Adevarat Sau Fals CU RASPUNSURI

8/17/2019 Adevarat Sau Fals CU RASPUNSURI

http://slidepdf.com/reader/full/adevarat-sau-fals-cu-raspunsuri 1/6

1. Numarul de respiratii/minut depind de sex, varsta, postura, alimentatie. A

2. Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular. A

3. Polipneea este cauzata de reducerea suprafetei respiratorii. A

4. Tahipneea apare in astmul ronsic. A

!. Dispneea "he#nes$%to&es se intalneste in coma diaetica. F

'. Dispneea (ussmaul este intalnita in coma uremica. F

). Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca. A

*. Dispneea de decuit este determinata de perturarea circulatiei pulmonare A.

+. Dispneea matinala este determinata de astmul ronsic. A

1. Dispneea vesperala este cauzata de astmul cardiac. A

11. Tulurarile peristaltismului intestinal duc la o alimentatie deficitara. A

12. -limentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere. F

13. -nxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar. F

14. -norexia este o cauza a deficitului alimentar. A

1!. ipsa de educatie si cunostinte pot determina o alimentatie inadecvata. A

1'. nsomnia este nevoia rusca de somn. F

1). -fectiunile cardio$respiratorii produc dificultate in adormire. A

1*. "riza ulceroasa din timpul noptii nu pertura somnul. F

1+. Tulurarile de mictiune pertura odihna si somnul. A

2. 0enopauza este responsaila pentru starile de insomnie. A

21. nfectiile nu sunt o cauza a hipertermiei. F22. ipertermia poate fi cauzata de tulurari metaolice. A

23. ipertermia poate fi cauzata de afectarea landelor sudoripare. A24. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura. A

2!. %tresul si starile conflictuale pot determina hipotermie. F

2'. radipnee este dispneea cu frecventa respiratorie peste 1* respiratii/min la adult. F

2). Disuria consta in durere sau dificultate la mictiune A

2*. ematemeza este varsatura alimentara F

2+. 0elena este prezenta in hemoraiile diestive superioare A

3. nurezisul este emisia involuntara de urina in timpul zilei, manifestata dupa varsta de 3$' ani. F

31. iperestezia reprezinta accentuarea anormala a sensiilitatii. A

32. emipleia se defineste ca paralizia partii inferioare a corpului. F

33. Pronatia este miscarea de rotatie a mainii prin care palma este indreptata in 5os. A34. Pozitia 6lo7er este pozitia de decuit dorsal cu diferenta intre cele doua extremitati ale aptului de 1$1! cm,

realizata prin ridicarea extremitatii distale a patului F

3!. Termorelarea permite mentinerea echilirului dintre termoeneza si termoliza prin centrii relatori diri5ati de

sistemul endocrin. A

3'. "onvectia reprezinta pierderea de caldura prin contact direct. F

3). 8raficul pulsului este notat cu culoare rosie. A

3*. tapa sanuina a respiratiei asiura transportul oxienului intre plamani si tesuturi si a dioxidului de caron

de la tesuturi la alveolele pulmonare. A

3+. -limentatia prin fistula este indicata in stricturi esofaiene. A

4. Poliuria reprezinta tulurarea volumului urinar. A41. 0asurarea temperaturii corpului in mod oisnuit se efectueaza diminieata si seara F

42. Dupa utilizare, termometrul va fi spalat si introdus intr$un recipient cu solutie de cloramina .! 9 A

43. Pulsul se masoara cel mai frecvent la artera ulnara. F

44. Tensiunea arteriala sistolica reprezinta valoarea tensiunii arteriale maxime. A

4!. %upraveherea reutatii corporale se face prin cantarirea persoanei dimineatea, inainte de a manca, dupa ce a

avut scaun si a urinat. A

4'. 0asurarea respiratiei pacientului se face prin numararea miscarilor respiratorii ale cutiei toracice dupa ce am

anuntat pacientul ce dorim sa facem. F

4). 6recventa respiratiei la nou$nascut este de 1!$2! resp/min. F

4*. :structia cailor aeriene superioare poate fi cauzata de aspirarea mucozitatilor si secretiilor. A

4+. :xienul se administreaza pe cale inhalatorie. A!. -limentarea pasiva se face la pacientii cu usoare tulurari de delutitie A

!1. %onda5ul a$demeure poate provoca staza si hipercalciuria de imoilizare. A

!2. ;oma este un act reflex reprezentand o reactie naturala a oranismului de aparare fata de anumite sustante

toxice sau reu dieraile. A

!3. Pentru indepartarea resturilor de sane si puroi plaa se spala cu apa oxienata sau clorura de sodiu .+9. A



!4. Pansamentul plailor se schima zilnic de 4 ori pentru a rai vindecarea si cicatrizarea lor. F

!!. : procedura importanta efectuata in scopul prevenirii escarelor consta in schimarea pozitiei pacientului din

doua in doua ore. A

!'. %palatura oculara se efectueaza prin instilarea de solutii antiseptice izotone pe mucoasa con5unctivala. A

!). %palatura auriculara se face in scop evacuator, explorator si terapeutic. A

!*. Pentru efectuarea unei clisme evacuatoare la o persoana adulta, se vor folosi 2.! l apa incalzita la temperatura

de 4$4!o". F

!+. <ona de electie pentru efectuarea punctiei capilare la suari este calcaiul. A

'. Punctia venoasa pentru recoltarea sanelui venos se poate efectuia folosind trusa vacutainer ori folosind un ac

steril atasat la o serina sterila. A

'1. -sepsia inseamna indepartarea ermenilor patoeni de pe piele, de pe mucoase, din plai, de pe oiecte, etc. F

'2. -sepsia este o metoda profilactica. A

'3. %palarea chiruricala =maini > anterate? dureaza 1! minute. A

'4. 0ainile, dupa spalare, se vor tine in 5os pentru ca apa sa se scura spre deete. F

'!. 0icroii sunt mult mai rezistenti la caldura umeda. F

''. %terilizarea instrumentelor chiruricale efectuata incorect, determina supuratii postoperatorii. A

'). 0aterialul moale =campuri, halate, comprese, etc.? se sterilizeaza la autoclav. A'*. %terilizarea prin fierere, in laoratoarele de acterioloie, ramane inca utila. F

'+. nstrumentele taioase se sterilizeaza la pupinel. A

). -ntisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor. A

)1. @ivanolul are rol cicatrizant si este un un actericid. A

)2. %olutia de nitrat de arint 19 este indicata in profilaxia oftalmiei onococice la nou$nascuti. A

)3. nstrumentele optice se sterilizeaza prin caldura. F

)4. %ondele sterilizate cu formol irita mucoasele. A

)!. %istem de sterilizare a sticlariei prin caldura uscata este cel mai recomandat. A

)'. @azele A; au o putere slaa de penetratie si nu realizeaza o sterilizare, ci numai o dezinfectie. A

)). 6lamarea este o metoda de sterilizare foarte defectuoasa. A

)*. %terilizarea reprezinta distruerea tuturor microilor, inclusiv a formelor sporulate. A

)+. 0aterialele din casoletele sterilizare vor fi utilizate in cel mult 24 de ore din momentul sterilizarii. A

*. %terilizarea la pupinel treuie facuta la temperatura mai inalta decat la autoclav. A

*1. 0edicamentele sunt sustante extrase sau sintetizate din produse de oriine minerala, veetala, animala,utilizate cu scopul de a preveni, ameliora sau vindeca olile. A

*2. 0edicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de oservatie a pacientului internat sau pe retete in

cazul pacientului amulator. A

*3. "ondica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic. F

*4. -dministrarea medicamentelor perv oral se va indica pentru a otine efectul rapid. F

*!. -sistenta medicala, inainte de administrarea medicamentelor, se va spala ine pe maini cu apa si sapun. A

*'. nhalarea sustantelor medicamentoase cu a5utorul vaporilor de apa au scopul de a dezinfecta si de a

deconestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii. A

*). Anuentele au la aza o sustanta rasa fiind necesar pentru mentinerea consistentei pastrarea acestora la

rece. A**. Prescriptia in5ectiilor este facuta in scris de catre medic. A

*+. n5ectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala. F+. -dministrarea tratamentului in5ectail nu necesita informarea pacientului. F

+1. ;erificarea interitatii amala5ului individual al serinii si acului, inainte de utilizare, este oliatorie. A

+2. Dozele de insulina se masoara in unitati. A

+3. 6raxiparine, calciparine, clexane sunt administrate numai pe cale sucutanata, in5ectarea acestora

intramuscular constituie contraindicatie ma5ora. A

+4. n5ectia intradermica se efectueaza cu deresarea locului de electie. A

+!. ntroducerea medicamentelor peroral constituie calea naturala de administrare. A

+'. "alea inravenoasa este aleasa atunci cand treuie sa otinem efectul rapid al solutiilor medicamentoase sau

cand acestea pot provoca distructii tisulare. A+). n vederea aleerii locului de electie in efectuarea punctiei venoase se examineaza atent amele rate ale

pacientului pentru a oserva calitatea si starea anatomica a venelor. A

+*. -ordul venos poate fi efectuat periferic sau central. A

++. n scop anestezic in5ectia intradermica poate fi efectuata pe orice suprafata a corpului. A

1. n cazul in5ectiei intradermice nu se vor evita reiunile cutanate cu folicului pilosi. F



11. emoptizia constituie eliminarea sanelui, pe ura, provenit din caile aeriene inferioare. A

12. emoptizia este precedata de B senzatie de caldura retrosternala, ust sarat usor metalic, 5ena lariniana, tuse.

A

13. xpectoratia este precedata de ust sarat usor metalic. F

14. emoptizia este hemoraie diestiva superioara. F

1!. ronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin tuse insotita de cresterea secretiei ronsice. A

1'. acilul (och este aentul etioloic al ronsitei cronice ostructive. F

1). Termenul de P:" se refera la olnavii cu ronsita cronica si emfizem pulmonar. A

1*. olnavul cu P:" are insuficienta respiratorie cronica. A1+. n astmul ronsic, ronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei ronsice si hipersecretiei ronsice. A

11. radipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 4/ min. F

111. -stmul ronsic extrinsec deuteaza de oicei in copilarie sau la adultul tanar. A

112. n starea de rau astmatic, tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie. A

113. n criza de astm ronsic se administreaza eritromicina 2 /24 ore. F

114. Pneumonia pneumococica incepe printr$un stadiu de conestie alveolara C urmat de hepatizatie rosie. A

11!. 6era in pneumonia pneumococica atine valori intre 3*,!$3+ rade ". F

11'. "omplicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero$firinoasa. A

11). Tuerculoza pulmonara este o oala infecto$contaioasa provocata de pneumococ. F

11*. acilul (och a fost descoperit in 1**2 de @oert (och. A

11+. acilul (och se raspandeste in oranism prin caileB limfatica si hematoena. A

12. Patrunderea in oranism a acilului (och determina hepatizatie rosie F121. %ediul durerii, in anina pectorala, este in reiunea retrosternala medie sau inferioara, mai rar precordial sau

epiastric. A

122. Durerea aninoasa poate iradia in sus pana la nivelul mandiulei, maxilarului, iar in 5os pana la nivelul

omilicului. A

123. Pacientul indica sediul durerii aninoase cu un sinur deet. F

124. 0a5oritatea pacientilor acuza accesul dureros aninos timp de 2$3 minute. F

12!. @epausul la pat este indicat in cazul pacientilor cu crize aninoase frecvente. A

12'. "ateterismul cardiac cu ventriculorafie si coronarorafie, reprezinta examinari paraclinice invazive. A

12). Tratamentul aninei pectorale include utilizarea medicamentele cu efect antianinos si antiischemic. A

12*. Principalul factor cauzal al .0.-. este ostructia coronariana, in peste +!9 din cazuri. A

12+. 6orme nedureroase de instalare a infarctului miocardic exista in 1!9 din cazuri. A

13. n infarctul miocardic durerea dispare la administrarea de nitrati. F

131. 0odificarile ioloice aparute in ma5oritatea cazurilor de infarct miocardic includ si cresterea enzimelor serice

=".P.(., .D.., 8.:.T., ..D., 0..? A

132. n infarctul miocardic, calmarea durerii se realizeaza prin administrarea de analezice opiacee, cu mentiunea

ca efectul acestuia este limitat. A

133. @adioloia, electrocardiorafia, fundul de ochi si proele functionale renale, apreciaza radul de evolutivitate

al hipertensiunii arteriale. A

134. n hipertensiunea arteriala dieta va fi oata in colesterol si in rasimi saturate. F

13!. Diureticele sunt utilizate in ma5oritatea hipertensiunilor arteriale, indiferent de stadiul si severitatea olii. A

13'. Alcerul duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 2$4ani. A

13). Alcerul astric apare mai frecvent la varsta de 3$!ani. A

13*. ocalizarea durerii in ulcerul astrio$duodenal este in reiunea epiastrica. A

13+. Perioadele dureroase, in ulcerul astro$duodenal, apar frecvent in cursul toamnei sau al primaverii. A14. emoraia diestiva este complicatia cea mai frecventa a ulcerului astro$duodenal. A

141. ematemeza reprezinta expectoratia cu picaturi de sane. F

142. ;arsatura cu aspectul zatului de cafea poarta denumirea de hematemeza. A

143. 0elena reprezinta scaunul cu sane dierat , de culoare neara , lucios ca pacuraE. A

144. ;arsatura este cea mai frecventa complicatie a ulcerului astro$duodenal. F

14!. n ulcerul astro$duodenal, pofta de mancare scade pana la anorexie. F

14'. 0edicatia in ulcerul astro$duodenal se azeaza pe antihistaminice. F

14). "omplicatia colecistitei acute este perforatia colecistului , urmata de peritonita . A

14*. Tratamentul chirurical in colecistita acuta consta in colecistectomie. A

14+. Ana din complicatiile colecistitei acute este astrita. F

1!. "olecistita acuta este inflamatia cu caracter acut a peretelui colecistic. A

1!1. n colica renala durerea este atroce, permanenta, cu intensificari paroxistice. A

1!2. Pola&iuria este o tulurare a diurezei. F

1!3. @etentia de urina este emisia involuntara de urina. F



1!4. ematuria totala este de oriine uretrala. F

1!!. demul renal este al, nedureros, moale. A

1!'. Proteinuria inseamna prezenta lucozei in urina. F

1!). @adiorafia simpla ,pe olE, permite sa se studieze prezenta unor calculi radioopaci. A

1!*. emodializa este o forma de circulatie extracorporeala. A

1!+. @- este o suferinta renala rava, caracterizata prin suprimarea rusca a functiilor renale. A

1'. :liuria / anuria constituie simptomul caracteristic al insuficientei renale acute. A

1'1. n stadiul anuric al @-, asistenta medicala instituie repaus la pat pe toata perioada anuriei. A

1'2. Dializa scade sansa de supravietuire a pacientului.F

1'3. n colica renala durerea dispare proesiv sau rusc dupa eliminarea unui calcul. A

1'4. "alculii renali pot fi de acid uric, de oxalati sau de fosfat de calciu. A

1'!. Determinarea rupului sanuin si a @h$ului este facultativa pentru olnavii internati in serviciile de chirurie.

F

1''. Tranzitul aritat este asolut necesar in precizarea dianosticului unor afectiuni ale tuului diestiv de la

esofa pana la rect. A

1'). Tua5ul duodenal permite studierea functiei cailor iliare, a secretiei iliare =ila -,,"?, examenul

macroscopic, chimic, acterioloic si citoloic al ilei. A1'*. Preatirea preoperatorie a olnavilor diestivi cuprinde doua partiB reechilirarea nutritiva si hidroelectrolitica

si dezinfectia tuului diestiv. A1'+. n preziua operatiei olnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate prea aundenta. ;a avea insa ri5a

sa ea o cantitate normala de lichide. A1). Purativele nu se administreaza preoperator decat in cazuri speciale, la indicatia expresa a medicului. A

1)1. Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila, insa cu toata dificultatea, este mai usoara decat tratarea

ulceratiei constituite. A

1)2. ventratia este complicatia frecventa care se produce prin ruperea sau dezlearea unor fire in urma unui efort

sau supuratia plailor. A

1)3. Durerea postoperatorie atine maximum de intensitate in seara operatiei si diminueaza proresiv in 4*h. A

1)4. Pentru olnavii operati pe tuul diestiv reluarea alimentatiei nu ridica proleme deoseite. F

1)!. : ascensiune a ferei in ziua a$3$a,a$4$a de la interventia chiruricala,nu presupune existenta uneicomplicatii.F

1)'. miarea pansamentului plaii operatorii cu sane, nu presupune nici o interventie din partea asistentei

medicale. F

1)). "olica iliara apare cel mai frecvent in litiaza iliara. A

1)*. "olica adominala este provocata de o contractie peristaltica, violenta a unui frament tuular. A

1)+. "olica iliara este forma cea mai des intalnita a durerii iliare determinata de cresterea rusca a presiunii in

caile iliare. A

1*. Pacientii imoilizati la pat eneficiaza de schimari pasive ale pozitiei corpului. A

1*1. %chimarea pozitiei unui pacient imoilizat se realizeaza de catre 2 asistente medicale. A

1*2. -ctiunile asistentei medicale, in cazul unui pacient imoilizat, prevad prevenirea ulceratiilor de decuit. A

1*3. -fectiunile sistemului osteoarticular afecteaza moilitatea pacientului. A

1*4. :iectivele potentiale pentru pacientul imoilizat vizeaza invatarea deplasarii cu a5utorul car5elor, cadrului,

astonului. A

1*!. -sistent medicala, in timpul moilizarii, va supravehea doar mersul pacientului. F1*'. 0oilizarea pacientului se face proresiv, incepand cu pozitia de decuit ventral. F

1*). 0oilizarea depinde de starea enerala a pacientului. A

1**. valuarea inri5irii olnavului imoilizat, se refera la prevenirea complicatiilor de decuit. A

1*+. ezarea interitatii sistemului locomotor duce la deficit in a manca si a se hidrata. A

1+. 0oilizarea deficitara poate determina deplasarea cu dificultate la aie. A

1+1. -fectiunile articulare, limiteaza capacitatea olnavului de a se imraca si dezraca sinur. A

1+2. @eluarea deplasarii si a moilizarii determina carente de iiena. F

1+3. 0oilizarea reprezinta schimarea de pozitie a pacientului A1+4. "onsumatorii de drouri sunt feriti de infectia cu virusul ; . F

1+!. Persoanele care practica prostitutia sunt expuse infestarii cu virus ;. A

1+'. -socierea virusului ; cu ermeni oportunisti, produce fera inalta. A

1+). ncapacitatea de a se alimenta si hidrata enereaza deshidratarea. A

1+*. Dificultatea de a se misca este leata de atrofia musculaturii. A

1++. -sistenta medicala educa pacientul pentru a deveni o sursa de infectii nosocomiale. F



2. ipertermia se comate prin impachetari reci, schimate la !F. A

21. 0onitorizarea temperaturii pacientului seropozitiv se face numai dimineata. F

22. -dministrarea oxienului se face numai la indicatia medicului. A

23. idratarea parenterala cu lucoza 19 si vitamine se face numai la indicatia medicului. A

24. Toaleta cavitatii ucale a pacientului seropozitiv se face doar cu ser fizioloic. F

2!. Prevenirea escarelor se face prin iiena, schimarea pozitiei si a len5eriei. A

2'. -sistenta medicala are nevoie de manusi in manevrele de inri5ire a pacientilor seropozitivi. A

2). Diaetul zaharat poate exista fara ca olnavul sa acuze vreo tulurare. A

2*. Printre cauzele D< tip nu se numara ereditatea si infectiile virale.F

2+. D< tip apare dupa 4 de ani, mai ales la persoanele oeze. A

21. De oicei, hipolicemia si coma hipolicemica sun complicatii secundare tratamentului cu insulina A

211. -limentele care vor fi consumate cu restrictie de un diaetic suntBcarnea,pestele,ouale,ranzeturile

fermentate.F

212. Prezenta corpilor cetonici in urina se intalneste in coma diaetica si la pacientii cu varsaturi prelunite. A

213. -dministrarea de insulina i.v se face numai in cazul comei hipolicemice. F

214. Ana dintre manifestarile de dependenta in accesul utos este durerea aparuta noaptea rusc, violent,

insuportail, este monoarticulara. A

21!. Tratamentul cu antidiaetice orale se face in D< tip . F

21'. -ntidiaeticele orale sunt contraindicate in sarcina la o diaetica. A

21). epatitele virale sunt infectii cu manifestari hepatice =cu sau fara icter? produse de un rup de virusuri

hepatotrope=-,,",D si ? si prezinta doua modalitati distincte de transmitereBuna diestiva si alta parenterala.

A

21*. epatita virala - =;-? este cauzata de un enterovirus cu transmitere fecal$orala. A21+. Perioada preicterica dureaza de oicei 3$) zile si niciodata nu lipseste. F

22. Pe lana sindromul icteric, in hepatita virala, se evidentiaza marirea ficatului care depaseste reordul costal cu

cativa cm. A

221. "aile iliare,stomacul si duodenul, pancreasul sunt implicate in procesul infectios. A

222. epatomul sau cancerul primar hepatic nu reprezinta ultimul stadiu evolutiv in infectia persistenta cu virus

hepatic si ". F

223. "orticoterapia in hepatita acuta virala este privita ca o medicatie ad5uvanta,cu rol patoenic si simptomatic. A224. Profilaxia specifica se face in hepatita - prin imunizare pasiva cu imunolouline standard. A

22!. munizarea activa se face cu vaccin continand - s otinut din sanele purtatorilor,supus unor complexe

procedee de purificare si concentrare. A

22'. ;accinarea antihepatita este recomandata de :0% nu numai persoanelor cu risc mare de imolnavire, ci si

tuturor suarilor. A

22). ;accinarea anihepatita " se face cu vaccin antihepatita ". F

22*. Nu toate cazurile de hepatita cronica si de ciroza sunt urmarea infectiei cu virusul hepatic . A

22+. ;irusul hepatic este prezent in saliva si in lichidul seminal. A

23. Transmiterea hepatitei prin insecte hematofae=tantari,plosnite,etc? constituie o eventualitate posiila. A

231. Transmiterea transplacentara este posiila mai ales cand ravida face o hepatita virala acuta de tip in cursul

sarcinii. A

232. ducatia pentru sanatate a femeii incepe de la varste foarte tinere si treuie adaptata fiecarei etape fizioloice

din viata femeii. A

233. Perioada de activitate enitala inceteaza o data cu instalarea menopauzei. A

234. 0amorafia reprezinta principala metoda de depistare a cancerului la san. A23!. -utoexaminarea sanilor este oliatorie dupa varsta de ' ani. F

23'. 6iroamele uterine sunt mai frecvente la rasa neara decat la femeile ale. A

23). isterometria masoara cavitatea pleurala si precizeaza directia acesteia F.

23*. oala inflamatorie pelvina cuprinde infectii ale anexelor si peitoneului pelvin. A

23+. Torsiunea firomului pediculat, enereaza taloul adomenului acut chirurical. A

24. n vederea examenului inecoloic, ineciopata va fi preatita cu o spalatura vainala. F

241. "el mai frecvent simptom in firomul uterin il constituie hemoraia A

242. Depistarea firomului uterin se face in eneral la 3 de ani. F

243. isterometria arata alunirea si deformarea cavitatii uterine A

244. Polimenoreea este o tulurare de ritm a ciclului menstrual. A

24!. Dispareunia poate fi intalnita in vainita, inflamatii pelvine. A

24'. Toate firoamele uterine necesita interventii chiruricale. F



24). Pneumonia loulara este intalnita de reula numai la cpoii de peste 3 ani. F

24*. Pneumonia loulara este determinata deB pneumococ, aemophilus influenza, (lesiella pneumonia A

24+. Tratamentul in pneumonia loulara este cu 2$3 antiiotice in asociere. A

2!. "auzele favorizate de astmul ronsic la copil suntB sezon rece, infectii frecvente acute ale cailor respiratorii

superioare, fumul, praful sau lailitatea emotional a unor copii. A

2!1. nsuficienta cardiac stana prezinta urmatoarele simptomeB dispnee, tuse seaca apoi productive, cianoza,

hipotensiune, oliurie, tahicardie edem pulmonara acut cardioen. A

2!2. n olile diareice acute la suar nu este necesara efectuarea coproculturii si a ionoramei sanuine. F

2!3. -limentatia suarului cu .D.- este cea recomandata varstei. F

2!4. nfectiile tractului urinar =T;? sunt mai frecvente la aieti decat la fete. F

2!!. n lomerulonefrita acuta difuza factorul etioloic incriminat este streptococul $he$molitic. A

2!'. 8lomerulonefrita acuta difuza nu prezinta complicatii. F

2!). "auzele favorizante ale convulsiilor la suari si copil pot fiB varsta mica, predispozitie familial, rahitismul

florid, accidente cu implicarea craniului. A

2!*. "a tratament anticonvulsionant se administreaza pe cale in5ectaila Diazepam .;. sau 6enoarital .0. A

2!+. Diaetul zaharat insulinodependent apare numai dupa varsta de 1' ani. F

2'. Diaetul zaharat infantile compensate se caracterizeaza prin deut insidious cu polifraie, polidipsie si

poliurie proresiva stare de ooseala, slaira, uneori pirodermite. A

261.%inura complicatie frecventa care poate sa apara in diaetul zaharat insulinodependent este acidocetoza

diaetic. F

Adevarat Sau Fals CU RASPUNSURI

Documents

Transcript of Adevarat Sau Fals CU RASPUNSURI