Actualitati Stomatologice 47

clinical case reportsÎn\elegerea dolean\elor pacientului:primul pas în tratamentul cazurilor complexe de reabilitare oral[

Reabilitarea unei cavit[\i

orale afectat[ de eroziune §i atri\ie

Restaurarea imediat[

provizorie a unui implant înzona estetic[ cu bont

prefabricat individualizat§i coroan[ din zirconiu

Stadializarea reabilit[rii cu compozite

directe testarea managementuluiocluzal §i anticiparea rezultatelor estetice

Abraziunea din\ilor

frontali: tratamentortodontic §i protetic

case report 1

case report 3

Tratament etapizat,ortodontic §i proteticpentru un zâmbet frumos

case report 4case report 5

case report 6

case report 2

No. 47 Sept. 2010

VOCO GmbH · P.O. Box 767 · 27457 Cuxhaven · Germania · Tel. +49 (0)4721 719-0 · Fax +49 (0)4721 719-140 · www.voco.com

SO

„Am nevoie de un compozit, care se comport! ca "i dintele !“ Dr. Arne Kersting

NOU

APROAPE IDENTIC CU DINTELE

Însumându-i toate propriet!"ile fizice, Grandio ® SO este materialul de obtu -ra"ie care, la scar! mondial!, este cel mai apropiat de dintele natural.* Aceasta însemn!: durabilitate, restaur!ri fiabile #i – mai ales – pacien"i mul"umi"i.

R!spunzând celor mai exigente cerin#e, utilizare universal! atât pentru zona anterioar! cât $i posterioar!

Opacitate natural! pentru rezultate asem!n!toare dintelui, folosind doar o singur! nuan#!

Sistem inteligent de culori, având noi nuan#e rezultate din experien#a practic! VCA3.25 und VCA5

Consisten#! neaderent!, stabilitate ridicat! la lumina ambiental!, luciu superior în urma lustruirii

* Nu ezita#i s! cere#i informa#ii despre studiul $tiin#ific al produsului.

VOCO_ActStom_4710_GrandioSO_210x280.indd 1 13.08.2010 10:47:08 Uhr

10 years anniversary event

R!spunsurile corecte la articolele de educa!ie continu" publicate în num"rul trecut:

Diagnosticul endodontic. Abordarea sistematic! în 13 etape:

1a, 2c, 3c, 4d, 5d, 6b, 7a, 8c, 9d, 10b.Reabilitarea incisivilor mandibulari. Inserare

imediat! de implante "i restaurare fix! provizorie: 1c, 2b, 3d, 4c, 5b, 6a, 7b, 8a, 9b, 10c.

Con]inutul materialelor publicitare [i al articolelor promo]ionale apar]ine firmelor produc\toare

importatoare sau distribuitoare ale produselor respective

9

13, 29, 41

8

cuprinsseptembrie 2010

www.actualitatistomatologice.ro

4 actualit[\i stomatologice Nr 47 / 2010

REPORTAJ

EVENTS

EDITORIAL

12CASE REPORT 1

22CASE REPORT 2

28CASE REPORT 3

36CASE REPORT 4

42CASE REPORT 5

50CASE REPORT 6

Futurabond DC

VOCO GmbH · P.O. Box 767 · 27457 Cuxhaven · Germania · Tel. +49 (0) 4721 719-0 · Fax +49 (0) 4721 719-140 · www.voco.com

DUAL. FIABIL. NANO.

Dual

Fiabil

Nano

2

VOCO_ActStom_4710_FutbDC_210x280.indd 1 30.07.2010 9:10:21 Uhr

redac\iaactualit[\i stomatologice / septembrie 2010

www.actualitatistomatologice.ro

Concept grafic, DTP & Prepress: C\t\lin Cristescu, [email protected]

EDITOR !EFProf. Dr. Adi A. GarfunkelMedicin\ Oral\Universitatea Ebraic\ [i Hadassah Ierusalim, Israel

COLEGIUL !TIIN"IFIC NA"IONAL

Pre[edinte: Prof. Dr. Drago[ Stanciu Decan Facultatea de Stomatologie Bucure[ti

Membri Conf. Dr. Lidia BobocProf. Dr. Dorin BratuDr. Alexandru BrezoescuPre[edinte CMD Bucure[tiProf. Dr. Dorin BorzeaConf. Dr. Ion Canavea{ef Lucr. Dr. Lucian Chiril\Prof. Dr. M. V. ConstantinescuConf. Dr. Bogdan DimitriuProf. Dr. Horia DumitriuProf. Dr. Norina Forna, DecanProf. Dr. Emilian HutuDr. Doron HaimProf. Dr. Andrei Iliescu, Membru titular Academia {tiin]e MedicaleProf. Dr. Rodica LucaProf. Dr. Augustin Traian MihaiProf. Dr. Alexandru Monea{ef Lucr. Dr. Ion NicolescuProf. Dr. Victor NimigeanProf. Dr. Ion P\tra[cuProf. Dr. Mircea Surp\]eanuProf. Dr. {erban }ovaruProf. Dr. Constantin VârlanAsist. Univ. Dr. Anca Vereanu

TRADUCERE !I REDACTARE

Dr. Lumini]a Badale, medic specialistDr. Teodora Barnea, medic dentistDr. Miruna Munteanu, medic specialistDr. Raluca Toma, medic dentistDr. Viviana Vinteanu, medic dentist

Publica]ie editat\ sub auspiciile Facult\]ii de Medicin\ Dentar\, Bucure[ti

COLEGIUL !TIIN"IFIC INTERNA"IONAL

Pre[edinte: Prof. Dr. Louis F. Rose Editor {ef: Compendium, SUA

MembriProf. Dr. Morton Amsterdam, SUAProf. Dr. Meyer Fitoussi, Fran]aProf. Dr. Michael Glick, Editor {ef: JADA, SUAProf. Dr. Dan Nathanson, SUAProf. Dr. Hideo Ogura, JaponiaProf. Dr. Harold W. Preiskel, AngliaProf. Dr. André P. Saadoun, Fran]a

Revista se distribuie GRATUIT.

Dac\ dori]i s\ primi]i revista “Actualit\]i Stomatologice”, dac\ v-‐a]i schimbat adresa sau dac\, din diferite motive, de[i sunte]i înregistrat, nu a]i primit-o, v\ rug\m s\ ne contacta]i la: [email protected]

EDITOR CONSULTANTDr. Tiberiu Gh. Silaghi, medic primar

EDITOR EXECUTIVDr. Bianca Zaharia, medic specialist

COORDONATOR de EDI"IEDr. Ana-Maria Her]a, medic specialist

COORDONATOR ASOCIAT Gabriel Sava, 0723.640.333

FINANCIAL MANAGER: Ec. Lili Stoica, 0722.344.464

E-mail: [email protected]

FONDATORI

Pre[edinte Onorific: Prof. Dr. Nicolae G\nu]\Decan-‐Emerit Facultatea de Stomatologie Bucure[ti, Clinica de Chirurgie OMFMembru al Academiei de {tiin]e Medicale

Honorific President: Prof. Dr. D. Walter CohenPre[edinte-‐Emerit Colegiul Med. PensylvaniaDecan-‐Emerit Univ. Pennsylvania, SUAEditor {ef Emerit: Compendium, SUA

Redac#ie: CP.CE-‐CP.16, Bucure[ti Secretar$ de redac#ie: Mihaela Ionescu 0722.359.753, 021.746.67.24

Publicitate: 0723.640.333, 0722.359.753 [email protected]

Marketing: Dental News

Consultan#$ Marketing: GAV

OTOPENI, Jude]ul Ilfov, Str. Ardealului nr.9 FTel:021.350.67.58, Fax:021.350.67.59

CONSTAN}A, Jude]ul Constan]a, Str.I.C.Br\tianu nr.131Tel/Fax:0241.543.600, Tel/Fax 0241.543.948Str. Sabinelor nr.3Tel:0241.613.682, Fax:0241.511.590E-‐mail: [email protected]

Distribu%ie: Po[ta Român\TP nr. 103 / P / 4056 / 2008

ISSN: 1583-6010

Tipar:

Articolele de specialitate pe care le considera]i interesante, sugestii, propuneri sau comentarii pe

marginea celor publicate le pute]i expedia pe adresa de e-‐mail a redac]iei înso]ite de coordonatele voastre:

[email protected]


în onoarea Prof. Morton AmsterdameventANNIVERSARY10 years

EDITORIAL

Retrospectiv[ 2 iulie, Bucure§tiProf. Adi A. GARFUNKEL Editor ±ef Actualit[\i StomatologiceMedicin[ Oral[, Universitatea Ebraic[ §i Hadassah, Ierusalim, [email protected]

De curând, am s!rb!torit împreun! 10 ani de existen"! ai revistei, 10 ani de munc! dublat! de pasiune #i responsabilitate, 10 ani în care am crescut împreun!, am înv!"at, ne-am educat, ne-am consultat, am creat, ne-am bucurat, exact ca într-o familie.

Cu aceast! ocazie, echipa "Actualit!"i Stomatologice" v-a promis pe 2 iulie, la Bucure#ti, o erup"ie stomatologic! vulcanic!. Martorii promisiunii îndeplinite sunt participan"ii la eveniment într-un num!r impresionant, care au avut privile-giul de a împ!rt!#i cuno#tin"ele confe-ren"iarilor de renume mondial #i cu o valoare incontestabil!. Împreun!, am în"eles atunci bazele teoretice-#tiin"ifice ale medicinei dentare moderne prezentate de cele patru staruri.

Ca o continuare fireasc!, am selectat pentru acest num!r al revistei o serie de cazuri clinice,aplicative, cu ajutorul c!rora s! înv!"!m saus! îmbun!t!"im planificarea, coordonarea #i performarea cu succes a tratamentelor moderne propuse:

1. Cât de important! este în"elegerea corect!a dolean"elor pacien"ilor în cazurilecomplexe de reabilitare oral!, ca primpas înainte de stabilirea planului detratament?

2. Cum ne m!sur!m cu exigen"ele estetice frontale utilizând implante?3. Putem continua tratamentulortodontic simplu cu un tratamentrestaurativ pentru a înfrumuse"azâmbetul pacien"ilor no#tri?

Dan Perkins

CEO Compendium

Domenico Scala

CEO Nobel Biocare

Prof. Dr.

Nitzan Bichacho

Prof. Dr.

John C. Kois

Prof. Dr.

Louis F. Rose


REPORTAJ

4. Eroziunea agravat! de atri"ie reprezint! o provocare frecvent! în clinicile noastre. Cum abord!m asemenea situa"ii clinice?

5. Din"ii frontali abraza"i pot fi trata"i cu ajutorul fa"etelor din compozite într-un mod satisf!c!tor în raport cu ocluzia?

6. Teoriile prezentate de Prof. Kois sunt aplicabile, fiind descrise în prezentarea de caz ce discut! management-ul ocluziei, anticiparea rezultatelor estetice #i etapizarea tratamentului restaurator, într-un mod practic.

Sunt convins c! vom avea cu to"ii beneficii bine determinate prin parcurgerea articolelor din paginile ce urmeaz!, iar aplicarea în practica curent! a celor înv!"ate ne va permite ridicarea nivelului profesional pentru satisfacerea exigen"elor pacien"ilor no#tri. Acela#i scop l-am avut în vedere #i pe 2 iulie, la Bucure#ti: dac! pacien"ii no#tri vor ie#i "mai zâmbitori" din cabinetele noastre, a meritat efortul! Iar cei care nu au reu#it s! fie prezen"i în aceast! var! la evenimentul ce a reunit valori ale stomatologiei mondiale, cu siguran"! vor mai avea astfel de ocazii în viitor (mai

pu"in de un deceniu!). Noi ne revedem în curând, la Congresul UNAS din

Bucure#ti, pe 8 octombrie, dup!-amiaz!.

Cu prietenie, Adi Garfunkel

Organizator: Eveniment oferit de:

Sub egida:

UNIQUE PARTNER

Importator §i agent unic pentru România

Main Sponsor

Special Sponsor

prin

High Esthetic Sponsor

Red Sponsor Innovation Sponsor

Guest Sponsors

New Sponsor Media

Nr 47 / 2010 actualit[\i stomatologice 9

REPORTAJ

1 iulie 2010, Facultatea de Medicin[ General[, Bucure§tiUniversitatea "Carol Davila" acord[ valorosul titlu "Doctor Honoris Causa" Profesorului Morton AMSTERDAM, Doctor of Science de la Universitatea Pennsylvania

din SUA §i Domnului Domenico SCALA, CEO Nobel Biocare. Felicit[ri laurea\ilor!

REPORTAJ

1 iulie 2010, Facultatea de Medicin[ General[, Bucure§tiUniversitatea "Carol Davila" acord[ valorosul titlu "Doctor Honoris Causa" Profesorului Morton AMSTERDAM, Doctor of Science de la Universitatea Pennsylvania

din SUA §i Domnului Domenico SCALA, CEO Nobel Biocare. Felicit[ri laurea\ilor!

REPORTAJ

2 iulie 2010, Hotel Radisson BLU, Bucure§ti"Actualit[\i Stomatologice" a celebrat 10 anide existen\[ prin 10 ore de spectacol §tiin\ific

de 10 ANI împreun!


Treating Dentist: Michael T. Ricciardi, DDS, Private Practice, Staten Island, New York. Technician: Peter Pizzi, MDT. Owner, Pizzi Dental Studio Inc, Staten Island, New York. In Complex Restorative Cases, Understanding the Patient’s Expectations

Date generale:

Vârsta pacientei la prima

consulta\ie: 51 ani

Data efectu[rii primei

consulta\ii: august 2007

activ: octombrie 2008

Motivul principal pentru care pacienta s-a prezentat la cabinet este reprezentat de

aspectul din!ilor frontali, în special de caninul superior stâng care pare ”ag!"at” în compara!ie cu ceilal!i din!i anteriori. Aceasta este nemul!umit" #i de culoarea #i forma din!ilor maxilari #i mandibulari. Un alt motiv îl constituie edenta!iile mandibulare, precum #i faptul c" igiena este dificil" sub corpurile de punte maxilare. Pacienta subliniaz" faptul c" dore#te s" fie posibil" igienizarea cu ajutorul a!ei dentare pentru fiecare dinte în parte.

Istoric medical

Nu se re!in date relevante semnificative sau istoric medicamentos.

Antecedente personale stomatologice

multiple extrac!ii efectuate cu cel pu!in 20 ani în urm" (ale din!ilor 1.5, 1.6, 1.8; 2.4, 2.7, 2.8; 3.6, 3.7, 3.8; 4.6, 4.7 #i 4.8);

spa!iile edentate din cadranele I #i II sunt restaurate protetic prin: punte cu sprijin pe din!ii stâlpi 1.4 #i 1.7, punte cu din!ii stâlpi 2.3, 2.5 #i 2.6 #i cu exten-sie distal" în locul lui 2.8 (fig 1);

dou" obtura!ii din amalgam de argint la nivelul lui 3.5 (ocluzo-distal") #i la nivelul lui 4.4 (mezio-ocluzo-distal");

coroan" de acoperire metalo-ceramic" la nivelul 4.5 (fig. 2);

incisivii laterali inferiori prezint" osteoli-z" orizontal" superficial";

proces moderat de resorb!ie osoas" #i fremitus la incisivii centrali superiori;

parodontometria nu obiectiveaz" pre-zen!a de pungi parodontale adânci.

Date clinice

(1) Examenul ATM

Testul de înc"rcare a articula!iilor este normal, bilateral, f"r" ca pacienta s" acuze disconfort. La examinare nu apar crac-mente, frec"turi sau crepita!ii, iar pacienta nu men!ioneaz" în antecedente zgomote articulare. Nu existe devieri ale mandibulei la deschiderea sau închiderea gurii. Ampli-tudinea mi#c"rilor la deschiderea gurii se încadreaz" în limite normale, cu posibilita-tea deplas"rii spre stânga #i dreapta. (2) Examenul extraoral

În limite normale.

(3) Examenul intraoral

$esuturile moi sunt de aspect normal. Pacienta prezint": retrac!ie gingival" minim" pe fa!a vesti-bular" a din!ilor 1.1, 1.3, 3.3, 3.4, 3.5 #i 4.3;

proces superficial de atri!ie la nivelul lui 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 4.2 #i 4.3 #i atri!ie modera-t" la nivelul lui 3.1 #i 4.1;

leziuni erozive ale marginilor incizale ale din!ilor 3.3, 3.1, 4.2, 4.3 #i la vârful cuspi-dului vestibular al lui 4.4;

leziune incipient" eroziv" la nivelul mar-ginii incizale a lui 2.1;

parodontometria nu deceleaz" pungi adânci;

incisivii centrali superiori prezint" fremi-tus #i o mobilitate de gradul +1 (fig. 3).

CLINICAL CASE REPORT

În\elegerea dolean\elor pacientului:primul pas în tratamentul cazurilor complexe de reabilitare oral[

Zâmbet larg sau pozi!ia ”E”.

1



ÎN|ELEGEREA DOLEAN|ELOR PACIENTULUI: PRIMUL PAS

ÎN TRATAMENTUL CAZURILOR COMPLEXE DE REABILITARE ORAL{

(4) Examenul ocluzal

Pacienta prezint" abraziune de gravitate u#oar" spre medie la nivelul din!ilor man-dibulari #i un ghidaj anterior abrupt care a dus la apari!ia fremitusului la incisivii centrali superiori, înso!it de o pierdere minor" a inser!iei epiteliale a acestora. Întrucât planul de tratament include restaurarea din!ilor laterali, s-a decis ca tratamentul disfunc!iei ocluzale s" vizeze m"rirea dimensiunii verticale de ocluzie #i ajust"ri ocluzale realizate cu ajutorul deprogramatorului Kois (vezi n. r.) #i menite s" realizeze un ghidaj anterior mai lin #i s" reduc" for!ele exercitate la nivelul incisivilor superiori #i inferiori (fig. 4).

Examenul radiologic

Se observ" spa!iile edentate: 1.5, 1.6, 1.8, 2.4, 2.7, 2.8, 3.6, 3.7, 3.8, 4.6, 4.7, 4.8. Se deceleaz" resorb!ie osoas" superficial" spre medie la nivelul frontalilor superiori, de la 1.2 la 2.3 #i la nivelul incisivilor inferi-ori, de la 3.2 la 4.2. 1.1 prezint" un defect osos vertical al peretelui mezial, 2.1 prezint" un proces carios pe fa!a mezial". Nu se remarc" elemente de patologie pulpar".

Diagnostic

Parodontal: parodontit" marginal" de gravitate medie (tipul III, conform clasifi-c"rii Asocia!iei Americane de Parodonto-logie). Diagnosticul e stabilit pe baza pro-cesului de osteoliz" orizontal" moderat" (2-4mm) localizat la nivelul din!ilor frontali superiori (resorb!ie moderat") #i inferiori (resorb!ie superficial"). Biomecanic: 1.2 prezint" un proces cari-os, iar 4.4 o obtura!ie voluminoas" M.O.D.

de amalgam care submineaz" rezisten!a dintelui. Premolarul 4.5. este restaurat printr-o coroan" de acoperire deficitar", ce trebuie înlocuit".Func\ional: Disfunc!ie ocluzal".

Evaluarea riscurilor

Dentofacial: risc crescut determinat de num"rul mare de modific"ri planificate #i de a#tept"rile pacientei.În timpul etapei de stabilire a diagnos-ticului, pacienta a fost rugat" s" aduc" fotografii mai vechi, astfel încât medicii #i tehnicienii s" poat" evalua arhitectura facial" original", culoarea din!ilor, linia surâsului #i alte caracteristici anatomice. În schimb, pacienta a adus o poz" dintr-o revist" ce reprezint" un zâmbet ”de foto-model” – alb, str"lucitor #i tân"r.

Medicul a considerat c" este indicat ca, pe lâng" op!iunile terapeutice, s" discute cu pacienta #i despre contururile naturale ale din!ilor, despre modific"rile de culoare #i translucen!", insistând asupra nuan!ei naturale, potrivite cu vârsta #i s"-i explice c" toate acestea contribuie la ob!inerea unor rezultate armonioase.

Parodontal: risc moderat. Proces moderat de osteoliz" orizontal" la nivelul incisivilor centrali superiori #i resorb!ie osoas" superficial" localizat" la din!ii frontali inferiori.

Biomecanic: 1.2 prezint" proces carios, iar 4.4 o obtura!ie voluminoas" M.O.D. de amalgam care submineaz" rezisten!a dintelui. Premolarul 4.5. este restaurat printr-o coroan" de acoperire defecitar", ce trebuie înlocuit".

Func\ional: risc moderat. Pacienta prezint" abraziune de gravitate u#oar" spre medie la nivelul din!ilor man-dibulari #i un ghidaj anterior abrupt care a dus la apari!ia fremitusului la incisivii centrali superiori, înso!it de o pierdere minor" a inser!iei epiteliale a acestora.

1

2

3

4

Figurile

1. Vedere ocluzal" a maxilarului superior; pun!ile din zonele laterale urmeaz" a fi înlocuite cu restaur"ri fixe singulare cu sprijin pe din!ii naturali #i pe implante.

2. Vedere ocluzal" a mandibulei; se observ" abraziunea de la nivelul vârfurilor cuspizilor #i al marginii incizale.

3. Vedere frontal" detaliat" a arcadelor dentare în inocluzie u#oar"; se observ" dizarmonia !esutului gingival din regiunea anterioar" a maxilarului, precum #i coroanele scurte ale din!ilor frontali inferiori.

4. Vedere frontal" detaliat" a arcadelor dentare în IM; se observ" ocluzia adânc".

Descoperi!"i viitoarea dimensiune a Frumuse"!ii Naturale Charisma® Diamond.

Frumuse!"e Natural#

Extinzând barierele esteticii, calit!"ii #i performan"ei, Charisma Diamond permite restaur!ri dentare perfect naturale. Descoperi"i Charisma Diamond.

Contrac!ie "i for!# de contrac$ie minime, asigurând %n plus o mare elasticitate, suprafa$# foarte fin# &i duritatea suprafe$ei optimizat#. Rezultate estetice excelente cu tehnicile uni-nuan$# &i multi-nuan$#.Timp de lucru m#rit chiar &i %n condi$iile expunerii la lumina unitului dentar.

DENTOTAL PROTECT

Str. Mircea Vod! nr. 24, Sector 3

RO-030667 Bucure#ti

Tel./Fax: 021.311.56.17;

021.311.56.18; 021.311.56.19;

021.311.56.20

[email protected]; www.dentotal.ro

Pentru informa"ii suplimentare, contacta"i Dr. Claudiu Eremia $ Country Manager Heraeus România

Str. Sfin"ilor nr. 8, ap.1, parter, sector 2, Bucure#ti

021.314.41.79; 0722.911.944; 0731.123.033

[email protected]

MEDIMEX

Bd. Prof. Dr. Gh. Marinescu nr. 43,

Sector 5, RO-050482 Bucure#ti

Tel./Fax: 021.316.22.22;

021.410.21.92; 021.410.24.32;

021.410.24.43; 0722.248.801

[email protected]; www.medimex.ro

SITEA ROMÂNIA

Str. Oltarului nr. 4, Sector 2

RO-020765 Bucure#ti

Tel./Fax: 021-528.03.20;

021-528.03.21; 021-528.03.22;

021-528.03.23;

[email protected]; www.sitea.ro



Pronostic

Dentofacial: satisf"c"tor. Pronosticul a fost determinat de diagnos-ticul ini!ial de risc crescut dentofacial #i a fost îmbun"t"!it prin instruirea atent" a pacientei. Conversa!iile numeroase pe care medicul dentist #i tehnicianul dentar le-au purtat cu pacienta au creat o vizi-une mai realist" despre efectele estetice ale tratamentului. Dinamica medie a buzelor permite ob!i-nerea unui rezultat promi!"tor, întrucât gingia fix" va fi expus" în mic" m"sur" în timpul surâsului larg (fig. 1).

Parodontal: satisf"c"tor. Dup" efectuarea manoperelor ini!iale de detartraj #i planare radicular", pacienta în-cepe un program de monitorizare d.p.d.v. parodontal, cu controale de specialitate la intervale de 3 luni. Scopul acestui program este de stabiliza-re a parodontitei marginale de gravitate medie.

Biomecanic: favorabil. Dup" tratarea leziunii carioase decelate, realizarea unei coroane de acoperire pentru restaurarea dintelui 4.4 ce prezint" risc de fractur" #i înlocuirea coroanei de la nivelul premolarului 4.5, este de a#teptat ca riscul biomecanic s" fie stabilizat #i pro-nosticul pe termen lung s" fie bun.

Func\ional: favorabil.Este de a#teptat ca în"l!area ocluziei cu ajutorul deprogramatorului Kois asoci-at" cu echilibrarea ocluzal" s" conduc" la un ghidaj anterior corespunz"tor. Ghidajul canin va fi ob!inut dup" echilibrarea ocluzal" #i va fi reprodus de restaurarea protetic" final".

Preocup[ri

Pacienta dore#te un tratament de scurt" durat", care s" fie finalizat înainte de nunta fiului s"u, peste 6 luni. Un interval atât de scurt de timp poate constitui o problem" dac" membrii echipei interdis-ciplinare nu se sincronizeaz". Acest caz clinic complex necesit" augmentare tisular" pentru corectarea arhitecturii gingivale. I-a fost explicat pacientei c" o armonie perfect" a !esu-tului gingival din zona frontal" maxilar" nu poate fi ob!inut" f"r" egresiunea ortodontic" #i conten!ia ulterioar" a lui 2.3 (fig. 5).Asocierea restaur"rilor protetice total ceramice (refractare) #i metalo- ceramice (fig. 6), precum #i a celor cu sprijin implan-tar spore#te dificultatea laboratorului de a ob!ine efecte estetice armonioase, prin utilizarea unor materiale diferite.În locul unor fotografii mai vechi cu ajuto-rul c"rora s" fie evaluat zâmbetul original, pacienta a adus o poz" dintr-o revist", fapt care vorbe#te de la sine despre cât de mari sunt a#tept"rile ei. A#adar, se con-tureaz" înc" o dificultate a tratamentului, de a r"spunde a#tept"rilor pacientei.

5

7

6

8

9

Figurile

5. Imaginea conturului !esutului gingival din zona maxilarului anterior, mai armonios, la 6 s"pt"mâni dup" interven!iile chirurgicale.

6. Model cu ghidajul incizal.

7. Macheta maxilar" primar".

8. Macheta mandibular" primar".

Figura

9. Imagine din ziua interven!iei chirurgicale, de reconturare gingival" #i alungire coronar", imediat dup" sutur". Pân" la acest moment, DVO a fost m"rit" #i alungirea coronar" de la arcada mandibular" efectuat".



Obiectivele tratamentului

1. Înlocuirea pun!ilor dentare cu restau-r"ri protetice cu sprijin implantar.

2. Efectuarea augment"rii tisulare pentru o mai bun" armonizare a arhitecturii gingivale.

3. Ob!inerea unui rezultat estetic cât mai natural, potrivit cu vârsta pacientei.

4. În"l!area ocluziei pentru realizarea unui ghidaj corespunz"tor.

5. Tratarea factorilor de risc în vederea diminu"rii riscului dentofacial, paro-dontal, func!ional #i biomecanic.

Planul de tratament

Atunci când se ini!iaz" tratamentul unui astfel de caz complex, este necesar ca to!i speciali#tii implica!i s" aib" o în!elegere exact" a variabilelor, o viziune clar" în pri-vin!a rezultatului terapeutic, considerând cheltuielile aferente, #i s" existe un acord asupra punctului de plecare la care s" se raporteze toate variabilele. În majoritatea cazurilor, în prima etap" se determin" pozi!ia marginii incizale maxi-lare. De asemenea, evaluarea caracteristi-cilor dento-faciale joac" un rol crucial în a aprecia dac" pot fi întrunite dolean!ele pacientului #i ale echipei medicale.Fotografia de!ine un rol important în stabilirea nivelului marginii incizale a fron-talilor superiori. În acest scop, fotografiile ideale sunt: 1) pozi!ia de repaus; 2) pozi!ia ”E” sau surâsul, în detaliu (fig. 5);3) pozi!ia ”E” sau surâsul, în vedere facial" de ansamblu. Evaluarea acestor fotografii stabile#te dac" incisivii maxilari trebuie alungi!i sau scurta!i sau dac" dimensiunile lor sunt corespunz"toare. În cazul de fa!", 2.1 se afl" în pozi!ie corect"; 1.1 trebuie scurtat cu aproximativ 0,5mm; 1.2 necesit" s" fie alungit cu 0,5mm, iar 2.3 #i 2.4 cu 1mm. Planul ocluzal maxilar este denivelat #i, prin alungire, s-ar armoniza cu hemiarca-da dreapt" a pacientei.

Incisivii laterali #i caninii mandibulari prezint" abraziune incipient", iar incisivii centrali inferiori abraziune moderat", înso!it" de egresiune compensatorie. În ansamblu, din!ii frontali inferiori prezin-t" o pozi!ie acceptabil", dar trebuie nive-la!i. Planul ocluzal mandibular se extinde posterior numai pân" la nivelul premo-larului secund #i, în urma alungirii, ar fi corectat la nivelul hemiarcadei drepte. Alungirea coroanelor din!ilor frontali mandibulari a fost propus" în vederea ob!inerii armoniei tisulare #i pentru a compensa substan!a dur" dentar" pier-dut" prin abraziune (fig. 3). Pentru a ob!ine un !esut gingival mai ar-monios în regiunea anterioar" a maxilaru-lui superior, a#a cum î#i dore#te pacienta, autorul i-a explicat c" alungirea coronar" poate ajuta dar este posibil s" nu r"spun-d" a#tept"rilor sale. Pentru a facilita comunicarea între cabinet #i laborator, au fost transmise laboratoru-lui aceste informa!ii clinice preliminare cu ajutorul analizatorului dento-facial Kois (vezi n.r.), precum #i amprentele în alginat ale arcadelor dentare, împreun" cu înre-gistrarea ocluziei, #i o serie de fotografii de diagnostic.

10

11

12

13

14

15

Figurile

10. Cheie vestibular" de control al reducerii fe!elor vestibulare ale frontalilor inferiori. Cheia a fost confec!ionat" pe al doilea model diagnostic, care cuprinde simularea în cear" a restaur"rilor anterioare mandibulare.

11. Cheie incizal" de control al reducerii marginilor incizale ale frontalilor superiori. Cheia a fost confec!ionat" pe al doilea model diagnostic, care cuprinde simularea în cear" a restaur"rilor anterioare maxilare.

12. Confec!ionarea coroanelor ceramice maxilare.

13. Confec!ionarea coroanelor ceramice mandibulare.

14. Zâmbet deplin, pozi!ia ”E”. Imaginea coroanelor provizorii maxilare #i mandibulare; nivelul marginii incizale #i estetica sunt acceptabile.

15. Transferul planului orizontal al lucr"rii provizorii a fost efectuat cu ajutorul analizatorului dentofacial Kois.





Rolul tehnicianului dentar în aceste prime etape de diagnostic #i discu!ii este crucial. Acesta trebuie s" fie implicat în elabo-rarea planului de tratament. Astfel, prin însumarea dolean!elor pacientei, viziunii medicului #i priceperii tehnicianului se poate conta pe un rezultat reu#it.I s-au prezentat pacientei modelele dia-gnostice, cu simularea în cear" a restaur"-rilor, pentru ca aceasta s" le vizualizeze #i comenteze #i pentru finalizarea planului de tratament (fig. 7, 8). De asemenea, au fost explicate pacientei limitele terapiei impuse de caracteristicile clinice, precum #i durata aproximativ" a tratamentului.

Etapa I:INSERAREA IMPLANTELOR

Pacienta a fost îndrumat" c"tre medicul chirurg pentru consulta!ie de specialita-te #i pentru inserarea a #apte implante corespunz"tor 1.4, 1.5, 2.4, 2.7, 3.6, 4.6, 4.7. În vederea inser"rii exact în pozi!iile dorite

s-au utilizat pl"ci chirurgicale de ghidaj. Înaintea inser"rii implantelor maxilare, au fost confec!ionate pun!ile provizorii.

EDEPROGRAMATORUL

Cu cca 2 luni înainte ca implantele dentare s" fie descoperite, s-a aplicat #i adaptat un deprogramator Kois în vederea facilit"rii ob!inerii unei cre#teri a DVO. Platforma deprogramatorului a fost redus" pân" la ob!inerea unei inocluzii verticale aproximativ egal" cu în"l!area de ocluzie planificat", iar pacientei i s-au explicat recomand"rile de purtare a aparatului. Au urmat controale s"pt"mânale pentru aprecierea evolu!iei, la fiecare #edin!" platforma fiind adaptat" astfel încât, în ocluzie, s" nu existe contact decât pe o mic" por!iune a acesteia. Dup" 4 s"pt"mâni, pacienta este preg"tit" pentru o modificare a DVO. Întrucât platforma era deja adaptat" la în"l!area de ocluzie

16

17

18

19

20

Figurile

16. Transmisia luminii cu restaur"rile total ceramice.

17. Textura suprafa!ei verificat" cu pulbere de aur.

18. Vedere frontal" în detaliu a arcadei maxilare; coroanele finale reproduc aspectul natural al din!ilor, iar conturul gingival este mai armonios.

19. Vedere ocluzal" a arcadei mxilare cu restaur"rile finale.

20. Vedere ocluzal" a arcadei mandibulare cu restaur"rile finale.



model diagnostic #i acesta a servit drept ghid în timpul celor dou" interven!ii chirurgicale. Pacienta cunoa#te faptul c", dup" vindecare, !esutul gingival de la nivelul lui 2.3 va fi situat mai apical în compara!ie cu cel învecinat #i cu cel al caninului omolog. Arhitectura tisular" de la nivelul lui 2.2 nu a fost inclus" în planul interven!iei, la ea raportându-se modific"-rile tisulare #i osoase operate.

EPROTETIC{

În timp ce !esutul gingival din regiu-nea frontal" era în curs de vindecare, s-au restaurat din!ii laterali cu ajutorul coroanelor metalo-ceramice aplicate pe din!ii naturali 1.6, 2.4, 2.6, 3.5, 4.4 #i 4.5 #i pe implante la nivelul lui 1.4, 1.5, 2.5, 2.7, 3.6, 4.6, 4.7. Au fost restaurate întâi zonele poste-rioare pentru a men!ine noua DVO. În acest moment, s-au înregistrat din nou amprente în alginat ale arcadelor dentare #i s-a realizat o nou" simulare în cear" pe model diagnostic a restaur"rii protetice frontale.

dorit", a fost necesar" doar aplicarea unui material compozit pe din!ii laterali, mano-per" ce s-a realizat cu deprogramatorul aplicat în cavitatea oral". Compozitul a fost ad"ugat succesiv pe primii premolari, apoi la nivelul celor secunzi #i, în final, pe canini. Aparatul a fost îndep"rtat #i s-au analizat mi#c"rile mandibulare, prin adap-t"ri ob!inându-se un ghidaj canin.

EAMPRENTA

Dup" ce implantele dentare au fost des-coperite, s-au luat amprente în vederea realiz"rii bonturilor individualizate. S-au confec!ionat pun!i temporare maxilare #i mandibulare la noua DVO.

ECHIRURGICAL{

Într-o prim" etap", s-a efectuat alungirea chirurgical" a coroanei clinice la nivelul din!ilor frontali mandibulari #i, într-o #edin!" ulterioar", la nivelul frontalilor superiori (fig. 9). Reconturarea !esutului gingival a fost simulat" în cear" pe un

EFINAL{

La aproximativ 6-8 s"pt"mâni dup" interven!iile chirurgicale, timp în care s-a produs vindecarea tisular", s-au preparat din!ii frontali cu ajutorul ghidajelor vesti-bulare (fig. 10) #i incizale (fig. 11) pentru a asigura o reducere judicioas" a !esutului dentar. Din!ii maxilari, de la 1.3 la 2.3 au fost prepara!i în vederea aplic"rii coroanelor total ceramice (fig. 12), iar din!ii mandibu-lari, de la 3.3 la 4.3 au fost preg"ti!i pentru fa!ete ceramice (fig. 13). S-au confec!ionat fa!ete #i coroane provizorii cu ajutorul matricelor din material de amprent" chi-tos confec!ionate pe cel de-al doilea rând de modele diagnostice. Elementele de fizionomie #i nivelul mar-ginii incizale au putut fi perfec!ionate pe restaur"rile provizorii (fig. 14) #i transferate laboratorului cu ajutorul unei amprente de alginat #i a analizatorului dentofacial Kois (fig. 15).În laborator au fost realizate restaur"rile finale utilizând ceramic" feldspatic" #i tehnica modelului refractar (fig. 16),



21 22

23 24

Figurile

21. Vedere de semi profil stânga, în pozi!ia ”E”, a coroanelor finale.

22. Vedere de semi-profil dreapta, în pozi!ia ”E”, a coroanelor finale.

23. Zâmbet deplin sau pozi!ia ”E” cu restaur"rile finale.

24. Restaurarea final". Pozi!ia de repaus ce arat" vizibilitatea adecvat" a incisivilor centrali, contururile dentare #i ambrazurile incizale.



având drept ghid de orientare modelele cu lucr"rile provizorii (fig. 17). În urm"toarea #edin!", s-au cimentat co-roanele definitive: fa!etele cu un ciment transparent, iar coroanele metalo-cera-mice #i total ceramice cu ajutorul unei r"#ini autoadezive translucente pentru a nu influen!a negativ culoarea final" a ceramicii (fig. 18-20).

Discu\ii

Reabilitarea oral" a acestui caz complex a cuprins interven!ii chirurgicale de augmentare tisular" pentru armonizarea conturului gingival, o combina!ie între restaur"rile protetice metalo-ceramice #i cele total ceramice (refractare), precum #i inserarea implantelor pentru sprijinul protexelor fixe. Mare parte din reu#ita acestui tratament se datoreaz" faptului c" echipa medical"

protetic" a întrecut a#tept"rile pacientei. Dorin!a ini!ial" a pacientei de a avea un zâmbet, alb, str"lucitor, ”de manechin” a fost discutat" de c"tre membrii echipei restaurative. De#i mai ”str"lucitoare” decât culoarea din!ilor naturali, nuan!a A1 a fost alegerea final" a pacientei #i a speciali#ti-lor (fig. 21 #i 22). Tratamentul nu a fost finalizat pân" la nunta fiului pacientei din cauza duratei de timp impuse de procesul de vinde-care dup" interven!iile chirurgicale, fapt specificat clar pacientei înainte de începe-rea tratamentului. Aceasta a participat la eveniment, având restabilite func!iile masticatorie #i fizionomic" prin restaur"ri-le provizorii. Cele mai importante aspecte ale oric"rui tratament restaurativ este în!elegerea li-mitelor cazului, informarea pacientului cu privire la acestea #i alegerea unor op!iuni de tratament viabile. Un rezultat reu#it

este asigurat #i de discu!iile detaliate cu pacientul care definesc clar procesul de tratament #i rezultatele preconizate. Co-municarea cu pacienta a permis echipei restaurative s" ob!in" un rezultat excelent (fig. 23 #i 24).

Nota redac"iei:

Deprogramatorul Kois: este o plac! acrilic! maxilar! (men"inut!

pe arcad! cu cro#ete metalice) pe care sunt

ata#ate stopuri anterioare acrilice în contact

cu centralii mandibulari.

Poate fi purtat! pe timpul nop"ii pentru a

trata oboseala muscular! sau ca instrument

diagnostic ocluzal.

Analizatorul dento-facial Kois: este un dispozitiv creat pentru a simplifica

procedura de transfer a modelelor din ghips

asigurând înregistrarea datelor necesare

esteticii #i func"ionalit!"ii.

CLINICAL CASE REPORTÎN|ELEGEREA DOLEAN|ELOR PACIENTULUI: PRIMUL PAS



Treating dentist: Polack MA, DDS, MS & Mahn DH, DDS

Date generale:

Acest articol descrie un

§i conformat chirurgical, cu

Dup[ 3 luni de la inserarea

vindecarea §i maturarea

\esuturilor iar spa\iul edentat

a fost restaurat cu un bont

Inserarea imediat" a implantului dup" extrac!ia dentar" prin tehnici chirurgicale atraumatice a deve-

nit frecvent". Preocup"rile în astfel de cazuri se refer" la dimensiunea alveolei postextrac!ionale #i la anatomia osului adiacent, elemente ce pot transforma inserarea imediat" într-o adev"rat" provocare.

Tehnicile de regenerare osoas" pot contribui la transformarea alveolelor postextrac!ionale în situs-uri de calitate pentru inserarea implantelor. În cazul în care se apreciaz" c" stabilita-tea primar" poate fi ob!inut" la momen-tul extrac!iei dentare, plasarea imediat" a implantului reprezint" o op!iune. În caz contrar, regenerarea osoas" în situs-ul de extrac!ie trebuie s" precead" inserarea implantului.Indiferent de num"rul de etape chi-rurgicale realizate înainte de inserare, plasarea implantelor cu o bun" stabili-tate primar" face ca înc"rcarea imedia-t" provizorie a acestora sa devin" o op!iune viabil". În plus, modific"rile recente în proiec-tarea implantelor, cum ar fi platforma switching #i utilizarea unor noi materiale pentru realizarea bonturilor, au condus la rezultate estetice deosebite. Recent, bonturile din policristal tetrago-nal de zirconiu stabilizat cu oxid de ytriu (Y-TZP) au început s" fie comercializate. Zirconiul este un material ceramic cu rezisten!" crescut", ce permite transmi-terea luminii prin !esuturile periimplan-tare, fiind indicat mai ales în regiunile

cu !esut gingival sub!ire, cum ar fi zona estetic". În plus, ceramica poate fi ad"u-gat" bonturilor din zirconiu pentru a le spori avantajele estetice.

Prezentare de caz

O femeie nefum"toare, în vârst" de 41 ani, cu stare general" de s"n"tate bun", se prezint" pentru restaurarea incisivu-lui maxilar lateral stâng, tratat anterior endodontic #i cu leziuni carioase severe extinse pe suprafa!a radicular" (fig. 1-2). R"d"cina are o l"!ime de 5mm în zona de mijloc, iar apexul este pozi!ionat în apropierea plan#eului nazal. Centralul adiacent 2.1 este u#or rotit, cu fa!a distal" pozi!ionat" spre vestibular. Punctele de contact de la 2.1 la 2.4 sunt situate în treimea incizal".Dup" considerarea observa!iilor dia-gnostice #i a op!iunilor de tratament, pacienta a ales varianta de restaurare a 2.2 cu o coroan" sus!inut" pe implant. S-a sugerat efectuarea unui tratament ortodontic pentru îmbun"t"!irea pozi!iei lui 2.1, op!iune ce a fost îns" respins" de c"tre pacient". Din cauza dimensiunii dar #i a pozi!iei r"d"cinii 2.2, s-a optat pentru o abordare etapizat" a planului de tratament. Înainte de practicarea tratamentului chi-rurgical, s-a realizat o protez" provizorie par!ial amovibil". În cadrul primei etape chirugicale, se practic" extrac!ia lui 2.2 iar situs-ul este conformat prin tehnici de regenerare osoas". O gref" cu parti-cule osoase calcificate a fost inserat" în alveola postextrac!ional".


Restaurarea imediat[ provizorie a unui implant în zona estetic[ cu bont prefabricat individualizat §i coroan[ din zirconiu

Fig. 1. Aspect clinic preoperator al incisivului lateral maxilar stâng.

1

Dupa 3 luni

Tel: +40 769 948 340 / +40 724 393 960 Fax: +40 268 316 883 E-mail: [email protected]

Implantare imediatacu osteointegrare excelenta

- Inserare usoara imediat post extractional- Incarcare imediata in zona molara cu

stabilitate initiala foarte buna

Suprafata S.L.A.Formare osoasa rapida in jurul suprafetei Test in vitro

& M E D I C A L CO M PA NY

www.implantium.ro

Resorbtie osoasa marginala minima datorita conexiunii conice (bacteorological free)

CLINICAL CASE REPORT RESTAURAREA IMEDIAT{ PROVIZORIE A UNUI IMPLANT ÎN ZONA

ESTETIC{ CU BONT PREFABRICAT INDIVIDUALIZAT ±I COROAN{ DIN ZIRCONIU


În a doua etap" chirurgical", s-au prac-ticat incizii orizontale #i verticale (lam" de bisturiu nr. 15), cu decolarea unui lambou muco-periostal ce nu a inclus papilele gingivale adiacente, evitându-se traumatizarea acestora. Osteotomia în vederea inser"rii implan-tului a fost realizat" în situs-ul corespun-z"tor 2.2 cu ajutorul unui kit chirurgical pentru implante, fiind inserat un implant drept, cu spirale medii, cu diametru standard de 4x13mm (fig. 5-6). Inser!ia optim" a fost confirmat" radio-grafic. Implantul a prezentat o bun" stabilitate primar", astfel încât a fost con-siderat un bun candidat pentru înc"rca-rea provizorie imediat".

S-a preg"tit extraoral un bont provizoriu, iar coroana provizorie, realizat" din r"#i-n" acrilic", a fost apoi ajustat" #i lustruit". Bontul provizoriu a fost ata#at la implant, iar restaurarea provizorie s-a cimentat temporar.

La trei s"pt"mâni dup" interven!ie, situs-ul s-a vindecat în mod satisf"c"tor, iar dup" aproximativ 3 luni, !esuturile s-au maturat în mod adecvat, f"r" recesiuni perceptibile (fig. 7). Un bont de transfer a fost fixat la implant #i amprenta final" (în portamprent", în ocluzie) a fost înregistrat". Contururile adecvate ale bontului de transfer #i provizoriu au asigurat suportul gingiei

Lambourile gingivale au fost repozi!io-nate peste gref" prin închidere prima-r", fiind apoi suturate cu fir continuu (4.0). Proteza provizorie par!ial amovibil" a fost ajustat" cu aten!ie la nivelul spa!iului edentat pentru a preveni modificarea !esuturilor moi.

La 5 luni de la interven!ie, evaluarea radiografic" a indicat o regenerare osoas" optim". S-a notat o resorb!ie osoas" vestibular" minim" (fig. 3). Clinic, papila gingival" distal" a 2.1 prezint" inflama!ie, cu un aspect ro-tunjit iar l"!imea crestei reziduale a fost apreciat" ca fiind satisf"c"toare (fig. 4).

Figurile: 2. Rx preoperatorie a 2.2, eviden!iind leziuni carioase severe #i pierdere osoas" mezial".

3. Rx a situs-ului postextrac!ional dup" 5 luni; resorb!ia osoas" vestibular" este minim".

4. Aspect clinic al situsului 2.2 la 5 luni dup" extrac!ia dintelui #i grefare.

5. Inserarea implantului cu diametru standard #i textur" spiralat" în situs-ul 2.2.

6. Aspect ocluzal al implantului inserat; se observ" suportul osos circumferen!ial optim. Implantul a prezentat o bun" stabilitate primar".

7. Dup" 3 luni de la vindecare, se pot observa contururile gingivale stabile #i papila interdentar" în formare.

6 7

4 5

2 3

GC EUROPE N.V.

GC EEO - România

Tel. +40.21.315.93.15

Fax. +40.21.315.93.15

[email protected]

www.eeo.gceurope.com

cu G-ænial GC



înconjur"toare, evitând astfel colap-sul acesteia pe platforma protetic" a implantului. Un bont prefabricat din zirconiu în unghi de 15° a fost individualizat cu material ceramic compatibil pentru a oferi paralelismul, reten!ia #i contururile de emergen!" ideale (fig. 8). Bontul a fost scanat pentru realizarea copiei din zirconiu, cu prag cervical în form" de um"r (shoulder) de aproximativ 1mm. Copia din zirconiu a fost fa!etat", iar mar-ginile sigilate cu un por!elan compatibil pentru a ob!ine o anatomie, estetic", func!ionalitate #i sigilare marginal" optim" (fig. 9). Bontul din zirconiu a fost în#urubat cu un cuplu de for!e de 30 Ncm, iar orificiul de acces pentru #urub a fost atent obtu-rat cu un material compozit fotopolime-rizabil (fig. 10). Restaurarea final" din zirconiu a fost cimentat" adeziv (fig. 11-12).

Verificarea radiografic" efectuat" dup" 6 luni a confirmat prezen!a unor structuri osoase stabile (fig. 13).

Discu\ii

Restaurarea estetic" a implantelor den-tare poate fi o provocare. Înc"rcarea imediat" a implantului #i tehnicile chirurgicale atraumatice au devenit frecvente, avand succes în cazurile corect selec!ionate. Arhitecturile osoase #i gingivale mai pu!in ideale pot transforma unele dintre aceste strategii terapeutice în e#ecuri.

Dup" extrac!ia din!ilor, are loc o reduce-re a dimensiunii crestei edentate. Analize histologice conduse pe anima-le (câini) au ar"tat c", dup" extrac!ii, resorb!ia osoas" a fost mai pronun!at" la nivelul pere!ilor vestibulari decât linguali ai alveolei postextrac!ionale. La om, s-a constatat c" inserarea imedia-t" a implantului în situs-urile postextrac-!ionale nu poate împiedica acest proces de resorb!ie osoas" vestibular". Recesiu-nea gingival" grav", ce are drept rezultat expunerea marginilor metalice, a fost raportat" ca fiind o complica!ie a inse-r"rii imediate a implantului. Din aceste motive, în cazul prezentat anterior s-a amânat inserarea implantului pân" când situs-ul de extrac!ie a fost conformat corect prin proceduri de regenerare osoas".

La momentul inser"rii implantului, arhitectura !esuturilor moi #i dure a fost abordat" în mai multe moduri.

8

9

10

11

12

13

Figurile:

8. Bont prefabricat din zirconiu individualizat (stânga) comparat cu un bont din zirconiu realizat în serie (dreapta).

9. Aspect vestibular al coroanei din zirconiu #i al bontului individualizat din zirconiu cu sistemul final de în#urubare.

10. Aspect vestibular al bontului individualizat din zirconiu inserat în situs-ul 2.2; se observ" asem"narea acestuia cu un dinte natural.

11. Aspect clinic al coroanei de zirconiu adaptata în situs-ul 2.2; forma #i culoarea ob!inute au fost optime.

12. La 6 luni dup" restaurare, se poate observa arhitectura cu aspect natural a !esuturilor moi, precum #i aspectul estetic al acestora.

13. Aspect Rx al implantului restaurat ce prezint" nivele osoase stabile; ceramica sigileaz" spa!iul aparent dintre bont #i coroan".

RESTAURAREA IMEDIAT{ PROVIZORIE A UNUI IMPLANT ÎN ZONA

ESTETIC{ CU BONT PREFABRICAT INDIVIDUALIZAT ±I COROAN{ DIN ZIRCONIU


giei CAD/CAM, sau prefabricate #i adap-tate prin preparare conven!ional". În plus, acestea din urm" pot avea o baz" de titan sau s" fie prelucrate exclusiv din oxid de zirconiu, caz în care bonturile, de asemenea, pot fi individualizate cu por!elan compatibil. Aceast" metod" de preg"tire, ilustrat" în cazul prezentat, faciliteaz" ob!inerea unui sprijin corespunz"tor al !esuturilor moi, precum #i o estetic" mai bun" a componentelor. În plus, costul este redus în compara!ie cu un bont ceramic individualizat.Capacitatea bonturilor din zirconiu de a rezista la for!ele func!ionale este de a#teptat s" fie similar" cu cea a bonturi-lor de titan, deoarece, studiile in vitro au demonstrat c" acestea dep"#esc valorile

stabilite pentru for!ele maximale incizale #i c" se adapteaz" impecabil pe implan-tele din titan dup" multe milioane de cicluri de înc"rcare. În plus, studiile clinice efectuate sunt promi!"toare, rezultatele eviden!iind lipsa fractur"rii bonturilor #i suportul stabil conferit !esuturilor moi.

Concluzii

Restaurarea imediat" a unui implant dentar utilizând un bont provizoriu reprezint" o modalitate de tratament viabil". Restaurarea final" cu ajutorul unui bont prefabricat din zirconiu individualizat #i coroan" de zirconiu au condus la rezultate foarte estetice #i de o naturale!e deosebit".

În primul rând, implantul utilizat a prezentat o microbre#" intern", media-lized microgap (de exemplu, interfa!a dintre bont #i implant ocup" o pozi!ie de mijloc între platforma implantar" lat" #i bontul relativ îngust). Platformele protetice cu microbre#e interne reduc pierderea de mas" osoas" vertical" aso-ciat" form"rii l"!imii biologice. În al doilea rând, implantul a fost inserat orientat spre versantul palatinal al crestei reziduale. Scopul a fost acela de a reduce la minim recesiunea din zona de mijloc a versantului vestibular prin men!inerea unei table vestibulare cât mai groas" posibil. S-au f"cut eforturi pentru a men!ine un nivel minim de 1,5mm între implant #i din!ii adiacen!i. Acest tip de spa!iere implant-dinte va permite conformarea unei l"!imi biologi-ce optime #i a papilei interdentare.

Înc"rcarea provizorie imediat" func!i-onal" sau nefunc!ional" a implantelor prezint" mai multe avantaje. Acestea previn necesitatea unei prote-z"ri par!iale amovibile provizorii, reduc num"rul de proceduri chirurgicale, ajut" la men!inerea arhitecturii situs-ului gingival, #i reprezint" o recompensare psihologic" pentru pacient. În cazul prezentat aici, beneficiile estetice ale restaur"rii imediate provizorii au fost evi-den!iate prin r"spunsul rapid #i favorabil ob!inut la nivelul !esuturilor moi. Utilizarea bonturilor ceramice a îm-bun"t"!it estetica dentar" #i gingival". Zirconiul prezint" o rezisten!" ridicat" la flexiune, fiind în acela#i timp #i foarte biocompatibil. Aceste caracteristici l-au indicat ca alternativa ideal" pentru bon-turile ceramice. În contrast cu omologii lor metalici, bon-turile din zirconiu previn orice colorare în nuan!e de gri care s" transpar" prin !esutul gingival periimplantar, oferind astfel o transluciditate superioar" #i ilu-minarea !esuturilor moi. Aceste bonturi pot fi individualizate cu ajutorul tehnolo-



Treating Dentist: Peter S. Balle, DDS, FAGD,

Date generale:

Vârsta pacientei la prima

consulta\ie: 27 ani


consulta\ii: aprilie 2008

activ: august 2008

Motivul principal pentru care pacienta s-a prezentat la medicul dentist este c"

“din"ii s!i par prea mici”, fiind nemul!umi-t" de aspectul surâsului (fig. 1). Ea afirm" c" “niciodat! nu i-a pl!cut zâm-betul ei #i c!-#i dore#te din"i mai mari”. Deoarece a lucrat ca asistent" dentar" timp de câ!iva ani, cuno#tin!ele sale în domeniu sunt mai vaste decât ale majo-rit"!ii pacien!ilor. În consecin!", op!iunea terapeutic" pe care a sugerat-o este aceea a unui trata-ment stomatologic conservator.

Istoric medical

Anamneza nu relev" contraindica!ii medicale generale.

Antecedente personale stomatologice

În adolescen!", a fost aplicat un aparat ortodontic fix pentru închiderea spa!iilor existente în zona frontal". La scurt timp dup" încheierea tratamen-tului, tremele s-au format din nou întru-cât pacienta a renun!at s" mai poarte aparatul mobilizabil de conten!ie.

Aproape de maturitate, s-a realizat un aparat ortodontic mobilizabil în vederea reînchiderii spa!iilor. S-a aplicat un retainer fix, colat pe fe!ele palatinale de la nivelul 1.2, 1.1, 2.1, 2.2 %i 2.3 pentru conten!ia incisivilor #i pentru a preveni vestibularizarea #i spa!ierea acestora (fig. 2).

Pacienta prezint" restaur"ri directe #i in-directe la nivelul din!ilor laterali, realizate înainte #i dup" tratamentul ortodontic. Acestea sunt corect efectuate #i nu pre-zint" carii secundare.

Examenul clinic

(1) Examenul extraoral Curbura incizal" este concav", fiind inver-s" fa!" de cea a buzei inferioare. Dimensiunile #i mobilitatea buzelor se încadreaz" în limite normale. Vizibilitatea incisivilor superiori în repaus este de 0,5mm (fig. 3). (2) Examenul ATM

Obiectiveaz" cracmente bilateral, men-!ionate în antecedente ca fiind prezente de cel pu!in 10 ani.


Se eviden!iaz" un proces moderat de atri!ie localizat la nivelul incisivilor mandibulari, o serie de obtura!ii coronare din compozit #i o coroan" de acoperire metalo-ceramic". $esutul gingival este simetric, iar adânci-mea #an!urilor gingivale este de valoare normal", cuprins" între 1-3mm.

Simptomatologie

Pacienta relateaz" existen!a unor peri-oade lungi de timp în care apare jen" la mastica!ie, precum #i a unor cracmente articulare dup" utilizarea gumei de mes-tecat (obi#nuia s" mestece gum" durate îndelungate de timp).


Tratament etapizat,ortodontic §i protetic pentru un zâmbet mai frumos

Fig. 1. Vedere de detaliu a surâsului ce ofer" informa!ii despre vizibilitatea

din!ilor, propor!iile din!ilor raportate la buze #i simetrie, bilateral.

1

17-18 septembrie 2010 - Curs de certificare Incognito, acum la un pre! excep!ional!

Calea Incognito c!tre un zâmbet minunat

Program:17 septembrie ora 10:00 - 17:3018 septembrie ora 9:00 - 15:30

Dezvoltare !i realizare Amprentare Colare indirect" !i recolare direct" Dispozitive ortodontice pentru diferite tipuri de malocluzie Cazuri f"r" extrac#ie Cazuri cu extrac#ie Corec#ii de clasa II Exerci#ii pe tipodont Finisare !i îndep"rtare a aparatului ortodontic

Calea dumneavoastr" c"tre certificare

Dac" dori#i s" oferi#i pacien#ilor dumneavoastr" un tratament optim !i s" practica#i ortodon#ie cu estetic" la cel mai înalt nivel, sistemul Incognito™ este metoda ideal" de abordare a pacien#ilor care refuz" tratamentul ortodontic conven#ional din considerente estetice.

Cursul de certificare v" va u!ura ini#ierea în sistemul de tratament lingual Incognito™. V" va înv"#a tot ce trebuie s" cunoa!te#i despre acest sistem !i ve#i primi o diplom" de certificare la finalul cursului. În plus, v" ve#i familiariza cu diferitele materiale utilizate !i exerci#ii pe tipodont pentru experien#" practic" în diverse etape ale tratamentului lingual.

List" de materialeV" rug"m s" veni!i cu urm"toarele instrumente pentru participarea la partea practic" a cursului:

Pens" Portac Pens" Mosquito dreapt" Ligature tucker Sond" scurt" Cle!te Weingart Cutter pentru arc gros Cutter pentru ligaturi

Toate celelalte materiale vor fi asigurate de c"tre organizator.

Cursul se va desf"#ura în Sala Fortuna Est a Hotelului Intercontinental din Bucure#ti. Taxa pentru certificare este de 500 Euro. Taxa pentru recertificare este de 350 Euro (tax" valabil" numai pentru medicii care fac dovada certific"rii anterioare !i pentru reziden#i). Plata se face în lei la cursul BNR,în contul firmei 3M România SRL: RO71 CITI 0000 0007 2484 8001 deschis la banca CITIBANK EUROPE PLS, DUBLIN - Sucursala România, pân" la data de 10 septembrie. V" rug"m s" mentiona#i pe documentul de plata: „curs INCOGNITO” !i numele participantului.

Pentru detalii !i înscrieri ne pute#i contacta la tel. 021-202.80.14, 0722.656.158 sau e-mail: [email protected].

V" rug"m s" ave!i în vedere faptul c" num"rul de locuri la acest curs este limitat #i ele se vor ocupa în ordinea efectu"rii înscrierilor.

Dr. Simon Jean Stéphane DDS: doctorat în chirurgie dentar" (Universitatea Marsilia, 1992)CECSMO: masterat în ortodon#ie (Universitatea Marsilia, 1996)DUOL: diplom" în ortodon#ie lingual" (Universitatea Paris V, 2002)Membru al Societ"#ii Franceze de Ortodon#ie Lingual", al Societ"#ii Europene de Ortodon#ie Lingual" !i al Organiza#iei Mondiale a Medicilor Ortodon#iCabinet pentru tratamente exclusiv liguale în ParisDirector Clinic din 2002 al catedrei de Master în Ortodon#ie Lingual" la Universitatea din Paris VII



TRATAMENT ETAPIZAT, ORTODONTIC ±I

PROTETIC PENTRU UN ZÂMBET MAI FRUMOS

Date clinice

Se eviden!iaz" fremitus la nivelul frontali-lor maxilari, de la nivelul lui 1.2 pân" la 2.3.

Diagnostic

Parodontal: gingivit" (tipul I, conform Asocia!iei Americane de Parodontologie).

Biomecanic: nu exist" procese carioase, restaur"rile odontale sunt corect realizate.

Func\ional: limitarea anvelopei func!iona-le, eviden!ierea cracmentelor articulare pe partea dreapt", prezente în antecedente de mul!i ani. Pacienta relateaz" disconfort la nivelul maxilarelor la mestecarea gumei pentru durate lungi de timp.

Dentofacial: propor!ii ale din!ilor neco-respunz"toare la nivelul incisivilor (fig. 4).

Evaluarea riscului

Parodontal: sc"zutBiomecanic: sc"zutFunc\ional: mediuFizionomic: mediu

Examenul radiologic

Osul alveolar este bine conformat. Dimensiunile incisivilor nu sunt propor!i-onale în sens mezio-distal.

Pronostic

În acest caz, pronosticul tratamentului este foarte bun. În cursul examenului clinic au fost efec-tuate în scop diagnostic o serie de foto-grafii digitale #i radiografii cu film mu#cat. A fost ob!inut" de la medicul ortodont o ortopantomogram" efectuat" înaintea

tratamentului ortodontic (fig. 1-9).Dup" examinarea tuturor datelor, s-a con-cluzionat c" dimensiunile mezio-distale ale incisivilor centrali #i laterali superiori sunt mici comparativ cu forma arcului maxilar, deci exist" o incongruen!" den-to-alveolar" cu spa!iere. D.p.d.v. estetic, aspectul general al incisivilor este de din!i mici, în special la nivelul lateralilor subdi-mensiona!i. Pentru eliminarea tremelor, incisivii au fost palatiniza!i #i întregul arc maxilar a fost contractat. Închiderea spa!iilor dintre incisivi a dus la o curb" incizal" invers" celei descrise de marginea superioar" a buzei inferioare (fig. 4).

Preocup[ri

1. Este suficient! inocluzia sagital! mai

mare, ob"inut! în principal prin vestibulari-

zarea incisivilor pentru a elimina fremitusul

#i a debloca anvelopa func"ional!?

Figurile

2. Vedere ocluzal" a arcadei maxilare.

3. Vizibilitatea din!ilor, când buzele sunt în repaus, u#or deschise.

4. Vedere a arcadelor maxilare f"r" contacte ocluzale pentru vizualizarea planului ocluzal mandibular.

5. Ortopantomogram".

2

4 5

3





2. Vestibularizarea incisivilor va mai permite

prepara"ii conservative ale din"ilor?

Existen!a fremitusului la nivelul din!ilor frontali superiori a fost analizat" în mod special înainte de ini!ierea tratamentului. Prin cre#terea componentei orizontale a inocluziei sagitale este de a#teptat ca aria anvelopei func!ionale s" se m"reasc". Modificarea inocluziei sagitale reprezint" un obiectiv terapeutic important întrucât permite normalizarea func!iei masticato-rii, chiar dac" aceasta are loc în detrimen-tul fizionomiei (obiectivul terapeutic de cre#tere a vizibilit"!ii incisivilor în surâs #i a supraacoperirii incisive ar fi afectat). Componenta vertical", a supraacoperirii incisive, constituie mai mult un factor estetic #i mai pu!in func!ional. Pentru a îndeplini atât obiectivele estetice, cât #i cele func!ionale ale tratamentului, trebuie avut" în vedere m"rirea inocluziei sagita-le, dar #i a supraacoperirii incisive.

Obiectivele tratamentului

1. Crearea spa!iilor între incisivi.2. Cre#terea lungimii #i l"!imii incisivilor

astfel încât s" existe propor!ii ideale între ace#tia.

3. M"rirea inocluziei sagitale #i eliminarea fremitusului.

4. Restaur"ri la cât mai pu!ini din!i posibil #i prepara!ii dentare conservative.

Planul de tratament

În elaborarea planului de tratament, s-a !inut cont de obiectivele urm"rite: ob!ine-rea unei vizibilit"!i mai mari a incisivilor #i a unei propor!ii corespunz"toare între incisivi, precum #i corectarea curburii incizale concave. Pentru planificarea unei vizibilit"!i favora-bile a incisivilor s-a recurs la determinan!ii cheie de diagnostic. Pentru determinarea nivelului marginii incizale, acceptabil

d.p.d.v. fizionomic, s-au analizat o serie de factori cum ar fi: lungimea, grosimea #i dinamica buzelor, precum #i gradul de vizibilitate a din!ilor în surâs #i în repaus. De asemenea, au fost considerate #i dole-an!ele estetice ale pacientei. Au fost lua!i în calcul #i al!i factori, precum vârsta #i tipul facial. La tipul dolicocefal, medicul poate m"ri mai mult lungimea din!ilor pentru a se armoniza în tiparul fe!ei. Din!ii scur!i sunt recomanda!i la tipul brahicefal, cu diametrul transversal al fe!ei mai mare.Factorul cheie de stabilire a nivelului mar-ginii incizale este reprezentat de gradul de vizibilitate a din!ilor în repaus. În acest caz, vizibilitatea incisivilor în repaus este de 0,5mm (fig. 3). Este de dorit ca, în cazul unei femei tinere, incisivii s" fie mai vizibili, a#a cum este ca-racteristic acestei vârste. Incisivii pacientei sunt subdimensiona!i, atât în lungime, cât #i în l"!ime.

Figurile

8. Vedere lateral"-dreapta a arcadelor dentare în IM.

9. Vedere lateral"-stânga a arcadelor dentare în IM.

Figurile

6. Fotografie facial" a surâsului.

7. Fotografie de profil în surâs pentru vizualizarea nivelului marginii incizale #i a înclin"rii incisivilor comparativ cu profilul facial.

6 7

8 9



Pentru a ob!ine spa!iul interproximal necesar augment"rii dimensiunii incisivi-lor, sunt planificate expansiunea arcadei dentare #i vestibularizarea incisivilor, ceea ce conduce la o inocluzie sagital" ce m"-re#te aria anvelopei func!ionale #i elimin" fremitusul de la nivelul incisivilor maxilari.Dup" m"surarea lungimii #i l"!imii incisivilor, s-a stabilit c" pentru a ob!ine o dimensiune adecvat", precum #i un grad de vizibilitate corespunz"tor, este necesar" alungirea acestora cu 2mm. De asemenea, pentru a putea crea o l"!ime mai mare a incisivilor, restabilind totodat" propor!iile acestora pentru a compensa

alungirea, sunt necesare spa!ii de 1mm între to!i incisivii. Ceramica feldspatic" f"r" miez este folo-sit" pentru restaur"ri dentare, iar fa!etele din ceramic" feldspatic" pot avea o grosi-me minim" de pân" la 0,3mm #i prezint" cel mai înalt grad de transluciditate. Deoarece nu sunt planificate modific"ri dimensionale majore #i pentru c" se do-re#te o preparare minim" a suprafe!elor dentare, ceramica feldspatic" constituie prima op!iune în acest caz. Întrucât inci-sivii laterali sunt, în mod dispropor!ionat, mai mici decât centralii, spa!iul ob!inut mezial #i distal de incisivii laterali va fi

utilizat pentru m"rirea l"!imii lateralilor mai mult decât a centralilor. Diastema creat" va fi împ"r!it" în mod egal pentru redimensionarea incisivilor centrali.Pacienta dore#te #i albirea din!ilor, ce se va efectua înaintea realiz"rii restaur"rilor protetice.

Etapa I: ORTODONTIC{

Pe modelul de studiu, se realizeaz" o cheie a marginilor incizale dintr-un mate-rial de amprent" polivinil, chitos. Pe model se efectueaz" sec!iuni verticale, între incisivi, ce se extind pân" la 3-4mm apical de linia coletului; la acest nivel, se realizeaz" o sec!iune orizontal" care se intersecteaz" cu cele verticale. Din!ii frontali se separ" de model, dup" care se îndep"rteaz" din masa gipsului atât cât s" se permit" inserarea unei ceri între din!ii frontali #i model. Din!ii se reaplic" pe model cu ajutorul cheii incizale, astfel încât pozi!ia lor este nemodificat", ceara servind la fixarea lor pe model.

11

12

10

Figurile

10. Vedere frontal" a modelului din gips cu din!ii frontali fixa!i în cear"; serve#te la realizarea gutierelor de aliniere utilizate pentru ob!inerea deplas"rii dentare dorite.

11. Vedere lateral"-dreapta a modelului din gips cu din!ii frontali fixa!i în cear"; serve#te la realizarea gutierelor de aliniere utilizate pentru ob!inerea deplas"rii dentare dorite.

12. Vedere lateral"-stânga a modelului din gips cu din!ii frontali fixa!i în cear"; serve#te la realizarea gutierelor de aliniere utilizate pentru ob!inerea deplas"rii dentare dorite.





În acest fel, din!ii aplica!i în cear" pe model pot fi manipula!i, astfel încât s" se vizualizeze #i s" se planifice mi#carea ortodontic" necesar". În vederea ob!inerii spa!ierii #i vestibulariz"rii incisivilor, se în-c"lze#te modelul #i se deplaseaz" incisivii, câte pu!in, în etape (fig. 10-12). Dup" fiecare minim" modificare a pozi!iei incisivilor, se realizeaz" un model duplicat. Pe fiecare model duplicat se confec!ioneaz" câte o gutier" de aliniere din folie vacuum-termoplastic", gutiere ce sunt apoi #lefuite, adaptate #i predate pacientei cu recomandarea de a le purta permanent (cu excep!ia meselor), fiecare gutier" timp de dou" s"pt"mâni; se ob!i-ne astfel vestibularizarea incisivilor într-o pozi!ie convenabil" efectu"rii restaur"rilor protetice. Deplasarea ortodontic" necesa-r" s-a ob!inut cu ajutorul a patru gutiere de aliniere. Pacienta a optat pentru albirea din!ilor

simultan cu tratamentul ortodontic, aplicând gel de peroxid carbamid" în gutierele termoplastice de aliniere (fig. 13). În momentul ob!inerii spa!iului dorit, s-a recomandat purtarea ultimei gutiere pentru 6 s"pt"mâni, cu scopul de a men-!ine pozi!ia dorit" în vederea efectu"rii tratamentului restaurativ (fig. 14).

ERESTAURATIV{

Se confec!ioneaz" noi modele de dia-gnostic ce se trimit în laborator #i pe care se simuleaz" în cear" viitoarea restaurare protetic". Se specific" laboratorului s" nu efectueze nici o modificare la nivelul mo-delului, ci doar s" adauge cear" pentru a m"ri dimensiunile incisivilor. Se folose#te sistemul analizator dento-facial Kois pentru a comunica laboratorului adânci-mea #i pantele planului ocluzal.

Aceste informa!ii sunt transferate pe articulator în toate cele trei planuri ale spa!iului. Înregistrarea rela!iilor intermaxi-lare s-a realizat în pozi!ia de intercuspida-re maxim". Ini!ial, s-a stabilit c" patru fa!ete realizate la nivelul incisivilor sunt suficiente pentru rezultatele dorite. Pacienta a solicitat includerea #i a caninilor în prepara!iile pentru fa!ete, prin urmare, în laborator au fost aduse modific"rile necesare pe modelul de diagnostic în cear". Chiar dac" diametrul mezio-distal al cani-nilor este corespunz"tor, s-a considerat c" prin aplicarea unor fa!ete sub!iri la nivelul lor se modific" forma de triunghi u#or ascu!it, c"p"tând un aspect mai feminin, mai oval.Pe modelul diagnostic se realizeaz" o matrice provizorie din silicon chitos. Se aplic" fa!etele provizorii la nivelul din!ilor pentru evaluarea estetic". Dup" ce fa!etele provizorii au fost modi-ficate conform dolean!elor pacientei #i acceptate, acestea se îndep"rteaz" #i se realizeaz" prepara!iile la nivelul din!ilor, foarte conservator, înainte de înregistra-rea amprentei finale.Prepara!ia const" în aplatizarea vârfului cuspidului caninilor #i a marginii incizale a incisivilor. Se înregistreaz" o amprent" la nivelul arcadei maxilare cu material de consisten-!" fluid". Se aplic" fa!etele temporare cu ajutorul amprentei din material chitos la nivelul modelului diagnostic.Fa!etele temporare se fotografiaz" #i peste ele se ia o amprent" din polivinil (fig. 15) transferând laboratorului forma #i lungimea dorit" pentru fa!etele definitive. Cu ajutorul acestor amprente, laboratorul poate crea conturul #i forma în acord cu fa!etele provizorii acceptate de pacient". Prepara!iile de la nivelul incisivilor #i caninilor nu s-au realizat prin reducere de substan!" dentar" la nivelul fe!elor vesti-bulare ale din!ilor respectivi. Fa!etele au fost aplicate cu r"#in" adeziv". Cu toate c" restaur"rile nu sunt perfect simetrice, ele întrunesc cerin!ele pacientei.

Figurile

13. Aspectul gutierei de aliniere inserat" la nivelul arcadei maxilare.

14. Imaginea spa!iilor ob!inute în vederea tratamentului restaurativ.

13

14







Op!iunea terapeutic" urmat" a permis autorilor s" coleze fa!etele în smal! #i s" reduc" la minim modific"rile ireversibile ale structurii dentare. În ceea ce prive#te simetria, pacienta consider" c" incisivii sunt ”fra!i”, nu ”gemeni” (fig. 16, 17).

ECONTEN|IA

Pentru conten!ia din!ilor maxilari a fost confec!ionat un positioner din folie vacu-um-termoplastic", de 0,8mm grosime, ce se poart" pe timpul nop!ii.

Discu\ii

Rezultatele finale întrunesc a#tept"rile pacientei, de a avea din!i mai mari #i un zâmbet pl"cut, printr-un tratament conservativ.Riscurile principale ale tratamentului acestui caz se situeaz" în zonele func-!ional" #i estetic". Rela!iile ocluzale au fost afectate anterior iar retainer-ul fix colat pentru men!inerea incisivilor într-o pozi!ie palatinizat" a contribuit în mod direct la limitarea anvelopei func!ionale #i la apari!ia fremitusului, dar #i a procesului de atri!ie la nivelul incisivilor. Prin cunoa#terea #i analiza tuturor fac-torilor ce contribuie la estetica dentar", precum: lungimea dintelui, dinamica, lungimea #i pozi!ia de relaxare a buzelor, vârsta, tipul facial #i propor!iile dentare fizionomice, se poate ob!ine un zâmbet cu aspect pl"cut.F"r" îndoial", acesta este un caz ce nece-sit" o abordare interdisciplinar" pentru un rezultat ideal. Atunci când s-a efectuat numai tratamen-tul ortodontic pentru închiderea spa!iilor existente ca urmare a unei incongruen!e dento-alveolare, s-a ob!inut retroîncli-narea incisivilor #i s-a utilizat un retainer fix colat. Tratamentul a reu#it s" închid" tremele, dar noua pozi!ie a incisivilor a ca-uzat probleme fizionomice #i func!ionale. Iar efectele pe termen lung pot fi extrem de d"un"toare.

Asociat" cu cracmentele articulare, abraziunea mai accentuat" de la nivelul incisivilor (prin compara!ie cu ceilal!i din!i) ar putea fi consecin!a direct" a tera-piei limitate de specialitate. Dac" spa!iile nu ar fi fost închise, riscul func!ional ar fi fost mai mic.

În elaborarea planului de tratament, une-ori, riscul func!ional intr" în conflict direct cu factorul fizionomic. Cre#terea lungimii dintelui poate interfera cu anvelopa func!ional". Factorul fonetic nu trebuie minimalizat atunci când se efectueaz" modific"ri estetice.

Figurile

15. Fotografia fa!etelor provizorii

colate pentru a transmite tehnicianului

dimensiunea, forma #i modific"rile necesare.

16. Aspectul fa!etelor definitive; propor!ia surâsului #i a din!ilor raportat" la întreaga

figur".

17. Vedere de detaliu a fa!etelor definitive

ce ofer" informa!ii relevante despre

propor!iile din!ilor în rela!ie cu buzele #i

surâsul.

15

16

17


Treating Dentist: Peter M. Yonan, DMD,

Date generale:

Vârsta pacientului la prima

consulta\ie: 45 ani


consulta\ii: iulie 2008

activ: mai 2009

Acuzele principale ale paci-entului la prima consulta!ie erau reprezentate de “ciobirea

#i scurtarea din"ilor în ultimii ani”, cu probleme masticatorii consecutive, dorindu-#i o “mu#c!tur! care s! i se potri-veasc!”. Costurile implicate #i încrederea în capacitatea medicului dentist de a-i satisface a#tept"rile în ceea ce prive#te reabilitarea oral" preocupau în egal" m"sur" pacientul.

Istoric medical

Episoade minore de reflux acid în urm" cu 25 ani, dar f"r" s" devin" curente.

Examenul clinic

(1) Examenul ATM

Deschiderea maxim", de 48mm, a obiectivat o devia!ie cu 3mm spre stân-ga, cu un u#or cracment bilateral, asimp-tomatic. Pacientul a remarcat faptul c" acest cracment nu s-a modificat în timp, fiind întotdeauna prezent. Amplitudinea mi#c"rii de lateralitate, de la stânga la dreapta, a fost 12mm. Palparea mu#chi-lor #i solicitarea ATM au fost apreciate în limite normale. (2) Examenul extraoral

Un zâmbet larg a obiectivat mobilita-tea moderat" a buzei superioare, dar crescut" a buzei inferioare, cu o linie a zâmbetului inversat" (fig. 1-3). În repaus, marginile incizale maxilare nu erau vizibile, iar cele mandibulare erau expuse moderat (fig. 4).


Abrazia generalizat" medie era asociat" cu eroziune moderat" (fig. 5-6). Toate restau-r"rile din amalgam prezentau deficien!e #i carii recurente. Vizibilitatea gingiei posterioare maxilare era excesiv", datorit" erup!iei compensa-torii a din!ilor determinat" de fenomenele de abrazie (fig.3). Adâncimile de sondaj parodontal au fost considerabile (6-9mm) în jurul molarilor maxilari, #i moderate (4-5mm) în jurul celor mandibulari, fiind înso!ite de sângerare la sondajul parodontal.

Observa\ii ocluzale

Pe partea dreapt", la nivel canin, s-a înre-gistrat ocluzie de clasa III, iar la nivel molar, de clasa I; pe partea controlateral", clasa I la nivel canin #i clasa II la nivel molar (fig.7-8). Rela!ia centric" nu a coincis cu cea de intercuspidare maxim". To!i din!ii prezentau abrazie #i eroziuni. O rela!ie tip “cap la cap” în zona anterioar" a condus la o lips" a ghida-jului anterior (fig. 10-11). Conform afirma!iilor pacientului, “nu exista

nici o zon! în care mu#c!tura s! se potriveas-

c!”, fiind necesar! “încle#tarea maxilarelor

pentru a reu#i ca to"i din"ii s! se ating!”.

Evaluarea

Molarii primi #i secunzi maxilari, bilateral prezentau pierdere osoas" sever" (fig.9). De asemenea, o leziune, posibil de natur" parodonto-endodontic", s-a identificat la nivelul 1.7 (vital).


Reabilitarea unei cavit[\i orale afectat[ de eroziune §i atri\ie

1

2

Fig. 1. Zâmbet larg - aspect preoperator frontal.

Fig. 2. Aspect preoperator din profil.

SITEA ROMÂNIAStr. Oltarului nr. 4, Sector 2 RO-020765 Bucure!ti Tel./Fax: 021.528.03.20 021.528.03.21 [email protected] www.sitea.ro

DENTOTAL PROTECTBd. Mircea Vod" nr. 24, Sector 3, RO-030667 Bucure!ti Tel./Fax: 021.311.56.17 021.311.56.18 [email protected] www.dentotal.ro

HERAEUS ROMÂNIAStr. Sfin#ilor nr. 8, Sector 2, Bucure!ti Tel.:021.314.41.79 0731.123.033 [email protected]

MEDIMEXBd. Prof. Gh. Marinescu nr. 43,Sector 5, RO-050482 Bucure!ti Tel./Fax: 021.316.22.22 021.410.21.92 0722.248.801 [email protected] www.medimex.ro



REABILITAREA UNEI CAVIT{|I ORALE

AFECTAT{ DE EROZIUNE ±I ATRI|IE

Diagnostic

Parodontal: parodontit" cronic" sever" (tipul 4, dup" clasificarea Asocia!iei Ameri-cane de Parodontologie).Biomecanic: toate restaur"rile au fost afectate de leziuni carioase recurente #i eroziune. Func\ional: disfunc!ie ocluzal".D vizibilitate inadecvat" a din-!ilor în repaus, din!i modifica!i de culoare, dinamic" intens" a buzei inferioare.Sistemic: istoric ce cuprinde reflux gas-tro-esofagian acid. Evaluarea riscurilor

D moderatParodontal: crescutBiomecanic: crescut

Func\ional: moderat

Pronostic

F"r" tratament, pronosticul general pen-tru acest caz ar fi fost nefavorabil. Cu excep!ia problemelor parodontale de la nivelul molarilor superiori, reabilitarea oral" corect" poate inversa pronosticul. Preocup[ri

1. Poate fi ob"inut un overjet adecvat prin

vestibularizarea incisivilor superiori pentru

a realiza o lungime ideal! a acestora, f!r!

a le compromite func"ia?

2. Va ap!rea lungimea incisivilor inferiori

prea mare dup! restaurare, din cauza

buzei inferioare hipermobile ?

Scopurile tratamentului

1. Crearea formei, pozi!iei #i lungimii ideale a din!ilor.

2. Crearea de contacte bilaterale simulta-ne care s" coincid" cu o pozi!ie stabil" din punct de vedere ortopedic.

3. Un ghidaj anterior mai abrupt.4. Albirea din!ilor.

Plan de tratament

În timpul consulta!iei, pacientul a con#ti-entizat în detaliu statusul s"u oral, fiind discutate diferitele op!iuni terapeutice. S-a concluzionat #i acceptat c" singura variant" prin care se pot restabili estetica natural" #i func!ia corespunz"toare este reprezentat" de o reconstruc!ie oral" complet".

3

5 6

8

4

7

Figurile

3. Zâmbet preoperator în ocluzie.

4. Aspect preoperator în repaus.

5. Aspect preoperator al arcadei superioare.

6. Aspect preoperator al arcadei inferioare.

7. Aspect preoperator lateral dreapta.

8. Aspect preoperator lateral stânga.


Etapa I: TERAPIE PARODONTAL{ MANAGEMENTUL LEZIUNILOR CARIOASE

Înc" din etapa de diagnosticare, prioritar" este abordarea leziunilor parodontale semnificative. S-a recomandat extrac-!ia din!ilor 1.8, 1.7, 2.7 #i 2.8. În ciuda explica!iilor detaliate cu privire la riscul de men!inere a acestor din!i ce pot afecta molarii primi adiacen!i chiar în prezen-!a unui tratament parodontal riguros, acordul pacientului a inclus doar extrac!ia molarilor de minte. Terapia ini!ial" parodontal" a constat în detartraj #i chiuretaj radicular, asociate cu administrarea sistemic" de doxiciclin" (cp 50 mg, 1 cp/zi, 20 zile). La #edin!a de reevaluare a pacientului, s-a obiectivat o reducere a adâncimii de sondaj cu 2- 3mm, iar a mobilit"!ii cu un grad la nivelul molarilor secunzi.Managementul leziunilor carioase a inclus îndep"rtarea restaur"rilor deficitare #i restaur"ri compozite directe.

EORTODONTIC{

Pentru a atinge lungimea ideal" a incisi-vilor superiori, s-a stabilit cu ajutorul unei machete diagnostic preliminare din cear" (wax-up), c" grupul incisiv maxilar trebuie vestibularizat cu 2mm. S-a realizat o serie de dispozitive ortodontice (aligner) ce au fost adaptate astfel încât s" ac!ioneze succesiv pe fa!a palatinal" a incisivilor maxilari, inducând astfel for!a de vestibu-larizare necesar". Dimensiunea vestibu-lariz"rii incisivilor ce se poate ob!ine cu fiecare aligner a fost apreciat" la 0,5mm. Pentru totalul de 2mm necesari vesti-bulariz"rii, s-au utilizat patru sisteme ortodontice (aligner) pe parcursul a 2 luni. Ulterior, din!ii au fost apoi supu#i 6 luni unei etape de conten!ie.

Figurile

9. Rx panoramic" preoperatorie.

10. Aspect preoperator frontal.

11. Aspect preoperator: se observ" leziunile erozive #i asimetria planului

ocluzal mandibular.

10

11

9



EM

La acest moment al tratamentului, pacientul a solicitat testarea ocluziei #i a zâmbetului înainte s" se angajeze pe deplin în tratament. De aceea, s-a stabilit de comun acord realizarea unui mock-up direct. Pe baza machetei diagnostice prelimina-re, s-a determinat amplitudinea necesar" clearance-ului incizal #i ocluzal în vederea atingerii obiectivelor estetice #i func!io-nale, urmat" de verificarea DVO #i a unei pozi!ii stabile a articula!iei temporo-man-dibulare.

S-a început cu determinarea în"l!imii verticale posterioare prin aplicarea direct" a materialului compozit pe din!ii laterali #i revizuirea ocluziei la nivelul segmen-tului premolari-molari pentru contacte simultane si echilibrate în conjunc!ie cu stopul incizal. A urmat refacerea cu compozit a incisivi-lor centrali maxilari prin metoda direct", stabilind linia median" ideal", lungimea incizal", precum #i contururile vestibulare #i palatinale. Dup" verificarea dimensiunii ideale a centralilor, a urmat completa-rea cu compozit a incisivilor laterali #i caninilor maxilari, apoi a grupului frontal mandibular. Pentru a determina pozi!ia

buzei #i dinamica în func!ie de contururile #i lungimile din!ilor, completarea mock-

up-ului s-a realizat f"r" anestezie. Evaluarea mock-up-ului în cabinet de c"tre medic #i pacient a relevat lungimea insuficient" a incisivilor mandibulari (fig.12). Spa!iul palatinal inadecvat restant de la nivelul incisivilor maxilari nu a permis ob!inerea unei lungimi suplimen-tare a incisivilor mandibulari. S-a decis efectuarea corec!iilor necesare incisivilor mandibulari în laborator. Pentru comple-tarea datelor ob!inute cu ajutorul arcului facial (Kois dento-facial analyzer) s-au efectuat fotografii #i amprente cu alginat ce au fost transferate în laborator.

12

14 15

17 18

13

16

Figurile

12. Mock-up ini!ial care eviden!iaz" un clearance ocluzal insuficient pentru o lungime ideal" a incisivilor inferiori.

13. Mock-up pentru lungimea ideal" a incisivilor inferiori.

14. Aspect frontal al zîmbetului final.

15. Aspect lateral al zîmbetului final.

16. Vedere frontal" a zîmbetului final.

17. Vedere lateral"-dreapta a zîmbetului final.

18. Vedere lateral"-stânga a zîmbetului final.




În laborator, s-a completat cu cear" lungi-mea ideal" a incisivilor mandibulari, fiind deja stabilit c" DVO trebuie deschis" mai mult pentru a acomoda noua dimensiune dentar" frontal" inferioar". Mock-up-ul astfel modificat a fost reevalu-at în cabinet, fiind necesare ajust"ri supli-mentare minime. Condi!iile de estetic" #i func!ionalitate necesare fiind întrunite, s-a ob!inut acceptul pacientului (fig.13).

ERESTAURAREA

S-a început cu prepararea #i acoperirea cu restaur"ri provizorii (din disilicat de litiu) a din!ilor maxilari (de la 1.4 la 2.5) #i respec-tiv, mandibulari (de la 3.4 la 4.5). Am-prentele au fost înregistrate cu polivinil xiloxan cu priz" dual", într-un singur timp. Apoi, din!ii au fost acoperi!i cu restaur"ri provizorii bis-acrilice utilizând o matrice

din polixiloxan, realizat" dup" macheta diagnostic" (wax-up). Restaur"rile finale s-au cimentat cu ciment r"#inic auto-ade-ziv. A urmat prepararea molarilor pentru coroane metalo-ceramice #i realizarea de restaur"ri provizorii într-o manier" similar" protocolului anterior (fig. 14-18).

EMEN|INEREA

Pacientul a fost dispensarizat pentru 3 luni în vederea complet"rii tratamentu-lui parodontal, fiind instruit cu privire la men!inerea unei igiene orale riguroase. S-a recomandat, de asemenea, folosirea constant" pe timpul nop!ii a unei gutiere.

Discu\ii

Pacientul a fost mul!umit de rezultatele estetice, dar %i de aspectele func!ionale:

“Sunt foarte fericit cu zâmbetul meu !i se potrive!te într-adev"r cu cine sunt cu adev"rat; mai mult, nu trebuie s" mai caut o zon" în care s" pot închide stabil, mu!c"tura mea fiind aceea!i de fiecare dat", iar restaur"rile sunt confortabile.”

Pentru ob!inerea unei estetici #i func-!ionalit"!i ideale, DVO a fost m"rit" cu 6,3mm în zona anterioar", lungimea incisivilor centrali maxilari fiind restaurat" la 11,4mm fa!" de 7,5mm ini!ial.

În ciuda pronosticului nefavorabil pe termen lung al molarilor secunzi maxilari, pacientul a insistat pentru men!inerea acestora pe arcad". Deoarece riscul crescut al acestor din!i de a fi pierdu!i se datoreaz" afect"rii parodontale, a fost instituit un program riguros de îngrijiri la domiciliu dar #i de dispensarizare.




Treating Dentists: John C. Kois, DMD, MSD, Brett C. Filder, DDS, MSD

Date generale:


consulta\ie: 34 ani


consulta\ii: martie 2003

activ: iunie 2006

Preocup"rile pacientului la prima consulta!ie se refer" la câteva aspecte: cel mai important, “se

jeneaz! s! zâmbeasc!”; din!ii frontali su-periori “se sub"iaz! #i se sfarm! la nivelul marginilor”, în ciuda gutierei purtate constant în timp, pe timpul nop!ii. Pacientul relateaz" c", în ultimii 10 ani a avut #i probleme articulare, printre care dificultatea de deschidere larg" a gurii. De asemenea, men!ioneaz" apari!ia durerilor de cap aproximativ o dat" pe lun", cu durata de 2-3 zile #i, de aseme-nea, descrie c" se treze#te cu oarecare jen" la nivelul din!ilor. În plus, a fost nemul!umit de tratamen-tul dentar anterior, întrucât încerc"rile de echilibrare a din!ilor au înr"ut"!it situa!ia. Pacientul spune c" “din"ii laterali nu se ating decât dac! încle#teaz! maxila-rele”. La îndep"rtarea gutierei diminea!a, simte c" numai din!ii frontali sunt în contact (fig. 1-11).

Istoric medical

Pacientul nu prezint" antecedente me-dicale semnificative, cu excep!ia astmu-lui indus de efortul fizic. Starea general" de s"n"tate este bun", nu urmeaz" nici un tratament medicamentos, de aceea nu exist" contraindica!ii medicale pen-tru terapia stomatologic".

Examenul clinic

(1) Examenul extraoral În limite normale. Testele de depistare a leziunilor maligne sunt negative.

(2) Examenul ATM

deschiderea maxim" 44mm, cu am-plitudinea normal" a mi#c"rii #i f"r" devia!ii la deschidere;

eviden!ierea zgomotelor articulare bilateral, gradul 1;

testul de înc"rcare a articula!iei negativ; testul de imobilizare negativ.


Torus mandibular prezent bilateral, cu dimensiuni de aproximativ 10x5mm (fig. 6).

Diagnostic

Parodontal: parodontit" cronic" superficial" (tipul II, dup" clasificarea Asocia!iei Americane de Parodontologie);

parodontometria se încadreaz" în limite normale, f"r" sângerare la sondaj;

suportul osos se situeaz" la mai pu!in de 2mm de jonc!iunea amelo-cemen-tar", f"r" defecte intraosoase;

arhitectura gingival" este simetric", cu excep!ia dintelui 2.1, ce prezint" o retrac!ie gingival" de 2mm (fig. 8).

Biomecanic: f"r" procese carioase; eroziune minim" la nivelul fe!elor oclu-zale ale lui 3.6 #i 4.6 (fig. 4-6).

Func\ional: atri!ie moderat" a fe!elor palatinale ale frontalilor superiori (1.3-2.3) #i la nivelul fe!elor vestibulare #i ale marginilor incizale ale frontalilor inferiori (3.3-4.3),


Abraziunea din\ilor frontali tratament ortodontic §i protetic

1

2

Fig.2. Fotografie din profil (ini!ial").

Fig. 1. Fotografie frontal" (ini!ial").

3

5

4

6

elemente clinice ce indic" un tipar masticator toc"tor #i bruxism nocturn (fig. 9-11).

Dentofacial: dinamic" medie a buzelor; treme inestetice; discordan!e ale dimensiunilor din!ilor superiori;

culoare acceptabil" (fig. 3).

Evaluarea riscului

Evaluarea individual" a riscului este esen!ial" pentru stabilirea celui mai adecvat plan de tratament, de#i pot exista mai multe op!iuni de tratament. Numai atunci când toate categoriile de diagnostic sunt analizate în ansamblu, iar prin tratamentul interdisciplinar riscul este mic#orat sau pronosticul este îmbun"t"!it, acesta poate fi considerat un succes #i rezultatele ob!inute vor fi men!inute perioade lungi de timp.

Dentofacial: risc moderat prin dinamica

medie a buzelor, gingia nefiind vizibil" în surâs; este probabil ca rezultatele trata-mentului s" dep"#easc" a#tept"rile pacientului #i ob!inerea acestora s" fie mai u#or de realizat (fig. 1-3).

Func\ional: risc moderat spre ridicat datorit" asocierii bruxismului nocturn cu limitarea anvelopei func!ionale masticatorii;

acestea reclam" tratamentul disfunc-!iei ocluzale pentru a reduce la minim fric!iunea existent";

trebuie avut" în vedere realizarea unui aparat de protec!ie pe timpul nop!ii ce se poart" tot restul vie!ii (fig. 5, 6 #i 9-11).

Biomecanic: risc sc"zut, întrucât în ultimii trei ani nu s-au dezvoltat procese carioase, iar restaur"rile odontale exis-tente sunt minime, f"r" a fi compromis" structura dentar". Nu exist" factori de risc aferen!i. Pacientul prezint" rezisten!" la carie (fig. 4).



ABRAZIUNEA DIN|ILOR FRONTALI

TRATAMENT ORTODONTIC ±I PROTETIC

Figurile

3. Aspectul ini!ial al surâsului (zâmbet maximal).

4. Ortopantomograma ini!ial", efectuat" în 2003.

5. Vedere ocluzal" ini!ial" a maxilarului superior.

6. Vedere ocluzal" ini!ial" a maxilarului inferior.

7

9

8

10

11

Parodontal: risc sc"zut datorit" osteoli-zei superficiale #i lipsei factorilor de risc în apari!ia bolilor parodontale. pacientul prezint" rezisten!" la dezvol-

tarea de patologii parodontale (fig. 4).

Preocup[ri

1. Cum pot fi trata"i din"ii frontali astfel încât riscul func"ional s! fie mic#orat?

2. Cum pot fi îndeplinite cerin"ele estetice ale pacientului f!r! a accentua riscul biomecanic?

Prepara!iile din!ilor în vederea inser"rii materialelor restaurative implic" reduce-rea unei cantit"!i din structura dentar", care ar fi mai mare decât cea care s-ar pierde în urma atri!iei, exercitat" tot restul vie!ii, chiar în lipsa oric"rui trata-ment. Existen!a fremitusului la nivelul frontalilor superiori a fost analizat" în mod special înainte de ini!ierea trata-mentului. Prin cre#terea componentei orizontale a inocluziei sagitale este de a#teptat ca aria anvelopei func!ionale s" se m"reas-c". Modificarea inocluziei sagitale repre-

zint" un obiectiv terapeutic important întrucât permite normalizarea func!iei masticatorii, chiar dac" aceasta are loc în detrimentul fizionomiei (obiectivul tera-peutic de cre#tere a vizibilit"!ii incisivilor în surâs #i a supraacoperirii incisive ar fi afectat). Componenta vertical", a supraacoperirii incisive, constituie mai mult un factor estetic #i mai pu!in func!ional. Pentru a îndeplini atât obiectivele estetice, cât #i cele func!ionale ale tratamentului, tre-buie avut" în vedere m"rirea inocluziei sagitale, dar #i a supraacoperirii incisive.

CLINICAL CASE REPORTABRAZIUNEA DIN|ILOR FRONTALI


Figurile

7. Vedere frontal" ini!ial" a arcadelor în pozi!ia de IM.

8. Fotografie ini!ial" a din!ilor maxilari anteriori.

9. Vedere palatinal" ini!ial" a din!ilor maxilari anteriori, cu atri!ie moderat".

10. Atri!ia vestibular" a din!ilor mandibulari anteriori.

11. Gutiera ini!ial" ce demonstreaz" existen!a de episoade de bruxism nocturn.


Planul de tratament

Op!iunile de tratament #i obiectivele acestuia au fost prezentate pacientului, dolean!ele principale ale acestuia fiind: stoparea pierderii de substan!" dentar" frontal", îmbun"t"!irea esteticii dentare #i eliminarea simptomelor existente. Pentru a nu compromite din!ii integri #i pentru a limita terapia protetic" numai la nivelul din!ilor anteriori, este esen!ial" instituirea tratamentului ortodontic. Acesta este urmat de inserare de fa!ete dentare la nivelul frontalilor maxilari (1.3-2.3) #i mandibulari (3.3-4.3).

EORTODONTIC{

Au fost efectuate un examen complet facial #i analiza cefalometric". Tratamentul ortodontic urm"re#te crearea unui spa!iu adecvat, necesar restaur"rii dimensiunilor normale ale din!ilor, precum #i ob!inerea unei încli-n"ri radiculare mai favorabile pentru a reduce unghiul interincizal. Astfel, din!ii frontali mandibulari se pot repozi!iona în spatele frontalilor maxilari, fric!iunea din timpul mastica!iei fiind redus" la minim, iar efectul estetic îmbun"t"!it.

Pentru a determina amplitudinea de-plas"rii necesare, trebuie stabilit" pozi!ia mandibular" ortopedic" de referin!". Folosind Deprogramatorul Kois #i urm"rind protocolul de deprogramare, s-a putut determina c" RC este, de fapt, anterioar" pozi!iei de intercuspidare maxim". Când a fost ob!inut" o RC stabi-l", s-a putut aprecia c" marginile incizale ale din!ilor frontali maxilari ar trebui po-zi!ionate cu 3mm spre vestibular. În plus, noua pozi!ie a frontalilor trebuie s" preia func!ia de ghidaj anterior #i s" permit" aplicarea materialului restaurativ cu o prepara!ie dentar" minim", chiar nul".



12

13

15

14

Figurile

12. Etapa ortodontic" ini!ial"; exist" spa!iu pentru repozi!ionarea mandibular" anterioar".

13. Pozi!iile din!ilor la finalul tratamentului ortodontic; se remarc" ocluzia deschis" frontal".

14. Prepara!iile finale la nivelul frontalilor superiori #i inferiori în vederea inser"rii fa!etelor.

15. Restaur"rile provizorii integrate în armonia dento-facial".



De aceea, frontalii mandibulari frontali trebuie, de asemenea, alinia!i #i intruda!i (fig. 12, 13).

EPROTETIC{

Dup" finalizarea tratamentului ortodontic, este necesar" o perioad" de stabilizare de 6 luni, timp în care se remite mobilitatea dentar". În acest interval, cu ajutorul aparatelor de conten!ie, se men!ine ocluzia deschis" frontal" ob!inut".

Ulterior, se realizeaz" echilibrarea ocluzal" în pozi!ia de postur" centric", clasificarea Dawson II, men!inând ocluzia deschis" frontal". Fe!ele palatinale ale frontalilor superiori sunt recon-stituite cu ajutorul fa!etelor (de la 1.3 la 2.3), ca #i marginile incizale ale incisivilor mandibulari (de la 3.3 la 4.3). Restul prepara!iilor dentare a fost conceput pentru a îndeplini cerin-!ele estetice #i nu cele de rezisten!" a materialului restaurativ (fig. 14). În caz contrar, prepara!ia clasic" ar fi necesitat în mod inutil o reducere mai mare de substan!" dentar", ce ar fi avut drept consecin!" cre#terea riscului biomecanic.

Amprentele finale au fost înregistrate prin tehnica de ampren-tare într-un singur timp, în dou" consisten!e, folosind vinil polisiloxan fluid #i chitos, respectând recomand"rile produc"-torilor. În cabinet au fost realizate restaur"ri provizorii pentru frontalii superiori (de la 1.3 la 2.3) cu ajutorul unei r"#ini de metil-me-tacrilat, utilizând un conformator #i c"ptu#irea direct" (fig. 15). Restaur"rile provizorii de la nivelul frontalilor inferiori au fost realizate prin metoda direct" cu ajutorul unui material pe baz" de Bis-GMA.

Se monteaz" în articulator modelul maxilar ce reproduce restaurarea provizorie, utilizând sistemul analizator dento-facial Kois pentru a transfera parametrii func!ionali #i fiziono-mici principali (fig. 16-18). Înregistrarea rela!iilor intermaxilare s-a realizat în pozi!ia de intercuspidare maxim" (care, dup" echilibrarea ocluzal", coincide cu pozi!ia de postur" a mandi-bulei în rela!ie centric"). În vederea realiz"rii fa!etelor din!ilor frontali superiori #i inferiori au fost transmise în laboratorul de tehnic" dentar" înregistr"rile, modelele, amprentele finale #i fotografiile digi-tale. Platforma articulatorului serve#te drept plan de referin!" pentru pozi!ia natural" de postur" a capului, asigurând astfel simetria liniei incizale #i a planurilor verticale #i orizontale ale din!ilor (fig. 16-18). Cimentarea fa!etelor a fost efectuat" respectând urm"torul protocol de fixare adeziv": s-a realizat microabraziunea din!ilor cu oxid de aluminiu (27µm granula!ie);




16A

17A

18A

20

apoi suprafe!ele dentare au fost ulterior gravate cu acid fosforic 37% pentru 15 sec. #i s-au aplicat #i fotopolimerizat trei straturi de r"#in" adeziv" f"r" umplutur". Intradosul fa!etelor a fost gravat cu acid fluorhidric, sp"lat, silanizat #i uscat. Toate fa!etele au fost cimentate cu o r"#in" fotopolimerizabil" (fig 19-24). Dup" efectuarea unei adapt"ri minore, s-a confec!ionat o gutier" maxilar" ocluzal".

Discu\ii

Rezultatul final a întrecut a#tept"rile pacientului (fig. 25, 26). Prin în!elegerea factorilor de risc individuali, tratamentul a fost astfel conceput încât s" reduc" sau s" minimizeze orice risc suplimentar, referitor la întreaga denti!ie. O alternativ" terapeutic" pentru dis-func!ia ocluzal" care s" implice #i terapie

ortodontic", poate fi reprezentat" de m"rirea dimensiunii verticale de ocluzie. Prin aceasta, s-ar fi realizat din!i frontali mai lungi, cu un rezultat estetic mai pu-!in favorabil. F"r" tratament ortodontic, cre#terea DVO ar fi însemnat reabilitarea protetic" a întregii denti!ii, cu prepararea tuturor din!ilor laterali, ceea ce altminteri nu ar fi fost necesar, #i, prin urmare, ar fi crescut riscul biomecanic.

Figurile

16. Modelul ce reproduce restaur"rile provizorii de la nivelul frontalilor superiori transferat cu analizatorul dentofacial; (A) vedere frontal"; (B) vedere lateral".

17. Prepara!iile la nivelul din!ilor maxilari în analizatorul de transfer; (A) vedere frontal"; (B) vedere lateral".

18. Vedere frontal" a modelului maxilar ce reproduce restaur"rile provizorii de la nivelul frontalilor superiori (A) în compara!ie cu modelul de lucru, pentru a oferi tehnicianului dentar informa!ii suplimentare (B).

19. Vedere ocluzal" a arcadei maxilare cu restaur"rile protetice la nivelul din!ilor anteriori, dup" echilibrarea complet".

20. Vedere ocluzal" a arcadei mandibulare cu restaur"rile protetice la nivelul din!ilor anteriori, dup" echilibrarea complet".

19



Numai din!ii anteriori afecta!i de atri!ie #i compromi#i d.p.d.v. estetic #i al evolu!iei în timp, necesit" restaurare protetic". Toate prepara!iile dentare au fost exe-cutate numai la nivelul smal!ului, ceea ce minimizeaz" riscurile biomecanice complementare. Marginea prepara!iei s-a pozi!ionat supragingival #i nu constituie factor de risc parodontal.Tratamentul disfunc!iei ocluzale a dus

la remiterea simptomatologiei articu-lare declan#at" de limitarea anvelopei func!ionale #i, de asemenea, a eliminat posibilitatea de fric!iune la nivelul incisi-vilor care provoca pierderea permanent" de substan!" dentar". Totu#i, gutiera nocturn" este înc" necesar" pentru protec!ia restaur"rilor de episoadele de bruxism nocturn. De asemenea, pacientul este dispensa-rizat, efectuându-se controale periodice

la 6 luni. Singurul e#ec anticipat (posibil) prive#te restaur"rile protetice (de exem-plu, fractura por!elanului), #i nu la nivelul din!ilor restan!i. În concluzie, pronosticul parodontal #i biomecanic al pacientului este nemo-dificat în urma tratamentului #i r"mâne favorabil. Pronosticul dentofacial #i cel func!ional au fost îmbun"t"!ite, cu condi!ia aplic"rii gutierei pe timpul nop!ii.

21

23

25

22

24

26

Figurile

21. Ortopanto-mogram" la finalul

tratamentului, efectuat" în 2006.

22. Restaur"rile frontale finale în IM.

23. Restaur"rile finale de la nivelul din!ilor

frontali maxilari.

24. Restaur"rile finale de la nivelul din!ilor frontali mandibulari.

25. Vedere final".

26. Fotografie final" frontal".


CLINICAL CASE REPORTABRAZIUNEA DIN|ILOR FRONTALI



Treating Dentist: Jeff H. Bynum, DDS,

Date generale:


consulta\ie: 41 ani


consulta\ii: noiembrie 2008

activ: noiembrie 2009

Pacientul se prezint" în cabinet pentru refacerea estetic" a zâmbetului, fiind preocupat de

pierderea progresiv" a structurii dentare. A observat scurtarea în timp a din!ilor anteriori maxilari #i apari!ia de leziuni erozive la nivel ocluzal, incizal, #i la cole-tul mai multor din!i. În antecedente, se noteaz" tratament ortodontic efectuat în dou" etape dis-tan!ate în timp (cel mai recent, finalizat cu 10 ani în urm") #i multiple încerc"ri e#uate de restaurare adeziv" a margini-lor incizale ale frontalilor. Pacientul solicit" alungirea din!ilor maxi-lari anteriori cu minimizarea riscurilor de fisur" sau fractur" a oric"rui tip de resta-urare ce ar putea fi utilizat" (fig. 1-5). Nu se re!ine istoric medicamentuos sau antecedente medicale relevante pentru patologia prezent". Se consemneaz" o diet" bogat" în alimente acide. Nu exist" contraindica!ii sistemice pentru reabilitarea oral".

Examenul clinic

(1) Examenul ATM

Deschiderea maxim" 51mm, cu limite normale de mi#care, f"r" latero-devia!ie la deschidere #i f"r" zgomote articulare. Testele de înc"rcare #i imobilizare a ATM au fost negative. (2) Examenul extraoral

Se înscrie în limite normale. Screening-ul pentru leziuni maligne a fost negativ.(3) Examenul intraoral

Torus bilateral mandibular, cu dimen-siuni aproximative 22x8mm (fig. 5) #i

exostoze bilaterale, maxilare #i mandibula-re (fig. 3-5).

Diagnostic

Parodontal:

parodontit" cronic" superficial" (tipul II, dup" clasificarea Asocia!iei Americane de Parodontologie);

parodontometria în limite normale, f"r" sângerare la sondaj;

suport osos situat la 2mm de jonc!iunea amelo-cementar", f"r" defecte intraosoase;

arhitectura gingival" simetric" (fig. 3).

Biomecanic:

nu s-au decelat leziuni carioase; leziuni erozive minime pe suprafe!ele ocluzale ale din!ilor 1.7, 2.4, 2.5 #i 2.7, #i la nivel incizal corespunz"tor 1.2, 2.2 #i 2.3;

eroziuni moderate pe suprafe!ele ocluzale/incizale ale 1.6, 1.5, 1.3, 1.1, 2.1, 2.6 #i de la nivelul 3.4 la 4.4;

eroziuni severe pe suprafe!ele ocluzale de la 3.5 la 3.7 #i de la 4.5 la 4.7;

leziuni minime de eroziune/abraziune pe fe!ele vestibulare ale caninilor maxilari dar #i la nivelul 2.5, de la 3.4 la 3.6, respectiv de la 4.4 la 4.6;

f"r" patologii pulpare sau compromisuri structurale (fig. 4, 5).

Func\ional: în prezen!a unui astfel de risc eroziv activ semnificativ, devine dificil" diferen!ierea atri!iei normale #i anormale func!ionale, de eroziunea #i fric!iunea deter-minat" de mastica!ia normal".


Stadializarea reabilit[rii cu compozite directe; anticiparea rezultatelor estetice

1

Fig. 1. Fotografie preoperatorie.

For better dentistry

* C

OM

PAT

IBIL

CH

IMIC

CU

AD

EZIV

II SI

CO

MPO

ZIT

ELE

PE B

AZ

A D

E M

ETA

CR

ILA

T.



STADIALIZAREA REABILIT{RII CU COMPOZITE DIRECTE

TESTAREA MANAGEMENTULUI OCLUZAL ±I ANTICIPAREA REZULTATELOR ESTETICE

În cele mai multe cazuri, componenta eroziv" pare s" fie dep"#it" de atri!ie, cu excep!ia: atri!iei moderate de pe suprafe!ele pala-

tinale/incizale ale 1.2 #i 2.1; atri!iei minime de pe suprafe!ele vesti-

bulare/incizale ale 3.2 #i 4.7; atri!iei moderate de pe suprafa!a vesti-

bular"/incizal" a 4.1.

O examinare a modelelor din perioada terapei ortodontice a eviden!iat leziuni erozive deja formate în aceste zone #i semne de atri!ie u#oar" pân" la moderat" determinat" probabil de situa!ia anteri-oar". Ceea ce înseamn" c" eroziunea a fost o component" important" #i activ" a pier-derii structurii dentare. Nu s-a obiectivat mobilitate dentar" apreciabil" (fig. 2-5).

D

dinamica buzelor medie; simetria în sens orizontal precum #i pozi-

!ia din!ilor pe arcad" acceptabile; pozi!ia marginii incizale a din!ilor maxi-

lari fa!" de pozi!ia buzei deficitar"; planurile posterioare de ocluzie (maxilar

#i mandibular) #i pozi!ia marginii incizale a din!ilor mandibulari acceptabile (fig. 2).

Evaluarea riscurilor

A fost apreciat" prin corelarea datelor ob!inute prin examen clinic #i evaluarea atent" a istoricului personal. Parodontal: risc sc"zut; a fost asociat cu o pierdere osoas" redus" #i f"r" factori de risc, pacientul fiind rezistent la boala parodontal" (fig. 3).

Biomecanic: risc moderat, cauzat de num"rul mare de eroziuni. Pacientul nu prezint" în antecedente leziuni carioase, de#i dieta sa include alimente acide în cantit"!i semnificative; riscul carios cre#te îns" pe m"sura reducerii cantit"!ii #i a calit"!ii smal!ului (fig. 4, 5).

Func\ional: risc sc"zut, deoarece pacien-tul are un grad de func!ionalitate satisf"-c"tor. Abraziunea anterioar", tratamentul ortodontic #i leziunile erozive semnificati-ve au împiedicat diagnosticarea corect"; cu toate acestea, evaluarea atent" a istoricului dentar, a fotografiilor din trecut #i a modelelor de studiu au condus la în!elegerea faptului c" toate acestea nu au degradat în mod activ func!iile pacien-tului. Pentru c" pe modelele anterioare,

uzura #i eroziunea cauzat" de situa!ia clinic" prealabil" au fost evidente. Dar situa!ia clinic" a r"mas stabil" pentru mai mult de un deceniu, iar sistemul stoma-tognat nu a continuat s" se deterioreze, ci s-a adaptat pentru a func!iona eficient în aceast" pozi!ie a articula!iei #i a din!ilor f"r" a determina modificarea lor.

D risc moderat datorit" dinamicii medii a buzelor #i vizibilit"!ii incomplete a din!ilor în timpul unui zâm-bet larg. Gradul de vizibilitate gingival" (#i, în consecin!", riscul) va cre#te odat" cu avansarea tratamentului, tocmai dup" ce pacientul va deveni mai încrez"tor în aspectul zâmbetului s"u. De aceea, pozi!i-onarea marginilor restaur"rilor precum #i adaptarea la gingia înconjur"toare va ne-cesita mai mult" aten!ie odat" cu m"rirea gradului de vizibilitate (fig. 1, 2). Preocup[ri 1. Cum ar putea fi îndeplinite a#tept!rile

estetice f!r! cre#terea riscului biomecanic? Reducerea structurii dentare în scop restaurator duce la îndep"rtarea unei can-tit"ti de structur" dentar" #i, prin urmare, se accentueaz" riscurile biomecanice.

2

4

3

5

Figurile

2. Zâmbet preoperator.

3. Aspect preoperator în ocluzie.

4. Aspect preoperator al arcadei superioare.

5. Aspect preoperator al arcadei inferioare.



2. Cum ar putea s! fie schimbat! pozi"ia

din"ilor f!r! cre#terea riscului func"ional?

Refacerea lungimii din!ilor maxilari an-teriori f"r" a !ine cont de DVO ar supune restaur"rile la risc de fractur", limitându-le astfel func!ionalitatea. De asemenea, modific"rile lungimii din!ilor complic" pozi!ia de contact a din!ilor anteriori în pozi!ia de RC #i de IM. A#a cum rezult" #i din istoricul dentar, adaptarea anterioar" a dus la abraziunea din!ilor anteriori, dar într-o m"sur" ce a permis exercitarea func!iilor. M"rirea lungimii din!ilor anteriori, f"r" modificarea DVO ar restrânge din nou func!iile #i ar cre#te atât riscul func!ional, cât #i cel biomecanic.

3. Care ar fi o DVO optim! pentru acest

pacient? Cum ar putea fi stabilit! #i

men"inut! pe toat! perioada de

tratament #i comunicat! cu precizie

tehnicianului?

Modificarea DVO #i identificarea RC sunt dificile în stomatologia restaurativ", iar comunicarea acestor informa!ii tehnicia-nului în vederea unor rezultate previzibile poate fi o provocare.

4. Cum ar putea fi gestionate aceste modi-

fic!ri simultan cu etapizarea tratamentului

(mai ales d.p.d.v. financiar #i al timpului)?

Etapizarea tratamentului în acest caz a permis pacientului #i medicului antici-parea rezultatelor estetice #i examinarea op!iunilor func!ionale.

Planul de tratament

Alternativele, riscurile #i obiectivele trata-mentului au fost discutate cu pacientul. Obiectivele primare ale pacientului au fost reprezentate de îmbun"t"!irea aspectului estetic, gestionarea pierderii continue de structur" dentar", precum #i minimizarea riscului de disfunc!ii în viitor. Determi-narea dimensiunii, formei #i lungimii adecvate a din!ilor anteriori ajut" la de-terminarea necesarului de cre#tere a DVO pentru restaurare cu o preparare minim" atât a structurilor dentare anterioare, cât #i posterioare. Etapizarea tratamentului în faze u#or de gestionat, cu men!inerea în acela#i timp #i a rela!iilor func!ionale a condus la finalizarea cu succes a planului de tratament în limitele de timp #i de restric!ii financiare impuse.

Etapa I: BONDING de TRANZI|IE

Cerin!ele estetice ale pacientului au impus prioritar determinarea m"rimii, formei #i lungimii adecvate a din!ilor anteriori. Incisivii maxilari au fost u#or abraza!i cu particule de oxid de alumi-niu (27 &m), grava!i acid cu acid fosforic 37% pentru 15 secunde #i reconstitui!i cu r"#in" adeziv" f"r" umplutur" #i compozit, conform cu instruc!iunile produc"torilor, pentru stabilirea parame-trilor de m"rime (fig. 6, 7). Pacientul a aprobat aspectul estetic ob!inut. Un deprogramator Kois a fost utilizat pentru a stabili pozi!ia de RC #i DVO corespunz"toare care s" permit" ocluzia din!ilor anteriori în timpul mastica!iei. Cu ajutorul acestuia, s-au reconstruit ca-ninii, premolarii #i primii molari maxilari cu acela#i protocol adeziv folosit #i în cazul incisivilor. S-a avut în vedere men!inerea DVO prin contacte bilaterale, egale ca intensitate, #i simultane. Contactele centrice posterioare au fost redefinite, verificate #i echilibrate (fig. 6-9).

6

8

7

9

Figurile

6. Aspectul restaur"rilor adezive de tranzi!ie.

7. Zâmbet larg care expune restaur"rile adezive de tranzi!ie.

8. Aspectul restaur"rilor adezive de tranzi!ie în IM.

9. Aspectul restaur"rilor adezive maxilare (vedere ocluzal").



CLINICAL CASE REPORTSTADIALIZAREA REABILIT{RII CU COMPOZITE DIRECTE


Etapa II: ESTETICA ANTERIOAR{

Restaur"rile provizorii au fost men!inute 9 luni, perioad" pe parcursul c"reia nu s-au notat fisuri, fracturi sau modificarea rela!iilor ocluzale în timpul desf"#ur"rii pe deplin a func!iilor. Stabilitatea articula!iei s-a men!inut, nu au ap"rut simptome noi. Pacientul a prezentat un grad de func!io-nalitate acceptabil", în ciuda modific"rilor de DVO #i a pozi!iei marginii incizale. Dup" o perioad" de 9 luni de tranzi!ie, s-a impus continuarea tratamentului restaurator estetic permanent. Prepararea din!ilor anteriori a fost limitat" la 0.3mm la nivelul smal!ului vestibular, men!inând astfel la maxim integritatea structura-l" dentar". La nivel incizal, reducerea structurii dentare a fost men!inut" la 2mm, inclu#i în etapa de tranzi!ie (fig. 10). O minim" linie terminal" a fost creat" pe fa!a palatinal" #i incizal de cingulum, pen-tru a permite tehnicianului s" realizeze stopurile ocluzale corespunz"toare la ni-velul caninilor maxilari #i pentru a ob!ine contururile palatinale optime necesare stabilirii zonei masticatorii. Toate prepara!iile au fost realizate numai la nivelul smal!ului #i supragingival, nefi-ind necesare tehnici de retrac!ie gingi-val" pentru amprentare (fig. 11). Pentru amprentarea final" s-a utilizat o tehnic" monofazic", într-un singur timp cu un material polieter de consisten!" medie. Restaur"rile provizorii pentru grupul frontal maxilar 1.3-2.3 au fost realizate direct în cabinet cu un material compozit Bis-acrilic temporar. Analizatorul dentofacial Kois a fost utilizat pentru a co-munica parametrii esen!iali func!ionali #i estetici, precum #i pentru montarea modelelor provizorii maxilare (fig. 12). Înregistrarea inter-rela!iilor maxilare a fost realizat" pentru IM, care în urma echilibrarii aditive, coincide acum cu RC. Înregistr"rile, amprentele finale, precum #i fotografiile digitale au fost trimise teh-nicianului pentru realizarea restaur"rilor anterioare definitive (fig. 13-15).

Platforma articulatorului a servit ca punct de referin!" pentru pozi!ia capului #i pen-tru a asigura simetria planului marginii incizale #i a pozi!iei din!ilor în plan ori-zontal #i vertical. Modelele de tranzi!ie au ghidat recrearea pozi!iei marginii incizale. Analizatorul dento-facial Kois a permis ca modelele preoperatorii, cele de tranzi!ie #i modelele cu prepara!ii s" fie montate tocmai pentru a asigura precizia #i predic-tabilitatea rezultatului final (fig. 13-15). A urmat protocolul adeziv ce a inclus: microabrazarea din!ilor cu particule de oxid de aluminiu (27&m), gravare cu acid fosforic 37% pentru 15 secunde, #i fotopolimerizarea a trei straturi de r"#in" adeziv" f"r" umplutur". Suprafe!ele interne ale restaur"rilor au fost gravate cu acid fluorhidric, cur"!ate, silanizate #i bine uscate. Toate restaur"rile au fost cimentate cu r"#in" fotopolimerizabil". Discu\ii

Deprogramatorul Kois a permis medi-cului dentist identificarea pozi!iei optime a ATM, stabilirea #i men!inerea unei DVO acceptabile, echilibrarea unei DVO aditive, #i, în consecin!" etapizarea tratamentului, permi!ând astfel pacientului finalizarea tratamentului dorit. Odat" DVO stabilit", restaur"rile de tran-zi!ie au fost create astfel încât s" men!in" pozi!ia articula!iei #i s" permit" un “test

drive” al schemei ocluzale stabilite #i al rezultatelor estetice, prin utilizarea unui material ieftin #i u#or de ajustat. Au urmat aprobarea aspectului estetic, verificarea ocluziei #i etapizarea ulterioar" a trata-mentului, de comun acord cu pacientul. La nivelul din!ilor posteriori, restaur"rile compozite adezive de tranzi!ie se men!in, cu p"strarea DVO #i a stopurilor centrice create pe canini, pân" când pacientul va aproba restaurarea definitiv" #i în aceast" regiune. Pacientul este con#tient de faptul c" restaur"rile posterioare directe fac par-te integrant" din succesul restaur"rii între-gii denti!ii #i c" acestea pot avea nevoie

10

11

12

Figurile

10. Ghidaj pentru prepara!iile din!ilor

anteriori.

11. Finalizarea prepara!iei din!ilor

anteriori.

12. Analizatorul dento-facial Kois.




de între!inere în func!ie de perioada de timp pîn" la definitivarea tratamentului. Refacerea RC #i sus!inerea unei func!io-nalit"!i acceptabile au fost factorii decisivi pentru succesul tratamentului definitiv. Rezultatul final a dep"#it a#tept"rile pacientului (fig. 16-18). M"rirea lungimii din!ilor #i restabilirea pozi!iei marginii incizale a creat un aspect natural, estetic #i mult întinerit. Nivelul ridicat de estetic", forma #i func!ionalitatea realizate pentru a satisface exigen!ele estetice #i func!ionale ale pacientului nu au putut fi ob!inute f"r" cuno#tin!ele, experien!a #i expertiza tehnicianului (fig. 13-18). Prin examinarea cu aten!ie a factorilor de risc ai pacientului #i prin în!elegerea riscurilor inerente asociate cu orice alt tratament sau lipsa unui tratament, a fost conceput un plan care s" minimizeze ori-

ce risc suplimentar #i care s" nu accentue-ze în acela#i timp riscurile func!ionale. Prepararea din!ilor a fost men!inut" numai la nivelul smal!ului, fapt care a redus riscurile suplimentare biomecanice. 'i zonele afectate semnificativ anterior de eroziuni la nivelul smal!ului fiind restaurate prin acoperire vor fi protejate de ac!iunea distructiv" eroziv" ulterioar", pentru c", cel mai probabil, pacientul nu va renun!a la obiceiurile alimentare. Prepararea marginal" a din!ilor a fost loca-lizat" supragingival, pentru a nu contribui la cre#terea riscurilor parodontale.

Pacientul a urmat un program de 6 luni de men!inere parodontal", riscul paro-dontal r"mânând astfel redus. Utilizarea pozi!iei de RC #i realizarea echi-libr"rii ocluzale aditive a permis ca DVO s" fie modificat" f"r" o cre#tere a riscului func!ional. Diagnosticul ocluzal postope-rator a fost de asemenea, acceptabil din punct de vedere func!ional. Problemele anticipate sunt legate numai de eventuale restaur"ri minimale, #i nu se refer" la din!ii restan!i, pentru c" “r"spun-derea” a fost transferat" de la nivel dentar, restaur"rilor.

13

16

17

18

15

14

Figurile

13. Modelul cu din!ii prepara!i pe planul Panadent.

14. Restaur"rile adezive tranzi!ionale pe planul Panadent.

15. Restaur"rile finale pe planul Panadent.

16. Aspect final.

17. Zâmbet larg final.

18. Pozi!ia de intercuspidare maxim" final".



Urm!torul num!r al revistei va ap!rea în OCTOMBRIE 2010, înaintea DENTA de toamn!.

VOCO GmbH · P.O. Box 767 · 27457 Cuxhaven · Germania · Tel. +49 (0)4721 719-0 · Fax +49 (0)4721 719-140 · www.voco.com

SO

„Am nevoie de un compozit, care se comport! ca "i dintele !“ Dr. Arne Kersting

NOU

APROAPE IDENTIC CU DINTELE

Însumându-i toate propriet!"ile fizice, Grandio ® SO este materialul de obtu -ra"ie care, la scar! mondial!, este cel mai apropiat de dintele natural.* Aceasta însemn!: durabilitate, restaur!ri fiabile #i – mai ales – pacien"i mul"umi"i.

R!spunzând celor mai exigente cerin#e, utilizare universal! atât pentru zona anterioar! cât $i posterioar!

Opacitate natural! pentru rezultate asem!n!toare dintelui, folosind doar o singur! nuan#!

Sistem inteligent de culori, având noi nuan#e rezultate din experien#a practic! VCA3.25 und VCA5

Consisten#! neaderent!, stabilitate ridicat! la lumina ambiental!, luciu superior în urma lustruirii

* Nu ezita#i s! cere#i informa#ii despre studiul $tiin#ific al produsului.

VOCO_ActStom_4710_GrandioSO_210x280.indd 1 13.08.2010 10:47:08 Uhr

17-18 septembrie 2010 - Curs de certificare Incognito, acum la un pre! excep!ional! Detalii în interiorul revistei.

UNAS, în colaborare cu compania 3M Romania – 3M ESPE Dental Products "i distribuitorii autoriza!i 3M ESPE: Dentotal Protect, Helios Medical & Dental, Medident Exim "i Medimex Dent, au deosebita pl#cere de a v# invita la cursurile Espertise™:

8:30 - 9:00 Înregistrarea participan!ilor

9:00 - 10:00 Restaur#ri directe sau indirecte – cost, longevitate, conservarea structurii dentare analizate din punct de vedere clinic Al Waning – Senior Technical Manager 3M ESPE, profesor Asociat al Universit"!ii din Birmingham, Marea Britanie Conf. Univ. Anca Vâlceanu – Universitatea de Medicin" #i Farmacie "Victor Babe#", Departamentul de Estetic" Dentar"

10:00 - 11:30 Principii "i metode de tratament la pacientul în cre"tere Dr. Arina Vinereanu – Medic primar stomatologie general" - supraspecializare pedodon!ie, Director Clinic Na!ional al Programului Special Olympics - Special Smiles

11:30 - 11:45 Pauz" cafea

11:45 - 12:30 Tehnici minim invazive în implantologia modern# – miniimplantele 3M ESPE Prof. Dr. Norina Forna – Decan al Universit"!ii „Grigore T. Popa” Ia#i

12:30 - 13:30 Prânz

13:30 - 15:00 Ob!inerea unor lucr#ri protetice cu estetic# superioar# – metode, tehnici de lucru (I) Dr. Marco Nicastro – Membru al Academiei de Protetic" Dentar" din Italia, Membru al Academiei de Estetic" Dentar" din Italia

15:00 - 15:15 Pauz" cafea

15:15 - 16:30 Ob!inerea unor lucr#ri protetice cu estetic# superioar# – metode, tehnici de lucru (II) Dr. Marco Nicastro – Membru al Academiei de Protetic" Dentar" din Italia, Membru al Academiei de Estetic" Dentar" din Italia

16:30 - 17:30 Discu!ii

8:30 - 9:00 Înregistrarea participan!ilor

9:00 - 10:00 Indica!iile terapiei cu bisfosfona!i în medicina dentar# Prof. Dr. Alexandru Bucur – #ef Clinica Universitar" de Chirurgie OMF Dr. Victor Ghi!" – #ef lucr"ri Chirurgie OMF Dr. Tiberiu Ni!" – #ef lucr"ri Chirurgie OMF Dr. Octavian Dinc" – asistent universitar Chirurgie OMF

10:00 - 10:15 Pauz" cafea

10:15 - 11:45 Aspecte clinice referitoare la realizarea anesteziei în medicina dentar# (I) Dr. Krzysztof Gonczowski, Universitatea Jagiellonian, Cracovia, Polonia

11:45 - 12:45 Prânz

12:45 - 14:15 Aspecte clinice referitoare la realizarea anesteziei în medicina dentar# (II) Dr. Krzysztof Gonczowski, Universitatea Jagiellonian, Cracovia, Polonia

14:15 - 15:00 Discu!ii

Evenimentele sunt creditate de c#tre Colegiul Medicilor cu ore EMC. V" rug"m s" ave!i în vedere faptul c" num"rul de locuri la aceste cursuri sunt limitate #i ele se vor ocupa în ordinea efectu"rii înscrierilor. Taxa de participare este de 150 RON pentru fiecare simpozion. Studen!ii beneficiaz" de intrare gratuit" în baza carnetului de student vizat pentru anul în curs.

Pentru detalii #i înscrieri ne pute!i contacta la tel. 021-202.80.14, 0722.656.158 sau e-mail: [email protected].

Espertise™Ad"uga!i valoare prin programele

23 octombrie 2010, sâmb#t# - Simpozion Espertise, Hotel Alpin - Bra"ov

30 octombrie 2010, sâmb#t# - Simpozion Espertise, Hotel Intercontinental - Bucure"ti

Actualitati Stomatologice 47

Documents

Transcript of Actualitati Stomatologice 47