DISTROFIAdys – tulburaretrophe – nutritie

CAUZE ALE LEZIUNILOR CELULARE

CAUZE ALE LEZIUNILOR CELULARE

HIPOXIAHIPOXIA

AGENŢI FIZICIAGENŢI FIZICI

AGENŢI CHIMICI / DROGURI

AGENŢI CHIMICI / DROGURI

AGENŢI INFECŢIOŞI

AGENŢI INFECŢIOŞI

REACŢII IMUNOLOGICE

REACŢII IMUNOLOGICE

ALTERĂRIGENETICEALTERĂRIGENETICE

DEZECHILIBRENUTRIŢIONALEDEZECHILIBRENUTRIŢIONALE

DISTROFIEdys – tulburaretrophe – nutritie

Definitie: modificări ale metabolismului celular, sub acţiunea unor factori nocivi externi sau interni, ce duc la alterarea structurii celulare reversibil sau ireversibil.

RĂSPUNSUL CELULAR

AGRESIUNE

ADAPTĂRI CELULARE

LEZIUNI CELULARE ACUTE

DISTROFII

HIPERTROFIE

HIPERPLAZIE

ATROFIE

METAPLAZIE

LEZIUNI REVERSIBILE

MOARTE CELULARĂ

NECROZĂ

APOPTOZĂ

ACUMULĂRI INTRACELULARE

CALCIFICĂRIPATOLOGICE

ALTERĂRI SUBCELULARE

ŞIINCLUZII

CELULARE

LEZIUNI HIPOXICE ŞI ISCHEMICE

ISCHEMIE

LEZ

REVERSIBILE

MITOCONDRIE FOSFORILAREA OXIDATIVĂ

ATP

POMPA Na+ GLICOLIZA

DETAŞAREA RIBOZOMILOR

INFLUXULCa++ H2O EFLUXUL K+

Tumefiere celularăPierdere microviliVeziculeTumefierea REFiguri mielinice

GLICOGEN

pH

„CLUMPINGCROMATINA NUCLEARĂ

SINTEZA PROTEINE

LOR

DEPOZITELIPIDICE

LEZIUNI MEMBRANE

Eliberare enzimeCPK, LDH

ELIBERAREA INTRACELULARĂ DE ENZIME LIZOZOMALE

EOZINOFILIE MODIFICĂRI NUCLEAREDIGESTIA PROTEINELOR

Pierderea de PLAlterări citoscheletRadicali liberiProduşi de degradare lipide 

IREVERSIBILE

Influxul Ca++

pH

Ca++ mitocondrii

Noxe celule leziunea biochimica depunerea de substante anormale de origine intra / extracelulara.

• DISTROFII (DEGENERESCENTE)

• Dificil de determinat modul de aparitie si patrundere in celule = infiltrare, depozit, degenerescenta, acumulare in exces

Acumularile intracelulare

Substante care se gasesc in mod normal in celula, dar in cantitate patologica

Substante care apar in conditii patologice si nu apar in mod normal evidentiabile prin tehnici histopatologice

Acumulari endogene = alterarea unor constituenti celulariAcumulari exogene = trecerea in celule a unor substante extracelulare ( “infiltrare”)

• Materiale de depozit intracelular: origine protidica, lipidica, glucidica, pigmentara, minerala

• Acumulare in exces in celule = progresiva• - distrofii simple (reversibile)• - distrofii degenerative

I. Distrofii prin tulburari ale metabolismului celular:A. Metabolismul proteinelora. proteine simple: distrofii prin hiperhidratare (hidroprotidice)b. proteine conjugate: nucleoproteine si cromoproteine

B. Metabolismul glucidelorC. Metabolismul lipidelorD. Metabolismul substantelor minerale

II. Distrofii prin tulburari ale metabolismului substantei interstitiale

1.Hialina

2.Amiloida

3.Fibrinoida

4.Mucinoasa

Distrofii prin tulburari ale metabolismului celularTulburari in metabolismul proteinelorAminoacizi proteine simple (histone, protamine, globuline, scleroproteine) si conjugate(cromoproteine, nucleoproteine, glicoproteine, fosfoproteine)

Distrofii hidroprotidice (distrofii prin hiperhidratare)-Reversibile

- apar la celule inalt specializate, mari consumatoare de O2 (ficat, miocard, SN, TC renali) _--apa se acumuleaza in mitocondrii = celule globuloase cu deteriorarea MB si criste.

MORFOLOGIA LEZIUNILOR CELULARE REVERSIBILE

DISTROFIA HIDRO- PROTIDICA

Macroscopic organele afectate prezintă:

1. Un volum şi greutate crescută

2. Culoare palidă, mată – aspectul clasic descris de <carne fiartă>

3. Organele se decapsulează uşor

4. După secţionare parenchimul proemină în raport cu capsula

MORFOLOGIA LEZIUNILOR CELULARE REVERSIBILE

DISTROFIA HIDRO- PROTIDICA

Microscopie optică:

1. Intumescenţa tulbure - citoplama fin granulară

(distrofia granulara) - nuclei inegali

2. Degenerarea vacuolara- vacuole fine în citoplasmă

3. Intumescenta clara

- vacuole mari, spumoase

- nucleul împins la periferie

- nucleii picnotici

DISTROFIA HIDRO- PROTIDICARinichi (distrofie granulo-vacuolara)

Rinichi (distrofie granulo-vacuolara)Col. H&E, Ob 40x

Distrofiile proteinelor conjugate1) distrofiile nucleoproteinelor

• Metabolismul purinelor acid uric in exces (prin aport exogen crescut sau hiperproductie endogena) precipita in tesuturi = urati guta (clinic)

• Clinic – afecteaza articulatiile mici (frecvent art, metatarsofalangiana a degetului mare) hiperemia,edem, dispar dupa cateva zile dar reapar in saptamani, luni.

• Acid uric crescut - hiperuricemie

Morfologic = toful gutos

-Format din cristale de urat de sodiu si acid uric localizat in str. articulare si periarticulare;

inconjurator focare de necroza si inflamatie acuta-Cronicizare – tesut de granulatie cu celule gigante

de corp strain

2) Distrofiile cromoproteinelorCromoproteinele = substante de origine biologica,

se acumuleaza in citoplasma celulelor sau substanta interstitiala

• Pigmentii : exogeni/ endogeni• Cai de patrundere:• Alimentatie• Respiratori – pulberi (carbune, s. minerale)• Dermica – tatuaje• Cai urinare – instilatii cu nitrat de argint

Tatuaj intradermic

Antracoza pulmonara

Distrofii pigmentare

Pigment melanic

Pigmentii hemoglobinici

Pigmentii cu grasimi

Distrofiile pigmentului melanic

Melanina= pigment brun galbui (negru in cantitate mare)

Fagocitele nu pot distruge melanina

Pe sectiuni histologice coloratia Fontana (cu solutie de nitrat de argint amoniacal) melanina apare colorata in negru

Este produsa de un grup de celule dendritice de la nivelul jonctiunii dermoepidermice = melanocite (melanoblaste)

DISTROFIA PRIN EXCES DE MELANINA

• Hiperpigmentatia generalizata: boala Addison, acromegalie, hipersecretie hipofizara de HMS, sarcina(“cloasma gravidelor”), hemocromatoze, casexie, polipoza gastrointestinala familiala.• Hiperpigmentatia localizata: boli de piele, radiatii UV, ionizante, caldura.• Pigmentatii circumscrise: pete pigmentare (efelide), tumori melanice

DISTROFII PRIN MINUS DE MELANINA

Hipopigmentatii generalizate: albinismul

- melanocite prezente dar lipsite de tirozinaza

- sunt incapabile sa formeze melanina Hipopigmentatii localizate: albinismul localizat sau leucodermie congenitala, vitiligo congenital

- intereseaza pielea si ochii in special

- apar si in lepra, sifilis, plagi vindecate Pigmenti inruditi cu melanina – OCRONOZA

- alcaptourie, intoxicatii cronice cu fenol

PIGMENTUL PSEUDOMELANIC ESTE PREZENT IN:

- TENDOANE - LARINGE SE IDENTIFICA PRINTR-O

- TRAHEE PIGMENTARE NEAGRA - CAPSULE ARTICULARE “CA CERNEALA” - CARTILAJ AURICULAR

ESTE O PIGMENTATIE PRIN TULBURARI METABOLICE CONGENITALE

Pigmenti inruditi cu melanina OCRONOZA

Pigmentatie patologica rara

DISTROFII ALE PIGMENTILOR HEMOGLOBINICI

Hemoglobina (cromoproteina) proteina globulinica

2 lanturi polipeptidice si si 4 grupe de hem (Fe2+ si porfirina)

Fe din hem este depozitat in organism hemosiderina

feritina

Porfirina Bilirubina

Globulina

DISTROFII ALE PIGMENTILOR CARE CONTIN FIERHEMOSIDEROZA SI HEMOCROMATOZA

Hemosideroza – depozite de hemosiderina = granule brune, insolubile; coloratie Perls (pentru Fe) pozitiva

A. Hemosideroza localizata

- focare hemoragice: hematoame, fracturi, infarcte hemoragice

- se evidentiaza Fe2+ in macrofage sub forma de hemosiderina

- hemangioame cutanate, pulmonul si splina de staza cronica (induratie bruna)

DISTROFII ALE PIGMENTILOR CARE CONTIN FIERHEMOSIDEROZA SI HEMOCROMATOZA

B. HEMOSIDEROZA GENERALIZATA • rara, localizata in ficat, pancreas, rinichi, inima, ganglioni limfatici• absobtie intestinala excesiva de fier• hemolize excesive• dupa transfuzii repetate de sange• dupa administrare parenterala de fier

HEMOCROMATOZA

Hemocromatoza sau “diabetul bronzat”

• alterarea barierei mucoasei intestinale, a complexului feritina – apoferitina cu absorbtie excesiva de fier

• se depune in celulele parenchimului hepatic, pancreatic, fibrele miocardice ciroza hepatica

diabet

insuficienta cardiaca hiperpigmentare melanica a tegumentului = melanodermie

DISTROFII ALE PIGMENTILOR FARA FIER

• Bilirubina (B) provine din degradarea hemoglobinei si mai putin din mioglobina si citocromi• pigment de culoare galben-verzui sau verde-negricios, in functie de concentrare• (B) directa este conjugata• (B) indirecta neconjugata, care nu a trecut prtin ficat

•Icterul = coloratie galben-verzuie a tegumentelor si mucoaselor prin exces de (B) in sange si tesututri• 3 forme: obstructiv, hepatocelular, hemolitic

ICTERE

ICTERUL OBSTRUCTIV

Post hepatic, mecanic; apare prin obstructia caii biliare cu reducere/suprimare excretiei bilirubinei conjugate din

celulele hepatice in intestin rezultand colestaza

ICTERUL HEPATOCELULAR

Tulburare in mecanismul de conjugare al bilirubinei in ficat rezultand colestaza intrahepatica

ICTERUL HEMOLITIC

Apare in anemia hemolitica prin exces de bilirubina neconjugata

PORFIRIA

Tulburari in metabolismul porfirinelor

Pigmentul se depune in piele, vase si organe

pigmentatia bruna

3 forme: Congenitala

Acuta intermitenta

Cutanata tardiva

DISTROFII ALE PIGMENTILOR CU GRASIMI

Lipopigmentii – granulatii rotunde sau ovalare, galbene-brune, autofluorescente la UV

a.lipocromii: pigmenti galbeni de origine exogena derivati din vegetale alimentare (caroten, licopen); se observa in depozite de grasimi, corp galben ovarian, CSR, placi de aterom, etc

b. lipofuscina (pigment de uzura): de origine endogena, brun, derivat din oxidarea lipidelor; se observa in celule nervoase, epiteliile veziculelor seminale, fibre miocardice, ficat, rinichi.

DISTROFII GLUCIDICE

Glicogenul – constituent fundamental apare in toate tesuturile normale (ficat, muschi striati, miocard, cartilaj, endometru, etc); se coloreaza brun cu iod (sol. LUGOL) si rosu intens (Carmin Best amoniacal)

Este labil/stabil

Distrofii prin EXCES DE GLICOGEN (GLICOGENOZA)

Glicogenoza simpla, localizata: a. in diabet localizata la rinichi (ansa Henle si tubi contorti), miocard, SNC si

b. Glicogenoza hepatica in boala GIERKE = depozite marcate de glicogen in hepatocite

Glicogenoza generalizata: apare in boala Gierke cu afectare hepato-renala si in unele cazuri miocardica

INANITIEANOXIEAVITAMINOZAINFECTII VIRALECASEXIE NEOPLAZICA

TESTUL SCHILLER COL UTERIN

(CELULELE NEOPLAZICE MARI CONSUMATOARE DE GLICOGEN)

DISTROFII PRIN MINUS DE GLICOGEN

DISTROFII LIPIDICE

Lipidele: grasimile neutre – gliceridele, fosfolipidele, glicolipidele, steridele.

Histochimic: coloratii speciale care le pun in evidenta

rosu Scharlach (rosu aprins), Sudan III (galbui), Sudan negru (negru-cenusiu, cenusiu), Albastru de Nil (rosu-violet, albastru cenusiu)

DISTROFIILE GRASE PRIN EXCES (STEATOZELE)

Tipuri anatomoclinice

A.Steatoza localizata

1. Ficatul gras; 2. Rinichiul gras; 3. Steatoza miocardica

Col. Scharlach

sectiuni la congelatie

Ob. 20x.

STEATOZĂ HEPATICĂ

Col. H&E, Ob. 10x

DISTROFII LIPIDICEB. Steatoza regionala (lipomatoza regionala)

Implicati factorii neuroendocrini, boala Cushing, distrofia adiposogenitala (sindr. Babinski-Frolich), obezitatea de menopauza

C. Steatoza sistematizate

Tezaurizare(acumulare) anormala de substante lipidice in citoplasma celulelor reticulohistiocitare din diferite tesuturi si organe

Pot fi primare (tulburare congenitala) boala Gaucher, boala Nieman-Pick, boala Hand-Schüller-Christian

Pot fi secundare in unele afectiuni hepatice, diabet, hipotiroidism asociat cu hipercolesterolemie

BOALA GAUCHER• Boala autozomal recesiva• -deficit de glucocerebrozidaza(mutatia genei care o codeaza)• -acumulare de glucocerebrozide in macrofage si SNC• -3 tipuri in functie de simptomatologie si evolutia bolii.• Tip 1 - noncerebrala• - depozite hep, splenice, scheletice • Tip 2- infantila (cerebrala)• -hepatosplenomegalie+ lez progresive SNC• Tip 3 – intermediar -> la tineri• -atingere sistemica ~tip1• -atingere SNC => deces decadaIII• M-Splina ↑(10kg), palida, pestrita• -adenopatie generalizata• -M.O. mase tumorale cenusii mari moi cu eroziuni osoase, deformari

scheletice, fracturi• μ - cel. Gaucher = 100μ, citoplasma cu vacuole de tip fibrilar “hartie

creponata”, PAS+, unul sau mai multi nuclei excentrici, hipercromi

BOALA NIEMAN - PICK• Boala autozomal recesiva• - absenta sfingomielinazei=> acumulare de sfingomielina si colesterol

in macrofage in majoritatea tesuturilor si organelor• Tip A – cel m frecvent, sever, infantil• -atingere neurologica extensiva• -acumulare ↑viscerala de sfingomielina => deces in primii 3 ani• Tip B –organomegalie fara prindere SNC• Tip C - >10ani

• Macroscopic -organe ↑ vol, palide• • Microscopic – celula Niemann-Pick = 90-100 μm• -citoplasma fin vacuolata• -Vacuole uniforme => aspect spumos• Dg. –hepatosplenomegalie• -retard mintal• -celula spumoasa Niemann Pick (microscopie optica).

BOALA Hand-Schüller-Christian

Apare la copii si adulti

Clinic: exoftalmie, diabet insipid, deformari osoase (osteoliza) prin acumularea de esteri ai colesterolului in histiocite cu formare de mase pseudotumorale care distrug oasele afectate

Dezvoltarea intracraniana comprima hipofiza si hipotalamusul (diabet insipid) si umplu orbitele (exoftalmie)

Microscopic: focare denecroza si infiltrat inflamator predominant eozinofilic la nivelul histiocitelor in splina, ganglioni limfatici, ficat

D. Steatoza generalizata: obezitate sau adipozitatea patologica

DISTROFII GRASE PRIN MINUS DE GRASIMI

• Inanitie

• Casexia hipofizara

• Lipodistrofia progresiva

DISTROFII MINERALE CALCARE

A. DISTROFII PRIN MINUS DE CALCIU 1. RAHITISM

2. OSTEOMALACIE

3. OSTEOPOROZA

4. HIPERPARATIROIDISM PRIMAR

B. DISTROFII PRIN EXCES DE CALCIU1. CALCIFICARI DISTROFICE

2. CALCIFICARI METASTATICE

3. DEPOZITAREA SARURILOR DE CALCIU IN CALCULI BOALA LITIAZICA

Calificare de tip distrofic – calcemie normalăţesuturi necrotice – necroză de cazeificare, aterom, stroma tumori (leiomiom)Macroscopic - culoare albicioasă- cenuşie, consistenţă durăMicroscopic – depozite amorfe, granulare, bazofiledepuneri progresive – corpi psamomatoşi - carcinom papilar tiroidian, prostată

CALCIFICARE DE TIP METASTATIC

Calcificare de tip metastatic - hipercalcemieApare la nivelul plămanului, rinichiului1. Hiperparatiroidism2. Hipervitaminoza D3. Hipertiroidism4. Boala Addison5. Cresterea catabolismului osos datorat tumorilor osoase diseminate (mielom multiplu, metastaze)6. Insuficienta renală cronica (cu retenţie de fosfat şi apariţia litiazei renale).

DISTROFII PRIN TULBURARI ALE METABOLISMULUI SUBSTANTEI INTERSTITIALE (EXTRACELULARE)

1. DISTROFIA HIALINA

2. DISTROFIA AMILOIDA

3. DISTROFIA FIBRINOIDA

4. DISTROFIA MUCINOASA

1. DISTROFIA HIALINA

Hialinul este un material de natura proteica cu aspect omogen, eozionofil in coloratie H-E, intra sau extracelular.

A. Hialinul intracelular : 1. Hialinizarea hialoplasmatica – acumularea de proteine in hialoplasma fara afectarea

sistemelor membranare – ex. corpii Mallory din hepatita alcoolica (picaturi neregulate sau retea fina perinucleara constituita din citokeratine);

2. Hialinizarea mitocondriala – incluzii cristaline intramitocondriale cu balonizarea cristelor si aparitia de megamitocondrii – ficatul alcoolic;

3. Hialinizarea intraergastoplasmica – corpii Russel – agregate de material amorf neomogen reprezentat de acumulari de Ig in RE al plasmocitelor in stari de hiperimunizare;

4. Hialinizarea lizozomala – celulele TCP in sindromul nefrotic, fenomene de autofagie celulara (hipoxie, intoxicatii);

B. Hialinul extracelular – transformare elementelor matricei extracelulare intr-o masa astructurata, omogena, eozinofila;

Macroscopic apare albicios, translucid de consistenta crescuta;

Exemple- cicatrici keloide, fibroame uterine; atrerioloscleroza hialina – depozit eozinofil si PAS + care inlocuieste celulele musculare netede, constituit din proteine exudate.

DISTROFIA HIALINA

INTRACELULARA : depunerea de picături omogene, glicoproteice în citoplasma celulelor.

EXEMPLE• Corpii Mallory – incluzii eozinofile perinucleare, in

hepatocite la alcoolici (contin citokeratina si ubiquitina)• Corpii Russell (agregate de IgG) in plasmocite• Celulele Crooke (contin incluzii omogene, sticloase) in

adenoamele hipofizare, la pacientii cu sindrom Cushing. • Cristalele Reincke (incluzii rectangulare perinucleare) in

celulele interstitiale Leydig.

DISTROFIA HIALINA EXTRACELULARA :depunerea interstiţială a unei substanţe

proteice amorfe, omogene, eozinofile, pe structurile fibrilare extracelulare , aspectul organelor fiind translucid-sticlos, alb-sidefiu,(“glazura de tort”) consistenta dura

Hialin fiziologic:• Corpul albicans ovarian• Depunerile din capsula splenica in imbatranire (splina

“glazurata”)

Hialin patologic : • Cicatrici (cheloidul, la arsi)• Tumori (leiomiofibroame, schwannoame)• Peretii arteriolelor (in diabet) cu aparitia HTA

CORP ALBICANS – HIALIN IN OVAR

2. DISTROFIA AMILOIDADefinitie:  Distrofie proteica extracelulara, prin depunerea

interstitiala a unei proteine patologice (amiloidul). • Amiloidul - 90% proteine fibroase si 10% hidraţi de carbon

(condroitin sulfat şi acid neuraminic); • COLORATIA : Rosu de Congo - in rosu (ortocromatic); in

lumina polarizata-birefringenta verde (green-apple birefringence).

• Violetul de metil - in rosu (metacromatic). • van Gieson – galben cafeniu.

Localizare – ν la nivelul substanţei fundamentale de-a lungul fibrelor de reticulină şi colagen, de-a lungul MB epiteliale si în media vaselor mici.

• Nu determina o reactie inflamatorie.• GENERALA• LOCALIZATA (splina, rinichi, ficat)

Amiloidul RENAL - substanþa proteicã care se depune extracelular la nivelul membranei bazale a capilarelor glomerulare, a tubilor si în pereþii vaselor, sub forma unui material omogen, colorat metacromatic. Colortie - Rosu de Congo - depozite rosii.Glomerulii cu depozite de amiloid sunt mãriþi în volumdepozite de amiloid de culoare rosu-oranj în glomeruli(MB capilare + mezangiu), peretii vaselor si membrana bazalã a tubilor(↓lumen)

La NIVEL HEPATIC, depozitele de amiloid de culoare rosu-oranj sunt localizate de-a lungul capilarelor sinusoide si

determinã atrofia hepatocitelor

3. DISTROFIA FIBRINOIDA

Fibrinoidul = substanta acelulara, densa care se coloreaza roz cu eozina si este PAS pozitiva (format din proteine si MPZ)

Distrofia fibrinoida apare in colagenoze – boli generalizate ale tesutului conjunctiv

Apare in LES, PCE, sclerodermie, dermatomiozita

Microscopic = alterarea fibrinoida – necroza fibrinoida

4.DISTROFIA MUCOIDA

• Mucusul = o combinatie de proteine, MPZ si glucide, secretata de celule epiteliale specializate de la nivelul tractului GI, aparat respirator, uter , glande salivare, etc

• Bazofil, PAS pozitiv, rosu cu mucicarmin• Principalul constituent mucina• Distrofia mucoida a tesutului conjunctiv apare in

colagenoze, tumori,medionecroza aortei, placi de aterom, mixedem.

• Distrofia mucoida epiteliala – hipersecretii de mucus in: inflamatii catarale mucoase, tumori maligne si benigne.