Viitorul ªimian a trecut cu4-0 de Dierna Orºova. Pentru echipa antrenatã deDorel Stoica au marcat Mãdãlin Mãtãsãreanu (’35,’44) ºi Andrei Enea (’40, ’77).

În Liga a V-a, scorul rundei a XIV-a l-a izbutitliderul ªtiinþa Broºteni, care a dispus cu 7-0 deAS Obârºia de Câmp. Dupã 2-0 la pauzã, ocupantaprimul loc s-a descãtuºat pe finalul jocului, cânda marcat de 5 ori în ultimul sfert de orã, GheorgheTudoran (‘7, ’75), ªtefan Bãnicã (’13, ’78, ’85) ºiOvidiu Zâmþa (’87, ’89) fiind autorii golurilor. Dupãacest succes, echipa din Broºteni ºi-a pãstratavansul de 3 puncte faþã de Inter Crãguieºti. Ultimatreaptã a podiumului este ocupatã de DunãreaHinova, care se aflã la 9 puncte de lider ºi pareieºitã din lupta pentru primul loc.

Dupã o pauzã de 12 ani, CSSDrobeta Turnu Severin s-a calificat laturneul final al CampionatuluiNaþional de Handbal, rezervatjunioarelor III. Repartizate în grupa aIV-a a turneului semifinal, desfãºurat,sãptãmâna trecutã, la Moreni, fetelepregãtite de Petronela Naum s-auclasat pe primul loc, cu 4 victorii ºi oînfrângere. În primul meci,severinencele au dispus de LPSIaºi (32-24), dupã care au fost învinse,la limitã, de LPS Brãila (25-26).

A urmat alte 3 victorii clare, cu CSS2 Bucureºti (29-16), CSS 2 Baia Mare(26-23) ºi LPS Banatul Timiºoara(31-24), care au calificat CSSDrobeta Turnu Severin la turneulfinal. Acesta va avea loc în perioada9-13 mai, iar elevele PetroneleiNaum se vor duela, pentru medalii,cu CSS Bacãu, Grupul ªcolarEnergetic Râmnicu Vâlcea ºi ACSCorona Braºov. “Un rezultat special pentru ClubulSportiv ªcolar din Drobeta TurnuSeverin, care nu se mai calificase laturneul final, cu junioarele III, de 12ani. La turneul semifinal de la Morenia fost o grupã cu echipe de valoriegale, însã avantajul nostru a fostambiþia, dãruirea, condiþia fizicã ºi

Liga a V-a - Etapa a XIV-aªtiinþa Broºteni - AS Obârºia de Câmp 7-0ASG Hinova - Dunãrea Hinova 2-3AS Corlãþel - Viitorul Floreºti 3-0Voinþa Vrata - Inter Crãguieºti 0-3Voinþa Opriºor - Coºuºtea Cãzãneºti 3-3Real Vânãtori - Unirea Gârla Mare 2-3Clasament1. Broºteni 14 11 1 2 62-14 342. Crãguieºti 14 10 1 3 46-26 313. D. Hinova 14 8 1 5 40-29 254. Gârla Mare 14 7 2 5 29-24 235. Cãzãneºti 14 6 3 5 39-34 216. Obârºia de Câmp 14 5 4 5 27-29 197. Vrata 14 5 3 6 35-33 188. Corlãþel 14 5 3 6 33-39 189. Floreºti 14 5 2 7 32-41 1710. Opriºor 14 4 3 7 33-33 1511. ASG Hinova 14 3 3 8 32-55 1212. Vânãtori 14 2 0 12 20-71 6Etapa viitoareUnirea Gârla Mare - ªtiinta BroºteniInter Crãguieºti - Voinþa OpriºorCoºuºtea Cãzãneºti - Real VânãtoriDunãrea Hinova - AS CorlãþelViitorul Floreºti - Voinþa VrataAS Obârºia de Câmp - ASG Hinova

Liga a IV-a - Etapa a XV-aViitorul ªimian - Dierna Orºova 4-0Viitorul Cujmir - Recolta Dãnceu 1-5CS Strehaia - Decebal Eºelniþa 7-0Dunãrea Pristol - Inter Salcia 3-0Real Vânju Mare - AS Corcova 3-0Clasament1. Dãnceu 16 14 1 1 71-18 432. ªimian 16 14 0 2 57-12 423. Strehaia 16 12 2 2 50-18 384. Orºova 16 9 1 6 43-31 285. Cujmir 16 8 1 7 37-34 256. Pristol 16 6 2 8 28-36 207. Vânju Mare 16 5 0 11 21-48 158. Eºelniþa 16 2 4 10 22-53 109. Salcia 16 2 2 12 18-64 810. Corcova* 16 1 1 14 12-45 4* A fost exclusã din campionat în etapa X-aºi pierde toate jocurile din retur cu 3-0Etapa viitoareDunãrea Pristol - Recolta DãnceuDecebal Eºelniþa - Viitorul ªimianDierna Orºova - Viitorul CujmirInter Salcia - Real Vânju MareAS Corcova - CS Strehaia

Handbalul juvenil revine în lupta pentru medaliidevotamentul. Fetelemele au luptat pânã înultima clipã. Meciulpierdut cu LPS Brãila nule-a demoralizat,dimpotrivã, le-aambiþionat pentru a numai pierde niciun punct.Au comunicat foartebine în teren, nu s-audat bãtute nici mãcar osecundã ºi asta nu mãface decât sã le apreciez.Câºtigarea acestui turneusemifinal e rezultatulmultor ani de muncã ºi de participarela turnee semifinale. Acum fetele suntla o vârstã la care ºtiu foarte bine cevor de la un meci ºi nu le e teamã sãpunã în practicã ce au învãþat. Încã nuse ºtie gazda turneului final, dar cert ecã ne-am propus câºtigarea uneimedalii”, a declarat Petronela Naum. Antrenoare de la CSS Drobeta TurnuSeverin a mizat pe: CristinaSipoteanu, Amelia Cotoroianu - AniBaroga, Gabriela Istratie, AmaliaButaliu, Raluca Baghina, AlexandraAdam, Adelina Mitroi, Mãdãlina Perju,Alexia Pîrjan, Denisa Iordache,Alexandra Chilom, Alexandra Sfiea,Roxana Gheorghiceanu ºi Andreea

Puica. Severinenceleobþinuserã calificarea la

turneul semifinal, dupã ce câºtigaserã seriaE preliminarã cu punctaj maxim,având victorii pe linie în cele 24 de

meciuri disputate în perioadaoctombrie 2017- martie 2018.

M. O.

Victorii la scor, pentru Strehaia ºi Broºteni

M. O.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.04.2018pag. 16

pamflet

Mã fraþilor, dacã nu vãera prea clar cã nea Drãghiea eraregele pãdurii, ar putea sã vãspunã ‘mnealui, ori puteþi vedeadumneavoastrã imaginile, peinternet. Pã da, cã sã dusã omu laplantat pomi, ca sã nu zicã cinevacã taie frunze ºi, cum bãtea soarelecam tare, pusã pe frunte o ºapcãneagrã, pe care scria cu litere mariºi albe – KING. Sã minunarãoamenii de pe câmp, da zisãrãcã t rebe sã asculte de neaDrãghiea, cã altfel poate dã ºapcamai pe spate. Bine, mai în spate era ºi neaAladin, þ inea pomiºoru’ sã-lplanteze plantatoru, spre necazullu’ nea Popescu, care ieºi petelevizor ºi zisã cã asta e ca ocampanie pe bani publici. Acuma,dupã cum îi ridicã mingea la fileuadversarii politici, nici nu e preagreu sã marcheze, de fiecare datã.

nea Mãrin

Sucã ºi minunile din pãdurile Mehedinþiului, bãile de mulþimedi la zilele oraºului ºi parlamentarii sãraci ai Severinului

Bine, acuma mai vine o ocazie, cãla zilele oraºului o sã sã înghesuietoþi la pupãturi cu electoratu’. Maiun mic, mai o bere, mai o pupãturã,cã de aia e sãrbãtoare. Bine, cu cene alegem dupã, când sã trage linie,nu sã prea ºtie. Important e cã treizile sã distreazã cetãþeanuplimbãtor din stradã, da ºi

necuvântãtorii din cimitir. Acuma, veni al lu’ Sache sã-mizicã cã la Sibiu sã întâmplã lucrurilealtfel. În primii ani, edilii nu aucheltuit mare lucru, da ºi-au pus lapunct infrastructura. Apoi au venitinvestitorii. ªi abia la urmã s-auapucat sã investeascã în culturã. Înculturã, ca sã sã înþeleagã. Au urmatevenimente de anvergurã ºi aºa s-a ajuns ca Sibiul sã aloce 12 la sutãdin buget pentru culturã, iar culturasã aducã 16 la sutã din buget. Pãicând nu numai cã nu cheltuieºti dinbugetul local, dar mai ºi aduci unplus de 4 la sutã, vorbim desprestrategie pe termen mediu ºi lung,fãcutã ca la carte. Nu ca la noi, seºtie! Cam despre asta vorbeºteSucã de ceva timp. Mã fraþilor, deocamdatã sãîncãlzi vremea, deci nu mai e motivde ciondãnealã pe încãlzire, dapoate sã mai face un efort înrecuperarea datoriilor istorice. ªipoate parlamentarii mai miºcãceva sã sprijine gãsirea unei

soluþii permanente ºi nu de avarie,pentru iarna urmãtoare. Cã ºi aºasã dau neºtiutori ºi fãrã avere unii,nu-i aºa nea Sibinescu?! Cã matalele ºtii pe aproape toate. Noroc cunea Bãlãnescu ºi nea Popescu,care stau bine la capitolu averi,cã au pus ceva deoparte, chiar ºiîn vreme de crizã. Mã nepoate, da sã apropie sezonuºtrandurilor ºi sã dusãrã Sucã ºi cual lu’ Zbanghiu pi la Schela, sã vadãcum sã pregãteºte sezonu. ªi vãzurãnumai neºte maidanezi, de-ºi facveacu ziua pi la ºtrand ºi noaptea pestrãzile Severinului. Deh, sã daubãieþi de oraº, ce mai, le place viaþade noapte a oraºului. Acuma or sãvinã probabil ºi la sãrbãtoare, o partepin parcarea centrului comercial ºialþii pi la tarabele cu mici. Da grijãmare la tarabe, sã nu care cumvasã încurcaþi micii. Cât despre alte isprãvi aleoraºului, om vorbi ºi data viitoare.

Pãnã atuncea, hai sã fiþi iubiþiºi optimiºti!

Consiliul Judeþean Mehedinþi / Centrul Cultural “Nichita Stãnescu”Palatul Culturii “Teodor Costescu” / Fundaþia Culturalã “Lumina”

PROGRAMUL MANIFESTÃRII din cadrul”ZILELOR SEVERINULUI” sâmbãtã, 21 aprilie

Sala CLUB a Palatului Culturii “Teodor Costescu”din Drobeta Turnu Severin

ora 10,30 - Mini-spectacol al Corului Episcopiei Severinului ºi StrehaieiCuvântul reprezentanþilor autoritãþilor judeþului;ora 11,00 - Lansarea revistei “Vorba Noastra” nr. 3-4/2018;Vorbesc: Europarlamentar Maria Grapini; prof. dr. Tudor Nedelceaprof. dr. Titu Dinuþ; prof. dr. Tudor Rãþoi.

ora 12,00 - Lansarea Dicþionarului de Regionalisme de prof. dr. FlorianCopcea; Vorbesc: prof. dr. Cornel Boteanu; prof. dr. Tudor Nedelcea;scriitor Ileana Roman; Prof. Marius Arbãnaºi Vernisajul expoziþiei de picturã naivã a artiºtilor români din Serbia