15pag.

"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

Informaþii * Opinii * Atitudini *Anchete * Dezvãluiri

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XVIII Nr. 815

25 februarie 2016 16 pagini * 1,00 leu

Palatul Culturii “Teodor Costescu”din Drobeta Turnu Severin a fostinaugurat cu fast

CITIÞI ÎN PAGINA3

Într-o atmosferã desãrbãtoare, duminicã,

21 februarie, laDrobeta Turnu Severin

a fost inauguratPalatul Culturii

“Teodor Costescu”.

Elevele lui Cipere auînceput sezonul în forþãDe Dragobete la…muzeu

Politicienii ºi scheletul din dulap

Avem culturã, avem valoare!

Doiniþa Mariana Chircu în liniedreaptã spre Primãria Orºova

Curaj, intoxicaþia cu E.colila nivel superior e fatalã!

pag. 2

pag. 4

pag. 6

pag. 7

pag. 8

social - politicOBIECTIV mehedinþean 25.02.- 02.03. 2016pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com.

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Uimitoare sãptãmânã, cea trecutã,din punct de vedere al miºcãrilor pescena politicã. S-au petrecut lucruricât se poate de interesante ºi carene vizeazã în mod direct sau indirectîn calitatea noastrã de cetãþeni cudrept de vot. Odatã la câþiva aniconteazã acest drept, cu adevãrat,ºi e pãcat sã ratãm tot spectacolulpe care-l fac în jurul nostru, ca uncârd de gâºte, isterice ºi bine-guºate, politicienii lui peºte-prãjit.Cei fãrã de care, la drept vorbind,sunt convins cã am duce-o mult maibine dar, deh, asta e democraþia. Liberalii par a se miºca ceva maicu talent. Un fel de nerãbdare, uºor

Politicienii ºi scheletul din dulapde înþeles, înaintea startului încampania electoralã. În primul rândl-au mãtrãºit pe severineanulCristian Buºoi de pe frontulbucureºtean, preferându-l peLudovic Orban. E clar cã Buºoi aavut parte de multã antipatie înperioada aceasta când era dat ca ºicandidat al PNL pentru fotoliulvacantat de Oprescu. Deºieuroparlamentarul a venit cu unproiect interesant, pur ºi simplu l-au ºuntat fin, lãsându-l sã gafezeimpardonabil în momentul în care aapãrut cu fotografii de la tragediaColectiv în spate, deºi mesajul politicera altul, Buºoi a fost executat durde o întreagã sensibilitate publicãrãnitã. Nu era rãu caeuroparlamentarul Buºoi sã fipreferat o candidaturã la primãriaseverineanã, ar fi avut ºanse, oricummult mai consistente decât au aziliberalii în aceastã direcþie. Pentru PNL poziþia deþinutã azi deGherghe nu e o prioritate decât lamodul declarativ. În realitate cred cã

nu-ºi fac mari iluzii, de aceea ºiaccentul politicii lor de imagine parepus pe Consiliul judeþean. Virgil jr.Popescu iese mult mai des larampã, la fel ºi Marius Bãlu (fostpreºedinte al consiliului judeþean).E limpede cã miza lor e sã obþinãsupremaþia (majoritatea) înConsiliul judeþean (în dauna PSD)ºi poziþia de preºedinte al acestuiorganism. Normal cã vor acest lucru,cãci de ecuaþia aceasta depinderelaþia cu primarii ºi, în perspectivãimediatã, ºansele la parlamentare,deci ponderea în viitorulparlament. Nu e de glumã. Doiniþa Chircu candideazã laOrºova, din partea PNL, nu din ceaa PSD cum poate ne-am fi aºteptat.Adevãrul e cã Doiniþa Chircu nu s-aprea regãsit prin PSD de când numai e lider Adi Duicu. Probabil cãare ºanse în bãtãlia pentru Orºova.În plus are ºi experienþa uneicampanii similare în micul orãºel depe malul Dunãrii. Pentru Chircuchiar e o bãtãlie. Mandatul de

director al Muzeului regional seapropie de final iar proiectul în sinee departe de a fi finalizat, de a fi unmotiv de mândrie. Liberalii au gânditbine aducând pe frontul orºovean unpolitician experimentat precum eChircu. Intrã cu ºanse mari în cursapentru Orºova, ceea ce pentru PSDnu e tocmai plãcut. Fricþiunile dintre PSD ºi PNL suntabia la început, iar situaþia de laOrºova e probabil începutul unuirãzboi în toatã regula. Nici la VânjuMare PSD nu stã prea bine. ªi aiciºansele par a fi de partea liberalilor.Cât priveºte Severinul, e clar cã dacãvor fi alegeri într-un singur turGherghe iese, nu la scorul din 2012,dar iese primar, iarãºi. Mai ales acumcând toatã lumea l-a vãzut dându-ºimâna cu Mihai Stãniºoarã, fostulpartener politic din perioada PDL.Par a fi lãsate deoparte vechileanimozitãþi legate de campania din2012. Toþi privesc înainte ºi searatã optimiºti în timp cescheletele zac bine mersi în dulap.

Poliþiºtii de frontierã împreunã cu inspectorii vamali din cadrulPunctului de Trecere a Frontierei Porþile de Fier I au confiscat

aproximativ 1000 de pachete cu þigarete netimbrate, pe care doiºoferi sârbi intenþionau sã le introducã ilegal în România.

Þigãri de contrabandãconfiscate în Punctul de Trecere

a Frontierei Porþile de Fier I

* În ziua de 23.02.2016, ora17.00, în Punctul de Trecere aFrontierei Porþile de Fier I, s-a prezentatpentru a intra în România cetãþeanulsârb P. Slavko, în vârstã de 33 de ani,conducãtor al unui automarfarînmatriculat în Serbia.

În baza unor date ºi informaþiideþinute la nivelul Punctului de Trecerea Frontierei Porþile de Fier I ºiobservând starea de agitaþie aconducãtorului auto, poliþiºtii defrontierã au solicitat inspectorilorvamali efectuarea unui control

amãnunþit a cabinei automarfarului. În urma controlului, echipa comunã,formatã din lucrãtori vamali însoþiþi decâinele de serviciu specializat îndetectare de tutun ºi poliþiºti de frontierã,a descoperit ascunsã în plafonul ºipereþii laterali ai cabinei automarfaruluicantitatea de 530 de pachete cu þigãrinetimbrate marca Marble. * O orã mai târziu, s-a prezentat înacelaºi punct de trecere a frontierei,pentru a intra în România cetãþeanulsârb R. Nikola, în vârstã de 37 de ani,conducãtor al unui automarfarînmatriculat în Serbia. Utilizând profilul de risc privindtraficul ilicit cu þigãri netimbrate,inspectorii vamali ºi poliþiºtii defrontierã au efectuat un controlamãnunþit al autovehiculului. Astfel, aufost descoperite în capitonajul cabinei,în pereþii laterali, în plafon ºi sub capotaautovehiculului cantitatea de 450 depachete cu þigãri marca Marble.

În ambele cazuri, cetãþenii sârbi auascuns þigãrile ºi nu le-au declarat,încercând astfel sã le sustragã

controlului vamal. Întreaga cantitate de þigãri a fostconfiscatã de Biroul Vamal Porþile deFier I, iar cei doi cetãþeni sârbi au fostsancþionaþi contravenþional cu amendãîn valoare de 5.000 de lei fiecare.

Purtãtor de cuvânt,Comisar ºef de poliþie

PERA VALERIU

evenimentOBIECTIV mehedinþean 25.02.- 02.03. 2016 pag. 3

Într-o atmosferã desãrbãtoare, duminicã, 21 februarie, laDrobeta Turnu Severin a fost inauguratPalatul Culturii “Teodor Costescu”.Cu acest prilej, a fost oficiatã o slujbãde Sfeºtanie de cãtre PreasfinþitulPãrinte Nicodim, EpiscopulSeverinului ºi Strehaiei ºi a fostdezvelit bustul lui Teodor Costescu. La eveniment au participat sute deseverineni, cei mai mulþi foºti laureaþiai Galei Premiilor de Excelenþã,organizatã de Primãria municipalã. Caîn fiecare an, oameni din diferitedomenii primesc Diplome deExcelenþã pentru activitatea lor. Pe planreligios, în acest an va primi o Diplomãde Excelenþã, pãrintele ConstantinBrumar, protoiereu al protopopiatuluiVânju Mare, din anul 2004. Începând din aceastã searã, timp deo sãptãmânã pe scena PalatuluiCulturii vor avea loc o serie deevenimente culturale, sub genericul“Sãptãmâna culturalã severineanã”.Programul se anunþã a fi foarte bogat,dacã þinem cont cã pe scena teatruluiva concerta ºi celebrul naist GheorgheZamfir. De asemenea, Dan Puric valansa o carte ºi va susþine o conferinþã

iar Filarmonica ºi Teatrul Liric dinCraiova vor susþine câteva spectacole.La toate acþiunile intrarea este liberã. Evenimentul este aºteptat cu foartemult interes de locuitorii municipiuluiDrobeta Turnu Severin, care de câþivaani nu au mai avut ocazia sã treacãpragul instituþiei de culturã, primenitãacum în haine noi, graþie punerii în

Palatul Culturii “Teodor Costescu” din Drobeta

Turnu Severin a fost inaugurat cu fast

Viorel Vlãducu

practicã a unui proiect de reabilitare,cu finanþare europeanã. Menþionãm ºi faptul cã sâmbãtã,20 februarie, a fost organizatã ºi oslujbã de pomenire la mormintelelui Teodor Costescu ºi I. Gh.Bibicescu, cei care prin viaþa ºiactivitatea lor au marcat pentrutotdeauna viaþa cultural-spiritualã aCetãþii Severinului.

* Teodor Costescu, directorulprestigiosului Liceu “Traian” dinlocalitate, a fost cel care a avut iniþiativa

construirii Teatrului din DrobetaTurnu Severin. Piatra de temelie aPalatului Cultural “Teodor Costescu”a fost pusã în anul 1912, dar în locde sala de conferinþe ºi spectacolecum se proiectase la început a fostrealizat mãreþul edificiu PalatulCultural, care ºi-a putut începerodnica sa activitate în anul 1924 ºi

în scurt timp a reuºit sã imprimeoraºului ºi judeþului o viaþã nouã. Mãreþul edificiu, opera arhitectuluiGrigore Cerchez, are un plan cu totuldeosebit ºi a fost proiectatã sãcuprindã ºapte sãli mari: trei sãlisuprapuse cu destinaþia debibiliotecã (Bibilioteca I. Gh.Bibicescu), cinematograf ºirestaurant, formând aripa de nord;alte trei sãli la fel aºezate formeazãaripa de apus în care s-a aflat Muzeul“Dr. C.I. Istrati ”, salonul de festivitãþiºi Sala ajutãtoare; iar a ºaptea la

mijloc între cele douã aripi arãtatemai sus, este marea Salã de teatrucare a fost terminatã mai târziu. Edificiul inaugurat în 1924 n-aveaînsã terminatã sala mare despectacole. Cum nu mai primeasprijin de nicãieri, Costescu a apelatla ultima soluþie salvatoare: ºi-a scosla mezat propria avere pentru

interesul obºtesc. Acoperiºul teatruluiera ciuruit din vremea rãzboiului, iartabla plumbuitã nu se gãsea. Costescun-a stat pe gânduri: ºi-a decopertatdependinþele sale, care aveauacoperiºul dintr-o astfel de tablã, ºi aoferit tabla gratuit teatrului. Vãzând cã existenþa tinerei instituþiide culturã naþionalã este periclitatã –deoarece veniturile nu puteau asiguranici mãcar dobânzile la suma datoratã– binefãcãtorul a mai fãcut unsacrificiu, vânzându-ºi o parte dinpãmântul sãu de la Vânjuleþ. Bãtrân ºibolnav, el vedea cum frumosul sãu visnu putea fi împlinit. Spre a termina, însfârºit, ºi sala de spectacole – cu ocapacitate de 700 de locuri, cu loji ºibalcoane – cu o uriaºã scenã rotativãunicã în þarã, a luat o dureroasã hotãrâre:vânzarea casei personale din oraºuldunãrean, pentru a putea plãti lucrãrile. Teodor Costescu ºi-a vândut casa laun preþ redus ºi a locuit în clãdireateatrului, umilit ºi uitat de cãtrecontemporani. Apoi a ajuns într-unsanatoriu bucureºtean unde ºi-a ºi datobºtescul sfârºit, pe 25 martie 1939.Singura apreciere care l-a emoþionat pânãîn strãfundul inimii a fost, fãrã îndoialã,alegerea sa, în 1934, ca membru deonoare al Academiei Romane.

* Începând cu toamna anului 2010,Palatul Cultural “Teodor Costescu”a intrat într-un amplu proiect dereabilitare totalã cu fonduri europene.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 25.02.- 02.03. 2016pag. 4

Sãrbãtoarea înnoirii firii –Dragobetele – este numele sub cares-a desfãºurat întâlnirea secþiei deEtnografie ºi Artã Popularã custudenþii Facultãþii de Litere,Universitatea din Craiova, tineri careau desfãºurat perioada de practicã dinanul 2015, ca acþiune subsumatãproiectului Pregãtiþi pentruperformanþã pe piaþa muncii, în cadrulMuzeului Regiunii Porþilor de Fier. Þinând seama de orientarea lorfilologicã am încercat sã transmiteminformaþii corecte despre calendarultradiþional ale cãrui sãrbãtori suntrevalorizate de cãtre profani ºi în

De Dragobete la…muzeu

Miercuri,17 februarie ora 14,în incinta Casei Corpului DidacticMehedinþi s-a desfãºurat Conferinþainternaþionalã „Consilierea elevilorîn carierã”. Activitatea de consiliere în carierãare un rol deosebit în societateaumanã, iar þãrile dezvoltate din punctde vedere economic, cu un nivel detrai crescut i-au acordat importanþa

Conferinþa internaþionalã

Consilierea elevilor în carierã

cuvenitã, elaborând o legislaþie caresã ajute la desfãºoare ºi dezvoltareaacesteia. Consilierea reprezintã inimaunui program de orientare a carierei;semnificaþia acestui fapt este nunumai de naturã psihologicã, ci ºieducaþionalã (pedagogicã). Elevii,tinerii, adulþii trebuie formaþi astfelîncât sã poatã lua decizii optime legatede viaþa lor. În acest sens, atenþia

acestora ºi, implicit, aeducatorilor trebuie sã seîndrepte spre crearea unorcircumstanþe în cadrulcãrora fiecare consiliat sãaibã libertatea luãrii unorhotãrâri pe care sã le ducãla bun sfârºit ºi, în acelaºitimp, sã-ºi asumeconsecinþele ce decurg dinel. Consilierea ºi orientareaºcolarã ºi profesionalãaspirã sã-l facã pe elevcoparticipant la propriul

destin (prin informare, educare,autoformare, autoorientare), dacãnu în mod integral chiar autorulacestui demers de alegere ºidezvoltare a carierei. Consilierea ºi orientarea ºcolarãºi profesionalã tinde sã rezolve,simultan, douã aspecte extrem deimportante în prezent:- asigurarea echitãþii sociale prindemocratizarea permanentã aaccesului la educaþie ºi formareaprofesionalã,

- ameliorarea continuã a buneiutilizãri a resurselor umane de caredispune societatea.

Evenimentul a debutat cu unprogram artistic oferit de eleviiPalatului Copiilor din Drobeta Turnu-Severin, coordonaþi de d-nulprofesor Valentin Croitoru.

Simpozionul a fost structurat pedoua sectiuni:- Personali tatea ca factorpredictor în carierã;- Consilierea - activitate deformare a elevului. Au fost prezentate lucrãri alecadrelordidactice din þarã ºi de peste hotare.Deoarece Conferinþa a fãcut parte dinactivitãþile de diseminare a ProiectuluiModel de consiliere centrat peConsilierea ºi Educarea Cariereielevilor, au fost prezentate de cãtremembri echipei de implementare alacestuia, modalitãþi ce au fost folositeatât pe parcursul desfãºurãrii sale, câtºi dupã încheirea proiectului.

Profesor metodist,Mãdãlina Bobleanþã

cazul sãrbãtorii de azi sã lãmurimvechimea, riturile ºi scenizãrile carese aratã românilor ca rezultateserioase ale arheologiei culturale. Nu am omis componenta religioasãa zilei, Întâia ºi a doua aflare a capuluiSfântului Prooroc Ioan Botezãtorul,motiv pentru care a participat ladezbatere Pr. Alin Dumitru. Ca rezultat al întâlnirii noastre,aºteptãm comunicãrile studenþilor,rezultatele studiului bibliografic ºial documentãrii în teren (în satelede unde provin).

Muzeograf,Florentina Pleniceanu

Cine nu a auzit de NeaMatei Buzner, solist la uninstrument greu ºi la propriu ºi lafigurat-contrabasul de laAnsamblul Profesionist“Danubius”, e greu de crezut cã arfi un necunoscut pentru cineva. Deo viaþã de om, Nea Matei a cântatºi a încântat publicul, cu orchestra“Izvoraºul” cu “Danubius” iarcontrabasul sãu a acompaniatnume sonore ale muzicii populareromâneºti de la Maria Ciobanu ºipânã la ultimele generaþii de artiºti,unii deja consacraþi alþi aflaþi pe

NEA MATEI BUZNER DE LA“DANUBIUS” A IEªIT LA PENSIE

acest drum. Colegii ºiprietenii dar ºic o n d u c e r e aCentrului Cultural“Nichita Stãnescu”i-au fãcut osurprizã aºa cã înultima zi cândacesta trebuia sã

semneze condica, a avut loc osãrbãtoare, la care Nea Matei a primitcadourile “tradiþionale” depensionare: pãlãria ºi bastonul, uncoº de flori ºi alte daruri inedite.Aproape toþi care i-au fost colegide-a lungul anilor au venit sã-lsãrbãtoreascã pe nea Matei. IonMagheru ºeful AnsambluluiProfesionist “Danubius” al CentruluiCultural “Nichita Stãnescu” a spuscã º –au luat “la revedere” de la NeaMatei cumva formal deoarececonsiderã cã Nea Matei va fi încontinuare, pe scenã.

G. P.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 25.02.- 02.03. 2016 pag. 5

Interviu cu Cornelia Szabo - Director Executiv Preºedinte Directorat CEZ Vânzare

Cel curajos merge înainte (2)

Rep. Ce puteþi sã ne spuneþidespre sistemul de facturare alCEZ Vânzare?

Cornelia Szabo: CEZ Vânzareoferã clienþilor sãi un sistem dinamicºi flexibil de facturare a energieielectrice. Realizat în acord cureglementãrile legale în vigoare,sistemul de facturare oferã clienþilorcasnici, în lunile calendaristice în careoperatorul de distribuþie nu realizeazãcitirea aparatelor de mãsurã,posibilitatea de a alege între douãmetode de facturare: autocitirea ºiestimarea consumului. Ambele formede facturare sunt acceptate legal ºivizeazã confortul clienþilor. Pentru autocitire, numãrul la carese poate transmite indexul autocititeste 0800 500 500, iar clientultrebuie sã introducã indexul ºi datedespre codul locului de consum. Înfiecare lunã calendaristicã, oferimpentru clienþii casnici posibilitateade a beneficia de un interval de 5zile în care pot furniza indexulautocitit, interval care este specificatpentru fiecare loc de consum, îndetaliile aferente facturii de energieelectricã. Astfel, consumatorul vaplãti efectiv consumul din lunarespectivã, iar indexul transmis decãtre acesta constituie baza decalcul a emiterii facturii. Începândcu 14 martie 2016, transmitereaindexului autocitit se poate facemult mai uºor. Tot ce trebuie sã facãun client este sã sune la 0800 500500 ºi sã tasteze codul de autocitireºi indexul afiºat de contor atuncicând sunt solicitate prin mesajelevocale preînregistrate, fãrã a maidiscuta cu un operator. Facturarea în baza estimãrii este onoþiune cu care atât în mediul rural,cât ºi în cel urban, clienþii opereazãcu uºurinþã, pânã la acest momentdoar 0,54% dintre clienþii casnicioptând pentru transmiterea indexuluiautocitit, iar rata medie de colectarea plãþilor la casnic este de 94% atâtîn urban cât ºi în rural, de laimplementarea sistemului ºi pânãacum. În situaþia în care autocitireanu este transmisã respectând

URMARE DN NUMÃRUL TRECUT condiþiile ºi termenele precizate înfacturã, facturarea se realizeazã pebaza consumului lunar estimat deenergie electricã stabilit de comunacord cu clientul printr-o convenþiede consum. Aceastã convenþie poatefi modificatã la iniþiativa clientuluicu cel puþin 20 de zile înainte deînceperea intervalului de facturarerespectiv sau la initiaþivafurnizorului, în situaþia în care acestadin urmã constatã diferenþesemnificative între consumul lunarestimat ºi consumul realizat. Începând cu luna martie 2016,clienþii casnici neeligibili1 vor primifactura de energie electricã, într-unnou format2, unic la nivel naþional,impus tuturor furnizorilor deenergie electricã de cãtreAutoritatea Naþionalã deReglementare în domeniulEnergiei. Aceastã schimbare nupresupune un efort suplimentar dinpartea clienþilor, noi adaptându-nedeja sistemul de facturare lascerinþele legale. Pe prima paginãclienþii vor avea la îndemânãprincipalele informaþii de care aunevoie (despre furnizor, desprelocul de consum - atât adresalocului de consum, cât ºi cea lacare primeºte facturile, valoareafacturii ºi din ce este ea compusã,perioada facturatã, data scadenþei,numãrul de telefon la care se poatetransmite indexul autocitit), iar înpaginile urmãtoare va avea ladispoziþie detalii despre energiafacturatã ºi alte componentereglementate legal. În plus, un alt element de noutateeste faptul cã în mediul urbanclienþii casnici neeligibili vor primifactura de energie electricã lunar,iar în mediul rural, clienþii casnicineeligibili vor avea incluse pefacturã ºi alte taxe reglementatelegal pentru o evidenþã mai clarã afacturilor primite.

Rep. Ce le transmiteþi celor caresunt în proces de alegere sau chiarschimbare a furnizorului?

Cornelia Szabo: Având în vedere cãpe piaþã activeazã peste 100 de furnizoriconform celor mai recente date ANRE,

cea mai eficientã recomandare pecare le-o putem face este sã acordeo atenþie sporitã ofertelor ºicontractelor pe care le primesc.Preþul este în continuare unelement important în alegerea unuiprodus sau al unui serviciu înmomentul de faþã, însã, cusiguranþã nu ar trebui sã fie însã ºiunicul criteriu, condiþiile de platã,durata contractului ºi condiþiilerezilierii contractului fiind aspectecãrora ar trebui sã li se ofere oimportanþã mai mare, pentru cã potduce cãtre o colaborare nefavorabilãpentru un client. De asemenea, este bine de ºtiut cãpreþul energiei variazã pe piaþa liberãºi de multe ori nu este ofertat defurnizori cu toate componentele carevor fi incluse în facturã. Cei care vorsã îºi aleagã sau sã îºi schimbefurnizorul, nu ar trebui sã se laseînºelaþi de promisiuni fãrã fundamentcum ar fi scutirile la plata unor taxestabilite ca obligatorii de prevederilegale ºi ar trebui sã þinã cont defaptul cã furnizorul ar trebui sãasigure, dupã caz:- Consiliere contractualã;- Economie la facturã;- Informaþii necesare bugetãrii;- Consiliere cu privire la siguranþaîn utilizarea energiei;- Confort al relaþiei contractualeprin asigurarea unor canale decomunicare eficiente;- Stabilitatea condiþii lorcontractuale. Iar când vorbim de condiþiilecontractuale, mai ales la trecereadin regim reglementat în regimconcurenþial sau sã schimbefurnizorul în regim concurenþial, ceiinteresaþi ar trebui sã aibã în vedere:- Obligaþia de a actualiza cantitateade energie ce urmeazã a ficumpãratã;- Obligaþia de a actualiza prognoza

structurii consumului;- Clauze care îºi produc efecte ºidupã încetarea contractului;- Clauze privitoare la terminareacontractului înainte de termen;- Clauze penalizatoare;- Condiþii în care pãrþile potrenegocia clauze din contract.

Rep. Care sunt planurile CEZVânzare în perioada urmãtoare?

Cornelia Szabo: Ne propunemconsolidarea poziþiei în aria deoperare, dar ºi extinderea pe pieþe noi,iar acest lucru pentru noi înseamnãcreºterea calitãþii serviciilor oferite,utilizând experienþa acumulatã pânãacum atât pe plan naþional cât ºiinternaþional. Suntem un partenerputernic ºi de încredere care poatefurniza nu numai energie electricã, ciºi servicii ºi soluþii ºi carepromoveazã cele mai noi tehnologii,resurse pentru creºterea gradului deconfort al partenerilor noºtri ºi nepropunem sã demonstrãm acestlucru în fiecare zi. În afarã de îmbunãtãþirea serviciilorºi de schimbãrile de care am amintitmai devreme, aº mai amintipreocuparea noastrã permanentãpentru studierea evoluþiei pieþei deenergie electricã în scopulidentificãrii unor soluþii, astfel încâtsã oferim preþuri competitive.

1) Clientul neeligibil este acel consumator care, din considerente tehnice saueconomice, nu îºi poate alege furnizorul sau nu îºi exercitã dreptul de a-ºi alegefurnizorul.2) Cf. Ordinului ANRE 88/2015 - pentru aprobarea contractelor cadru de furnizare aenergiei electrice la clienþii casnici ºi noncasnici ai Furnizorilor de Ultima Instanþã, acondiþiilor generale pentru furnizarea de energie electricã la clienþii finali ai Furnizorilorde Ultima Instanþã, a modelului facturii energiei electrice ºi a modelului de convenþiede consum energie electricã utilizate de Furnizorii de Ultima Instanþã.

Reporter

opiniiOBIECTIV mehedinþean 25.02.- 02.03. 2016pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* A crãpat ceasul ºi, dupãlupte de uzurã întinse pe duratacâtorva luni, duminicã dupã-amiazã s-a redeschis PalatulCultural „Teodor Costescu”,supus, vreme de aproximtiv ºapteani, unor lucrãri complexe dereabilitare, cu fonduri europene.Trecând peste orice obiecþii saunemulþumiri privind calitatea ºidurata mult prea mare a lucrãrilor,trebuie sã spunem cãredeschiderea, în haine noi, aacestui important aºezãmânt deculturã este salutarã, ºtiut fiind cãviaþa culturalã, artisticã, literarã aSeverinului s-a derulat, în toþiaceºti ani, sub semnulprovizoratului celui mai meschin cuputinþã. Nu vreau sã intru în detalii.Sper, cum am mai spus ºi altãdatã,cã ºi cursul vieþii culturalemehedinþene va avea o altã calitate.Mã refer, în primul rând, la calitateaactului managerial, la calitateaviziunii ce trebuie sã guvernezeactul de culturã local. A fost adus,cu ceva timp în urmã, la direcþiaCasei de Culturã (acum, a PalatuluiCultural „Teodor Costescu”), undomn de la Craiova, - IonDinulescu, am înþeles cã senumeºte – despre ale cãruiantecedente în domeniu,mãrturisesc cu umilinþã, nu amauzit. Cineva îmi spunea cãrespectivul a fost director (sau camaºa ceva) pe la Teatrul de Pãpuºidin Craiova. Sper sã nu vinã înfruntea culturii locale cu niscaiva

ticuri specifice respectivuluidomeniu artistic, dacã mãînþelegeþi ce vreau sã spun. Dar oîntrebare nu-mi dã pace: nu maiavea Severinul oameni capabili sãmanagerieze viaþa culturalã aoraºului? În sfârºit, mãcar în acestmoment nu doresc sã intru în iþeleînvârtelilor ºi aranjamentelorgerghiste. Va veni ºi timpul pentrutoate acestea. Deocamdatã,entuziasmul colectiv ne obligã,oarecum, sã scandãm: Avemculturã, avem valoare! * Mult cântata, altãdatã, Galã apremiilor de excelenþã s-adesfãºurat, de data aceasta, maidegrabã sub semnul discreþieiquasi-absolute, ca sã nu zic de-adreptul cu pãtura-n cap. Nici aicinu vreau sã insist, sunt multelucruri complicate, multe orgolii,multe vanitãþi, ambiþii, multclientelism, multe „sensibilitãþi”, deaceea poate cã e mai bine ca timpulsã-ºi dea verdictul asupraoportunitãþii organizãrii anuale, laasemenea dimensiuni, a unei astfelde gale a premiilor de excelenþã,într-un judeþ extrem de sãrac, undeexcelenþa, atâta câtã este, semanifestã la cu totul altedimensiuni decât cele din minteaunor închipuiþi din administraþialocalã. Mi s-a pãrut bizarãinsistenþa cu care s-a cerut intrareape bazã de invitaþii în prima zi amanifestãrilor. Cine a trimisinvitaþiile ºi pe ce criterii au fostaleºi invitaþii? Asta este marea

întrebare, la care vãd cã nu vreanimeni sã rãspundã ºi care a reuºitsã creeze foarte multe frustrãri. Nuera mai corect, mai democratic, ca,în afara unui numãr oarecare deinvitaþii, considerate, mã rog,obligatorii, intrarea sã se facã pebazã de bilete obiºnuite, pe careoricine sã le obþinã de la casã,în baza unei sume oarecare?Nu ºtiu, întreb doar. *Apropo de premiile deexcelenþã. Anul precedent, a trecutla cele veºnice Virgiliu Tãtaru, unuldintre seniorii publicisticiimehedinþene, dar ºi un harniccercetãtor al arhivelor, un istoricliterar autentic, care a reuºit, cueforturi greu de imaginat, sã adune,între coperþile câtorva zeci devolume, mãrturii ale legãturilormarilor personalitãþi ale culturiiromâne cu Mehedinþiul ºi cumehedinþenii. Acest om a mers,vorba aceea, cu jalba, la autoritãþilelocale pentru a obþine fie ºi un firavsprijin financiar spre a-ºi tipãricãrþile, rodul muncii sale de ani ºiani. A mers, dupã cum mi-amãrturisit în câteva misive, degeaba.În zadar au fost ºi intervenþiile meledin presã în sprijinul acestuicãrturar. La un moment dat, cândtocmai fusese pusã în practicã ideeaaceasta cu Gala premiilor deexcelenþã, am avansat propunereaca un astfel de premiu sã-i fieacordat lui Virgiliu Tãtaru. Aiurea!Bãieþii veseli, însãrcinaþi cuorganizarea, umblau dupã fantoma

lui Moise Guran. Asta e. * Cu trecerea timpului mizeriilelegate de „cazul Antena 3” ies laivealã precum uleiul deasupra apeistãtute. A devenit limpede cã þelulfundamental al acelei operaþiuni aANAF a fost, cum se spune,scoaterea din circuitul mediaromâneºti a postului de televiziuneAntena 3. Numai un idiotcongenital, numai un cretinireductibil nu a putut vedea asta.Atâta defilare de lozinci legaliste,justiþiare, câte au circulat, în acestezile, pe toate canalele decomunicare, nu am vãzut în viaþamea. Toate, animate de un spiritinflexibil, toate ocolind fondul realal problemei, toate mirosind aipocrizie populistã de cea maijoasã facturã. Evident, în aceastãreprezentaþie s-a amestecat ºiteribila Ambasadã a Statelor Uniteale Americii, care a început sãvorbeascã despre corupþie, desprefurtul din avuþia poporului ºidespre alte asemenea „lucrurisfinte”. Hai sictir! Mai mult de atâtnu cred cã meritã aceastã mizerie.Vorba lui Mircea Badea, nicipropaganda ruseascã nu poatestimula mai convingãtorsentimentele antiamericane înrândul populaþiei româneºti decâtanumite atitudini, luãri de poziþie aleAmbasadei americane la Bucureºti.Asta, dincolo de pretenþia acesteiade a se amesteca fãþiº în politicainternã a Statului Român. Înconcluzie, mai trãim în România?

Avem culturã, avem valoare!

politicã localãOBIECTIV mehedinþean 25.02.- 02.03. 2016 pag. 7

Pe primul loc în preferinþeleorºovenilor

Înscrierea doamnei Doiniþa Chircuîn cursa pentru primãria municipiuluiOrºova era o decizie aºteptatã. Nu seºtia însã partidul din partea cãruia vacandida. Dupã mai multe tatonãri, aoptat pentru PNL Mehedinþi, oformaþiune politicã în mãsurã sã-iasigure suportul politic pentru ovictorie previzibilã. Doiniþa Chircu seaflã deja pe primul loc în topulpreferinþelor orºovenilor. O astfel depoziþionare îi oferã o mare ºansã devictorie. Deºi a mai candidat ºi laultimele alegeri locale, scutin la carea fost înfrântã de actualul primar al

Doiniþa Mariana Chircu în linie dreaptã spre Primãria Orºova

Mircea Popescu

Doiniþa Mariana Chircu este candidatul PNL Mehedinþipentru funcþia de primar al municipiului Orºova. Raportat la intenþia sa

de a câºtiga acest fotoliu de primar, opþiunea politicã a doamnei DoiniþaChircu este una corectã ºi cu cele mai mari ºanse de reuºitã. Este osoluþie reciproc avantajoasã. Doiniþa Chircu avea nevoie de un partid

puternic care sã o susþinã, iar PNL Mehedinþi de un candidat cu ºansereale sã câºtige aceastã funcþie.

Orºovei, Doiniþa Chircu a avutabilitatea necesarã de a crede înposibilitãþile ei, dar mai ales îndestinul ºi în viitorul acestui frumosoraº dunãrean, unde are capacitateasã producã o schimbare multaºteptatã de locuitorii sãi. Mai mult,Doiniþa Chircu a rãmas în continuareataºatã de acest municipiu,preocupându-se constant deproblemele cu care se confruntã ºifiind în permanenþã în contact cucetãþenii sãi. Doiniþa Chircu nu aabandonat niciodatã ideea cã în acestfrumos oraº nu se poate face nimic,cã nu existã posibilitãþi reale dedezvoltare economicã. Ea a înþeles cã

de vinã pentru situaþia actualã dinOrºova sunt toþi primarii care s-auperindat prin fruntea administraþieipublice locale, dar ºi disputelepolitice sterile, generate de anumiþipoliticieni orºoveni care aveau doarpropriile lor interese. Dovadã cãniciun primar nu a fãcut mai nimicpentru municipiul Orºova esteconfirmat de faptul cã, dupã 1990,în acest oraº niciun primar nu a fostreales în funcþie nici la terminareamandatului, nici într-un alt mandat.Poate tocmai de aceea Doiniþa Chircueste pe primul loc în preferinþeleorºovenilor ºi consideratã de aceºtiacea mai bunã variantã pentruprimãrie, pentru cã au fost dezamãgiþide fiecare datã de toþi în cei care ºi-au pus încrederea. Doiniþa Chircu areo ºansã nu doar de a câºtiga PrimãriaOrºova, dar ºi de a produceschimbarea de care acest oraº arenevoie, tot la fel de mult cumorºovenii au ºansa sã aleagã un

altfel de primar, unul care sã seimplice responsabil în problemelelocale, sã gãseascã soluþii viabile ºisã vinã cu un program coerent, înprimul rând de dezvoltare economicã,de creare de locuri de muncã, de unprogram de punere în valoare apotenþialului turistic. Din acest punctde vedere, Doiniþa Chircu este osoluþie mult mai credibilã. Ea are cusiguranþã un mare avantaj încomparaþie cu toþi primarii Orºoveide pânã acum: are sinþulresponsabilitãþii ºi luptã pânã la capãtpentru a-ºi duce la bun sfârºitproiectele în care crede ºi care suntutile comunitãþii.

O ºansã pentru PNL Mehedinþi

Din punct de vedere politic, pentruPNL Mehedinþi nominalizareadoamnei Mariana Chircu dreptcandidat pentru funcþia de primar almunicipiului Orºova ar putea sã fie omare victorie politicã. În acelaºi timp,PNL Mehedinþi ar câºtiga pentru adoua oarã consecutiv funcþia deprimar al Orºovei, deoarece ºiactualul edil, Ion Manea, a fost alesîn anul 2012 din postura de membrual acestui partid. Dacã Doiniþa Chircuva fi aleasã primar la Orºova, în egalãmãsurã este ºi o victorie a lui VirgilPopescu, preºedintele PNLMehedinþi. Politician cu o perspectivãpoliticã certã, Virgil Popescu, încalitatea sa de lider veritabil al PNLMehedinþi, ºi-a asumat aceastãcandidaturã, însã mai mult decât atâteste faptul cã a fãcut o opþiuneelectoralã corectã. Interesul sãu ºi alpartidului pe care îl conduce esteacela de a câºtiga cât mai mulþiprimari, iar Doiniþa Chircu este uncandidat nu numai redutabil, ci ºi cuprima opþiune de a câºtiga Primãriamunicipiului Orºova. Succesuldoamnei Doiniþa Chircu la Orºovaeste ºi succesul politic al PNLMehedinþi.

Organizaþia de Femei aPartidului Naþional Liberal Mehedinþiîmpreunã cu comisia de specialitate aorganizaþiei a organizat vineri, 12februarie a.c., o dezbatere publicã pemarginea proiectului de lege privindprevenþia în sãnãtate. Au rãspuns invitaþiei mai mulþimedici din Mehedinþi, dar ºireprezentanþii societãþii civile, iardiscuþiile au vizat toate aspecteleacestei legi foarte importante ºiaºteptate de mulþi ani în România.

Proiectul PNL privind Legea prevenþiei însãnãtate, în dezbatere la Turnu Severin

„Esenþialã este transmitereainformaþiilor cãtre populaþie ºi acestlucru trebuie sã-l facã toate organizaþiilenonguvernamentale, toate persoanele,ºcolile, partidele pentru cã dacã nu eºtiinformat, nu ºtii ce mãsuri sã iei. Aºacã legea aceasta asupra activitãþiiprivind prevenþia sanitarã, dupãpãrerea mea, este foarte importantãdacã este înþeleasã bine, dacã esteaplicatã bine”, a declarat GheorgheFlorescu, coordonatorul comisiilor despecialitate din cadrul PNL Mehedinþi.

Liberalii au iniþiat aceste dezbateri întoatã þara pentru a îmbunãtãþi iniþiativalegislativã, înainte de a intra încomisiile de specialitate. „Parlamentarii Partidului NaþionalLiberal au propus o lege a prevenþiei însãnãtate. Este o lege importantã, înprimul rând pentru cã în România nuexistã o astfel de lege. O lege a prevenþieiîn sãnãtate înseamnã cã vom avea opopulaþie mult mai sãnãtoasã înurmãtorii ani, este o lege care ne priveºtepe toþi”, a spus, la rândul ei, mediculStela Firu (PNL), directorul SpitaluluiCFR din Drobeta Turnu Severin. Liberalii vor continua dezbaterile cutoþi factorii implicaþi, pe legeaprevenþiei, pentru ca cetãþenii sã aflecã acest proiect înseamnã programegratuite pentru prevenirea ºi depistareatimpurie a bolilor. O. M.

dezvãluiriOBIECTIV mehedinþean 25.02.- 02.03. 2016pag. 8

Ce face executivul Cioloº?Programe. ªi atît. Programe cu rolde a „impresiona” pînã la lacrimicetãþeanul, dar, care, se vor aplica,zic miniºtrii tehno, nu acum cînd ardecãmaºa pe români, ci hãt departe,prin 2020, cînd guvernul cu mandatscurt va dispãrea de pe radare. Dupãalegeri, euro-tehnocraþii lui Cioloºvor spune adio, fie cã vor, fie cã nu.Cei mai bogaþi miniºtri de pînã acum(vedeþi declaraþiile de avere cutrimitere la Costin Borc, Anca PaliuDragu, Vasile Dâncu, MihneaMotoc, Achim Irimescu, CristinaPalmer, Marius Bostan) au decisausteritate pentru români, arãtînd cudegetul bugetul sãrãcit de atîteajafuri nepedepsite. La fel au procedatminiºtrii lui Emil Boc, perioadã încare, în România, penalii din Guvernºi Parlament au dat cele mai maritunuri financiare, în timp ce tãiaurînjind, fãrã milã ºi justificare,pensiile ºi salariile românilor (celemai mici ºi mai umilitoare dinEuropa). Tot ei au închis 69 de spitaleºi cãmine de bãtrîni, au scosbolnavii cu afecþiuni psihice dinaºezãminte ºi i-au lãsat liberi pestrãzi, au desfiinþat zeci de mii delocuri de muncã, ºi-au bãtut joc deprofesori, de medici, cãrora Bãsescule-au urat drum bun în þãrile caldela remuneraþie, ºi-au bãtut joc de totromânul muncitor, care a trãit, ca ºiacum, pe caietul cu datorii. ªi maiface un lucru acest cabinet tehno:Cioloº schimbã prefecþii din þarã ºidirectorii companiilor de stat. Pascu pas, aºa cum a anunþat Iohannisprin titlul unei aºa-zise cãrþi.

Temuta lucrare a lui Falcã Dacã vreþi sã vã reamintiþi dedictatura bãsistã, faceþi rost de

Curaj, intoxicaþia cu E.coli la nivelsuperior e fatalã!

lucrarea de doctorat a finului sãu,Gheorghe Falcã, o fulminantã odãla adresa naºului Bãsescu, care,prin laude justificã, mai degrabã,dicktatura fostului preºedinte.Inginerul de drumuri ºi poduri,Gheorghe Falcã a urmat din 2008,de la distanþã, cursurile Facultãþii deJurnalism ºi ªtiinþele Comunicãrii,iar apoi, þuºti, la doctoratul finalizatcu oda adusã regimului curat-murdar bãsescian. Gheorghe Falcãîl prezintã în teza de doctorat peTraian Bãsescu ca fiind „unsul luiDumnezeu, eroul salvator alRomâniei”, scrie Ancheteonline. Iatãun pasaj din temuta lucrare dedoctorat a lui Falcã, preluat dinAncheteonline: „Elementelearhetipale ale eroului salvator au fostfolosite atât de echipa care s-a ocupatde compania lui Traian Bãsescu, câtºi jurnaliºtii care au acoperitcampania electoralã. Mitul eroului,care are încã un impact importantîn lumea modernã, accentueazãdimensiunea teatralitãþii politicului.Eroul apare, acþioneazã, provoacãadeziune, se încarcã cu putereaemanatã de oamenii simpli, pe careîi reprezintã”. Un text de joasã clasã,în care apare ºi Stolo, cu discursuldin 2002: „Eu muncesc! Eu sunteconomistul competent! Eu nu vinla ciolan! Eu îmi asumresponsabilitatea”. S-a vãzut clarresponsabilitatea lui Stolojan, carenu-i strãin de tunul financiarDanubiana”, dosar intrat deja înatenþie! Întrebarea este, cum a giratdomnul Mihai Coman, fost decan laFacultãþii de Jurnalism dinBucureºti, o astfel de „capodoperã”toxicã, bunã de încadrat în esteticaurîtului, grotescului ºi deconstrucþieiintelectuale?

Intoxicaþia cu E. coli aînvãþãmîntului superior

Elaborarea unei teze de doctorateste, cu precãdere, o activitate decercetare fundamentalã ºi aplicativã,în baza unei descoperiri, menitã ase încadra în preocupãrile decercetare ºtiinþificã din þarã ºi/saustrãinãtate, care trebuie sã aibã un

cît mai mare procent de originalitateºi noutate, iar rezultatele obþinute înurma descoperirii sã poatã fiaplicate în soluþionarea unorprobleme din domeniul respectivsau din societate. Ce a descoperitFalcã în lucrarea sa? Cã Bãsescueste „unsul lui Dumnezeu! Sau cumchefuia fostul preºedinte în secret,în vreme ce poporul avea parte decea mai cruntã austeritate din istorie!Fãcînd o paralelã cu operele„marilor scriitori” scoase lacelebrele edituri Jilava ºi PoartaAlbã, cam asta înseamnã doctoratulpentru impostorii politici ai vremii!ªi, vai, ce apãsare pentruuniversitarii care gireazã astfel decompuneri de absolvent alcursurilor de alfabetizare! Dacã ar fivorba numai de gãluºca din Falcalui Gheorghe, dar existã,nenumãrate ºi neºtiute astfel decazuri de intoxicaþie cu E. coli aînvãþãmîntului superior ºi nu numai,lovit în moalele capului, cu un curajnebun, de aceºti doctori pe arginþi!Atrofierea laturii constructive aînvãþãmîntului este o realitate tristãºi apãsãtoare, datã de Ciupercãriauniversitãþilor private, apãrute dupãploile loviturii de stat din 1989 ºide turmele de doctoranzi ºi doctoridin regnul politic ºi de te miri unde.ªcoala româneascã a suferitnumeroase schimbãri distructive,dupã modelul frizurii ºi texturiloropuscule ale miniºtrilor.Faþã în faþã, Academia Românã

ºi „Academia lui Oprea” Agresiunea asupra învãþãmîntuluiromânesc se simte ºi se resimte!Nimic nu este mai periculos, maigrav, mai umilitor, mai lipsit dedemnitate, pentru un popor, decîtatacul din interior asupra identitãþiisale! Aflat la conducerea EducaþieiRomâneºti doar pentru un an dezile, Ministrul lui Cioloº, extrem dezelos în ceea ce înseamnã doza de„Curaj”, a decis sã urecheascãºcoala ºi identitatea româneascã.Potrivit Academiei Române,„subiectul major care îngrijoreazãmediul academic [.. .] este

reducerea numãrului de ore, pânãla dispariþia din programã, ladiscipline fundamentale de studiu,menite sã formeze atât culturageneralã, cât ºi conºtiinþa istoricãºi identitarã a noilor generaþii.Adrian Curaj vrea dispariþiasingurei ore de limba latinã îngimnaziu, la clasa a VIII-a, doreºteamputarea unei ore de limba ºiliteratura românã la clasele a V-a ºia VI-a ºi diminuarea drasticã anumãrului de ore de istorie, oricuminsuficiente în urma reducerilorimpuse de ultimul plan-cadru din2001”. Catastrofa ticluitã laBruxelles, impusã cu nemãsuratCuraj ºi fãrã remuºcãri în Româniamafioþilor, urmãreºte amputareaeducaþiei solide, a conºtiinþeiculturale, identitare ºi civice,transformarea generaþiei de azi înroboþi uºor de manipulat, apþipentru corupþie ºi metamorfozemurdare, gata sã dezbine, poate,chiar sã ucidã.A sacrifica domeniul cheie care

te þine viu ca naþie, e o crimã Ministrul Învãþãmîntului (membrupe viaþã al unei academii înfiinþatede Gabriel Oprea – politicienii auliber la înfiinþarea de academii) a avutun Curaj vecin cu nebunia sãpropunã reducerea orelor de istorieºi de limba românã. Închipuiþi-vãpînã unde s-a ajuns ºi ce ziduri auescaladat impostura, infatuarea,incultura, corupþia, dacã un GabrielOprea, care abia citeºte un discursde pe hîrtie, vorbeºte despreactivitatea sa academicã, în calitatede coordonator de doctorate! Sã nuuitãm cã tot cu acelaºi „Curaj”,Ministrul Învãþãmîntului a dizolvatConsiliul Naþional de Eticã, înainteca acesta sã se pronunþe dacã tezade doctorat a Ministrului de Interne,Petre Tobã a fost un plagiat. Asacrifica domeniul cheie care tepãstreazã viu ca naþie, domeniul carete învaþã sã citeºti, sã scriiromâneºte, sã gîndeºti cusensibilitatea ºi înþelepciunea, mairar întîlnite la alte popoare, e o crimã!

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 25.02.- 02.03. 2016 pag. 9

Ar fi ºi pãcat sã nu dea ºiCioloº câteva tunuri pe final demandat, sã îºi lase „amprenta”asupra þãrii, cum au fãcut ºi ceilalþiguvernanþi. Cel puþin în zonaeconomicã, dacã nu în cea aadministraþiei publice locale. Bine,poate cã încearcã peste tot, sãîncurce treburile, sã aibe de lucruguvernul care va sã vinã fie cã va fiunul social-democrat sau unulliberal. Sau mãcar sã poatã invocagreaua moºtenire, cum se face. Unguvern politic pânã la urmã îi vaurma celui tehnocrat, dacã aºa i-afost pusã denumirea. Parcã laguvernele politice cam ai idee la cevor face sau nu vor face. Principiuleste cã promit mult ºi fac foartepuþin. În general nu are nimeni mariaºteptãri, pentru cã în urmapromisiunilor din campanieurmeazã explicaþiile cu „greauamoºtenire”, cu noi nu ºtiam cât a

ªtefan Bãeºiu

Dã ºi Guvernul tehnocrat ceva tunuri pânã la final de mandat?jefuit vechea guvernare ºi alteexplicaþii care duc la concluzia cãnu se poate face mare lucru, în afarãde un nou strâns de curea. Mãcardin partea unui guvern politic nu aimari aºteptãri, pentru cã e posibilsã fie împãnat cu vreo doi-treiºpãgari, gata sã se vândã sau sã maivândã câte ceva din ce a mai rãmas. În general, s-a vãzut în ultimii 25 deani cã s-a mers foarte greu la toatecapitolele cu guvernãrile. Greu ºi cudrumurile asfaltate, greu ºi cumodernizarea satelor, greu ºi cuautostrãzile, greu ºi cu ridicareanivelului de trai, greu ºi cu eliminarearuºinii de a fi român când pleci în vizitãîn afara þãrii.Probabil cã mai estenevoie de încã 75 de ani de acumîncolo sã trãim civilizat, dacã vom aveaguvernãri politice la fel cum am avut. Ce facem când avem un guverntehnocrat? Te aºtepþi sã vinã niºtetipi cu ochelari, supercalificaþi,

superprofi, super etc. Adicã nu aunicio treabã cu politica. Nu aumamã, nu au tatã. Sunt oameniicifrelor ºi luptã pentru eficientizareºi ridicarea nivelului de trai. Saupoate cu tehnocraþii nu au treabã cunivelul de trai ºi cu alegãtorii ºi cuomul în general ºi sunt preocupaþidoar de îmbunãtãþirea cifrelor ºi astatisticilor. Pânã la urmã astarãmâne în urmã ºi nu nivelul de trai,cã o fi mare sau cã o fi mic. Istoria consemneazã cifrele pânã laurmã ºi politicile generale ºi nuefectele acestora. Domnule, GuvernulCioloº e ãla care a desfiinþat consiliilejudeþene. Cu o treabã ca asta clar cãrãmâi în istorie ºi nu dacã îi mai puio sutã de lei unui amãrât la pensie.Mai mult decât atât, guvernul vorbeaalaltãieri cã ar dori sã îngheþe lefurilepentru urmãtorii trei ani. Parcã nicicu asta nu ar rãmâne în istorie. Nurãmâne nimeni în istorie cu vreunstrâns de curea. Istoricii evidenþiazãmai ales în manuale, realizãrile pentruconsolidarea democraþiei ºi a statuluide drept. Mai ales cei specializaþi înistorie recentã. Nici nu prea poþi sã tebagi în observaþii ºi interpretãri,pentru cã încã sunt în viaþãpersonajele ºi nu s-au decantatîncã zemurile politice.

Ori Guvernul Cioloº nu prea maiare timp de mari prefaceri. Zice

Cioloº cã vrea sã punã bazeledezvoltãrii viitoare pentru þarã, iarpartidele sã vinã sã depunãseminþele între brazdele trasate despecialistul în agriculturã. Visefrumoase, ce e drept. Dar parcã ar fimult mai uºor ca guvernul detehnocraþi sã deserveascã în ultimeleºase luni de mandat o clientelãpoliticã, de afaceri, de grupuri deinterese, interne sau externe, iar pedeasupra sã orneze totul cu niscaivaidei mãreþe, care îl încântã ºi peinstauratorul tehnocraþiei înRomânia, Klaus. ªi este destul desimplu. Mai sunt câteva companiide stat care stau degeaba în þarã ºinu e pãcat de ele, sã nu le ia carevade prin Europa sau de pe altecontinente. La ce bun sã mai stãmmânjiþi cu o companie integralromâneascã, dacã am dat absolut totpânã acum? Ar fi sectorul energetic.A rãmas neprivatizat. Ce rost mai areexportãm noi energie, când alþii nepot închide pe noi ºi sã importãmsau sã-ºi mute producþia în Româniaºi sã nu mai polueze râul ºi ramullor. Hai, bãieþi, cã se poate. Ar fi ºipãcat sã nu vã asiguraþi ºi voi pentrurestul vieþii sau mãcar fiþi funcþionarieuropeni ºi ascultaþi-vã ºefii de la UEsau de la FMI, care la cine vã închinaþisau de la cine vã luaþi al doilea salariu.

Evenimentul inaugurãriiPalatului Cul tural “TeodorCostescu” a fost aºteptat cufoarte mult interes de locuitoriimunicipiului Drobeta TurnuSeverin, ºi nu numai de aceºtia,cãci Palatul este un reperarchi tectural º i cul tural deprestigiu naþional. De câþiva aninu am mai avut ocazia sãtreacem pragul acestei instituþiide culturã prinsã, din toamnaanului 2010, într-un amplu ºinecesar proiect de reabilitaretotalã, cu fonduri europene. În acest aºteptat ºi plãcut context,sub genericul “Sãptãmâna culturalãseverineanã”, în perioada 21-27februarie 2016, se desfãºoarã oserie întreagã de evenimenteculturale de înaltã þinutã în spaþiilegeneroase ale Palatului Cultural. Prezent la evenimente, domnulsubprefect Andrei Stãniºoarã,ne-a declarat:

„Este o zi deosebit de importantãpentru Drobeta Turnu Severin,pentru Mehedinþi, ºi aº putea spunepentru zona Olteniei. Inaugurarea

Palatul Cultural „TheodorCostescu” reprezintã un veritabileveniment pentru noi. Acestedificiu, dupã cum ºtiþi, este unulemblematic pentru Severin, overitabilã carte de vizitã, fãcândparte din moºtenirea culturalã aSeverinului ºi a judeþului Mehedinþi. Avem nevoie de aceastãinstituþie culturalã, avem nevoiede un loc anume unde sãrenascã viaþa culturalã,inexistentã, din pãcate, aici, înultimii ani. Cred cã Severinultrebuie sã reintre pe harta teatralãa României ºi, începând de acumînainte, sunt convins cã vareajunge acolo unde îi este locul.”

Duminicã, 21 februarie 2016, la Drobeta Turnu Severin:

A fost inaugurat Palatul Cultural “Theodor Costescu”

actualitateOBIECTIV mehedinþean 25.02.- 02.03. 2016pag. 10

Prin Ordinul de ministru nr. 3158/15.02.2016 au fost aprobate Metodologia ºi

calendarul de înscriere a copiilor în învãþãmântulprimar pentru anul ºcolar 2016-2017.

Potrivit documentului, învãþãmântul primar, care esteobligatoriu, cuprinde clasa pregãtitoare ºi clasele I-IV. Numãrul de locuri alocate, prin cifrã de ºcolarizare,pentru clasa pregãtitoare în învãþãmântul de stat, estemai mare sau egal cu numãrul copiilor care au împlinitvârsta pentru a începe învãþãmântul primar,asigurându-se, astfel, ºcolarizarea tuturor copiilor. Fiecare locuinþã este arondatã unei unitãþi deînvãþãmânt din proximitate, numitã ºcoalã decircumscripþie. Inspectoratele ºcolare judeþene,respectiv inspectoratul ºcolar al MunicipiuluiBucureºti au responsabilitatea organizãrii sau, dupãcaz, a reorganizãrii circumscripþiilor. Nu în ultimulrând, inspectoratele ºcolare vor soluþiona oricesituaþie legatã de înscrierea în învãþãmântul primar,în interesul educaþional al elevului ºi în limitele legii. În ceea ce priveºte înscrierea copiilor înînvãþãmântul primar, din anul ºcolar 2016-2107 nuva mai fi posibilã înscrierea în clasa I, fãrã ca elevulsã fi urmat clasa pregãtitoare. Ministerul Educaþieirãmâne ferm în decizia sa: înscrierea în clasapregãtitoare trebuie sã fie obligatorie, începând cuanul ºcolar 2016-2017 datoritã eficienþeidemonstrate în reducerea decalajelor dintre elevi ºiîn diminuarea riscului de abandon ºcolar. Respectând dreptul copiilor la educaþie, MENCªa elaborat o procedurã prin care inspectorateleºcolare pot verifica posibilitatea cuprinderii în clasaI a copiilor care nu au fost înscriºi în învãþãmântul

Au fost aprobate Metodologia ºi calendarul de înscriere acopiilor în învãþãmântul primar pentru anul ºcolar 2016-2017

Cererea constantã de lei, venitã de lafondurile strãine care fac plasamente în titluri de statsau depozite la bãncile locale, a stabilizat raportuleuro/leu sub pragul de 4,50 lei, moneda naþionalãfiind printre cele mai performante.

Euro a început perioada la 4,4569 lei, mai jos cuaproape ºapte bani faþã de finalul lui 2015.

Marcãrile de profit, cererea comercialã ºi,probabile, achiziþii din partea bãncii centrale, caretrebuie sã îºi refacã rezerva valutarã, dupã ce a vândutîn decembrie ºi ianuarie, circa jumãtate miliard deeuro, conform celor de la ING Bank, la care s-auadãugat tensiunile privind o eventualã ieºire a MariiBritanii din Uniunea Europeanã, au produs apreciereaeuro, a cãrui medie a urcat la finalul intervalului la4,4765 lei, într-o ºedinþã în care tranzacþiile s-aurealizat între 4,4720 ºi 4,48 lei.

În sãptãmânile urmãtoare este de aºteptat ca eurosã fluctueze între 4,45 ºi 4,50 lei, mai jos cu circajumãtate de leu faþã de lunile decembrie ºi ianuarie.Aceastã evoluþie se bazeazã pe fundamentelemacroeconomice pozitive ale României dar ºi pemenþinerea de cãtre BNR a dobânzii sale de politicãmonetarã la 1,75%/an, chiar dacã lichiditatea dinpiaþa monetarã localã este una foarte mare.

La echilibrarea raportului euro/leu vor contribui ºicele 1,25 miliarde euro atrase de pe pieþele internaþionalede Ministerul de Finanþe. Au fost vândute obligaþiunipe 10 ani la o dobândã de 2,55%, respectiv titluri pe20 de ani la randamente de 3,90%. La aceastã sumãse adaugã alte 500 milioane de euro, atrase de pe piaþalocalã la un randament mediu de 1%, pentru oscadenþã de cinci ani.

Cursul dolarului american a crescut de la4,0060 la 4,0758 lei, mai sus cu circa 11 banifaþã de 12 februarie, când a fost atins minimulultimelor trei luni ºi jumãtate.

Media monedei elveþiene, care s-a apreciat pepieþele internaþionale de la 1,106 la 1,089 franci/euro,a crescut de la 4,0336 la 4,1088 lei.

Cea mai afectatã valutã este lira sterlinã, care dela 6,1716 lei, în data de 6 ianuarie, scãdea ieri la5,6657 lei, deprecierea faþã de finalul sãptãmâniitrecute fiind de aproape nouã bani, ca o consecinþãa efectelor pe care le-ar putea avea un eventual Brexitasupra economiei britanice,dupã referendumul din23 iunie. Lira a atins cele mai scãzute cotaþii faþã dedin ultimii ºapte ani faþã de dolar ºi euro, oficialiiBãncii Angliei afirmând cã incertitudinile punpresiune pe moneda naþionalã.

Perechea euro/dolar a scãzut de la 1,1150 dolari, laînceputul perioadei, pânã la 1,0959 dolari la finalul ei.

Analiza cuprinde perioada 18 – 24 februarie.

Euro s-a stabilizatsub pragul de 4,50 lei

Radu Georgescu

primar în anul ºcolar 2015-2016 ºi care au împlinitvârsta de 7 ani pânã la data de 31 august 2016,inclusiv. Astfel, inspectoratele ºcolare trebuie sãverifice cauza amânãrii înscrierii copiilor ºi, dupã oanalizã punctualã, sã transmitã ministerului o situaþiecentralizatã, spre aprobare. Pentru aceºti copii,înmatricularea în clasele I, în anul ºcolar 2016-2017,se poate realiza doar la nivelul claselor deja existente,pe locurile rãmase disponibile. Inspectoratele ºcolare ºi unitãþile de învãþãmânt auobligaþia de a asigura permanent, corect ºi cât mairapid informarea ºi consilierea pãrinþilor pe temaprevederilor legii ºi ale prezentei metodologii. Circumscripþiile ºcolare, planul de ºcolarizare,respectiv numãrul de clase pregãtitoare alocate,perioada de desfãºurare a evaluãrii dezvoltãriipsihosomatice, precum ºi adresele unitãþilor/instituþiilor la care se desfãºoarã evaluareapsihosomaticã vor fi afiºate pe site-urileinspectoratelor ºcolare judeþene/Inspectoratuluiªcolar al Municipiului Bucureºti, precum ºi aleunitãþilor de învãþãmânt (dacã existã). Prezenta metodologie ºi calendarul pentruînscrierea în clasa pregãtitoare, precum ºi proceduracare vizeazã înscrierea în clasa I a copiilor careîmplinesc 7 ani pânã la data de 31 august 2016 potfi consultate pe www.edu.ro, dupã cum urmeazã:- Metodologie ºi calendar: http://www.edu.ro/index.php/articles/24039- Procedurã înscriere clasa I: http://www.edu.ro/index.php/articles/24041BIROUL DE COMUNICARE al MINISTERULUIEDUCAÞIEI NAÞIONALE ªI CERCETÃRII ªTIINÞIFICE

Jandarmii mehedinþeni continuã seriaacþiunilor preventiv-educative în rândul elevilor,desfãºurate în baza acordurilor de parteneriatîncheiate cu Inspectoratul ªcolar Mehedinþi ºiinstituþiile de învãþãmânt aflate în responsabilitate. Miercuri, 24 februarie, reprezentanþiiJandarmeriei Mehedinþi au fost oaspeþii elevilorcare învaþã la Liceul Teoretic “Traian Lalescu”Orºova ºi Colegiul Tehnic “Dierna” Orºova.Jandarmii au adus în atenþia elevilor principalelegenuri de fapte cu caracter infracþional sau

Acþiuni preventive desfãºurate de jandarmicontravenþional comise în incinta ºi în zonaadiacentã instituþiilor ºcolare, cauzele carefavorizeazã producerea acestora ºi care suntpedepsele prevãzute de lege în astfel de situaþii. De asemenea, alte teme de discuþie au punctataspecte legislative cu privire la atribuþiileJandarmeriei Mehedinþi, prevederile actelornormative cu aplicabilitate în domeniul ordiniipublice, prevenirea delincvenþei juvenile,consumului de noi substanþe cu proprietãþipsihoactive, absenteismului ºcolar. Prin organizarea ºi desfãºurarea actiunilorpreventiv-educative în rândul elevilor, jandarmiiîºi propun reducerea violenþei ºcolare, pregãtireaanti-victimalã ºi anti-infracþionalã în rândulelevilor, dezvoltarea dialogului cu aceºtia învederea identificãrii problemelor cu care seconfruntã ºi gãsirea unor soluþii pentrueliminarea pe cât posibil a acestora.

Compartimentul INFORMARE RELAÞIIPUBLICE ºi cu PUBLICUL al IJJ MEHEDINÞI

opiniiOBIECTIV mehedinþean 18 - 24.02. 2016 pag. 11

PROTECÞIA ªI CONSERVAREAVESTIGIILOR ISTORICE ALE SEVERINULUI (5)

Prof. dr. Tudor Rãþoi,director, Arhivele Naþionale Mehedinþi

Urmare din numãrul trecutNeluând, pe bunã dreptate, în seamã

reproºurile nedrepte ale lui Gr. Florescu,peste doi ani de la momentul uºorpenibil al divergenþelor cu acesta, Al.Bãrcãcilã a extins planurile cu privire laceea ce, în limbajul de astãzi, s-ar puteanumi „rezervaþia arheologicã Drobeta”.La 26 aprilie 1935, cu prilejulsãrbãtorilor de Paºti, el trimitea oscrisoare miniºtrilor Al. Lapedatu, dr.C. Angelescu ºi lui Nicolae Iorga,solicitându-le sã-l sprijine nu numai înfinalizarea aplicãrii legii de exproprieredin 21 martie 1926, dar sã ºi adauge laaceasta noi terenuri, respectiv pe celecuprinse între calea feratã ºi stradaSever, de la Parcul Roman Drobeta pânãîn strada Deºteptãrii, incluzând înexpropriere ºi clãdirile de pe ele.Clãdirile ar fi putut servi MuzeuluiRegiunii Porþile de Fier pentru secþiilede arheologie ºi etnografie, în timp cepe terenurile expropriate ºi libere demonumente antice s-ar fi ridicat localulmuzeului, altul decât spaþiul InternatuluiLiceului „Traian”. În aceeaºi scrisoare,se cerea ca, pentru îngrijireamonumentelor, sã se facã alocãrilenecesare în bugetele comunei ºijudeþului, iar în altã ordine arhitectuloraºului sã fie ºi diplomat al unei ºcolide practicã în istoria arhitecturii – defelul Academiei din Roma, de pildã –iar directorul Muzeului Regiunii Porþilede Fier sã fie membru de drept alconsiliului comunal Turnu Severin ºial consiliului judeþean Mehedinþi.

În paralel cu extinderea demersurilorde îmbogãþire a cadrului protectiv, Al.Bãrcãcilã a continuat ºi cercetãrile laobiectivele arheologice reprezentative.Astfel, în urma sãpãturilor arheologiceefectuate în anul 1935, în terasa Dunãriiºi pe coasta ei, în apropierea localuluiprefecturii judeþului ºi, mai precis, înperimetrul dintre piciorul podului luiTraian ºi parcul prefecturii, au ieºit laivealã douã aripi dintr-o mareconstrucþie romanã cu patru abside ºihypocauste, precum ºi o mare instalaþiede therme romane, cum nu erau „în þarãaºa complet pãstrate”, „un întreg palatroman”. În acelaºi context, mai sprevest, în apropierea grãdinii Liceului

„Traian” au fost descoperite monumenteromano-bizantine cu privire la care, la4 septembrie, Al. Bãrcãcilã l-a informatºi pe primarul oraºului, subliniindînsemnãtatea acestui preþios „adaos lacunoaºterea trecutului nostru ºi lavaloarea arheologicã” a oraºului,lãmurind, între altele, ºi „începuturilecreºtinismului în Dacia”. Pentrucercetarea monumentelor, C.M.I.delegase la faþa locului pe arhitectul I.L.Atanasescu din Craiova, spre a-lseconda pe Bãrcãcilã la efectuareacercetãrilor, sens în care era nevoie ºide concursul primãriei pentruasigurarea mâinii de lucru. Prefectuljudeþului, Iulian Predescu, în persoanã,a vizitat ºantierul în dupã amiaza zileide 13 septembrie 1935, împreunã cuprotoiereul judeþului, primind de latitularul cercetãrilor explicaþiile cuvenite.În aceeaºi zi, dimineaþa, Al. Bãrcãcilã îlvizitase ºi pe primarul Ion Gogan, înlocalul primãriei, dându-i, încã odatã,lãmuriri verbale asupra valorii specialea monumentelor descoperite. Cu toatãstãruinþa lui Bãrcãcilã, departe de a-l fifãcut pe primar copãrtaº la entuziasmulsãu, acesta din urmã a oprit în searazilei de 13 septembrie „cu forþa publicã,prim poliþie”, investigaþiile preliminarela antichitãþile semnalate ºi, în dimineaþazilei de 14 septembrie, „a pus sã se arecu autotractorul peste acestemonumente”. Gravitatea situaþiei l-adeterminat pe Bãrcãcilã sã sesizezeParchetul de pe lângã TribunalulMehedinþi cerând ca, în condiþiile în careprimarul ºtia de recomandãrile ComisieiMonumentelor Istorice ºi în situaþianedelimitãrii drepturilor de proprietateale Liceului „Traian” în partea sudicã aterasei amintite ºi a întregii ei pantesudice pânã la calea feratã, acesta sãdispunã oprirea neîntârziatã a arãriiterenului citat. În luna august 1935, Al.Bãrcãcilã a intervenit din nou, deaceastã datã la preºedintele C.M.I.informându-l asupra descoperirilorfãcute (ziduri antice din piatrã de gârlã,cãrãmidã, piatrã de calcar ecarisatã,unele blocuri cu profil întrebuinþate camaterial de construcþie, indicând un corpde construcþii necercetate pânã atunci,douã mari cruci în relief, una pe o

lespede, alta pe un bloc de calcar, cãzutedin acest corp de construcþii ºi carefuseserã trimise la Muzeul Naþional deAntichitãþi ºi publicate de Vasile Pârvan)ºi rugând sã intervinã la Primãria TurnuSeverin ºi Ministerul de Interne pentrua anula sistarea cercetãrilor ºiincluderea zonei cercetate în amenajareaparcului proiectat pe terasa Dunãrii.Preocupat de conservarea acestormonumente pe timpul iernii, Al.Bãrcãcilã va solicita în noiembrie 1935ºi circa 50 m.c. nisip sau pietriº decarierã, însã nici de aceastã datã primãrian-a rãspuns pozitiv.

Toate cercetãrile din anul 1935fuseserã declanºate de un proiect alRegiei Autonome C.F.R. de schimbarea traseului cãii ferate pe tronsonulPruniºor-Turnu Severin, proiect ce puteaconstitui un alt pericol la adresaantichitãþilor drobetane. În acest sens,în perspectiva foarte posibilelorexproprieri, ar fi fost nevoie de studiipentru care Regia ceruse avizulMuzeului Regiunii Porþile de Fier. Al.Bãrcãcilã a rãspuns cã muzeul nu eraabilitat sã dea acest aviz – competenþarevenea Comisiei MonumentelorIstorice – însã fãcea cunoscut cãmonumentele istorice ºtiute ºi vizibilepe porþiunea de cale feratã amintitã ºicare ar fi putut fi afectate erau: castrulroman Drobeta ºi parte din ruinelepodului lui Traian (de la portal pânã lapila culee – toate aflate în proprietateaComitetului ºcolar al Liceului „Traian”),construcþiile antice de la vest de celeprecedente (dintre grãdina Muzeului/Internatului ºi Grãdina publicã „GeneralDrãgãlina”, situate pe proprietateaComitetului ºcolar ºi a primãriei),Cetatea medievalã a Severinului ºi altemonumente parþial ieºite la ivealã prinsãpãturi arheologice accidentale (celede la rãsãrit ºi apus de vestigiile arãtatemai sus, din preajma abatoruluicomunal pânã aproape de staþia C.F.R.Turnu Severin).

În opinia lui Bãrcãcilã, însemnãtateaacestor monumente pentru istoriaromâneascã ºi interesul naþionaldetermina necesitatea de a nu sedistruge nimic din ele ºi de a le face câtmai accesibile turiºtilor ºi lumii

ºtiinþifice, precum ºi pe aceea de aadãuga, nu de a altera ori micºora,pitorescul unuia dintre cele maifrumoase colþuri de þarã. De aceea, noultraseu al cãii ferate Pruniºor-TurnuSeverin ar fi trebuit sã treacã prin norduloraºului Turnu Severin, unde ºiexproprierile ar fi fost mai puþincostisitoare, iar traseul de pânã atunci,în limita proprietãþii C.F.R., sã setransforme într-o ºosea exclusivturisticã, pe malul Dunãrii, racordându-se cu ºoseaua ªimian-Schela Cladovei.Nu mai puþin important în privinþanoului traseu era argumentul strategic,care arãta cã amplasamentul de pânãatunci al cãii ferate, de-a lungul limiteisudice a oraºului, expunea urbea priviriiobservatorului de pe malul iugoslav, iarîn caz de rãzboi nu numai cã linia feratãar fi devenit inutilizabilã, dar ar fiprejudiciat ºi partea lui sudicã, adicãpartea unde erau ridicate cele maiimportante clãdiri publice aleSeverinului: Palatul Cultural, Prefectura,Tribunalul, Muzeul, Liceul „Traian”,Internatul acestuia ºi sediul Diviziei aXIX-a.

În iunie 1935, proiectul pãrea sã fiajuns într-un stadiu înaintat ºi, cumexproprierile ar fi devenit inevitabile, Al.Bãrcãcilã gãsea de cuviinþã ca dinechipa de definitivare a acestor lucrãrisã facã parte ºi un reprezentant alComisiei Monumentelor Istorice.„Socotim – îi scria el preºedinteluiC.M.I. – cã nu se poate tolera fãrãrãspunderi faþã de interesele noastresuperioare culturale ºi naþionale, onouã gravã atingere a acestormonumente, care, ca reprezentante alegeniului creator ºi civilizator roman,au fost de la Miron Costin ºi trebuiesã rãmânã ºi pentru viitor unul dinfermenþii viguroºi ai redeºteptãriinoastre naþionale. În acest caz credemcã trebuie sã se excludã calcululrealizãrii unei meschine economii decheltuieli faþã de retrasarea liniei pepartea nordicã a oraºului, mai alescând noua linie coboarã spre Severindinspre nord-est”. CONTINUARE ÎN

NUMÃRUL URMÃTOR

actualitateOBIECTIV mehedinþean 25.02.- 02.03. 2016pag. 12

Inspectoratul pentru Situaþii deUrgenþã „Drobeta” al judeþuluiMehedinþi, format, în decembrie2004, prin fuzionarea CorpuluiPompierilor Militari cuComandamentul Protecþiei Civile,sãrbãtoreºte zilele armei celor douãinstituþii, atât la data de 28 februarie -Ziua Protecþiei Civile din România,cât ºi la data de 13 septembrie - ZiuaPompierilor din România. Sãrbãtoarea este un prilej deretrospectivã a activitãþilordesfãºurate de-a lungul timpului, înmisiunile de salvare a cetãþenilorameninþaþi de conflagraþii militare,calamitãþi naturale ºi alte catastrofe.Cu aceastã ocazie, I.S.U. „Drobeta”organizeazã o serie de activitãþi ce auca scop informarea cetãþenilor asuprariscurilor prezente în comunitate,popularizarea mãsurilor de prevenirea manifestãrii acestora, dar ºi regulilede comportare în cazul produceriisituaþiilor de urgenþã. Activitãþile vor debuta vineri, 26februarie a.c., începând cu ora 09.00,la Palatul Cultural „TheodorCostescu”, unde va avea loc unsimpozion dedicat acestei zile. Laactivitate vor participa oficialitãþilejudeþului, ºefii de instituþii ºi structuriMAI, dar ºi cadre ale ISU „Drobeta”.

Activitãþi dedicate Zilei Protecþiei Civile din România Duminicã, 28 februarie a.c., toatesubunitãþile Inspectoratului pentruSituaþii de Urgenþã „Drobeta” îºi vordeschide porþile, în cadrulprogramului Ziua Porþilor Deschise,pentru ca, cei interesaþi sã aibãposibilitatea de a cunoaºteîndeaproape tehnica de intervenþiedin dotarea pompierilor mehedinþeni.Tot în data de 28 februarie, în centrelecomerciale din municipiul Dr. Tr.Severin, dar ºi pe str. Criºan, vor fiamplasate puncte mobile deinformare preventivã, dar ºi expoziþiicu tehnicã ºi mijloace de intervenþiidin dotarea inspectoratului, cetãþeniiputând beneficia de informaþii privindriscurile potenþial generatoare desituaþii de urgenþã de la niveluljudeþului, regulile de comportare însituaþii de urgenþã, principalele cauzede incendiu ºi modul de prevenire,importanþa educaþiei antiincendiu înfamilie, dar ºi necesitateasupravegherii permanente a copiilor.Pe timpul acestor activitãþi, cadreleInspecþiei de Prevenire vor distribuipliante, flyere, stikere cu mesajelecampaniilor naþionale de informare ºieducare preventivã: „Nu tremur lacutremur”, „R.I.S.C. – „Siguranþa nueste un joc de noroc”, dar ºi „vreausã fiu voluntar”.

* * * INFO BACKGROUND

Ziua Protecþiei Civile din România sesãrbãtoreºte la data de 28 februarie, datãla care Regele Carol al II-lea semnaÎnaltul Decret Regal din 1930, publicatla 23 martie 1933 în Monitorul Oficialal României ca Regulamentul ApãrãriiPasive contra atacurilor aeriene. Acest moment aniversar reprezintãun prilej de retrospectivã a misiunilorde salvare a cetãþenilor ameninþaþi deconflagraþii militare, calamitãþi naturaleºi alte catastrofe. Mereu gata deintervenþie, alãturi de celelalte structuriale sistemului naþional de apãrare,ordine publicã ºi siguranþã naþionalã,specialiºtii protecþiei civile au participatcu profesionalism ºi devotament lamisiunile de salvare a comunitãþilor ºidiminuare a pagubelor materiale. Înfiinþatã în cadrul Ministerului deInterne, pe timpul celui de-al II-leaRãzboi Mondial, structura s-a regãsitconstituitã în ComandamentulApãrãrii Pasive din MinisterulAerului ºi Marinei, iar în perioadapostbelicã a fost transferatã laMinisterul Forþelor Armate. În anul1952 luau fiinþã Apãrarea LocalãAntiaerianã ºi ComandamentulApãrãrii Locale Antiaeriene, în a cãrorcomponenþã existau statele-majore

regionale ºi serviciile specializate lalocalitãþi ºi unitãþi economice. România a parcurs, în anul 2004,un proces de reformã instituþionalã,astfel cã protecþia civilã ºi pompieriimilitari au format o structurã unitarã– Inspectoratul General pentruSituaþii de Urgenþã, componentãaflatã în subordinea MinisteruluiAfacerilor Interne. Mecanismulmodern de gestionare a situaþiilorde urgenþã, adaptat standardelor UEºi NATO, a presupus variateresponsabilitãþi pentru protecþiacivilã, obiectiv ce a reclamatimplicare, profesionalism ºiresponsabilitãþi instituþionale sporite. Gestionarea situaþilor de urgenþã cucare România s-a confruntat în ultimiiani (zãpezi, inundaþii, calamitãþi naturaleetc.) a presupus reacþia promptã aserviciilor profesioniste pentru situaþiide urgenþã, rezultatele misiunilor desalvare fiind confirmat de pregãtirea ºiexperienþa echipajelor de intervenþie. Înacelaºi timp, actualizarea permanentãa cadrului legislativ a oferit un plus deeficienþã activitãþilor preventive ºiacþiunilor specifice pentru salvareavieþii, bunurilor, valorilor materiale ºide patrimoniu.

PURTÃTOR DE CUVÂNT Plt. maj. Ramona NISTOR

EURES România dispunede 40 de posturi pentru lucrãtoriicalificaþi în domeniul hotelier –gastronomic, care doresc sãdesfãºoare o activitate sezonierã înGermania, pentru ocuparea cãrorase va organiza selecþie la Bucureºtiîn data de 24 martie 2016.Companiile Europa Park ºiMcDonald’s oferã locuri de muncãpentru urmãtoarele meserii: ospãtar(10 posturi), barman (10 posturi),bucãtar (10 posturi) ºi personal înindustria gastronomiei de sistem(10 posturi). Pentru ocuparea posturilor deospãtar, barman ºi personal înindustria gastronomiei de sistem,

Comunicat de presã

Locuri de muncã prin intermediul Reþelei EURESpentru persoanele calificate în domeniul hotelier – gastronomic

care doresc sã lucreze în Germaniasunt solicitate persoane care aucalificare profesionalã încheiatã,cu/fãrã experienþã îndelungatã îndomeniu ºi cunoºtinþe bune delimba germanã (nivel B1). Pentruposturile de bucãtar, candidaþiitrebuie sã aibã calif icareprofesionalã încheiatã, experienþãîn domeniu, precum ºi cunoºtinþede limba germanã, nivel A2. Angajarea se face pe o perioadã de8 - 9 luni, cu posibilitate de prelungirea contractului de muncã pe duratãnedeterminatã. Salariul oferit este de1800 euro brut/lunã, pentru posturilede ospãtar ºi barman, 1900 – 2400euro brut/lunã, pentru posturile debucãtar ºi de 1400 euro brut/lunã

pentru personalul în industriagastronomiei de sistem. Cazarea poate fi asiguratã de cãtreangajator sau acesta poate oferi sprijinîn vederea gãsirii unei locuinþe. Persoanele cu domiciliul înjudeþul Mehedinþi, care corespundcerinþelor posturilor oferite, trebuiesã se adreseze consilierului EURESdin cadrul Agenþiei Judeþene pentruOcuparea Forþei de MuncãMehedinþi, bulevardul Carol I nr. 3,telefon 0252/319029, pentru a fiînregistrate în baza de date pentrumuncã în strãinãtate ºi pentru aprimi invitaþie de participare laselecþie. Înregistrarea în baza dedate se realizeazã pe baza

urmãtoarelor documente:- cerere tip (se completeazã lasediul Agenþiei de Ocupare a Forþeide Muncã);- copie act de identitate saupaºaport (valabilitate minim 6 luni);- C.V model Europass (cufotografie) în limba germanã(Lebenslauf);- cazier judiciar în original din caresã reiasã cã persoanele nu auantecedente penale (termen devalabilitate 6 luni);- adeverinþã de la medicul defamilie, cu menþiunea „Clinicsãnãtos/Apt pentru muncã”.

DIRECTOR EXECUTIV ,IOAN SURU

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Berbecii vor avea parte de o sãptãmânã cevamai relaxatã, la serviciu lucrurile stau bine,financiar vorbind au chiar mari ºanse lacâºtiguri neaºteptate, dacã însã acestea nu apar,nu este nici o problemã, au puºi deopartesuficienþi bani încât sã îºi permitã o escapadãalãturi de persoana iubitã. Ar putea exista cevadiscuþii în familie privind o sumã de baniîmprumutatã, ar fi bine sã o restituie repede, cuatât mai mult cu cât nu este vorba despre o sumãmare.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Pentru Tauri, sãptãmâna care urmeazã este unaplinã de surprize în plan sentimental ºirãsturnãri de situaþie, va fi o sãptãmânã foarteagitatã în care nu se vor putea concentra penimic altceva în afarã de planul sentimental, careîi copleºeºte, chiar dacã pe unii în sens pozitiv,iar pe ceilalþi în sens mai puþin favorabil. O mareatenþie trebuie acordatã ºi sãnãtãþii, stresul ºiproblemele personale nu trebuie sã îi impiedicesã aibã mai multã grijã de ei.

Zodia Gemeni(22 Mai - 21 Iunie)

În perioada care urmeazã, Gemenii se hotãrãscsã îºi acorde o micã vacanþã, care, judecânddupã eforturile depuse în timpul anului, armerita sã fie una specialã, undeva în afara þãrii,într-un loc încãrcat de tradiþie, aºa cum le placeGemenilor curioºi ºi dornici de schimbare. Estede preferat sã nu îºi neglijeze partenerul deviaþã, aºa cum au de multe ori tendinþa.

Zodia Rac(22 Iunie - 22 Iulie)

Nimic nu pare sã le mai stea în cale Racilor înaceastã sãptãmânã. Au o putere de muncãextraordinarã ºi sunt foarte motivaþi financiar.Unii dintre ei vor dori sã cãlãtoreascã, însãperioada ar trebui puþin amânatã, existã risculunor accidentãri uºoare. În dragoste existãoarece divergenþe de opinie, dar care nu le vorafecta relaþia într-un mod vizibil. Ceva mai multãgrijã privind sãnãtatea ar fi binevenitã ºi o curãde vitamine i-ar scuti de sentimentul deobosealã care îi urmãreºte de câteva zile.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Leii sunt angrenaþi în tot felul de proiecte ºide acþiuni în interes personal, dar care se vordovedi a fi mai obositoare decât au crezut. Vorfi nevoiþi sã facã mai multe drumuri în afaralocalitãþii, posibil chiar ºi în afara þãrii, pentru aduce la bun sfârºit un plan de afaceri aflat deceva vreme în stadiu de proiect. Partenerul deviaþã se simte neglijat ºi pus pe locul doi, dupãproblemele de serviciu, lucru care le-ar puteaaduce oarece neplãceri în relaþie.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Pentru Fecioare se preconizeazã cã însãptãmâna urmãtoare vor avea multe schimbãride fãcut, nu toate plãcute sau favorabileinteresului propriu, dar oarecum forþate deîmprejurãri. Relaþiile cu persoana iubitã s-aucam deteriorat ºi asta datoritã lipsei depreocupare vis-a-vis de relaþia de cuplu. În planfinanciar, atenþia este îndreptatã spre câºtigurileobþinute peste noapte, dar ar fi bine sã revinãcu picioarele pe pãmânt.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Pentru Balanþe urmeazã câteva zile foarte agitateîn care vor avea nevoie de toatã energia pentru apune la punct un eveniment important în familie.Vor apãrea ºi mici conflicte cu rude mai în vârstã.Este posibilã reîntâlnirea cu persoane foarte dragide departe. Atenþia ar trebui sã fie îndreptatã maimult cãtre sãnãtate, care în ultima perioadã a camfost neglijatã. Excesele de orice fel le sunt acummai dãunãtoare decât în mod obiºnuit.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Sãptãmâna în curs reprezintã pentru Scorpionio perioadã excelentã din punct de vederesentimental. Comunicã bine cu partenerul ºi îºifac planuri de viitor, lucru care îi binedispuneºi îi motiveazã sã fie mai interesaþi sã îºi rezolverapid problemele de serviciu. Cu banii stau maiprost, dar nu catastrofal, ideal ar fi sã se abþinãde la cheltuielile inutile ºi pentru investiþiilemajore sã aºtepte o perioadã mai fastã.Sãnãtatea nu ar trebui neglijatã, n-ar fi exclussã fie nevoiþi sã facã o vizitã doctorului.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Pentru nativii din Sãgetãtor se prevede osãptãmânã încãrcatã la serviciu, deºi, subcelelalte aspecte, va fi destul de bunã. În planfinanciar nu existã momentan motive deîngrijorare, încrederea în forþele proprii ºispiritul de iniþiativã îi stimuleazã în noileactivitãþi, iar randamentul va fi maxim. În plansentimental totul e roz, vor avea parte de multsprijin din partea persoanei iubite, care va aveatoatã înþelegerea pentru programul încãrcat alSãgetãtorilor.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 19 Ianuarie)

Capricornii au serioase motive de îngrijorarela serviciu, ºefii sunt nemulþumiþi de aceºtia, uniiriscã chiar sã îºi piardã credibilitatea, ar fi cazulsã revinã urgent pe linia de plutire. Se ºtiedespre Capricorni cã sunt încãpãþânaþi ºiorgolioºi, iar în sãptãmâna care urmeazã nu vordezminþi aceastã zicalã în nici un plan, în celsentimental cu atât mai puþin. Atenþie la discuþiileîn contradictoriu cu un prieten apropiat, esteposibil sã le înþeleagã greºit intenþiile.

Zodia Vãrsãtor(20 Ianuarie - 18 Februarie)

Vãrsãtorii sunt foarte motivaþi ºi dornici sãînceapã lucrul la un nou proiect. Deºi în primainstanþã nu vor obþine rezultate spectaculoase,se vor implica tot mai mult îºi vor da seama cãalegerea fãcutã este cea corectã ºi cã nu auabsolut nici un motiv de îndoialã cu privire lareuºita proiectului lor. Deºi uºor nemulþumiþi departenerul de viaþã, Vãrsãtorii vor reuºi sã aducãechilibrul în relaþie, fiind dornici de stabilitateîn aceastã perioadã.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

În zilele care urmeazã, Peºtii vor cãuta sã fiepermanent în centrul atenþiei ºi se vor lãsaconduºi de primele impulsuri, ceea ce nu estetocmai indicat. Planul sentimental este foartebine aspectat pentru Peºtii care au deja unpartener. Pentru cei singuri în schimb, nu estemomentul sã ia decizii importante, dar nici sãse impacienteze, toate au un timp al lor.Financiar vorbind, în aceastã sãptãmânã vor aveanumai de câºtigat.

OBIECTIV mehedinþean 25.02.- 02.03. 2016 pag. 13Horoscop

(24 februarie - 2 martie 2016)

Curaj, intoxicaþia cu E...

Deºi misiunea sa este de a întoarce generaþiaprezentã cu faþã cãtre istoria, religia, cultura, tradiþiaºi valorile naþionale, cãtre o competiþie realã devalori, Ministrul Curaj se strãduieºte sã introducã

învãtãmîntul românesc în tiparele unor exigenþecare nu au, în nici un fel, de-a face cu exigenþelevalorii. Fapt condamnabil, bãtãlia sa þine seamade interesul clipei ºi al gloriei personale, departede aspiraþiile ºi demersurile temerare aleharetismului. În mod deliberat, potrivit unor interese

strãine, se atenteazã la educaþia tinerilor. În faþaminiºtrilor care s-au perindat pe fotoliu,Învãþãmîntul a devenit o cenuºãreasã, care nu seºtie dacã îºi va mai gãsi condurul de aur.

Urmare din pag. 8

Maria Diana Popescu, Agerowww.agero-stuttgart.de

Horoscop

actualitateOBIECTIV mehedinþean 25.02.- 02.03. 2016pag. 14

În perioada 19-21.02.2016la Târgu Mureº a avut loc primaFinalã de Campionat Naþional dinCalendarul oficial al FederaþieiRomâne de Judo din acest an,competiþie la care au luat startul337 de cadeþi, U18, masculinºi feminin. CSM Drobeta Turnu Severin,secþia Judo, a început promiþãtordrumul cãtre culegerea roadelor(medaliilor) cu sportivii sãi.Rezultatele sunt urmãtoarele:Loc I: -VÂLVOI ANDA -57 kgLoc II: -BORONTIª ANDREEA-52 kgLoc V: -VOAIDES ALIA -44 kgLoc VII: -CHICIN ALEXANDRU-55 kg

Loc IX:-DEMETRIO GABRIEL-50 kgNeclasaþi: -STROE ANA MARIA -40 kg-IOVIÞA ROBERTA -52 kg-BREBINARU SORIN -60 kg-UNTARU COSTEL -66 kg Competiþia puncteazã ºi lapropriu ºi la figurat în accesul cãtreparticiparea la CampionatulEuropean de cadeþi din acest an dinFinlanda din luna iunie ºi confirmãparticiparea la CampionateleBalcanice ale cadeþilor de laKikinda, Serbia din luna mai, acelor douã medaliate.

Lena STEREA,Purtãtor de cuvânt al CSM

Drobeta Turnu Severin

TRIBUNALUL MEHEDINÞI

ANUNÞ DE PARTICIPARE LICITAÞIE

Tribunalul Mehedinþi anunþã organizarea în data de 30.03.2016 ora10.00 a unei licitaþii publice privind închirierea urmãtoarelor spaþii cudestinaþia: - punct amplasare automate bãuturi calde/reci/sandviciuri însuprafaþã de 3mp. parter în sediul Judecãtoriei Baia de Aramã, str. NicuPereanu nr. 8.

- punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/multiplicareacte în suprafaþã de 8 mp. parter în sediul Judecãtoriei Baia de Aramã,str. Nicu Pereanu nr. 8. - punct amplasare automate bãuturi calde/reci/sandviciuri însuprafaþã de 4 mp. în sediul Judecãtoriei Orºova, B-dul 1 Decembrie1918 nr. 16 C.

- punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/multiplicareacte în suprafaþã de 8 mp. în sediul Judecãtoriei Orºova, B-dul 1Decembrie 1918 nr. 16 C. - punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/multiplicareacte în suprafaþã de 8 mp. parter în sediul Judecãtoriei Vînju Mare, str.Viilor nr. 9.

Criteriile de calificare ºi/sau selecþie a candidaþiilor sunt prevãzuteîn Documentaþia de atribuire, Secþiunea I, „Fiºa de date a achiziþiei”.

Criteriul de atribuire este „Preþul chiriei cel mai mare/mp”.Data limitã pentru depunerea ofertelor este 30.03.2016 ora 9.00 la

sediul Tribunalului Mehedinþi, Str. B-dul Carol I, nr. 14, etaj I, camera 29. Documentaþia de atribuire ºi caietul de sarcini se ridicã de ladepartamentul economico-financiar din cadrul Tribunalului Mehedinþi,Str. B-dul Carol I, nr. 14. etaj I, camera 29. Persoana de contact: CiurelSimona, telefon 0252 208207.

PREªEDINTE COMISIE LICITAÞIE,JUD. TUDOR EUGENIA

CSM Drobeta a începutpromiþãtor drumul cãtre

culegerea roadelor

Colectivul I.T.M Mehedinþi anunþã,cu durere în suflet, cã pe data de 22 februarie2016, a încetat din viaþã colega noastrãAGRIPINA LOZBÃ, auditor intern.Trista veste ne-a lãsat pe toþi profundîndureraþi, „PINA” va rãmâne în amintireanoastrã ca o foarte bunã colegã, de o aleasãnobleþe sufleteascã ºi o mamã iubitoare.DUMNEZEU S-O IERTE ªI S-O

ODIHNEASCÃ ÎN PACE!

EURES România dispune de35 de posturi pentru muncitoriicalificaþi în diverse meserii, caredoresc sã lucreze în Germania, pentruocuparea cãrora se va organizaselecþie la Sibiu, în perioada 22 – 23martie 2016. Angajatori germanireprezentaþi de compania UniquePersonalservice GmbH oferã locuri demuncã pentru urmãtoarele meserii:sudor MIG – MAG, WIG (7 posturi),lucrãtor calificat în producþie –industria automobilelor (7 posturi),hamal (6 posturi), operator CNC (5posturi), electrician (5 posturi),operator stivuitor (5 posturi). Pentru ocuparea posturilor vacantesunt solicitate persoane care aucalificare profesionalã încheiatã,experienþã în domeniu, permis deconducere categoria B, precum ºicunoºtinþe bune de limba germanã– nivel B1. Salariul oferit este de 8,80 – 11,88euro brut/orã, conform contractelorcolective de muncã în respectiveledomenii de activitate, la care se adaugãdiferite bonusuri, iar duratacontractelor de muncã este pe operioadã nedeterminatã. Se oferã

Locuri de muncã prin intermediulReþelei EURES pentru persoanele

calificate în diverse meserii caredoresc sã lucreze în Germania

Comunicat de presã

sprijin în vederea gãsirii unei locuinþe. Persoanele cu domiciliul în judeþulMehedinþi, care corespund cerinþelorposturilor oferite, trebuie sã seadreseze consilierului EURES dincadrul Agenþiei Judeþene pentruOcuparea Forþei de Muncã Mehedinþi,bulevardul Carol I nr. 3, telefon 0252/319029, pentru a fi înregistrate în bazade date pentru muncã în strãinãtateºi pentru a primi invitaþie departicipare la selecþie. Înregistrarea înbaza de date se realizeazã pe bazaurmãtoarelor documente:- cerere tip (se completeazã la sediulAgenþiei de Ocupare a Forþei deMuncã);- copie act de identitate sau paºaport(valabilitate minim 6 luni);- C.V. model Europass (cu fotografie)în limba germanã (Lebenslauf);- cazier judiciar în original din caresã reiasã cã persoanele nu auantecedente penale (termen devalabilitate 6 luni);- adeverinþã de la medicul de familie,cu menþiunea „Clinic sãnãtos/Aptpentru muncã”.

DIRECTOR EXECUTIV,IOAN SURU

CONSILIUL JUDEÞEAN MEHEDINÞI

C O N V O C A T O RSe convoacã, în ºedinþã ordinarã, Consiliul Judeþean Mehedinþi, în

ziua de luni, 29 februarie 2016, ora 14.00, la sala de ºedinþe din cadrulPalatului Administrativ al judeþului. Detalii în legãturã cu ordinea de zi a ºedinþei, se pot lua de la Serviciuljuridic, contencios, administraþie publicã localã.

PREªEDINTE, Av. Georgescu Aladin Gigi

sportOBIECTIV mehedinþean 25.02.- 02.03. 2016 pag. 15

CS Pandurii Târgu Jiu ºi CSUniversitatea Craiova au încheiat laegalitate, scor 1-1, partida disputatã,luni seara, pe Municipalulseverinean, în penultima etapã dinsezonul regulat al Ligii I. Remiza dinderby-ul Olteniei nu avantajeazãniciuna dintre combatante. DacãCSU Craiova nu mai poate spera laun loc în play-off dupã acest rezultat,echipa antrenatã de EdwardIordãnescu s-a depãrtat la 6 punctede liderul Astra Giurgiu. CS Panduriia obþinut cu greu ºi punctul de lamalul Dunãrii. Dupã ce Mãzãrache

Secþia de lupte libere de laCSM Drobeta a avut 11reprezentanþi pe podiumul depremiere al Memorialului Ilie

Marinescu, de la Craiova.Competiþia din Bãnie s-a desfãºuratla 3 categorii de vârstã, iar la copiiII, nãscuþi în anii 2003-2004, clubulseverinean s-a impus prin OanaVânturache (30 kg), GeorgianaZãrescu (40 kg) ºi Patricia Manofu(48 kg). La juniori III (2001-2002)au triumfat Cristina Ungureanu (52kg), Mihai Mãrgãrit(38 kg) ºiSabin Stegaru (51 kg), iar la cadeþi(1999-2000) Adina Giura (56 kg)ºi Roxana Capezan (70 kg) nu auavut adversari. Tot la cadeþi, Roxana

CSM Drobeta a cucerit cutrei medalii la Cupa României labox-feminin, desfãºuratã laRâmnicu Sãrat. Clubul severineana mizat pe 6 pugiliste, iar trei dintreelevele lui Dumitru Cipere aucucerit medalii. La tineret, aurul arevenit Ionelei Ungureanu (57 kg)ºi ªtefaniei Lazãr (60 kg), iarIuliana Moise (57 kg) a obþinutargintul la juniori. Aproape depodium a fost ºi DenisaPârvãnescu, care a pierdut luptapentru accederea în semifinalecategoriei 57 kg, de la tineret.

Egal în defavoarea ambelor echipea deschis scorul pentru oaspeþi, înminutul 9, Wellington a egalattocmai în minutul 87. Majoritateacelor 4.000 de spectatorimehedinþeni prezenþi în tribunes-au bucurat la golul Craiovei, sprenemulþumirea gorjenilor. “Jucãm îndeplasare fiecare meci, dar nu potsã condamn simpatia localnicilor.Ne simþim ca oaspeþii pe aceststadion ºi ne e foarte greu, în specialcând jucãm la Severin cu Steaua,Dinamo sau Craiova. Mai nou, avemºi problema cu CEO, care a anunþatcã nu va mai finanþa clubul. E vorba

Etapa a XXV-a

FC Botoºani - Astra Giurgiu 0-1 (0-0)CSMS Iaºi - Poli Timiºoara 1-1 (0-0)Dinamo - Concordia Chiajna 4-0 (2-0)Petrolul Ploieºti - Viit. Constanþa 1-2 (0-0)CFR Cluj - ASA Tg.Mureº 1-0 (0-0)Pandurii Tg.Jiu - CSU Craiova 1-1 (0-1)FC Voluntari - Steaua 3-1 (1-0)

Clasament

1. A. Giurgiu 25 14 8 3 41-28 502. Dinamo 25 13 8 4 35-23 473. V.Constanþa 25 13 7 5 48-27 464. Tg.Jiu 25 12 8 5 32-25 455. Steaua 25 12 7 6 34-24 446. Iaºi 25 9 9 7 21-24 367. Tg. Mureº 25 8 11 6 26-21 358. Craiova 25 8 7 10 26-26 319. Cluj* 25 8 10 7 30-25 2810. Botoºani 25 6 8 11 30-34 2611. Timiºoara 25 4 10 11 23-35 2212. Voluntari 25 4 9 12 26-41 2113. Chiajna 25 3 8 14 21-44 1714. Ploieºti* 25 2 8 15 17-33 8*Echipe penalizate cu 6 puncte

Elevele lui Cipere auînceput sezonul în forþã

M. O.

Verificare utilã, la CraiovaDinicã (70 kg) a urcat pe ultimatreaptã a podiumului de premiere,în timp ce Andrei Breazu (59 kg) s-a clasat pe locul secund, la fel ca

Mãdãlin Praja (38kg), la juniori II. “Eprimul concurs alanului pentru noiºi sunt mulþumitde rezultate. Amluat 8 locuri întâi,în contextul încare turneul a fostdestul de puternic.Au fost 16 cluburidin þarã ºi unul dinVidin. De exemplu, lacategoria 70 kg,de la cadete, aufost prezente celetrei medaliate de lanaþionalele de anultrecut, plusr e p r e z e n t a n t aBulgariei, iar eleva

mea le-a bãtut pe toate”, a spusantrenorul Marin Dobrescu. Pe 10-12 martie, elevii sãi vor participa,la Târgoviºte, la etapa de calificarea Naþionalelor de cadeþi, iar, osãptãmânã mai târziu, la OdorheiulSecuiesc, va fi rândul juniorilor sãlupte pentru accederea în faza carele dã dreptul sã aspire la medalii.“Eu cred cã toþi cadeþii ºi junioriide la CSM Drobeta se vor calificaîn finale. Se pune întrebareacâ te meda l i i vom lua” , aprecizat Dobrescu.

Surorile Mirela Zaharescu (tineret)ºi Romina Zaharescu (juniori) aufost învinse în primul tur. “A fostprima competiþie a anului ºi suntfoarte mulþumit de rezultate. Amcucerit douã medalii de aur tineret,iar Moise, la prima sa participarela junioare, a luat argintul. Maiputea lua ºi Pârvãnescu o medalie,dar a pierdut, ºi din cauza arbitrilor,meciul cu reprezentanta gazdelor”,a spus antrenorul Cipere. Lasfârºitul lunii iunie, elevele sale vorlupta pentru medalii laCampionatul Naþional.

de 2 milioanede euro, carec o n t e a z ãenorm. Spersã nu ajun-gem ca cei laSeverin, carenu mai aunicio echipãproprie, laniciun sport”,a spusIordãnescu.Etapa viitoare,echipa sa vajuca, la Ovidiu,cu FC ViitorulConstanþa, iarCSU Craiovava întâlni CFRCluj, pepropriul teren.Indiferent derezultatele dinultima rundã a sezonului regulat, CSPandurii va juca în play-off (locurile

1-6), iar craiovenii vor evolua înplay-out (locurile 7-14).

M. O. M. O.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 25.02.- 02.03. 2016pag. 16

pamflet

Mã fraþilor, mã mehedinþeniimei cetitori de Obiectiv, acuma io nuºtiu cum sã vã zic, da mie nu prea-mi place ce sã întâmplã. Pã acilea lanoi, fiecare e cu fiecare, unu hãis, altucea, unu sã bate cu pumnii în pieptºi o sutã îi zic de bine, pã nu ºtiu cesã zic, da io cred ca nu e de bine. Pãsã faci tu o inaugurare de teatru,dupã ce s-au bãgat fro 13 milioane,de euroi, acolo ºi sã-þi crapezidurile înainte de a sã deschideporþile, io zic cã nu e lucru de laudã.Unde mai pui cã unii venirã repedesã sã înfrupte cu neºte contracte,alþii sã-ºi acordeze ansamblurile,numai sã mãnânce fiecare o pâinedin mâna lu nea Gherghe.- Mã nea Mãrine – zisã Sucã, dacãai aºa o percepþie mai anapodadespre o persoanã publicã ºi dintr-o datã, din întâmplare, mai mulþi ziccã a fãcut ºi un lucru bun pentruoameni, cam ce ai face?- Taci, zâc, cã-þi percep una de tetrezesc imediat din somnu ãla urât saupoate ai avut vreun coºmar?- Da! Cu nea Gherghe, primarulseverinenilor mei, care fu lãudat chiarºi de cei mai aprigi contestatari dupãce inaugurã Teatrul ºi redeschisãCetatea. Sã ºi fotografiarã cu neaGherghe, ba unii îi urarã ºi „la maimulte mandate”, ºi-l felicitarã maiales cã eliberã strãjerii din Cetate caremai aveau un picuþ ºi mureau defoame acolo dupã atâtea luni deaºteptare. Aºa cã dupã ce adusã atâtaculturã în Severin pot sã-i zic lu neaGherghe „jos pãlãria”?- Zii, da o datã ºi stai jos pânã nu sã nea Mãrin

Sucã, teatrul scorojit al lu nea Gherghe, ºparleala dila Gogoºu ºi nea Duicu spectactoru’ din umbrã

prind deontologii cine a zis. Mai alesãia care au lipsit ºi care au avut invitaþie:nea Drãghiea, nea Georgescu, primariºi ºefi de deconcentrate care au rãmassã facã cãrþile pentru alegerile localeîmpreunã cu nea Duicu. Da, sã parecã s-au supãrat din cauza afiºelorgreºite de pin oraº cu “Zilele culturiiSEVERIENE”, mai ales cã au costato cupã de marafeþi. Mã nepoate, asta cu mai multemandate, zise Sucã cã e prea forþatã.Cã ºi aºa ultimu mandat fu camdegeaba, aºa cã ar cam fi timpu ca neaGherghe sã mai facã ºi mnealui un pasînapoi, cã sã te tot þii de scaunu’ ãlacare þi-a adus niºte foarte multeavantaje, nu dã bine. Unde mai pui cãþi-au luat ºi severinenii sama, s-or fisãturat sã aibã de opt ani acelaºiprimar, mai vor sã vadã ºi ei altceva. Mã fraþilor da unii nu sã potolesc ºicontinuã sã ºparleascã din banu

public. Uite niºte fonduri europene devreo câteva sute de milioane de lei înloc sã fie folosite la terminarealucrãrilor de la ºcolile din Gogoºuajunsãrã în conturile unor televiziunilocale, cicã pentru publicitate ca sãfacã gogoaºã „cupa” unor acþionarimajoritari de TV în reorganizare.Organele abilitate sã pare cã ºtiu ºi,probabil, dupã câþiva ani dosarul vaajunge, dacã va ajunge, la DNA. Cumla DNA e posibil sã ajungã ºi suveicade zeci de mii de euro prin carePandurii, ãia di la Gorj, sunt promovaþicu fonduri di la ALDE C. E. O. TârguJiu, Complexul Energetic Oltenia laaceeaºi televiziune de cupã. Sã vezi minune, la nea Duicu. Cicãomu se uitã cu interes la politicamehedinþeanã, cã e spectator, de aiatrimisã doar fetele sã le pupe mâniliecã sã ocupã de afaceri noi ºi cã nu preaîl mai intereseazã sã sã mai bage în

samã. Cã de când cu afacerile îndomeniul aranjamentelor, de ºi dinculise, nu mai are are omu timp decherdut, cã de acolo ies bani frumoºi,da în politicã mai trebe sã mai ºi bagi.Cât despre postura de spectactor a lunea Adi, zisã Marghioala lu Fleaºcã cãea nici când doarme nu-l crede. Acuma, zisã al lu Zbanghiu cã e maigroasã la Primãria lu nea Gherghe.Pãi da, cã bãieþii di la Curtea deConturi sesizarã DNA-ul pentru abuzîn serviciu la Primãria Severin, cu opagubã adusã statului român cedepãseste 13 milioane de lei noi, iarãde data asta e treabã serioasã. Dacãsã mai adaugã ºi rapoartele din aniitrecuþi, Sucã zâce cã baniiseverinenilor au cam fost tocaþi pentrualte interese, da despre asta o sã vãpovestim ºi data viitoare. Pãnã atuncea, hai sã fiþi iubiþiºi optimiºti!