FACULTATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

TITLUL TEZEI DE DOCTORAT:

CORELAłII ÎNTRE POTENłIALELE BIO-ELECTRICE, STRUCTURILE NEUROVASCULARE ŞI ZONELE PUNCTELOR DE ACUPUNCTURA REFLECTATE ÎN EFICIENłA TERAPEUTICA A

ACESTOR LOCAłII

DOMENIUL: MEDICINĂ

Conducător ştiinŃific: Doctorand: Acad. Prof. Dr. Mircea Ifrim Lupeanu Adrian

ORADEA, 2008

Cuprins Capitolul 1 Ipoteza lucrării 5 Capitolul 2 Date privind topografia punctelor de acupuncură şi a meridianelor 13 2.1. NoŃiuni ale Teoriei Canalelor Energetice 17 2.2. NoŃiuni funcŃionale ale organelor Zang şi Fu 22 2.3. Energia normală a organismului şi formele sale de activitate 24 2.4. Denumirile celor 12 Meridiane Principale şi caracteristicile lor patologice 30 2.5. Prezentarea traiectelor celor 12 Meridiane Principale 35 2.6. Cele 12 Meridiane Secundare 63 2.7. Cele 15 Colaterale Majore 65 2.8. Prezentarea celor 8 Meridiane Extraordinare 70 2.9. Cele 12 Meridiane Tendino-Musculare 81 2.10. Acupunctele 81

Capitolul 3 Elemente privind comportamentul bioelectric la nivelul punctelor de acupunctură şi a meridianelor 91 3.l. Bioritmul punctelor de acupunctură 95 3.2. RezistenŃa electrică a punctelor active 97 3.3. Meridianele conductori electrici 100 3.4. Electronografia şi punctele active 102 3.5. Radioizotopii şi evidenŃierea meridianelor 104 3.6. Tratametul de tip Ryodoraku 108 3.7. Tehnica Bratu 110 3.8. Studiul C. Ionescu-Tîrgovişte şi colabarotori 111 Capitolul 4 Aspecte privind corelaŃiile dintre punctele de acupunctură şi eficienŃa acestora în legătură cu topografia punctelor şi indicaŃiile lor terapeutice 123 4.1. Principii în constituirea prescripŃiilor de puncte în funcŃie de diagnostic şi simptomatologie 127 4.2. Studiul eficacităŃii clinice a utilizării cuplurilor de puncte 138 4.3. Implementarea abilităŃii tehnice şi punerea accentului pe concentrarea spiritului 145 4.4. Tehnica de tonifiere caldă „Încălzirea focului muntelui”, tehnica de sedare rece „Pătrunderea frigului ceresc” 148 4.5. ContribuŃia Conf.dr. Chen Feng Ifrim la studiul eficacităŃii Clinice al punctelor 150

Capitolul 5 Material şi metodă 153 5.1 Evaluare cantitativă a potenŃialelor electrice măsurate în interiorul punctelor stimulate mecanic în condiŃii standard 159 5.2. Evaluarea potenŃialelor electrice ale punctelor în raport cu diferitele localizările ale acestora pe suprafaŃa corpului 165 5.3. Cercetarea statistică şi grafică a eficacităŃii punctelor în directă legătură cu structurile anatomice aferente şi substratul anatomic 166 5.4. Studiul eficacităŃii punctelor de acupunctură în raport cu aplicarea metodei Zi Wu Liu Zhu a unităŃilor orare 172 Capitolul 6 Rezultate 227 6.1 Evaluare cantitativă a potenŃialelor electrice măsurate în interiorul punctelor stimulate mecanic funcŃie de metoda aplicată de tonifiere sau sedare. 231 6.2 Evaluarea potenŃialelor electrice ale punctelor în raport cu localizarea pe suprafaŃa corpului a acestora. 240 6.3 Cercetarea statistică şi grafică a eficacităŃii punctelor active în directă legătură cu structurile anatomice aferente şi 249 substratul anatomic. 6.4 Studiul eficacităŃii punctelor de acupunctură în raport cu aplicarea metodei Zi Wu Liu Zhu a unităŃilor orare 275 6.5. Studiul tehnicilor de stimulare ale acelor în creşterea eficacităŃii tratamentului prin acupunctură 284 6.6 Studiul comportamentului bioelectric al Celor Cinci Puncte Specifice Shu 293 Capitolul 7 DiscuŃia rezultatelor 299 7.1 Studiul evaluǎrii cantitativă a potenŃialelor electrice măsurate în interiorul punctelor stimulate mecanic în condiŃii standard 303 7.2 Studiul evaluǎrii potenŃialelor electrice ale punctelor în raport cu localizarea pe suprafaŃa corpului a acestora 309 7.3 Studiul evaluǎrii statistice şi grafice a eficacităŃii punctelor în legătură cu structurile anatomice aferente şi substratul anatomic. 313 7.4 Studiul eficacităŃii punctelor de acupunctură în raport cu aplicarea Metodei Zi Wu Liu Zhu a unităŃilor orare 318 7.5. Studiul tehnicilor de stimulare ale acelor în creşterea eficacităŃii tratamentului prin acupunctură 325 7.6 Studiul comportamentului bioelectric al Celor Cinci Puncte Specifice Shu 335 Capitolul 8 Concluzii 339 Bibliografie 353

CAPITOLUL 1 Ipoteza Lucrǎrii

Acupunctura, ca ştiinŃă subordonată sistemului teoretic al Medicinii

TradiŃionale Chineze, care a asimilat filosofia materialist-dialectică a dualităŃii principiilor Yin şi Yang; acestea fiind caracteristicile intrinseci, antagonice şi complementare ale totalităŃii fenomenelor, lucrurilor şi fiinŃelor din natură şi univers; care a integrat conceptul întregului organic şi al celor cinci faze de

transformare, generare şi restricŃie între procesele din interiorul organismului, utilizează aceleaşi metode diagnostice de percepŃie a pulsului radial şi inspecŃie a suprafeŃei limbii, preia acelaşi sistem de diferenŃiere diagnostică şi acelaşi model teoretic de fixare a tratamentului, propriu medicinii tradiŃionale interne.

Dacă medicina convenŃională pleacă de la cauza pe care încearcă să o cunoască, iar prin analiză şi deducŃie încearcă să meargă spre efect, medicina tradiŃională cercetează efectul la suprafaŃa corpului pe care îl integrează sistemului de teorii duale şi cosmologice pe care le aplică corpului uman ca şi când acesta ar fi un ansamblu de interacŃiuni în interiorul unui microcosmos, fără să fie interesatǎ de cauza materială a patologiei.

Această lucrare este structurată sub forma a 8 capitole la care se adaugă bibliografia.

Capitolul 2 prezintă abordarea delimitărilor conceptuale care realizează prezentarea datelor introductive şi descriptive ale Acupuncturii. Acest capitol este împărŃit în două părŃi; primele 9 subcapitole reprezintă un studiu al meridianelor, colateralelor şi conexiunilor acestora interne şi externe, iar subcapitolele 10-17 realizează prezentarea punctelor principale, punctelor extraordinare şi a claselor specifice de puncte.

Capitolul 3 reprezintă partea lucrării care descrie metodele ştiinŃifice utilizate pentru a evidenŃia cu ajutorul comportamentului bioelectric, al bioritmului, electronografic, radioizotopic al punctelor şi meridianelor principale, traiectele şi localizările acestora, dar şi caracterul diagnostic al acestora în semnalarea şi tratamentul diferitelor afecŃiuni.

Capitolul 4 introduce o serie de noŃiuni clinice tradiŃionale ale punctelor şi meridianelor, prin sublinierea dezideratelor care stau la baza obŃinerii unei eficacităŃi ridicate. Acestea sunt: principiile de constituire a prescripŃiilor de puncte, implementarea metodelor diagnostice, utilizarea tehnicilor de stimulare ale punctelor şi exemple în tratamentul simptomelor dificile.

Capitolul 5 al Materialului şi Metodei reprezintă partea centrală a studiului meu şi este structurat pe următoarele subcapitole:

• Evaluare cantitativă a potenŃialelor electrice măsurate în interiorul punctelor stimulate mecanic funcŃie de metoda aplicată de tonifiere sau sedare.

• Evaluarea potenŃialelor electrice ale punctelor în raport cu localizarea pe

suprafaŃa corpului a acestora.. • Cercetarea statistică şi grafică a eficacităŃii punctelor în directă legătură

cu structurile anatomice aferente şi substratul anatomic. • Studiul eficacităŃii punctelor de acupunctură în raport cu aplicarea

metodei Zi Wu Liu Zhu a unităŃilor orare. • Studiul tehnicilor de stimulare ale acelor în creşterea eficacităŃii

tratamentului prin acupunctură. • Studiul comportamentului bioelectric al Celor Cinci Puncte Specifice

Shu. Capitolul 6 al Rezultatelor este reflectarea în manieră numerică prin

tabelare; grafică prin reprezentarea diferitelor grupe studiate şi statistică sub raportul procentajelor obŃinute de aceste grupe pentru cele 6 direcŃii de studiu expuse în capitolul precedent, al Materialului şi Metodei.

Capitolul 7 al Interpretării Rezultatelor supune discuŃiei şi analizei toate datele care s-au obŃinut din studiul celor 6 puncte enunŃate mai sus.

Capitolul 8 al Concluziilor reprezintă sinteza extrasă pe parcursul acestui demers ştiinŃific şi tradiŃional de verificare şi fixare a conceptelor şi tratamentului clinic al Acupuncturii.

CAPITOLUL 2 Date privind topografia punctelor de acupuncură şi a meridianelor

Teoria canalelor energetice are la bază descrierea şi interpretarea sistemului

canalelor energetice, acesta realizând o Ńesătură de conexiuni care se distribuie atât localizărilor superficiale ale corpului cât şi interiorului său. Acest sistem este alcătuit din două componente: meridianele şi colateralele. Meridianele sunt artere majore cu traiecte directe, longitudinale-paralele cu liniile mediane ale trunchiului-care traversează pe toată lungimea lor membrele superioare şi inferioare ale corpului. Colateralele sunt ramuri majore şi minore care alcătuiesc o reŃea de conexiune aparŃinând meridianelor, din al căror trunchi se diferenŃiază. Colateralele au un parcurs lateral, oblic faŃă de axa mediană a trunchiului şi faŃă de liniile centrale longitudinale ale diferitelor sale segmente.

Cele doisprezece meridiane principale sunt conectate între ele într-o anumită ordine formând un circuit care este traversat de energia normală a organismului pe durata a 24 de ore. Acesta este circuitul fundamental al mişcării energiei în organism, deoarece energia prin intermediul meridianelor pătrunde la nivelul celor cinci organe parenchimoase Zang şi şase organe cavitare Fu şi realizează activităŃile funcŃionale normale ale acestora. Astfel energia ia forma componentelor Yin şi Yang în funcŃie de meridian şi pune în mişcare pe durata a două ore pentru fiecare meridian toate aspectele funcŃionale necesare astfel ca Ńesuturile şi organele subordonate acestuia să-şi aducă aportul la desfăşurarea în condiŃii optime a activităŃilor vitale ale organismului. Deoarece meridianele principale sunt străbătute de energie normală care realizează funcŃiile obişnuite ale existenŃei biologice a fiinŃei umane nefiind conectate direct la alte surse energetice

şi spirituale cu frecvenŃe înalte, punctele acestor meridiane sunt considerate puncte regulate cu energie obişnuită. Cele doisprezece meridiane secundare pornesc din arterele celor doisprezece meridiane principale, au traiect intern distribuindu-se organelor abdominale şi toracice. De aici se întorc spre nivelul superficial reconectându-se la traseul meridianelor principale pereche. Cele cincisprezece colaterale majore sunt cele mai importante segmente ale ansamblului de colaterale. Acest ansamblu are forma unei reŃele de ramificaŃii care îmbracă întreg organismul. Ele se distribuie tuturor segmentelor musculare, osoase, vasculare, organe de simŃ, articulaŃii şi acompaniază arterele majore ale meridianelor principale, diferenŃiindu-se din acestea. Ansamblul colateralelor este alcătuit, înafara colateralelor majore din colaterale minore, colaterale superficiale şi subcolaterale. Generalizând, punctele de acupunctură, se împart în trei categorii:

1) Puncte de meridian. Această grupă este alcătuită din punctele regulate aparŃinând celor 12 meridiane principale, la care se adaugă punctele independente situate pe Vasele Guvernator şi ConcepŃiei, în total acupuncte ale celor 14 meridiane.

2) Punctele extraordinare. 3) Punctele ASHI denumite “presosensibile”. 1) Punctele de meridian aparŃinând celor 12 meridiane principale, sunt

situate pe suprafaŃa corpului în pereche, fiind simetric distribuite pe cele două ramuri, drept şi stâng ale aceluiaşi meridian separate de liniile anterioare şi posterioare mediale ale corpului sau ale membrelor superioare şi inferioare. Spre deosebire de acestea, punctele extrameridianelor Vasul Guvernator şi VasulConcepŃiei sunt localizate pe linii singulare posterioare şi anterioare ale trunchiului. Numărul total al punctelor celor 14 meridiane este 361.

Punctele regulate, cele aparŃinând celor 12 meridiane principale localizate sub articulaŃia genunchiului sau cotului, au indicaŃii nu numai în afecŃiuni locale, adică zona anatomică adiacentă punctului, ceea ce poartă numele de efect local, dar şi în afecŃiuni ale organului visceral căreia îi aparŃine meridianul, afecŃiunii ale Ńesuturilor sau organelor de simŃ, glande endocrine situate pe cursul meridianului indicaŃie denumită efect distal.

Spre exemplu: Punctul Zu San Li (St 36) este folosit în tratamentul afecŃiunilor membrului inferior dar în acelaşi timp are efect de armonizare al funcŃiilor digestive şi de asemenea efect stimulator în reacŃiile imune ale organismului.

2) Punctele extraordinare sunt puncte situate în afara traiectelor meridianelor principale sau a celor opt extrameridiane, care au însă denumiri proprii şi localizări precise şi sunt utilizate împreună cu punctele de meridian pentru a întării efectul terapeutic al ultimelor şi a le limita efectele secundare. La acupunctura clinică modernă sunt utilizate în afecŃiuni ale sistemului nervos, osos sau endoclin şi în afecŃiuni grave sau cronice.

3) Punctele ASHI, “presosensibile” nu au nume caracteristice sau localizării

bine definite, ele sunt puncte diagnostice sau de reacŃie care apar în timpul dezvoltării unei afecŃiuni, stimularea lor aduce un efect analgezic evident.

Există trei tipuri de proprietăŃi terapeutice care aparŃin punctelor de acupunctură. Punctele pot dezvolta prima proprietate, primele două sau toate cele trei proprietăŃi.

Aceste proprietăŃi sunt: a) Efectul local şi adiacent; b) Efectul distal şi organic; c) Efectul specific. Anumite puncte pot avea efect bipolar de iniŃiere şi inhibare a unei anumite

funcŃii organice.

CAPITOLUL 3 Elemente privind comportamentul bioelectric la nivelul punctelor de

acupunctură şi al meridianelor

Puncte active prezintă 3 mărimi caracteristice din punct de vedere electric, diferite faŃă de zonele învecinate:

1) rezistenŃa electrică mai scăzută; 2) capacitate electrică mai mare; 3) nivel de potenŃial electric diferit faŃă de zonele adiacente.

Valoarea acestor parametri diferă de la individ la individ, de la o zonă cutanată la alta, poate să prezinte valori diferite în funcŃie de starea de sănătate şi are oscilaŃii în funcŃie de bioritm. Ca ordine de mărime, rezistenŃa electrică este de zeci de ohmi, capacitatea electrică între zeci de picofarazi la microfarazi, iar potenŃialul electric de ordinul microvolŃilor.

Explorărilor în curent continuu, după eliminarea factorilor de eroare determinaŃi de condiŃiile de lucru stabileşte câteva observaŃii importante:

1) Toate punctele sunt localizate cu exactitate pe suprafaŃa corpului fiind riguros simetrice; se determină în acest fel o apreciere de ordinul milimetrilor;

2) SuprafaŃa punctelor determinate cu ajutorul valorilor de minimă rezistenŃă se suprapune în 90% din cazuri pe punctele descrise de Medicina TradiŃională Chineză;

3) SuprafaŃa punctului ce poate fi detectat electric la nivel cutanat este foarte mică şi nu corespunde cu localizarea bioelectrică internă a punctului. Punctul electrodermic este constituit dintr-o zonă centrală întunecată de

formă neregulată şi cu un diametru de 1-2 mm înconjurată de o areolă strălucitoare formată din linii discontinue având un diametru de 3-40 mm. Pe lângă punctele superficiale cu caractere diferite mai pot fi evidenŃiate eletronografic puncte luminoase provenind din structurile profunde. Toate constatările prezentate ne permit să considerăm punctul electrodermic ca un por prin care se petrec schimburi electrice sub forma unui curent de aer ionizat.

Studiul paralel al rezistenŃei electrice şi al potenŃialului electric cutanat indică

o variaŃie inversă, şi, în general, paralelă: o rezistenŃă mare evoluează cu un potenŃial electric mic, indicând o insuficienŃă energetică a meridianului; o rezistenŃă mică evoluează cu un potenŃial electric mare, indicând un exces energetic al meridianului.

În funcŃie de datele obŃinute, tehnica de echilibrare energetică constă în tonifierea meridianelor (sau a uneia din ramurile sale) aflate în insuficienŃă. Acest lucru poate fi obŃinut folosind toate regulile clasice amintite. Excesul unui meridian, de exemplu, poate fi tratat prin: stimularea punctelor de tonifiere, care poate fi asociată cu punctele Luo si Sursă Yuan; tonifierea punctului Mu

anterior (de alarmă); tonifierea punctului Shu posterior (de asentiment).

CAPITOLUL 4 Aspecte privind corelaŃiile dintre punctele de acupunctură şi eficienŃa

acestora în legătură cu topografia punctelor şi indicaŃiile lor terapeutice

Studiul acupuncturii moderne a reuşit să integreze principiile de selecŃie a punctelor din Tratatele de Acupunctură în Medicina modernă.

a) Da Ling (P 7) şi Chi Ze (PL 5) Punctul Da Ling este situat pe suprafaŃa anterioară a braŃului, în punctul de

mijloc al pliului încheieturii mâinii. Punctul Chi Ze este situat în zona anterioară a cotului, pe partea radială a tendonului muşchiului biceps brahial în punctul de mijloc al cutei anterioare a antebraŃului cu braŃul.

Tehnică: sedarea ambelor puncte pentru purgarea căldurii şi a focului patologic.

Efect: stimularea acestor puncte are capacitatea de curăŃare şi purgare a focului şi căldurii apărute în localizarea faringiană, pulmonară, stomac sau torace.

b) Tai Yuan (Pl. 9) şi Tai Bai (Sp. 3) Punctul Tai Yuan este localizat pe suprafaŃa anterioară a antebraŃului, pe

cuta încheieturii de parte radială unde este perceput pulsul arterei radiale. Punctul Tai Bai este situat pe partea mediano-internă a piciorului posterior faŃă de articulaŃia metatarsofalangiană a degetului mare al piciorului.

Tehnică: tonifiere a ambelor puncte. Efect: consolidează energia splinei şi tonifică energetic plămânul. Utilizat în

simptome de deficienŃă energetică a organelor plămân-splină cu simptome de tipul: dispnee, fatigabilitate, anorexie, edem facial, oligurie sau poliurie.

c) Tong Li (I 5) şi Zhao Hai (R 6) Punctul Tong Li este situat pe partea ulnară a antebraŃului, la 1 cun

deasupra cutei încheieturii. Punctul Zhao Hai se află la 1 cun imediat inferior faŃă de maleola internă.

Tehnică: sedarea punctului Tong Li şi tonifierea punctului Zhao Hai. Efect: realizează comunicarea dintre focul inimii şi apa rinichiului.

Patologia se datorează prezenŃei unui foc al deficienŃei la nivelul inimii, dar a fost generată de deficienŃa Yin a rinichiului. Realizarea efectului se referă la sedarea agitaŃiei psihomotorii, a stării de insomnie, fatigabilitate, dificultate în articularea

cuvintelor. Prin aceasta inima este sedată, iar rinichiul tonifiat. d) Tai Xi (R 3) şi Tai Chong (F 3)

Punctul Tai Xi este situat la mijlocul distanŃei dintre cel mai înalt punct al maleolei interne şi tendonul lui Ahile. Punctul Tai Chong se află la 2 cuni distanŃă faŃă de marginea pliului interdigital între metatarsienele 1 şi 2, în depresiunea formată de acestea.

Tehnică: tonifierea punctului Tai Xi şi sedarea punctului Tai Chong. Efect: consolidează energia primară a rinichiului şi calmează energia

hiperactivă a ficatului, pentru a reprima generarea Vântului endogen. IndicaŃiile acestui tratament sunt simptomele de ameŃeală, vertij, insomnie, tinitus, spermatoree, acces de vărsătură.

CAPITOLUL 5

Material şi Metodă

Toate cercetările asupra punctelor şi meridianelor conduc la o constatare certă. Punctele active şi meridiane sunt în primul rând entităŃi funcŃionale, iar din punct de vedere anatomic nu pot fi corelate decât cu o bogată inervaŃie predominant receptoare.

Inregistrarea potenŃialelor electrice în punctele active corelate cu organele interne demonstrează modificări electrice conjugate cu funcŃiile acestor organe. Organele interne pot fi legate de activitatea mai multor puncte sinergice sau cu activitate disjunctă. Stimularea punctului conduce la modificări funcŃionale în organul corelat. AcŃiunea unui punct activ poate avea răspuns sistemic, arătând corelaŃii la nivelul mecanismelor de reglare neuro-vegetativă. Astfel în cazul unei afecŃiuni caracterizate prin stare de deficienŃă, hipofunctie, rezistenŃa electrică a punctului creşte, iar potenŃialul electric măsurat scade. In cazul unei afecŃiuni caracterizate prin stare de exces, hiperfuncŃie, rezistenŃa electrică scade, iar potenŃialul electric al punctului creşte.

Obiectivele acestui studiu sunt: 1) Evaluare cantitativă a potenŃialelor electrice măsurate în interiorul

punctelor stimulate mecanic funcŃie de metoda aplicată de tonifiere sau sedare. 2) Evaluarea potenŃialelor electrice ale punctelor în raport cu localizarea pe

suprafaŃa corpului a acestora.. 3) Cercetarea statistică şi grafică a eficacităŃii punctelor în directă legătură

cu structurile anatomice aferente şi substratul anatomic. 4) Studiul eficacităŃii punctelor de acupunctură în raport cu aplicarea

metodei Zi Wu Liu Zhu a unităŃilor orare. 5) Studiul tehnicilor de stimulare ale acelor în creşterea eficacităŃii

tratamentului prin acupunctură. 6) Studiul comportamentului bioelectric al Celor Cinci Puncte Specifice

Shu. 1) Evaluare cantitativă a potenŃialelor electrice măsurate în interiorul

punctelor stimulate mecanic funcŃie de metoda aplicată de tonifiere sau sedare

In studiul meu am înregistrat un număr de 60 de subiecŃi; 40 de sex feminin, 20 de sex masculin, cu vărste cuprinse între 35 şi 70 de ani. Am utilizat ca punct inferior, punctul Tai Chong F3 situat pe faŃa posterioară a plantei, în depresiunea anterioară oaselor metatarsiene 1 şi 2, la 2 cuni distanŃǎ faŃă de marginea pliului interdigital dintre haluce şi degetul plantar 2; şi ca punct superior punctul Nei Guan P6 situat pe faŃa medială a membrului superior, la distanŃa de 2 cuni superior pe antebraŃ faŃă de punctul mijlociu al cutei transverse mediale a articulaŃiei încheieturii între tendoanele muşchilor longus palmaris şi flexor carpi radialis.

Am alcătuit acest grup de 60 de pacienŃi astfel încât să corespundă din punct de vedere al diagnosticului tradiŃional chinez, departajării în cele două tipuri patologice: Clasa sindroamelor deficiente şi Clasa sindromoamelor excesive.

In cazul subiecŃilor deficienŃi, în urma introducerii acului şi după aşteptarea unei perioade de 5-10 secunde pentru stabilizarea liniei graficului, acesta relevă un potenŃial mult mai scăzut decât valoarea normală de echilibru, indicând prezenŃa stării de hipofuncŃie.

In cazul subiecŃilor cu patologie excesivă în urma introducerii acului şi după stabilizarea liniei graficului, aceasta relevă un potenŃial mult crescut faŃă de valoarea normală de echilibru a punctului, indicând o stare de hiperfuncŃie.

2) Evaluarea potenŃialelor electrice ale punctelor în raport cu localizarea pe suprafaŃa corpului a acestora

În acest studiu am urmǎrit mǎsurarea potenŃialelor punctelor localizate în diferite zone ale corpului, pentru aceiaşi persoană; oferind o bază de date pentru a demonstra următoarele afirmaŃii:

a) Punctele situate pe suprafaŃa mediană a antebraŃului pentru care am selecŃionat punctele Jing-Fluviu ale Meridianelor Yin ale Mâinii ale căror potenŃiale le determinăm şi le comparăm cu punctele situate pe suprafaŃa laterală a antebraŃului pentru care am ales punctele Jing-Fluviu ale Meridianelor Yang ale Mâinii.

b) Punctele situate pe suprafaŃa mediană a gambei şi anume puncte Jing-Fluviu aparŃinând Meridianelor Yin ale Piciorului ale căror potenŃiale le comparăm cu punctele situate pe suprafaŃa laterală a gambei şi anume puncte Jing-Fluviu aparŃinând Meridianelor Yang ale Piciorului.

c) Punctele situate pe suprafaŃa anterioară a abdomenului sunt puncte aparŃinând Vasului ConcepŃiei şi Meridianului Rinichiului ale căror potenŃiale le comparăm cu punctele situate pe suprafaŃa posterioară a spatelui în zona lombară unde selectăm puncte aparŃinând Vasului Guvernator şi Meridianului Vezicii Urinare.

d)Punctele situate pe suprafaŃa segmentului cefalic aparŃinând Meridianului Vezicii Biliare şi Stomacului ale căror potenŃiale le comparăm cu punctele situate la nivelul plantei aparŃinând aceloraşi Meridiane.

3) Cercetarea statistică şi grafică a eficacităŃii punctelor în directă legătură cu structurile anatomice aferente şi substratul anatomic

Vom prezenta în capitolul următor rezultatele numerice şi statistice ale studiului efectuat în perioada octombrie 2005- iunie 2006 sub îndrumarea

conducătorului ştiinŃific al lucrării de faŃă, Acad.Prof. Dr. Mircea Ifrim, în cadrul laboratorului de Anatomie al FacultăŃii de Medicină şi Farmacie din Oradea. Acest studiu este o analiză detaliată şi sistematică a localizărilor anatomice şi morfo-structurale a numărului total de 361 de puncte aparŃinând celor 12 meridiane principale şi celor 2 meridiane extraordinare, care au puncte proprii: Vasul Guvernator (VG) şi Vasul ConcepŃiei ( VC). Din numărul total un număr de 68 de puncte se găsesc situate pe cap şi gât, 130 pe trunchi şi 163 pe membrele superioare şi inferioare.

Studiul a urmărit să evidenŃieze în formă numerică şi statistică distribuŃia punctelor de acupunctură în raport cu următoarele date:

1. în raport cu tipul de meridian şi cu regiunea corpului pe care se găsesc punctele amplasate.

2. în raport cu traiectul trunchiurilor arteriale. 3. în raport cu traiectul trunchiurilor venoase mari şi mijlocii. 4. în raport cu traiectul sau imediata vecinătate a trunchiurilor nervoase. 4) Studiul eficacităŃii punctelor de acupunctură în raport cu aplicarea

metodei Zi Wu Liu Zhu a unităŃilor orare a) ConŃinutul acestei prime metode, Metoda Preluării Ramurilor Cereşti Jia,

constă în calcularea, în funcŃie de an, lună şi cifra de ordine a zilei, a Rădăcinii şi Ramurii unei zile particulare. Putem calcula coordonatele zilei şi orei când pacientul a venit pentru consultaŃie sau tratament.

b) ConŃinutul celei de-a doua modalităŃi de utilizare a metodei Zi Wu Liu Zhu, şi anume Metoda Preluării Rădăcinilor Pământeşti Zi, constă în aplicarea dezideratului că în fiecare zi circulaŃia energetică urmează aceaşi succesiune într-o manieră identică şi că sângele şi energia traversează în ordine în cele 12 unităŃi de timp toate cele 5 organe Zang şi 6 organe Fu, urmând ca acelaşi circuit să fie reluat zilnic repetitiv pe tot parcursul vieŃii persoanei. DiferenŃa faŃă de metoda precedentă, a Preluării Ramurilor Cereşti Jia, constă în faptul că aici energia se va afla pe durata unei unităŃi de timp, egală cu 2 ore la nivelul unui întreg meridian Zang sau Fu, adică la nivelul tuturor punctelor acestui meridian şi nu la nivelul unui cuplu de puncte sau a unui singur punct, ca în metoda precedentă. Deasemenea acum ciclu energetic se desfăşoară în 24 de ore, şi nu în 10 zile ca în metoda precedentă.

5) Studiul tehnicilor de stimulare ale acelor în creşterea eficacităŃii tratamentului prin acupunctură

1. Metoda de ghidare energetică Aceasta are ca sursă capitolul Cinci perturbări din cartea Axul Spiritual al

Canonului Intern. Executarea acestei metode este ca după obŃinerea senzaŃei locale, să realizăm înaintări lente şi retrageri lente diferenŃiate pe mai multe straturi, repetitiv până la obŃinerea transmiterii energetice. CerinŃa utilizării cu succes a acestei metode este să nu existe nici o diferenŃă între viteza, adâncimea şi forŃa de înaintare şi retragere a execuŃiilor repetate.

Efectul acestei tehnici este de a iniŃia şi a menŃine nivelul ridicat al senzaŃiei nervoase locale şi în plus a induce circulaŃia acesteia spre localizarea patologei.

2. Metoda direcŃionării vârfului După obŃinerea senzaŃiei locale şi executarea tonifierii sau sedării, corpul

acului se retrage până la nivelul superficial al cerului (primul nivel), vârful acului se îndreaptăîn direcŃia localizării patologieiînclinându-l sub unghi de 60 – 45 de grade şi în acest felîl reintroducem până la nivelul Om (nivelul mijlociu). Această metodă are efectul de a determina transmiterea energiei spre localizarea patologiei aşa cum certifică Marele Compendiu de Acupunctură şi MoxibuŃie.

3. Metoda rotaŃiei Metodă apărută în Marele Compendiu de Acupunctură şi MoxibuŃie. La

începutul procedeului, mâna dreaptă susŃine acul. Dacă afecŃiunea este localizată superior în raport cu punctul pe care îl stimulăm, policele se mişcă posterior iar arătătorul se roteşte anterior; dacă patologia se află inferior în raport cu acupunctul, policele se va mişca anterior spre înainte, iar arătătorul se va răsucii posterior spre spate.

6) Studiul comportamentului bioelectric al Celor Cinci Puncte Specifice Shu.

Ne-am propus să demonstrăm aplicarea practică a unuia dintre cele mai cunoscute principii de tratament din acupunctură, principiu care a apărut enunŃat pentru prima oară în cadrul cărŃii clasice „Canonul DificultăŃilor Medicale” circa 221 Î.Hr. Astfel vom calcula rezistenŃa bioelectrică a punctelor active la nivel cutanat a punctelor Mamă şi Fiu. Acest principiu afirmă că pentru tratarea deficienŃei trebuie tonifiat punctul mamă al meridianului, iar pentru tratarea excesului este necesară sedarea punctului acestuia fiu.

CAPITOLUL 6 Rezultate

1. Evaluare cantitativă a potenŃialelor electrice măsurate în interiorul

punctelor stimulate mecanic funcŃie de metoda aplicată de tonifiere sau sedare.

Din tabelul Grupei deficienŃilor am calculat diferenŃa dintre valorile de stabilizare şi cele post tonifiere ale punctelor P6 şi F3 rezultând că prin tonifiere valoarea potenŃialului electric creşte ajungând la valorii pozitive sau mai pozitive. Această creştere, pozitivizare se realizează într-un interval cuprins între 10-25 mV.

2. Evaluarea potenŃialelor electrice ale punctelor în raport cu localizarea pe suprafaŃa corpului a acestora

a) Din analiza rezultatelor de la acest punct rezultă că potenŃialul punctelor Yin de pe suprafaŃa medială a antebraŃului este cuprins între 0şi +32 mV, cu o valoare medie de aproximativ +6,9 mV; în timp ce potenŃialul punctelor Yang de pe suprafaŃa laterală a antebraŃului este cuprins între +20 mV şi +60 mV, cu o valoare medie de aproximativ 39,6 mV.

b) Din analiza rezultatelor de la acest punct rezultă că potenŃialul punctelor Yin de pe suprafaŃa medială a gambei este cuprins între -30şi + 5 mV, cu o valoare medie de aproximativ -10,7 mV; în timp ce potenŃialul punctelor Yang de pe

suprafaŃa laterală şi posterioară a gambei este cuprins între -15 şi +17 mV, cu o valoare medie de aproximativ +3,15 mV.

c) Din analiza rezultatelor de la acest punct rezultă că potenŃialul punctelor Yin de pe suprafaŃa anterioară a abdomeniului este cuprins între - 5şi +15 mV, cu o valoare medie de aproximativ +2,4mV; în timp ce potenŃialul punctelor Yang de pe suprafaŃa posterioară trunchiului şi anume zona lombară este cuprins între +15 şi +50mV, cu o valoare medie de aproximativ +29,5 mV.

d) Din analiza rezultatelor de la acest punct rezultă că potenŃialul punctelor Yang de la nivelul segmentului cefalic este cuprins între +35 şi +70 mV, cu o valoare medie de aproximativ +53,9 mV ; în timp ce potenŃialul punctelor Yang de pe suprafaŃa posterioară a plantei aflate în cadrul aceloraşi Meridiane este cuprins între-8 şi +12 mV, cu o valoare medie de aproximativ +1,7mV.

3. Cercetarea statistică şi grafică a eficacităŃii punctelor active în directă legătură cu structurile anatomice aferente şi substratul anatomic

DistribuŃia punctelor de acupunctură în raport cu structurile subiacente: nervi, vene, artere şi proporŃiile dintre aceste componente care constitue şi garantează eficacitatea acestora.

Analizând rezultatele obŃinute pentru a doua clasă de puncte, clasa punctelor de dispersie se remarcă o preponderenŃă a structurilor A terminaŃii sau trunchiuri nervoase ale sistemului cerebro-spinal în raport cu celelalte structuri studiate.

Astfel din punct de vedere a localizării în interiorul punctului de acupunctură a structurii care asigură preluarea şi înregistrarea acestei forme şi tip de stimul, structurile A terminaŃiile nervoase au fost remarcate într-o proporŃie de 60%, structurile B segmentele venoase s-au regăsit într-o proporŃie de 25%, în timp ce structurile C trunchiurile arteriale au fost semnalate într-o proporŃie de 15%.

4. Studiul eficacităŃii punctelor de acupunctură în raport cu aplicarea metodei Zi Wu Liu Zhu a unităŃilor orare

Metoda circulaŃiei energetice în cele 12 unităŃi de timp Zi Wu reprezintă o tehnică de aplicare a tratamentului prin acupunctură care utilizează unităŃile orare ale ciclului circadian, unde punctele specifice Shu se găsesc din punct de vedere energetic deschide.

Utilizarea metodei circulaŃiei energetice în unităŃile de timp Zi Wu conferă o creştere a eficacităŃii tratamentului cu 16,6 %, o reducere a perioadei de tratament cu 50 %; iar utilizarea acestei metode nu este restricŃionată de vârstă, sex sau tip de afecŃiune.

5. Studiul tehnicilor de stimulare ale acelor în creşterea eficacităŃii tratamentului prin acupunctură

Acupunctura este o metodă de tratament a cărei eficacitate depinde exclusiv de tehnicitatea de manevrare a acului. Modul concret de executare a Metodei compuse de stimulare, presupune în principal utilizarea combinată a tehnicilor de Inaintare-Retragere şi de RotaŃie a acului. Degetul mare al mâinii drepte (operatoare) tensionează acul sau efectuează o rotaŃie rapidă ajutând introducerea uşoară a acestuia în interiorul punctului. După introducere urmărim în primul rând obŃinerea senzaŃiei locale. Pacientul simte la locul înŃepăturii o senzatie de

amorŃeală, greutate şi presiune sau uşoară durere musculară, semn pozitiv al existenŃei stimulării nervoase. In acelaşi timp medicul percepe în degetele care susŃin acul încordarea şi tensionarea acestuia. In al doilea rând urmărim transmiterea senzaŃiei locale către segmentul sau localizarea patologiei. Uneori este necesar ca prin traversarea articulaŃiilor senzatia să se distribuie dincolo de acestea pentru a ajunge în zona depărtată, a localizării patologiei.

Transportul energetic sau mişcarea energetică sunt expresiile utilizate pentru ceea ce în limbaj modern denumim transmiterea senzaŃiei nervoase.

6. Studiul comportamentului bioelectric al Celor Cinci Puncte Specifice Shu

În urma verificării datelor obŃinute, comparându-le cu valorile normale prelevate de la aceeaşi pacienŃi după tratament şi făcând analiza următoarelor categorii de rezultate: valoarea punctului meridianului de exces faŃă de valoarea punctului meridianului armonizat, valoarea punctului meridianului mâinii faŃă de valoarea punctului meridianului piciorului (amândouă pentru stare de meridian echilibrat), valoarea punctului meridianului de deficienŃă faŃă de valoarea punctului meridianului armonizat – obŃinem următoarele observaŃii:

1) RezistenŃa electrică a punctelor meridianelor mâinii este mai mică decât rezistenŃa electrică a punctelor meridianelor piciorului, pentru acelaş individ în cadrul meridianelor pereche.

2) Aria suprafeŃei punctului activ se măreşte în cazul insuficienŃei meridianului care îl conŃine, verificându-se fenomenul de fenestraŃie şi se micşorează putând chiar să dispară (rezistenŃa electrică comparată cu zona cutanată adiacentă) în cazul excesului meridianului care îl conŃine.

3) În cazul meridianului deficient valoarea rezistenŃei bioelectrice a punctului activ este mult mai mare faŃă de valoarea aceluiaşi punct martor obŃinută în urma tratamentului de tonifiere.

4) În cazul meridianului excesiv valoarea rezistenŃei bioelectrice a punctului activ este mai mică comparativ cu valoarea aceluiaşi punct martor obŃinută în urma tratamentului de sedare.

CAPITOLUL 7

DiscuŃia rezultatelor

1. Studiul evaluării cantitative a potenŃialelor electrice măsurate în interiorul punctelor stimulate mecanic în condiŃii standard

In cazul subiecŃilor deficienŃi, în urma introducerii acului şi după aşteptarea unei perioade de 5-10 secunde pentru stabilizarea liniei graficului, acesta relevă un potenŃial mult mai scăzut decât valoarea normală de echilibru, indicând prezenŃa stării de hipofuncŃie.

Prin aplicarea metodei de sedare inducem în interiorul punctului un potenŃial de scǎdere, având ca rezultat aducerea potenŃalui spre valorile de echilibru ale potenŃialului punctului.

Din tabelul Grupei deficienŃilor am calculat diferenŃa dintre valorile de

stabilizare şi cele post tonifiere ale punctelor P6 şi F3 rezultând că prin tonifiere valoarea potenŃialului electric creşte ajungând la valorii pozitive, crescute. Această creştere, pozitivizare se realizează într-un interval cuprins între 10-25 mV.

2. Studiul evaluării potenŃialelor electrice ale punctelor în raport cu localizarea pe suprafaŃa corpului a acestora

a) Punctele situate pe suprafaŃa anterioară-Yin a membrelor superioare sau inferioare au valori ale potenŃialelor mai negative decât cele localizate pe faŃa posterioară-Yang.

b) Punctele situate la nivelul extremităŃii cefalice: faŃă, gât, scalp au valori ale potenŃialelor cele mai pozitive comparativ cu toate celelalte zone ale corpului; probând de fapt ceea ce Medicina TradiŃională susŃine că Yang-ul cel mai pur al organismului este reprezentat de lăcaşul organelor de simŃ şi a confluenŃei

măduvei. c) Punctele localizate pe suprafaŃa posterioară-dorsală a trunchiului au

valori ale potenŃialelor mai crescute comparativ cu punctele situate pe faŃa anterioare-ventrală.

3. Studiul evaluării statatistice şi grafice a eficacităŃii punctelor în legătură cu structurile anatomice aferente şi substratul anatomic

Rezultatele obŃinute, referitor la clasa punctelor de tonifiere, ne indică faptul că aceste localizări prezintă în general, alături de structurile B ale segmentelor venoase sau structurile C arteriale, terminaŃii nervoase vegetative şi senzitive care răspund la tipul de tehnică proprie metodelor de tonifiere cu alte cuvinte unghiul de rotaŃie al acelor este mic sub 90 de grade, viteza de rotaŃie lentă, amplitudinea în tehnica de înaintare-retragere este scăzută, forŃa aplicată este moderată. Acest lucru este probat deasemenea de către principiul de acupunctură tradiŃional care subliniează că tratamentul de tonifiere are un parcurs de lungă durată, apariŃia efectelor se va face lent, rezultatele trebuie să se acumuleze gradat, pentru a realiza refacerea energetică şi de substanŃă.

4 Studiul eficacităŃii punctelor în raport cu aplicarea Metodei Zi Wu Liu Zhu a unităŃilor orare

Rezultatele studiului nostru au demonstrat că utilizarea metodei circulaŃiei energetice în unităŃile de timp Zi Wu conferă o creştere a eficacităŃii tratamentului cu 16,6 %, o reducere a perioadei de tratament cu 50 %; iar utilizarea acestei metode nu este restricŃionată de vârstă, sex sau tip de afecŃiune.

Pe durata celor două ore când un meridian şi organul său sunt traversate de energia şi sângele organismului, putem aplica metoda de sedare în cazul în care patologia meridianului este de exces.

5. Studiul tehnicilor de stimulare ale acelor în creşterea eficacităŃii tratamentului prin acupunctură

În acord cu caracteristicile densităŃii structurilor adiacente şi a tesuturilor unde sunt situate punctele, există 6 metode de pregătire şi examinare a punctelor în vederea executării acupuncturii: metoda de fixare, de presare, de examinare prin presiune, de separare, de tracŃionare-răsucire, de ridicare sau coborâre a planurilor.

Dincolo de realizarea senzaŃiei locale, acupunctura clinică pune accentul pe

generarea mişcării energetice, cerinŃa expresă fiind transmiterea energiei în zona patologiei. Transportul energetic sau mişcarea energetică, sunt expresiile utilizate pentru ceea ce modern numim transmiterea senzaŃiei nervoase. Mai întâi cu ajutorul tehnicilor de stimulare obŃinem senzaŃia locală şi apoi pe aceasta o transmitem de-a lungul meridianelor către zona patologiei. Transmiterea energiei către zona patologiei este foarte importantă pentru obŃinerea unei eficacităŃi ridicate faŃă de simpla obŃinere doar a senzaŃiei locale.

6. Studiul comportamentului bioelectric al Celor Cinci Puncte Specifice Shu

RezistenŃa electrică a punctelor meridianelor mâinii este mai mică decât rezistenŃa electrică a punctelor meridianelor piciorului, pentru meridiane pereche.

Aria suprafeŃei punctului activ se măreşte în cazul insuficienŃei meridianului care îl conŃine, verificându-se fenomenul de fenestraŃie şi se micşorează putând chiar să dispară (rezistenŃa electrică comparată cu zona cutanată adiacentă) în cazul excesului meridianului care îl conŃine.

CAPITOLUL 8

Concluzii

Obiectivele acestui studiului meu au vizat următoarele domenii: 1) potenŃialelor electrice măsurate în interiorul punctelor stimulate mecanic

funcŃie de metoda aplicată de tonifiere sau sedare 2) potenŃialelor electrice ale punctelor în raport cu localizarea pe suprafaŃa

corpului a acestora 3) structurile anatomice aferente localizărilor punctelor şi substratul

anatomic al acestora în legătură cu eficacitatea indicaŃiilor lor 4) studiul eficacităŃii punctelor de acupunctură în raport cu aplicarea

metodei Zi Wu Liu Zhu a unităŃilor orare 5) studiul tehnicilor de stimulare ale acelor în creşterea eficacităŃii

tratamentului prin acupunctură 6) comportamentul bioelectric al Celor Cinci Puncte Specifice Shu 8.1 În urma interpretării rezultatelor primului studiu, şi anume evaluarea

cantitativă a potenŃialelor electrice în funcŃie de tehnica de tonifiere sau de sedare, am extras următoarele concluzii:

1. Stimularea mecanică, prin rotire orară sau antiorară a acelor produce totdeauna o deflexiune negativă, de amplitudine variabilă, cel mai des de ordinul a-150mV, cu revenire rapidă, după 5 s, către valoarea de pornire. Valoarea de stabilizare post-stimulare a potenŃialului este situată sub valoarea iniŃială cu -10 până la -30mV.

2. Metoda de rotaŃie în sens orar induce o creştere a potenŃialului final, o evoluŃie către valori mai pozitive decât cele iniŃiale patologice, pe când metoda de rotaŃie antiorară generează după stabilizarea potenŃialului o scădere a potenŃialului final, deci o evoluŃie către valori mai negative comparativ cu cele iniŃiale

patologice. 3. În cazul subiecŃilor deficienŃi, în urma introducerii acului şi după

aşteptarea unei perioade de 5-10 secunde pentru stabilizarea liniei graficului, acesta relevă un potenŃial mult mai scăzut decât valoarea normală de echilibru, indicând prezenŃa stării de hipofuncŃie.

4. În cazul subiecŃilor cu patologie excesivă în urma introducerii acului şi după stabilizarea liniei graficului, aceasta relevă un potenŃial mult crescut faŃă de valoarea normală de echilibru a punctului, indicând o stare de hiperfuncŃie.

8.2 Cel de-al doilea studiu, evaluarea potenŃialelor electrice ale punctelor în raport cu localizarea pe suprafaŃa corpului a acestora, m-au condus la rezultate care mi-au permis să obŃin următoarele concluzii:

1. Punctele situate pe suprafaŃa anterioară-Yin a membrelor superioare sau inferioare au valori ale potenŃialelor mai negative decât cele localizate pe faŃa posterioară-Yang a aceloraşi membre.

2. Punctele situate la nivelul extremităŃii cefalice: faŃă, gât, scalp au valori ale potenŃialelor cele mai pozitive comparativ cu toate celelalte zone ale corpului; probând de fapt ceea ce Medicina TradiŃională susŃine că Yang-ul cel mai pur al organismului este reprezentat de lăcaşul organelor de simŃ şi a confluenŃei

măduvei, şi anume segmentul cefalic. 3. Punctele localizate pe suprafaŃa posterioară-dorsală a trunchiului au

valori ale potenŃialelor mai crescute comparativ cu punctele situate pe faŃa anterioare-ventrală.

4. PotenŃialul punctelor Yin de pe suprafaŃa medială a antebraŃului este cuprins între 0şi +32 mV, cu o valoare medie de aproximativ +6,9 mV; în timp ce potenŃialul punctelor Yang de pe suprafaŃa laterală a antebraŃului este cuprins între +20 şi +60 mV, cu o valoare medie de aproximativ +39,6 mV .

5. potenŃialul punctelor Yin de pe suprafaŃa medială a gambei este cuprins între -30mVşi +5 mV, cu o valoare medie de aproximativ -10,7 mV; în timp ce potenŃialul punctelor Yang de pe suprafaŃa laterală şi posterioară a gambei este cuprins între -15 mV şi +17 mV, cu o valoare medie de aproximativ +3,15 mV.

8.3 Cel de-al treilea studiu, al evaluării eficacităŃii punctelor în legătură cu structurile aferente şi substratul anatomic, ne-a ajutat să extragem următoarele concluzii:

1. RelaŃia dintre punctele de acupunctură şi diferite alte organe, Ńesuturi sau structuri implicând sistemul nervos vegetativ se dovedeşte de mare însemnătate aşa cum apare această relaŃie în cadrul medicinii tradiŃionale în care un anumit meridian guvernează organul său Zang, organul său Fu cavitar, un anumit organ de simŃ, un anumit tip de Ńesut şi zonele musculo-cutanate traversate de acel meridian

2. Un rol important pentru obŃinerea efectului acupuncturii îl prezintă, nu atât tipul de fibre prin care se transmite informaŃia nervoasă din zona stimulată, ci tipul de receptor. In punctele localizate în muşchii mari ai extremităŃilor există predominant fusuri musculare şi mai ales receptori profunzi, în timp ce receptorii ce mediază senzaŃia de acupuncture de la nivelul scalpului sunt terminaŃii nervoase

libere. 3. În cadrul clasei punctelor de tonifiere, reprezentată prin punctele de

tonifiere proprii meridianelor Yin şi Yang, se remarcă preponderenŃa structurilor B, segmentele venoase în raport cu celelalte tipuri de structuri.

4. În cadrul clasei punctelor de dispersie, reprezentată prin punctele de dispersie proprii meridianelor Yin şi Yang, se remarcă o preponderenŃă a structurilor A, terminaŃii sau trunchiuri nervoase ale sistemului cerebro-spinal în raport cu celelalte structuri studiate.

5. În cadrul clasei punctelor Yang de la nivelul segmentului cefalic, am remarcat o egalitate între proporŃia reprezentată de structurile A, terminaŃi nervoase ale sistemului cerebro-spinal şi structurile B ale segmentelor venoase

6. Localizările punctelor de tonifiere prezintă alături de structurile B ale segmentelor venoase sau structurile C arteriale, terminaŃii nervoase vegetative şi senzitive care răspund la tipul de tehnică proprie metodelor de tonifiere cu alte cuvinte unghiul de rotaŃie al acelor este mic sub 90 de grade, viteza de rotaŃie lentă, amplitudinea în tehnica de înaintare-retragere este scăzută, forŃa aplicată este moderată

8.4 Din cel de-al patrulea studiu al eficacităŃii punctelor în raport cu aplicarea Metodei Zi Wu Liu Zhu a unităŃilor orare, rezultă următoarele concluzii:

1. Utilizarea metodei circulaŃiei energetice în unităŃile de timp Zi Wu conferă o creştere a eficacităŃii tratamentului cu 16,6 %, o reducere a perioadei de tratament cu 50 %; iar utilizarea acestei metode nu este restricŃionată de vârstă, sex sau tip de afecŃiune

2. În aplicarea clinică a Metodei Preluării Ramurilor Cereşti Jia, punctele de acupunctură specifice Shu ale tuturor celor 12 meridiane principale respectă un circuit ciclic de generare – punct deschis şi de restricŃie – punct închis, în acord cu traversarea energiei de la punctele Jing – Fântână spre punctele Ying – Izvor, apoi spre punctele Shu – Râu, urmate de punctele Jing – Fluviu şi în final energia organismului confluează în interior în punctele He – Mare

3. Întregul calendar al anilor este alcătuit din cicluri a câte 10 zile, zile de tip Yang şi Yin, iar acestea aparŃin în ordine meridianelor organelor Vezică Biliară, Ficat, Intestin SubŃire, Inimă, Stomac, Splină, Intestin Gros, Plămân, Vezică Urinară, Rinichi. Fiecare zi Yang respectiv Yin este alcătuită din unităŃi orare de câte 2 ore, perioade Yin şi Yang care alternează succedându-se, însă numai perioadele Yang în cazul zilelor Yang, respectiv numai perioadele Yin în cazul zilelor Yin, sunt deschise pentru tratament. In prima perioadă deschisă pentru tratament vom avea punctul Jing-Fântână al meridianului guvernator al zilei, în a doua perioadă deschisă pentru tratament vom avea punctul Ying-Izvor al meridianului fiu al meridianului guvernator al zilei şi aşa mai departe utilizându-se ciclul de generare al meridianelor Yin şi Yang.

4. Toate meridianele organelor Fu, sunt aflate în zile impare Jia 1, Bing 3, Wu 5, Geng 7, Ren 9 şi se întorc în perioada a şasea de tip Yang a acestor zile la nivelul punctelor specifice ale meridianului Triplu Focare

5. Toate meridianele organelor Zang, sunt aflate în zile pare Yi 2, Ding 4, Ji

6, Xin 8, Kui 10 şi se întorc în perioada a şasea de tip Yin a acestor zile la nivelul punctelor specifice ale meridianului Pericardului.

6. ConŃinutul celei de-a doua modalităŃi de utilizare a metodei Zi Wu Liu Zhu, şi anume Metoda Preluării Rădăcinilor Pământeşti Zi, constă în aplicarea dezideratului că în fiecare zi circulaŃia energetică traversează în ordine în cele 12 unităŃi de timp toate cele 5 organe Zang şi 6 organe Fu, DiferenŃa faŃă de metoda precedentă, a Preluării Ramurilor Cereşti Jia, constă în faptul că aici energia se va afla pe durata unei unităŃi de timp, egală cu 2 ore la nivelul unui întreg meridian Zang sau Fu, adică la nivelul tuturor punctelor acestui meridian

8.5 Cel de-al cincilea studiu şi anume al tehnicilor de stimulare ale acelor în creşterea eficacităŃii tratamentului, am desprins următoarele concluzii:

1. Acupunctura subliniează importanŃa coordonării ambelor mâini ale medicului în timpul efectuării tratamentului. Mâna stângă are un rol primar de aşteptare a energiei din meridiane ea executând o uşoară presiune în zonele adiacente punctelor, iar după ce acul a fost introdus să fie pregătită să resimtă în orice moment venirea fluxului energetic la nivelul punctului. Al doilea rol al mâinii stângi este închiderea traiectelor superioare sau inferioare ale meridianelor, dacă dorim ca energia – senzaŃia locală să nu urmeze aceste direcŃii si să continue să se acumuleze ca mai târziu când este suficientă să o canalizăm spre zona patologiei. ImportanŃa mâinii stângi se relevă în promovarea circulaŃiei energetice, în timpul procesului de tonifiere sau de sedare

2. Metoda de ghidare energetică. Executarea acestei metode este ca după obŃinerea senzaŃei locale, să realizăm înaintări lente şi retrageri lente diferenŃiate pe mai multe straturi, repetitiv până la obŃinerea transmiterii energetice. CerinŃa utilizării cu succes a acestei metode este să nu existe nici o diferenŃă între viteza, adâncimea şi forŃa de înaintare şi retragere a execuŃiilor repetate

3. Metoda direcŃionării vârfului. După obŃinerea senzaŃiei locale şi executarea tonifierii sau sedării, corpul acului se retrage până la nivelul superficial al cerului (primul nivel), vârful acului se îndreaptăîn direcŃia localizării patologieiînclinându-l sub unghi de 60 – 45 de grade şi în acest felîl reintroducem până la nivelul Om (nivelul mijlociu)

4. Metoda rotaŃiei. Dacă afecŃiunea este localizată superior în raport cu punctul pe care îl stimulăm, policele se mişcă posterior iar arătătorul se roteşte anterior; dacă patologia se află inferior în raport cu acupunctul, policele se va mişca anterior spre înainte, iar arătătorul se va răsucii posterior spre spate

8.6 După interpretarea rezultatelor celui de-al şaselea studiu al comportamentului bioelectric al Celor Cinci Puncte Specifice Shu, am obŃinut următoarele concluzi:

1. RezistenŃa electrică a punctelor meridianelor mâinii este mai mică decât rezistenŃa electrică a punctelor meridianelor piciorului, pentru meridiane pereche.

2. Aria suprafeŃei punctului activ se măreşte în cazul insuficienŃei meridianului care îl conŃine, verificându-se fenomenul de fenestraŃie şi se micşorează putând chiar să dispară (rezistenŃa electrică comparată cu zona cutanată adiacentă) în cazul excesului meridianului care îl conŃine.

3. În cazul meridianului deficient valoarea rezistenŃei bioelectrice a punctului activ este mult mai mare faŃă de valoarea aceluiaşi punct martor obŃinută în urma tratamentului de tonifiere.

4. În cazul meridianului excesiv valoarea rezistenŃei bioelectrice a punctului activ este mai mică comparativ cu valoarea aceluiaşi punct martor obŃinută în urma tratamentului de sedare.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1) Ionescu-Tîrgovişte C., Constantin D., „Acupunctura de la tradiŃie la ştiinŃele

moderne” – Ed. ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, 1988; 2) Dumitrescu I. F., Constantin D., „Acupunctură ştiinŃifică modernă” – Ed.

Junimea, 1977; 3) Dumitrescu I. F., „Electronografia” – Ed. ŞtiinŃifică şi Enciclopedică 1979; 4) Ionescu Tîrgovişte C., „Teoria si practica acupuncturii moderne” Ed.

Academiei Romane Bucuresti, 1993; 5) Lăcustă V., „Tratat de acupunctură clinică” – Ed. MedicArt, 2004. 6) The Academy of T.C.M., „An outline of Chinese Acupuncture” – Foreign Languages Pres, 1975; 7) „Complete Work of Chinese Acupuncture and Moxibution” – He Nan,

Scientific and Tehnical Publishing House, 1995; 8) Ifrim, Mircea; „Compendiu de Anatomie” – Ed. ŞtiinŃifică şi Enciclopedică,

1988; 9) Ifrim, Mircea; Human Anatomy Atlas – Arad . Servo – Sat. 3 vol , 1999 10) Ifrim-Chen Feng ; A regulating system of the body-the meridians and acupoints

– Vasile Goldiş University Press- Arad, 2003; 11) Ifrim-Chen Feng ; Structural specificities associated with clinical effectiveness

of acupoints ; China Medicine Press-Taipei, Taiwan, 2004; 12) Ifrim-Cheng Feng ; The Basic Theories of Traditional Chinese Medicine ;

Vasile Goldiş University Press- Arad, 2004; 13) Gao, Shi Zong; Genuine Explanation of the Inner Clasic of the Yellow

Emperor, Science and Technology Press, Beijing, 1980; 14) Chen, Da Li; Tratamente ExcepŃionale în Medicina TradiŃională, Editura

Medicală Militară, Beijing, 1991.