Activitatile integrate si eficienta lor in actul didactic

Argument

         " Lasati copilul sa vada, sa auda, sa descopere, sa cada, sa se ridice si sa se insele. Nu folositi cuvinte cand actiunea, faptul insusi, sunt posibile."

                                                                                             Pestalozzi

         Pornind de la acest indemn, trebuie sa-i invatam pe copii sa invinga dificultatile prin interventii reale, posibile, sa-i situam in dialog cu mediul sau sa-i facem sa-si exerseze capacitatea de a opta si de a decide.

         Si ce alt loc mai potrivit decat GRADINIŢA putem gasi pentru indeplinirea acestui scop nobil? Aici, departe de forfota si apasarea cotidianului, copilul intra intr-un mediu cald, protector si stimulativ, 21221v215v un mediu pe care il putem asemui unei carti cu povesti in care literatura, muzica, artele plastice, natura, miscarea, socialul sunt intr-un permanent dialog intre ele si, implicit, cu copilul.

         Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii prefigureaza doua mari tendinte de schimbare in interiorul sistemului prescolar, in acord cu prevederile programului educational care porneste de la ideea necesitatii imbunatatirii calitatii educatiei la varstele timpurii, pentru a putea raspunde exigentelor copilului prescolar de astazi. Tendintele vizeaza crearea unui mediu educational adecvat, in vederea stimularii continue a invatarii spontane a copilului si pentru introducerea acestuia in ambianta culturala a spatiului caruia ii apartine.

         De asemenea, noua programa a accentuat ideea de folosire a contextului ludic si a invatarii active in stimularea rutei individuale a invatarii, fapt pentru care a propus o abordare educationala diferita. Abordarea educationala propusa de programa prescolara se orienteaza asupra folosirii metodei proiectelor tematice de grup, selectate, proiectate si elaborate cu ajutorul copilului si in care brainstorming-ul, lucrul in echipa si actiunea directa a copilului cu mediul sunt mijloacele de baza ale procesului de predare-invatare.

                           

         Integrarea curriculara in gradinita

          

Literatura pedagogica actuala descrie integrarea curriculara drept o modalitate inovatoare de proiectare a curriculum-ului, care presupune sintetizarea si organizarea didactica a continuturilor din domenii diferite ale cunoasterii, astfel incat sa se asigure achizitia de catre copii a unei imagini coerente, unitare despre lumea reala. Termenul curriculum integrat , asa cum este definit de diversi autori (V. Chis,2001, Cretu. C. 1999, Cristea S. 2000) sugereaza in primul rand corelarea continuturilor, insa acest demers necesita o abordare curriculara in care punctul de pornire este cel mai adesea finalitatea/finalitatile urmarite, in functie de care sunt alese toate celelalte componente aleprocesului instructiv - formativ.

         In practica educationala recomandarea proiectarii integrate a curriculum-ului este considerata o provocare pe care invatamantul prescolar si-a asumat-o atat la nivelul proiectarii documentelor curriculare cat si la nivelul micropedagogic, al practicii zilnice. Documentele curriculare care organizeaza activitatea educationala in invatamantul prescolar asigura un cadru normativ care sustine din plin abordarea integrata a curriculum-ului.

         Structurarea flexibila a continuturilor ofera cadrelor didactice care lucreaza la acest nivel o libertate de decizie aproape deplina cu privire la tipurile de continuturi pe care sa le ofere copiilor si o autonomie sensibil egala in privinta metodologiei de propunere a acestor continuturi. Singura reglementare formala este data de sistemul finalitatilor cu grade diferite de generalitate, predefinite, care constituie punct de plecare pe tot parcursul procesului de instruire si formare si, in final, in actiunea de evaluare a performantelor invatarii. In plus, promovarea ideii planificarii pe teme si incurajarea utilizarii metodei proiectelor in activitatile didactice cu prescolarii sunt initiative ce expliciteaza si facilitaza acest demers al abordarii integrate a curriculum-ului.

Valente formative si provocari ale abordarii

integrate a curriculum-ului

         Argumentele psihopedagogice in favoarea dezvoltarii unui curriculum integrat sunt multiple. Astfel, in planul profunzimii si solidaritatii cunostintelor dobandite printr-o abordare, plusul calitativ este evident: cei care identifica mai usor relatiile dintre idei si concepte, dintre temele abordate in scoala si cele din afara ei; baza integrata a cunoasterii conduce la o mai rapida reactivare a informatiilor; timpul de parcurgere a curriculum-ului este sporit. In planul relatiilor interpersonale integrarea curriculara si, in special, metoda proiectelor incurajeaza comunicarea si reyolvarea sarcinilor de lucru prin cooperare; in timpul derularii proiectelor se dezvolta un "sens al comunicariii" si o perfectionare implicita a modurilor de grupare; elevii devin mai angajati si mai responsabili in procesul invatarii; curriculum-ul integrat promoveaza atitudini pozitive. In ce priveste rolul cadrului didactic, acesta devine un "facilitator", mai mult decat o sursa de informatii.

         Luand in considerare aceste avantaje se recomanda abordarea integrata a curriculum-ului sau a unor aspecte ale acestuia, fiind in acelasi timp constienti de probemele complexe pe care un atare demers le implica: abilitatea metodologica a cadrelor didactice pentru integrarea curriculara; realizarea unei coordonari corecte intre temele abordate din perspectiva integrata si temele abordate clasic; stabilirea modalitatilor de evaluare a performantelor individuale, mai ales in situatia invatarii prin cooperare, acomodarea corecta a proiectelor si abordarii pe teme intr-o schema orara coerenta.

                                      Modele de integrare curriculara

         Literatura de specialitate ofera o serie de modele de organizare si monitorizare a curriculum-ului  integrat.

a)     Modelul integrarii ramificate- elementul central al acestui model este tema studiata, iar detalierea experientelor de invatare se face, la un prim nivel, pe domeniile de activitate prevazute in programa. La un al doilea nivel de proiectare sunt considerate experientele de formare, pe diversele dimensiuni psihofizice individuale: intelectuala, afectiva, sociala, fizica. Avand in vedere finalitatile stabilite pentru aceste 2 nivele, cadrul didactic alege continuturile ce se inscriu in sfera temei centrale si care pot contribui la atingerea finalitatilor.

b)     Modelul integrarii liniare (modelul hibridarii); in acest nivel, integrarea curriculara se face in jurul unei finalitati de transfer, de tipul "dezvoltarea comportamentului social". Prin complexitatea lor si prin specificul integrat, aceste finalitati se pot constitui ca (sub)domenii independente. Acest model al proiectarii este aplicabil pentru finalitatile urmarite pentru perioade mai indelulgate de timp si este foarte potrivit pentru proiectarea interventiei educationale diferentiate si individualizate cu scopuri recuperatorii sau de dezvoltare.

c)     Modelul integrarii secventiale: in acest model, cunostintele de aceeasi sfera ideatica sunt predate in proximitate temporala:desi adordarea lor se face distinct, propunatorul faciliteaza transferul achizitiilor invatate de la un domenii la altul, prin comentariile, trimiterile, intrebarile, sarcinile de lucru formulate. Priectarea pe teme, o cerinta de actualitate in invatamantul prescolar romanesc, ilustreaza cel mai adesea acest model de integrare curriculara.

d)    Modelul curriculum-ului infuzionat: specificul acestui model consta in studierea unor teme diverse din perspectiva unui centru de interes care poate fi temporar (de exemplu: o finalitate complexa, precum intelegera conceptului de transformare reversibile / ireversibile, relatia timp-transformare etc., analiza structurilor si compararea structurilor naturale cu cele create de om) sau permanent (de exemplu: studierea unei discipline optionale utilizand o limba straina:educarea caracterului, continutul fiind parcurs in limba engleza.

e)     Modelul integrarii in retea. Este solutia de integrare pe care o preopune metoda proiectelor de investigare-actiune. Pornind de la subiectul proiectului, copiii opteaza pentru o retea de teme si resurse de studiu corelate cu tema centrala. Domeniul central si cele corelate ale proiectului sunt ele insele teme transdisciplinare si vor fi abordate ca atare. Neajunsul acestui model este faptul ca aplicarea lui poate crea riscul multiplicarii tematicii proiectului peste posibilitatile de monitorizare a rezolvarii ei. Proiectarea dupa modelul integrarii in retea impune cel putin doua nivele de planificare: constituirea unei harti tematice in care, pornindu-se de la tema centrala, sunt identificate subtemele ce vor fi parcurse si desfasurarea pe categorii si tipuri de activitati a continuturilor ce vor rezolva tema proiectului.

f)      Modelul polarizarii: implica stabilirea unui nou domeniu de cunoastere (eventual optional) in jurul caruia, pentru realizarea unor odiective specifice, sunt polarizate segmente din alte discipline. Un exemplu in acest sens il poate constitui tema "Vremea povestilor" in care dezvoltarea deprinderilor de comuncare si alte finalitati se indeplinesc prin exploatarea continutului povestilor din perspectiva mai multor categorii de activitati prevazute in planul de invatamant.

Sugestii de planificare a activitatilor

instructiv-educative

         Procesul instructiv-educativ desfasurat in gradinita permite fiecarei educatoare, sau echipe de educatoare, punerea in valoare a propriei experiente didactice, prin activitati educative cu caracter integrat si cu o abordare complexa a continuturilor.

         Se impune, asadar ca procesul educational sa fie creativ, interdisciplinar, complex, sa-i stimuleze pe copii in vederea asimilarii informatiilor.

         Educatoarea, managerul intregului proces didactic, are libertatea de a alege - singura ori in echipa, tipul de abordare a activitatilor cu prescolarii, in functie de strategiile pe care le stapaneste.

         In activitatile integrate accentul va cadea pe actiunile de grup si nu pe cele cu intreaga clasa, in care o idee transcede granitele diferitelor discipline si organizeaza cunoasterea in functie de noua perspectiva, respectand  tema de interes.

         Alaturi de abordarea interdisciplinara, organizarea modulara si invatarea asistata de calculator, predarea integrata a cunostintelor este considerata o strategie moderna de organizare si desfasurare a continuturilor, iar conceptulde activitate integrata se refera la o actiune in care se imbratiseaza metoda de predare-invatare a cunostintelor, imbinand diverse domenii si constituirea deprinderilor si abilitatilor prescolaritatii.

         Integrarea este o maniera de organizare oarecum similara cu interdisciplinaritatea, in sensul ca obiectivele invatarii au ca referinta nu o categorie de activitate, ci o tematica unitara, comuna mai multor categorii. Dar nu trebuie sa facem confuzii intre cele doua concepte si sa identificam interdisciplinaritatea( ca o componenta a mediului pentru organizarea cunoasterii) cu integrarea ( ca o idee sau un principiu integrator care rupe hotarele diferitelor categorii de activitate si grupeaza cunoasterea in functie de tema propusa de educatoare ori de copii). Integrarea, ca sintagma, este explicata ca revenirea in acelasi loc, in aceeasi activitate, a mai multor activitati de tip succesiv care conduc la atingerea obiectivelor propuse, la insusirea continuturilor, la realizarea in practica a proiectul didactic propus.

         In codul activitatilor integrate, abordarea realitatii se face printr-un demers global, granitele dintre categoriile si tipurile de activitati dispar, se contopesc intr-un scenariu unitar si de cele mai multe ori ciclic, in care tema se lasa investigata cu mijloacele diferitelor stiinte, evident, continuturile au un subiect comun, care urmeaza a fi elucidat in urma parcurgerii acestora si atingerii obiectivelor comportamentale avute in vedere.

         Activitatile integrate vor fi cele prezente in planificarea calendaristica, proiectate conform planului de invatamant, orarului aferent nivelului de varsta, sustinute de experienta cadrului didactic. Educatoarea organizeaza si desfasoara activitati integrate generate de subiecte stabile planificate pentru tot timpul anului. Aceste activitati pot fi desfasurate integrat dupa scenariu elaborat de educatoare ce incepe cu intalnirea de grup, initiata in fiecare zi si care se poate realiza sub forma unei povestiri, a intalnirii cu un personaj, a vizitei unei persoane adulte, prezenta unui animal, o intamplare traita sau imaginata, un eveniment social sau eveniment special petrecut in familie.

         Scenariul educatoarei ii orenteaza pe copii sa opteze pentru diverse centre care ofera posibilitatea alegerii domeniilor de invatare si a materialelor. Varietatea acestora incurajeaza copii sa manifeste, sa observe, sa gandeasca, sa-si exprime ideile, sa interpreteze date, sa faca predictii.

         Copiii isi asuma responsabilitati si roluri in mocrogrupul din care fac parte, participand la jocuri de rol interesante, initiate la sugestia celor din jur sau create chiar de ei.

         La completarea scenariului ne pot fi de un real folos vizitele, plimbarile, intalnirile cu specialisti etc. Tematica acestora este aleasa incat prin activitatile integrate sa se inlesneasca contactul cu lumea inconjuratoare. In atentia echipei de educatoare se afla in permanent, intreaga paleta de activitati ( la alegere, comune, jocuri si activitati de dupa - amiaza) si modalitati de organizare a acestora.

         Sugestiile prezentate sunt orientative si lasa loc imaginatiei colegelor educatoare, pentru a-si organiza propiile activitati integrate, in functie de grupa pe care o conduc si temele abordate.

         Ofer in continuare o exemplificare:

         Tema saptamanii: Natura

         Subtema: Aspecte de iarna

         Luni :

Activitati alese: a) Biblioteca: " Citim imagini cu aspecte de iarna"

                         b) Stiinta: "Sortam si decupam imagini pentru calendarul naturii"

                         c) Constructii: (cu pioneze) " Omul de zapada"

Activitati obligatorii: a) Cunoasterea mediului: lectura dupa imagini " A sosit  iarna"

                                 b) Activitate muzicala " Tine baba iarna sfat" de L. Comes

Activitati alese: Educatie rutiera " Unde ne jucam/ ne dam cu saniuta? "

                         Jocuri in aer liber: " Oameni de zaopada"

Marti :

Activitati alese: a) Biblioteca: " Cum este vremea" - convorbire

                         b) Joc de rol: " De-a gospodinele"

                         c) joc de masa: " Ce se potriveste iarna"

Activitati obligatorii: a) Activitate matematica - joc didactic "6 nasturi pentru omul de zapada"(predare-invatare)

                                 b) Educatie pentru societate: poveste creata de copii: " Fapte bune, fapte rele"

Activitati alese: jocuri in aer liber "Urme in zapada"

         Miercuri:

Activitati alese: a) Biblioteca: " Formulam propozitii despre iarna"

                        b) Arta: "Crengute de brad cu promoroaca"

                        c) Constructii: " Crengute de brad" (din betisoare)

Activitati obligatorii: a) Educarea limbajului: povestirea educatoarei " Baba iarna face pozne" de Bogdanov

                                 b) Educatie fizica: invatarea mersului in echilibru intre doua linii trasate pe sol. Joc " Trecem puntea"

Activitati alese: educatie pentru sanatate: "Cum ne ingrijim sanatatea in anotimpul iarna"

                            Joc senzorial " Rece - cald"

         Joi:

Activitati alese: a) Biblioteca: repetam poezii despre iarna

                        b) Stiinta: "Cum se formeaza partia de schi, patinoarul"

                        c) Joc de rol: " De-a doctorul"

Activitati obligatorii: a) Activitate matematica: compunerea si descompunerea nr. 6 (exercitiu cu mat. individual).

                                 b) activitate practica: taiere "Fulgi de nea"

Activitati alese: concurs de ghicitori

         Vineri:

Activitati alese: a) Biblioteca: "Gaseste cuvantul potrivit"

                        b) Arta:modelaj - "Oameni de zapada"

                        c) Joc de creatie: " In lumea povestilor"

Activitati obligatorii: a) Educarea limbajului: povestirea copiilor " baba iarna face pozne"

                                 b) Activitate artistico - plastica: pictura "Peisaj de iarna"

Activitati alese: jocuri de miscare alese de copii

                        Activitate gospodareasca: " Ordine la jucarii"

  

Concluzii

         Reusita predarii integrate a continuturilor in gradinita tine in mare masura de gradul de structurare a continutului proiectat, intr-o viziune unitara, tintind anumite finalitati. Invatarea intr-o maniera cat mai fireasca, naturala pe de-o parte si, pe de altaparte, invatarea conform unei structuri riguroase sunt extreme care trebuie sa coexiste in curriculum-ul integrat.

         De retinut este faptul ca prescolarii trebuie sa invete intr-o maniera integrata, fiecare etapa de dezvoltare fiind strans legata de cealalta. Activitatile integrate sunt oportune in acest sens, prin ele aducandu-se un plus de lejeritate si mai multa coerenta procesului de predare-invatare, punand accent deosebit pe joc ca metoda de baza a acestui proces.

         Activitatea integrata se dovedeste a fi o solutie pentru o mai buna corelare a activitatilor de invatare cu viata societatii, cultura si tehnologia didactica.

                  

Bibliografie:***Programa activitatilor instructiv-educative din gradinita;

                                      Ministerul educatiei si cercetarii "Metoda proiectelor la varstele timpurii" ;Ed. Miniped. Buc2002

                                      Revista Invatamantului Prescolar nr. 3-4/2003

                                      Revista Invatamantului Prescolar nr.1-2/2004

                           

I.                   Argument.

II.                Integrarea curriculara in gradinita.

III.             Valente formative si provocari ale abordarii integrate a curriculum-ului

IV.            Modele de integrare curriculara.

V.               Sugestii de planificare a activitatilor instructiv-educative.

VI.            Concluzii.

                                                                                             

Forme de organizare a procesului instructiv-educativ din  gradinita si scoala primara                 

        Membrii grupului:-Flamand (Scridonesi) Victoria                                    -Anton Emilia                                    -Pop Adina                                    -Matei Cornelia                                    -Flamand (Varvari) Maria                                    -Ureche Ana

          I.ACTIVITATILE COMUNE/ACTIVITATILE PE DOMENII EXPERENTIALE  

                   1.Activitatile integrate si eficienta lor in actul didactic         “Lasati copilul sa vada,sa auda,sa descopere,sa cada,sa se ridice si sa se insele.Nu folositi cuvinte  cand actiunea,faptul insusi,sunt posibile.”Pestalozzi

          Pornind de la acest indemn,trebuie sa-i invatam pe copii sa invinga dificultatile prin interventii reale,posibile,sa-i situam in dialog cu mediul sau sa-i facem sa-si exerseze capacitatea de a opta si de a decide.Si ce alt loc mai potrivit decat GRADINITA putem gasi pentru indeplinirea acestui scop nobil?Aici departe de forfota si apasarea cotidianului,copilul intra intr-un mediu cald,protector si stimulativ,un mediu pe care il putem asemui unei carti cu povesti in care literature,muzica,artele plastice,natura,miscarea,socialul sunt intr-un permanent dialog intre ele si implicit cu copilul.

         2.Integrarea curriculara in gradinita           Termenul de curriculum integrat,asa cum este definit de diversi autori sugereaza in primul rand corelarea continuturilor,insa acest demers necesita o abordare curriculara in care punctual de pornire este cel mai adesea finalitatea/finalitatile urmarite,in functie de care sunt alese toate celelalte componente ale procesului instructiv-educativ.~Activitatile pe domenii experentiale      -sunt activitatile integrate sau pe discipline desfasurate cu copiii in cadrul unor proiecte planificate in functie de temele mari propuse de curriculum,precum si de nivelul de varsta si de nevoile si interesele copiilor din grupa.~Domeniile experentiale:experiente de invatare in domenii de cunoastere interdisciplinare

Cele 5 domenii principale de cunoastere sunt:         1.Domeniul estetic si creative         2.Domeniul om si societate         3.Domeniul limba si comunicare         4.Domeniul stiinte         5.Domeniul psiho-motricCombinarea acestor domenii experentiale este inlesnita de organizarea continuturilor pe cele 6 teme generale propuse de curriculum:         1.Cine sunt/suntem?         2.Cum este/a fost si va fi pe pamant?         3.Cand/cum si de ce se intampla?          4.Cine si cum planifica/organizeaza o activitate?         5.Ce si cum vreau sa fiu?         6.Cu ce si cum exprimam ceea ce simtim?      Toate tipurile de activitati(activitati commune,jocurile si activitatile alese,rutinele si tranzitiile,activitatile optionale) desfasurate in gradinita,reprezinta momente,oportunitati de invatare in modul cel mai natural al copilului.

               3.Modele de integrare curriculara        Literatura de specialitate ofera o serie de modele de organizare si monitorizare a curriculum-ului integrat.       a).Modelul integrarii ramificate-elementul central al acestui model este tema studiata       b).Modelul integrarii liniare(modelul hibridarii)-in acest nivel integrarea curriculara se face in jurul unei finalitati de transfer,de tipul”dezvoltarea comportamentului social”       c).Modelul integrarii secventiale-in acest model,cunostintele de aceeasi sfera ideatica sunt predate in proximitate temporala.        d).Modelul curriculum-ului infuzionat-specificul acestui model consta in studierea unor teme diverse din perspective unui centru de interes care poate fi temporar sau permanent.        e).Modelul integrarii in retea-este solutia de integrare pe care o propune metoda proiectelor de investigare-actiune.Pornind de la subiectul proiectului,copiii opteaza pt o retea de teme si resurse de studio correlate cu tema centrala.        f).Modelul polarizarii-implica stabilirea unui nou domeniu de cunoastere in jurul caruia,pentru realizarea unor obiective specifice,sunt polarizate segmente din alte discipline.

              5.Sugestii de planificare a activitatilor instructiv-educative     Procesul instructiv-educativ desfasurat in gradinita permite fiecarei educatoare,sau echipe de educatoare,punerea in valoare a propriei experiente didactice,prin activitati educative cu character integrat si cu o abordare complexa a continuturilor.Se impune,asadar ca procesul educational sa fie creative,interdisciplinar,complex,sa-i stimuleze pe copii in vederea asimilarii informatiilor.      Ofer in continuare o exemplificare:Tema saptamanii:NaturaSubtema:Aspecte de iarna          Luni:Activitati alese:a)Biblioteca:”Citim imagini cu aspecte de iarna”

                          b)Stiinta:”Sortam si decupam imagini pentru calendarul naturii”

                          c).Constructii:”Omul de zapada”

Activitati obligatorii:a).Cunoasterea mediului:lectura dupa imagini”A sosit iarna”

                                    b).Activitatea muzicala:”Tine baba iarna sfat” de L.Comes

Activitati alese:a).Educatie rutiera:”Unde ne jucam/ne dam cu saniuta?”

                           b).Jocuri in aer liber:”Oameni de zapada”

         MartiActivitati alese:a).Biblioteca:”Cum este vremea”-convorbire

                           b).Joc de rol:”De-a gospodinele”

                           c).Joc de masa:”Ce se potriveste iarna”

Activitati obligatorii:a).Activitate matematica-joc de rol”6 nasturi pentrul omul de zapada (predare-invatare)

                                     b).Educatie pentru societate:poveste create de copii:”Fapte bune,fapte rele”

Activitati alese:jocuri in aer liber”Urme in zapada”

        MiercuriActivitati alese:a).Biblioteca:”Formulam propozitii despre iarna”

                           b).Arta:”Crengute de brad cu promoroaca”

                           c).Constructii:”Crengute de brad”(din betisoare)

Activitati obligatorii:a).Educarea limbajului:povestirea educatoarei”Baba iarna face pozne” de Bogdanov

                                     b).Educatie fizica:invatarea mersului in echilibru intre doua linii trasate pe sol.Joc”Trecem puntea”

Activitati alese:a).Educatie pentru sanatate:”Cum ne ingrijim sanatatea in anotimpul iarna”

                           b).Joc sensorial:”Rece-cald”

          JoiActivitati alese:a).Biblioteca:repetam poezii despre iarna

                           b).Stiinte:”Cum se formeaza partia de schi,patinoarul”

                           c).Joc de rol:”De-a doctoral”

Activitati obligatorii:a).Activitate matematica:compunerea si descompunerea nr.6 (exercitiu cu mat.individual)                                     b).Activitate practica:taiere”Fulgi de nea”

Activitati alese:concurs de ghicitori

         VineriActivitati alese:a).Biblioteca”Gaseste cuvantul potrivit”

                           b).Arta:modelaj”oameni de zapada”

                            c).Joc de creatie:”In lumea povestilor”

Activitati obligatorii:a).Educarea limbajului:povestirea copiilor”Baba iarna face pozne”

                                    b).Activitate artistico-plastica:picture”Peisaj de iarna”

Activitati alese:jocuri de miscare alese de copii                           Activitate gospodareasca:”Ordine la jucarii”

      

                                              6.Concluzii         Reusita predarii integrate a continuturilor in gradinita tine in mare masura de gradul de structurare a continutului proiectat, intr-o viziune unitara, tintind anumite finalitati. Invatarea intr-o maniera cat mai fireasca, naturala pe de-o parte si, pe de altaparte, invatarea conform unei structuri riguroase sunt extreme care trebuie sa coexiste in curriculum-ul integrat. De retinut este faptul ca prescolarii trebuie sa invete intr-o maniera integrata, fiecare etapa de dezvoltare fiind strans legata de cealalta. Activitatile integrate sunt oportune in acest sens, prin ele aducandu-se un plus de lejeritate si mai multa coerenta procesului de predare-invatare, punand accent deosebit pe joc ca metoda de baza a acestui proces.           Abordarea integrată a activităţilor promovează învăţarea centrată pe elev, acesta beneficiind de : ~    mai multă libertate de acţiune  ~   posibilităţi de a se manifesta natural;  ~   oportunităţi de a se implica în pregătirea activităţilor căutând şi aducând diferite materiale de acasă;

   ~   sporirea încrederii în propriile posibilităţi, devenind capabili să îndeplinească sarcinile ce şi le-au ales sau li s-au încredinţat;   ~educarea capacităţii de a colabora cu co-vârstnicii, de a lucra în grup, de a ajuta la îndeplinirea sarcinilor echipei;            Educatoarea, preocupată să conceapă scenarii care să ofere situaţii de învăţare interesante pentru copii are următoarele oportunităţi:~cunoaşte mai bine copii;~încurajează diferite tipuri de comportament, depistează altele nedorite;~poate aplica metode noi, activ-participative;~stabileşte relaţii de tip colaborativ cu celelalte educatoare şi grupe din unitate, cu părinţii copiilor.                                                                                                                        Studenta:Flamand(Scrinonesi)Victoria

             II. ACTIVITATI DIDACTICE ALESE DE COPII

            Conceptul de „joc liber” este fundamental pentru curiculumul actual, iar cand spunem joc liber ne referim la jocul care este initiat de copil in centre de interes\ activitate. In jocul liber copilul decide ce see joaca si cu cine se joaca.             Jocurile si activitatile alese,constituie un mijloc de socializare a copilului prin intermediul relatiilor de colaborare cu alti copii,al subiectelor si continuturilor sociale pe care le reflecta. Activitatea pe sectoare faciliteaza cooperarea intre copii,intre copii si educatoare ca participanti activi la acelasi proces.Activitatile care pun prescolarul in situatia de a lucra in grup sau in perechi declanseaza si mentine relatiile in cooperare si competitie,atrag si motiveaza participantii,ii responsabilizeaza in vederea realizarii unor sarcini care privesc intregul grup de lucru.            Conceptul de „joc liber” este fundamental pentru curiculumul actual, iar cand spunem joc liber ne referim la jocul care este initiat de copil in centre de interes\ activitate. In jocul liber copilul decide ce see joaca si cu cine se joaca. Jocurile si activitatile alese,constituie un mijloc de socializare a copilului prin intermediul relatiilor de colaborare cu alti copii,al subiectelor si continuturilor sociale pe care le reflecta.Activitatea pe sectoare faciliteaza cooperarea intre copii,intre copii si educatoare ca participanti activi la acelasi proces.Activitatile care pun prescolarul in situatia de a lucra in grup sau in perechi declanseaza si mentine relatiile in cooperare si competitie,atrag si motiveaza participantii,ii responsabilizeaza in vederea realizarii unor sarcini care privesc intregul grup de lucru.             Reusita desfasurarii jocurilor alese depind in mare masura de modul in care este organizat si conceput mediul educational.Acesta trebuie sa stimuleze copilul ,sa il ajute sa se orienteze ,sa il invite la actiune.Astfel ,daca este vorba de activitati desfasurate in sala de grupa ,educatoarea va acorda o atentie deosebita organizarii spatiului in centre ca:biblioteca,coltul casutei,jocul de rol, constructii,stiinta, arte.Organizarea acestor centre se va face tinand cont de resursele materiale,de spatiul si de nivelul de varsta al copiilor.Materialele se vor regasi zilnic in centrele de interes deschise ,nu trebuie sa fie aleatorii ,ci atent alese,in stransa corelare cu tema saptamanii sau cu tema proiectului aflat in derulare.Participarea activa a copiilor la aceste activitati influentate de antrenarea lor zilnica in activitati variate si capabile sa il cucereasca prin farmecul lor,sa le dezvolte imaginatia si sa le incite gandirea .

          Copilul invata prin jocurile  si activitatile alese:

1.Sa decida asupra jocului si jucariilor.Aflat in fata mai multor posibilitati ,copilul invata sa aleaga ceea ce i se potriveste,invata prin experienta proprie .2.Sa fie responsabil pt decizia luata.Faptul ca isi alege singur jocul si datorita acestei alegeri  numai el stie sa explice ce face si cum face,ii ofera bucuria independentei si in acelasi timp raspunderea rezultatelor.

3.Sa aibă incredere si curaj.Mediul securizat si stimulativ ,care sustine si incurajeaza dezvoltarea personalitatii copilului atat  global cat si in componentele ei, oferta cunoastere propriilor forte ,incredere si creativitate4.Sa devina independent in luarea deciziilor ,organizarea jocului si alegerea relatiilor sociale cu egali si cu educatoarea.Intr-un astfel de aranjament al spatiului ,copii au ocazia de a se intalni in activitate cu ceilalti,iar acestei relatii devin libere ,sunt orientate indirect de educatoare prin comunicare ,cooperare ,colaborare ,respect ,negociere,acceptare ,toleranta ,prietenie5.Sa careceteze si sa experimenteze noi solutii.Acest lucru este posibil numai daca ei simt libertatea si au siguranta ca greselile nu le sunt aspru sanctionate.6.Sa se cunoasca .Acest lucru se poate realiza prin amenjarea adecvata a spatiului .Prin sprijin ,interes si intelegere petru eforturile copiilor,educatoarea contribuie la constructia delicata a imaginii de sine a fiecaruia.             In cadrul sectorului „joc constructii” pe teme ca :”ladite pt legume si fructe,cartierul nostru ,parcul de joaca ,adapostul pt animale,casa bunicilor,oraselul copiilor”etc am incurajat lucrul si invatarea pe grupuri mici si in perechi.Participand la realizarea unei constructii copii au exersat folosirea in comun a seturilor de jucarii si cooperarea cu ceilalti traind bucuria lucrului bine facut ,si s-au implicat potrivit intereselor si posibilitatiilor lor in vederea ducerii la bun sfarsit a sarcinilor asumate de grup,au capatat incredere in fortele proprii.

              Activitatile desfasurate la sectorul „jocuri de masa” reprezinta o oportunitate pentru realizarea lucrului copiilor in grupe sau in perechi.Gruparea copiilor in vederea participarii la aceste jocuri este o problema de maiestrie didactica .De fiecare data am incercat sa grupez copiii tinand cont de principiul incluziunii si de necesitatea asigurarii egalitatii de sanse tuturor copiilor.

              La sectorul „biblioteca” copiii folosec in comun o gama variata de materiale.Activitatiile desfasurate aici  pun copiii in situatia de a colabora in relizarea unor activitati diverse:citire de imagini,auditii de povesti,de cantece ,jocuri pt identificarea literelor si cifrelor,concursul de ghicitori.Participarea la aceste activitati este un bun prilej de a determina copii sa lucreze productiv in gup,schimbul de opinii dintre copii fiind inveritabil prilej de  a-si dezvolta abilitatiile de cooperare si de ajutotr reciproc.

                Jocurile si activitatiile desfasurate pe arii de stimulare faciliteaza invatarea prin cooperare ,ilustreaza ideea de interdependenta pozitiva:un copil nu poate reusi fara ceilalti. Solicitand copiii sa lucreze in colaborare pt realizarea unor sarcini,promovam o imbinare a invatarii individuale cu cea de grup cat si o atenuare a unei individualizarii exagerate a invatarii.

              Sa nu uitam ca fiecare copil are ceva bun ,iar varstele micicand se formeaza imaginea de sine si incepe procesul de construiere a caracterului  si respectului de sine ,educatoarea trebuie sa ii valorizeze pe toti ,stimulandu-i individual in acelas timp.

                                                               Studenta:Anton Emilia

                 III.ACTIVITATILE DE DEZVOLTARE PERSONALA

             Activitatile de dezvoltare personala includ rutinele,tranzitiile si activitati din perioada  dupa-amiezii(pentru grupele cu program prelungit),inclusiv activitatile optionale .1.                 RUTINELE         Conform  noului  curriculum, rutinele  sunt  activitatile-reper după care se  derulează  întreaga  activitate  a  unei  zile. Ele  acoperă  nevoile  de  bază  ale  copilului  şi contribuie la dezvoltarea globală a acestora. Rutinele  înglobează, de  fapt, activităţile  de tipul:sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă, micul  dejun, igiena-spălatul şi toaleta, masa  de  prânz, somnul/ perioada de relaxare de după – amiază, gustările, plecarea  copiilor acasă.         Avantajele  şi  importanţa  rutinelor:        ~Rutina  are  rolul  de  a  focaliza  atenţia  copilului, de  a-l  linişti  şi  relaxa; ~Rutina  zilnică  este  foarte  benefică  pentru  copii, datorită  faptului  că  anticiparea  a  ceea  ce  va  urma  conferă  un  sentiment  de  siguranţă  şi  încredere.~Copiii  mici  sunt  debusolaţi  de  dezorganizarea  unei   zile, aşadar, un  ritual, o  activitate  devenită  obişnuinţă, le  crează  confort  psihic, le  conferă  încredere  şi  stabilitate;~Atunci  când  un  copil  nu  depinde  de  un  program, comportamentul  lui  reflectă  lipsa  acestuia, fiind  haotic  şi  inconştient.         Sosirea  şi  plecarea  copiilor  se  vor  face  într-o  atmosferă  destinsă, astfel  încât  copilul  să  perceapă  acţiunile  ca  fiind  fireşti  şi  să  nu  fie  supus  stresului  schimbării. Aceste  momente  capată  un  bogat  conţinut  educativ, relaţia  educatoare-copil-părinte  conferindu-le  o  veritabilă  valoare  pedagogică: obişnuirea  copiilor  de  a  veni  şi  de  a  pleca  aproximativ  la  aceeaşi  oră, formarea  şi  dezvoltarea  sentimentului  de  răspundere  pentru  curăţenia  corporală  şi  ţinuta  vestimentară, precum  şi  cunoaşterea  şi  respectarea  unor  reguli  legate  de  sănătate  şi  regimul  de  viaţă. Se  insistă  acum  asupra  momentului  de  salut, iar  copilul  va  fi  încurajat  să  se  descurce  cu  dezbrăcatul  şi  cu  aranjarea  hainelor  în  locul  special  amenajat.      Spălarea  pe  mâini  îi  oferă  educatoarei  ocazia  de  a  formula  mici  probleme: numărul  balonaşelor  de  săpun, unde  merge  apa  care  curge  la  robinet, de  ce  trebuie  să  tragem  apa  la  toaletă, precum  şi  formarea  deprinderilor  de  a  se  spăla  pe  mâini  înainte  şi  după  masă, de  a  se  spăla  pe  mâini  după  folosirea  toaletei. Exemple  de  teme:,,Nu  uitaţi!’’, ,,Primul  lucru  mă  spăl’’ , ,,Curat  şi  sănătos’’, ,,Stop  microbilor şi  bolilor!’’, etc.        Servirea  mesei  nu  este  un  act  de  sine, ci  şi  un  prilej  pentru  formarea  unor  deprinderi  alimentare  favorabile,  un  stil  de  viaţă  sănătos. Copiii  vor  fi  îndrumaţi  cu  răbdare   şi  perseverenţă  pentru  a  folosi  corect  serveţelul  la  masă, de  a  strânge  resturile   alimentare  şi  de  a  le  duce  la  coşul  de  gunoi,  de  a  mânca  singuri  fără  să  se murdărească, să  mestece  bine  şi  să  înghită, de  a  avea  o  atitudine  corespunzătoare  în  timpul  mesei: să  vorbească  încet, să  nu  se  joace, să  formuleze politicos dorintele. Exemple  de  teme: ,,Mica  gospodină’’, ,,Facem  ordine  după  ce  am  luat  masa’’ , ,,Azi  sunt  foarte  ordonat/ă’’, ,,Ce  mese  curate’’, ,,Coşuleţul va zambeste”.        Somnul  de  zi  al  copiilor nu  este  numai  o  cerinţă  fiziologică,  ci  şi  un  prilej  oferit  copiilor  de  a  câştiga  independenţa  prin  exersarea  unor  deprinderi  individuale  privind  îmbrăcarea  şi  dezbrăcarea. În  special  la  grupele  mici, educatoarea  va  dezvolta  un  ritual  zilnic  premergător  somnului: lectura  unei  poveşti, audierea   de  muzică, ritual  ce  îi  va  ajuta  pe  copii  să-şi  formeze  reflexul  de  a  se  odihni. Exemple  de  teme:,,Ne  pregătim  de  culcare’’, ,,Când  e  patul  aşezat, eu  sunt  gata  de  culcat’’, ,,Moş  Ene  a  venit  pe  la  gene’’, ,,Ascultăm  povestea’’, ,,Cine  adoarme  primul’’, etc.         Întâlnirea  de  dimineaţă  ocupă  un  rol  important  în  cadrul  programului  zilnic, reprezintă  un  moment  prin  care  se  creează  o  atmosferă  vioaie, prietenoasă, în  cadrul  căreia  copiilor  li  se  exersează  deprinderi  şi  abilităţi  importante, de  raportare  pozitivă  la  cei  din  jur, de  recunoaştere  a  valorii  fiecăruia.

            Ea este  o  activitate  planificată, structurată, în  care  educatoarea  îi  anunţă  programul  zilei, îi  învaţă  ritualuri  şi  deprinderi  necesare  pentru  a   deveni  buni  membri  ai  unui  grup. Durata  întâlnirii  de  dimineaţă  este  de  15-25 minute, iar  locul  de  desfăşurare  este  acelaşi  pe  tot  parcursul  unui  an  şcolar.             Structura  întâlnirii  de  dimineaţă:

     Salutul- prima  secvenţă  a  întâlnirii  de  dimineaţă   constă  în  întâmpinarea  tuturor  celor  prezenţi  în  clasă. Acest  moment  cultivă  norme  de  bază  în  comportamentul  copiilor, îi  învaţă  respectul  pentru  cei  din  jur  şi  creează  premizele  pentru  formarea  unui  colectiv  sudat,  bazat  pe  prietenie. În  fiecare  zi  salutul  va  fi  diferit, distractiv, respectuos  şi  mobilizator.  Exemple:,,Bună  dimineaţa, Ana.Mă  bucur  că  te  văd!’’, ,,Bună  dimineaţa, Maria.Ce  frumoasă  eşti  azi!’’, ,,Bună  dimineaţa, albinuţelor’’, ,,Bună  dimineaţa, copii  isteţi!’’, ,,Bună  dimineaţa,  greieraşilor’’, etc.     Prezenţa copiilor  în  grădiniţă  se  poate  realiza  tot  în  cadrul  întâlnirii de dimineaţă. Fiecare  copil are un  cartonaş  cu  un  semn  individual  şi numele lui scris pe el. Pe măsură ce evoluează, copiii îşi recunosc cu  uşurinţa desenul  şi  numele  şi  pot  să-şi  plaseze  cartonaşul  în  locul  pentru  cei prezenţi.    Împărtăşirea  cu  ceilalţi- este  cel  mai  important  moment  al întâlnirii  de  dimineaţă, deoarece  copiii  schimbă  impresii, opinii, păreri  cu  ceilalţi. Ei  îşi  transmit, cu  sinceritate, grijile, problemele, experienţele  proprii, părerile  despre  un anumit  eveniment, întâmplări  la  care  au  fost  martori. Pot  fi ajutaţi  de  educatoare  cu  întrebări:,,Ce  ai  văzut  în  drum  spre  grădiniţă?’’, ,,Văd  că  mama  te-a  îmbrăcat  mai  gros/ mai  subţire.De  ce?’’, ,,Te-am  văzut  ieri  în  parc.Cu  cine  te  jucai?’’,etc.Aceste  întrebări     Activitatea de grup- este  crearea  coeziunii  grupului, accentuarea  cooperării,includerii şi participării.Activitatea de grup încurajează  exprimarea  liberă, comunicarea, învăţarea  socială, într-un  mediu  bazat  pe  încredere  şi  susţinere. Fiecare  membru  al  grupului  se  integrează  jucându-se, cântând, luând  parte, alături de grup, la activităţi  distractive, plăcute, energizante,non-competitive.Acest  tip de  activitate promovează dezvoltarea  unităţii  grupei, cooperarea  şi  rezolvarea  unor  probleme, alcătuirea  unui  repertoriu  de  cântece  şi poezii  proprii  grupei.      Noutăţile  zilei- reprezintă  partea  finală  a  întâlnirii  de  dimineaţă. Obiectivul principal al acestui  moment este  furnizarea  de  informaţii Noutăţile zilei pot cuprinde: o formulă  de  salut  specială, informaţii  calendaristice, un  mesaj  despre  o  nouă  şi  interesantă  temă  de  discuţie, informaţii  despre  un  eveniment  care  va  avea  loc  în  grădiniţă, o  anumită sarcină/ cerinţă  care  trebuie  urgent  îndeplinită, anunţuri  speciale, surprize, evenimente, întâmplări  deosebite.    TRANZIŢIILE  sunt  activităţi  de  scurtă  durată, care  fac trecerea  de  la  momentele de  rutină  la  alte  tipuri/ categorii  de  activităţi  de  învăţare, de  la  o  învăţare  la  alta, în  diverse  momente  ale  zilei. Mijloacele  de  realizare  a  acestui  tip  de  activitate  variază  foarte  mult, în  funcţie  de  vârsta  copilului, de  contextul  momentului  şi  de  calităţile  cadrului  didactic. În  acest  sens,  ele  pot  lua  forma  unei  activităţi  desfăşurate  în   mers  ritmat, a  unei  activităţi  care  se  desfăşoară  pe  muzică  sau  în  ritmul  dat  de  recitarea  unei  numărători  sau  a  unei  framântări  de  limbă, a  unei  activităţi  în  care  se  execută  concomitent  cu  momentul  de  tranziţie, respectiv  un  joc  cu  text  şi  cânt  cu  anumite  mişcări  cunoscute  deja  de  copii,                                                       ACTIVITĂŢILE  OPŢIONALE   intră  tot  în  categoria  activităţilor  de  învăţare, respectiv  a  celor  de  dezvoltare  personală  şi  se  includ  în  programul  zilnic  al  copilului  în  grădiniţă. Ele  sunt  alese  de  către  părinţi, din  oferta  prezentată  de  unitatea  de  învăţământ  la  15 septembrie  şi aprobată  de  către  Consiliul  de  Administraţie şi de  Comisia  Metodică  din  grădiniţă, în  urma analizei  condiţiilor  materiale  şi  umane  existente.Aceste activităţi  sunt  realizate  de  către  educatoare  sau  de  către  profesori  specializaţi  în  diferite  discipline.În  cazul  desfăşurării  unui  opţional  de  către  educatoare, aceasta va  stabili  obiectivele, conţinuturile  şi  modalităţile  de  realizare  în  funcţie  de tipul de opţional  ales, nivelul  grupei, particularităţile individuale ale  copiilor ,durata opţionalului,etc.În  acest  caz, educatoarea    va  întocmi  o  planificarepentru  opţionalul  ales şi  o va  supune  Comisiei  metodice  din  grădiniţă în  vederea  avizării.

         Activităţile  opţionale vizează  diferenţiere  şi  individualizare  şi  vin în  sprijinul  valorificării şi  dezvoltării unor  aptitudini individuale şi  a  unor  nevoi  personale.

                                                                     Studenta:Pop Adina

               IV.  JOCUL CA ACTIVITATE DIDACTICA EFICIENTA LA VARSTA  PRESCOLARA SI SCOLARA MICA

          “Copilul rade: “Intelepciunea mea e jocul” Tanatul tace:”Jocul si-ntelepciunea mea-i iubirea”Batranul tace: “Iubirea si jocul meu e-ntelepciunea”                              (Lucian Blaga:”Trei fete”)”

          Pentru prescolar si  scolarul mic orice activitate este joc: „Jocul este munca, este binele ,este datoria, este idealul vietii. Jocul este singura atmosferã în care fiinta sa psihologicã cere sã respire si, în consecintã, sã actioneze” spune Claponde în „Psychologie d’enfant”. Schiller scria: „Omul nu este întreg decât numai atunci când se joacã”. Joaca „este o manifestare spontanã, înrãdãcinatã in mecanismele biologice inconstiente, expresia unui instinct al juisãrii,pe care îl întâlnim, sub forme elementare, si în lumea animalã ” (Paul Cornea).          Jocul (din latinescul jocus = glumã, apropiat deludus=amuzament,joc)ocupa locul preferat in activitatea cotidianã a copilului. A ne întreba de ce, pentru copil, aproape orice activitate este joc, înseamnã a ne întreba de ce este copil.               Una dintre cele mai importante forme de manifestare a copilului este jocul.Incorporat in activitatea didactica ,elementul de jos imprima acesteia un caracter mai viu si mai atragator,aduce varietate si o stare de buna dispozitie functionala,de veselie si de bucurie,de divertisment si de destindere,ceea ce previne aparitia monotoniei si a plictiselii,a oboselii.Restabilind in echilibru in activitatea scolarilor,jocul fortifica energiile intelectuale si fizice ale acestora generand o motivatie secundara dar stimulatorie,constituind o prezenta indispensabila in ritmul accelerat al muncii scolare             Numai un joc didactic, bine pregãtit poate avea o mare valoare educative.Eficienta jocului didactic depinde de felul în care educatoarea, învãtãtorul/institutorul sau profesorul stiu sã asigure o concordantã între tema jocului si materialul didactic existent, de felul în care stie sã foloseascã cuvântul ca mijloc de îndrumare a elevilor, fãrã sã neglijeze recompensa.Jocul didactic ca metodã în care predominã actiunea didacticã simulatã se foloseste mai ales în învãtãmântul preprimar si primar. Prin el „se valorificã la nivelul instructiei finalitãtile adaptive de tip recreativ proprii activitãtii umane, în general, în anumite momente ale evolutiei sale ontogenetice, în mod special” (Sorin Cristea Dctionar de termeni pedagogici,Ed. Didacticã si Pedagogicã, Bucuresti, 1998).              Pedagogia scolara stiintifica ne invata ca jocul satisface in cel mai inalt grad nevoia de activitate a copilului generate de trebuinte,dorinte,tendinte specifice copilului prescolar De aceea jocul constituie o forma de manifestare intalnita la copiii tuturor popoarelor din cele mai vechi timpuri.Se poate spune ca

jocul constituie una din formele cele mai importante de activitate a prescolarului.In gradinita jocul este activitatea de baza si se regaseste in toate ariile de activitate realizand procesul de invatare intr-un mod atractiv,antrenant si usor asimilabil de catre copil.copilul se joaca de la intrarea in gradinita pana la micul dejun,in timpul activitatilor comune,apoi se distreaza jucandu-se in timpul activitatilor complementare.            La varsta prescolara jocul este o realitate permanenta.Copilul de 3-6 ani se joaca cea mai mare parte a timpului si pe masura cresterii si dezvoltarii sale joaca sa ia forme din ce in ce msai complexe si diverse,influientand si subordonand toate celelalte actiuni de viata,interese si preocupari.|Din perspectiva pedagogica jocul este considerat un mijloc de instruire,o forma de educatie,o modalitate pedagogica-terapeutica,avand astfel o varietate de semnificatii de natura constructiva.            Jocul este o activitate instructiv-educativa placuta si atractiva si pentru scolarii mici.El contribuie in mare masura la verificarea,precizarea,adancirea,sistematizarea si consolidarea cunostintelor,la educarea memoriei si gandirii,la dezvoltarea creativitatii etc.Pentru micii scolarii,jocul didactic constituie stimulentul principal al dezvoltarii psihice,avand un rol deosebit de important in pregatirea acestora pentru scoala si pentru integrarea lor sociala.Prin joc copilul isi afirma personalitatea,calitatile sale psihice, vointa,inteligenta, gandirea.             Scolarul mic se poate afirma si prin activitatea scolarã ce se valorificã prin note, acestea se sumeazã în medii, rezultatul final al învãtãrii fiind tardiv din punct de vedere al evaluãrii, pe când jocul se consumã ca activitate creând bucuria si satisfactia actiunii ce o cuprinde.Copiii care sunt lipsiti de posibilitatea de a se juca cu alti copii de vârstã asemãnatoare fie din cauzã cã nu sunt obisnuiti, fie din cauzã ca nu au cu cine, ramân nedezvoltati din punct de vedere al personalitãtii. Jocul oferã copiilor o sumã de impresii care contribuie la înbogãtireacunostintelor despre lume si viatã, totodatã mãreste capacitatea de întelegere a unor situatii complexe, creeazã capacitãti de retinere stimulând memoria, capacitãti de concentrare, de supunere la anumite reguli, capacitãti de a lua decizii rapide, de a rezolva situatii-problemã,într-un cuvânt dezvoltã creativitatea. Fiecare joc are reguli. Atunci când un copil vrea sã se joace cu un alt grup de copii, el acceptã regulile în mod deliberat, voit. Cu alte cuvinte, el va accepta normele stabilite, adoptate si respectate de grupul respectiv înainte ca el sã intre în  joc.             De ce folosirea elementului de joc în activitatea didacticã este beneficã?             În primul rând, jocul didactic sporeste atractivitatea lectiei, aduce acea stare de bunã dispozitie functionalã, de bucurie si destindere, menitã sã previnã aparitia monotoniei si oboselii. Totodatã, jocul fortificã energiile intelectuale si fizice, generând o motivatiesecundarã stimulativã.              Prin natura meseriei sale, învãtãtorul rãmâne mereu copil, întelegând mai bine ca oricine dorinta si nevoia de joc a acestuia.Pentru a deveni „joc didactic”, o activitate trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele exigente:       • sã realizeze un scop si o sarcinã didacticã;       • sã foloseascã elemente de joc în vederea realizãrii sarcinii propuse;       • sã aibã un continut accesibil si atractiv;       • sã utilizeze reguli de joc, cunoscute anticipat si respectate de cãtre elevi.      Desfãsurarea jocului didactic va trebui sã cuprindã urmãtoarele etape:         • introducereaîn joc (discutii pregãtitoare);         • anuntarea titlului jocului si scopului acestuia;         • prezentarea materialului;         • explicarea si demonstrarea secventelor jocului;         • fixarea regulilor;         • executarea jocului de cãtre elevi;         • complicarea jocului; evaluarea (inclusiv a conduitei).         O lectie, oricât de bine pregãtitã în plan metodic, este supusã si ea legilor memoriei, iar cunostintele în cadrul ei, supuse perisabilitãtii dacã nu se vor gãsi acele cãi care sã le fixeze în memoria copilului. Si unul dintre marile secrete rãmâne jocul didactic, prin contributia sa la cresterea valorii formative a cunostintelor, la dezvoltarea capacitãtii creatoare ale elevilor. Rãmâne de îndeplinit

încã o conditie esentialã: învãtãtorul va trebui sã fie el însusi creator, creativitatea fiind cea care îl va deosebi întotdeauna pe învãtãtorul foarte bun de cel bun.

    JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI  (CLS I ) SI PRESCOLARI

     Jocul “ Sa face cunostinta,,Scopul:   -Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si ,, destinderea’’ atmosferei in perioada de adaptare a copiilor cu noul mediu, cel al gradinitei sau al scolii.    -Incurajarea copiilor sa participe activ la joc, sa-si depasasca dificultatile si sa fie deschisi la schimbari.Sarcina jocului:Autoprezentarea si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul cumparatRegulile jocului:Copilul care raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea lui..Elemente de jocFiecare raspuns corect va fi rasplatit cu aplauzeCei care gresesc sunt ajutati de educatoare. Desfasurarea joculuiParticipantii sunt asezati in cerc. Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere un obiect al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: ,,Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir ‘’. Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic. Fiecare copil se prezinta , anunta ce doreste sa cumpere pentru el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa , mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere.Ex ,, Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru’         VariantaCopiii stau in cerc . Un copil spune ,,Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o papusica.....’’, urmatorul spune: ,, o papusica si un prosopel...’’,urmatorul trebuie sa puna in saculet un obiect nou, dar sa nu uite sa mentioneze obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui.In momentul cand un copil uita sa mentioneze un obiect , iese din cerc si jocul continua fara el.

                                                          Studenta:Matei Cornelia

                    V. ALTERNATIVA EDUCATIONALA MONTESSORI

               “Prima noţiune pe care copiii trebuie să o capete pentru a fi discicplinaţi, în mod activ, este aceea de bine şi de rău, iar sarcina educatoarei constă în a împiedica pe copil să confunde binele mobilitatea şi răul cu activitatea cum se considera până acum, scopul nostru este să creăm o disciplină a muncii, a binelui şi nu am imobilităţii şi pasivităţii...copilul este constructorul spiritual al omenirii, iar obstacolele în calea dezvoltării sale libere sunt pietrele din zidul în care a fost închis sufletul omului. Trebuie să ajutăm copilul să acţioneze singur, să voiască singur, să gândească singur; aceast este arta celor ce aspiră să slujească spiritul”.Maria Montesori – “Descoperirea copilului”Dr. Maria Montessori a accentuat ideea conform căreia fiecare copil trebuie văzut ca un individ cu personalitate unică şi potenţial intelectual unic. În scrierile sale pune accent pe cât de important este pentru părinţi şi educatori să admită nielul de dezvoltare şi rata progresului pentru fiecare copil, în mod

individual, aşa cum este el. Indiferent de naţionalitate sau etnie, toţi copiii au aceleaşi nevoi de bază, trec prin aceleaşi stadii, ea numind aceste stadii “perioade senzitive”. În cadrul metodei sale, Dr. Montessori a conceput un rol cu totul nou pentru educator.Copiii învaţă singuri, folosind materialele specifice, timp în care rolul educatorului este să direcţioneze, să stimuleze şi să ghideze activitatea acestora. Educatorul nu se amestecă niciodată atnci când un copil e concentrat, şi nu intervine decât dacă a constatat că acesta are nevoie de ajutor, nu ştie ce să facă, sau îi deranjează pe ceilalţi colegi Ajutorul pe care un educator Montessori îl oferă copilului este întotdeauna extrem de limitat – atât cât să se asigure că acesta a ieşit din impas. Copilul nu este corectat atunci când greşeşte. Educatorul Montessori nu pedepseşte copiii niciodată dar nici nu le oferă recompense. Se consideră că singura recompensă de care are nevoie un copil este cea provenită din mulţumirea de sine, din faptul că a realizat un lucru bun şi corect   bazându-se pe propriile lui puteri.      Principiile metodei Montessori:     -În loc sa înlăturăm obstacolele ce-i stau în cale, ajutăm copilul să le depaşească;     -Principiul de bază la metoda Montessori este auto-educarea şi aplicarea celor învăţate direct, nemediat;     -Copilul este privit ca un om în toată firea, i se respectă personalitatea, deoarece este un idivid unic si irepetabil     -Copilul este ajutat să-şi dezvolte voinţa, acordându-i-se libertate asupra hotărârilor sale, este îndrumat să gândească şi să acţioneze independent;     -Copilului îi este dat prilejul de a-şi urma propriul ritm de învăţare, deoarece copiii nu-şi doresc doar sa înveţe, ci să înveţe ceva anume, într-un anumit moment dat;     -Încurajearea copiilor de a lua mereu decizii proprii pe care să le respecte         Programul Montessori     Ani de observare a pacientilor au determinat-o pe Maria Montessori sa realizeze faptul ca micutii trec prin etape ale dezvoltarii foarte bine definite. Prin urmare, la scoala Montessori, copiii trec prin trei cicluri – 1 (3-6 ani), 2 (6-9 ani), si 3 (9-12 ani) – in loc de clasele obisnuite.Clasa Montossori este o comunitate de aproximativ 25 de copii in varsta de pana la 3 ani, atat baieti, cat si fete. Copiii mai mari ii vor invata pe cei mici, in consecinta le va creste increderea in sine, iar cunostintele se vor solidifica. Vor dobandi si un simt al raspunderii fiind liderii clasei, care mai tarziu le va imbunatati imaginea de sine. Intre timp, copiii mai mici sunt initiati catre munca avansata prin observarea celor mai mari. Cu o astfel de varietate de niveluri in clasa, fiecare copil poate lucra in ritmul sau.            Prescolarii          Clasa prescolarilor este atractiva, cu multe materiale si activitati atent concepute. Copiii sunt liberi sa se angajeze in orice tip de activitati care ii preocupa. Pot lucra individual, cu un prieten sau cu un grup de prieteni. Pot petrece oricat de mult timp doresc pentru orice activitate. Au posibilitatea de a face lucruri pe care le vad acasa, la parinti. Pot pregati mancare, cum ar fi coptul cartofilor, decojirea rosiilor, taiatul bananelor, spargerea nucilor sau stoarcerea bananelor. Se pot ocupa de tamplarie, cum ar fi lucrul cu ciocanul, folosirea cuielor sau taiatul. Pot invata sa lege sireturile la pantofi, sa foloseasca un fermoar si nasturi. Pot asculta muzica, pot canta, dansa, si pot invata sa cante la un instrument etc.                Scoala primara Montessori.      Copiii lucreaza cu diverse materiale definite care ii ajuta sa invete prin intermediul unui proces activ. Prin utilizarea unor astfel de materiale copiii pot confectiona propriile lor carti, pot desena propriile lor harti sau fuse orare si isi pot dezvolta propriile lor proiecte. Ca rezultat, clasa este ocupata, fiind un loc minunat pentru copii. Din moment ce clasa este bine organizata, copiii isi dau seama ca pot lucra fara sa astepte sa vina profesorul la clasa.             De la programul Montessori la scoala.        Copiii de la programul Montessori iubesc scoala si de obicei sunt interesati de aproape orice. De obicei sunt prietenosi, generosi, cooperativi si respectuosi atat cu ei cat si cu ceilalti. Din acest motiv, se adapteaza indiferent de locul in care merg in urma participarii la programulMontessori.

                                                           Studenta:Flamand(Varvari)Maria

                                  VI. STEP  BY STEP ,    alternativa la invatamantul traditional

“NU-TI LASA COPIII SA SE LIMITEZE

 LA CEEA CE STII TU, PENTRU CA

 EI S-AU NASCUT IN ALTE

VREMURI”

Proverb ebraic

                    Programul  STEP BY STEP pentru invatamantul primar este o metodă alternativă de educaţie a copiilor , creata ca raspuns  la marile schimbari ce se petrec in societate. Necesitatea unei schimbari in invatamant este de neinlaturat, daca luam in considerare  fluxul de informatie din viata cotidiana, schimbarile atributiilor din institutiile traditionale si noile descoperiri privind activitatea mentala.În România a debutat în anul 1994 sub numele de Head Start, iar în 1995 a luat numele de STEP BY STEP.              În acest sistem  educaţia se bazează pe achiziţiile psihologice ale dezvoltării copilului şi vizează cultivarea tuturor calităţilor potenţiale ale acestuia. Toţi ştim că persoane diferite se dezvoltă în ritmuri diferite şi că există perioade critice, individualizate, de dezvoltare. Copilul învaţă prin descoperire în interacţiunea sa cu mediul. Aceasta aternativa educationala incurajeaza copiii sa devina cetateni activi si sa aprecieze valorile inerente unuimod de viata democratic. Dascalii ii indruma in efectuarea alegerilor , copiii din aceste clase sunt incurajati in a-si forma si exprima  propriile opinii.                Buna desfasurare a activitatilor in clasele STEP BY STEP este favorizata de amenajarea salii de clasa. Astfel, se face o delimitare spatiala a centrelor de activitate prin:-amenajarea mobilierului si etichetarea acestora;-asezarea materialelor pe specificul centrelor;-functionalitatea spatiilor de expunere: dulapurile, tabla. Peretii reflecta temele si subiectele in curs de predare;-implicarea copiilor si a parintilor in dotarea centrelor si amenajarea claseiCentrele de activitati la clasa I sunt:-Citire-Scriere-Matematica-Constructii-Arta-Stiinta

          Fiecare zi , intr-o clasa STEP BY STEP,  incepe cuIntalnirea de dimineata. Intalnirea de dimineata reprezinta una din modalitatile eficiente de realizare a coeziunii grupului prin:        -promovarea respectului fata de cei din jur;         -crearea unui climat propice desfasurarii activitatii intregii zile.Isi propune :         -sa creeze o comunitate         -sa incurajeze -ascultarea          -impartasirea sentimente         - participarea individuala si de grup;

         -sa-i invete pe copii deprinderile necesare devenirii unor membrii activi ai unui grup, ai comunitatii        - sa promoveze respectul fata de cei din jur;        - sa creeze un climat propice desfasurarii activitatilor;       - sa exerseze deprinderi importante succesului scolar: de a asculta, de a vorbi,  de a scrie,  de a sintetiza informatii;       - practicarea si exersarea unor trasaturi comportamentale.           Ea parcurge urmatoarele momente:- Calendarul naturii: pentru a crea copiilor abilitati de observare in legatura cu schimbarile care au loc in mediul inconjurator, ancorarea acestora in realitate, etc.- Noutatile: dau elevilor posibilitatea de a se exprima liber, de a-si  prezenta propriile opinii, experiente si de a fi ascultat (elevul care se inscrie la noutati); de a pune intrebari (colegii).- Mesajul zilei: face introducerea in tema, solicitand atentia copiilor. Este scris pe o pagina mare de hartie si asezat intr-un loc vizibil.   Intalnirea de dimineata este urmata de activitatile pe centre care ofera elevilor posibilitatea:                    de a alege activitatea din centre(dupa ce acestea au fost prezentate),                    de a explora,                    de a-si asuma responsabilitati,ele dezvolta:                    respectul,                    comunicarea,                    spiritul de cooperare;

Alternativa STEP BY STEP nu recurge la sistemul de notare cu calificative.

     Evaluarea cunoştinţelor fără notare se dovedeşte a fi o modalitate eficientă de urmărire a progresului şcolar în învăţământul primar. Instrumentele de evaluare se bazează pe consemnarea competenţelor ce trebuie achiziţionate de către elev pe parcursul anului şcolar, în concordanţă cu obiectivele prevăzute de programa analitică; precizează conţinuturile abordate, achiziţiile dobândite, eventualele dificultăţi, progresul şcolar şi unele observaţii. În alternativa STEP BY STEP se marchează gradul de achiziţie astfel: competenţă achizitionata, competenţă in curs de achizitionare, competenţă neachizitionata. Bilanţul de sfârşit de an constituie o sinteză a achiziţiilor elevului şi observaţii ale învăţătorului necesare pentru continuitatea educaţională.  Programa scolara pentru clasele I-IV  este aceeaşi cu cea din învăţământul tradiţional ( deprinderi de limbă şi limbaj, scrisul, cititul, deprinderi de măsurare, cele 4 operaţii aritmetice,  deprinderi artistice de desen, pictură, modelaj, muzică, cunoştinţe despre natură, dezvoltarea fizică, educaţie pentru sănătate).

                                                                                       Studenta:Ureche Ana

                   BIBLIOGRAFIA PROIECTULUI:******Programa activitatilor instructiv-educative din gradinita;              Ministerul educatiei si cercetarii "Metoda proiectelor la varstele timpurii" ;Ed. Miniped. Buc2002              Revista Invatamantului Prescolar nr. 3-4/2003              Revista Invatamantului Prescolar nr.1-2/2004             Ionescu,M.- Managementul clasei, Ed.Humanitas Educaţional,Buc.,2003;       Popovici,Şt. – Pedagogie alternativă, Ed. Pollirom, 2001;       Preda,V. – Metoda proiectelor la vârste timpurii, Ed. Miniped, Buc., 2002;       Preda,V. şi colectivul – Ghid pentru proiecte tematice, Ed. Humanitas Educaţional, 2005;*Modele teoretice si aplicative in invatamantul primar si prescolar

Editura Caruna Bistrita 2008-Horatiu Catalano

          **Dumitra Gherghina, Doina Serban - „Limba românã prin joc: ghid metodologic modele de jocuri didactice pentru grupa mare, pregãtitoare si clasa I-III”, Editura Didactica Nova, Craiova, 2005.             I.Cerghit, I. T. Radu, E. Popescu, I. Vlãsceanu -„DIDACTICA - Manual pentru clasa a X-a scoli normale”,Editura Didacticã si Pedagogicã, Bucuresti, 1990.              Rada Dumitru, Dana Spirescu, Elisabeta Andrei -„Culegere de jocuri didactice matematice”, Editura Fundatiei „D. Bolintineanu”,Bucuresti, 1999.               Horatiu Catalano-“Modele teoretice si applicative in invatamantul primar si prescolar”. Ed.Karuna Bistrita,2008”            D”Hainaut (coordonator) , „Pedagogia secolului XX” , „Programe de învaţamânt şi educaţie permanentă” , E.D.P. , Bucureşti , 1981.

*Montessori, Maria , „Mintea absorbantă” , traducere de Marcel

     Căpraru , Ed. Apa  , Drobeta Turnu Severin , 2006.

Revista „Învaţamantul preşcolar” , „Educaţia în 2001” , nr.3-4 , 2001.

„Revista de pedagogie” , nr.2 , 1991.

* Predarea orientata dupa necesitatile copilului” – Kate Burke Walsh in colaborare cu Institutul pentru o societate deschisaManualul cadrului didactic pentru intalnirea de dimineata „Buna dimineata! Ma bucur ca esti aici” – Colleen Bane

JOCUL DIDACTIC                        JOCUL DIDACTIC

     CUPRINS:*JOCUL DIDACTIC                 *JUCARIA DIN GRADINITA                 *CULTIVAREA CREATIVITATII A ELEVILOR                  *MEMORIA SCOLARULUI

        JOCUL DIDACTIC

           DEFINITII ALE JOCULUI DIDACTIC:

              Jocul didactic este una dintre cele mai accesibile forme de activitate datorata originalitatii sale specifice;impletirea stransa a jocului cu activitatea;imbinarea elementelor de joc cu sarcina didactica.Jocul didactic este un important mijloc de educatie care pune in valoare si antreneaza capacitatile creatoare ale scolarului.Rolul si importanta jocului consta in fapul ca  el faciliteaza procesul de asimilare,fixare si consolidare a cunostintelor.Datorita caracterului sau formativ jocul influienteaza dezvoltarea personalitatii copilului.Eduard Claparide spunea ca principala trebuinta a copilului este jocul,este activitatea ce-i permite copilului sa se manifeste conform naturii sale,sa treaca pe nesimtite la munca serioasa.                 Jocul este considerat azi in teoria pedagogica ca modalitate de asimilare a realului la activitate proprie(Jean Piaget),asigurand copilului largi posibilitati de activism intelectual.Jocul este practica dezvoltarii si in consecinta in perioada copilariei el este adoptat pentru multiplele sale functii formative.Prin joc,copilul isi imbogateste

viata afectiva si in acelasi timp dobandeste in mod progresiv capacitatea de a-si stapanii emotiile.             CARACTERISTICI ALE JOCULUI DIDACTIC

*jocul este voluntar,autodeterminat,fara un scop anume,liber de constrangere,de seriozitatea cotidiana,activeaza fantezia,faciliteaza experienta si prelucrarea datelor experientei cotidiene.*jocul pleaca de la premisa ca are un scop,dar este deschis modificarilor,copii reflecta lumea inconjuratoare si se adapteaza la realitatile vietii.*prin jocuri copii invata cu placere,devine interesat fata de activitatea ce se desfasoara,ce-i timizi devin cu timpul mai volubili,mai activi si obtin mai multa siguranta in raspunsuri.*valoarea principala a jocului rezulta din faptul ca-i face pe copii participanti nemijlociti,direct interesati la propria lor formare.*reusita jocului didactic este proiectarea,organizarea si desfasurarea lui metodica,de modelul in care invatatorul stie sa asigure o concordanta deplina intre toate elementele cel definesc.

           JOCUL DIDACTIC IN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV

                Jocul didactic este un mijloc de facilitare a trecerii timpului copilului de la activitatea dominanta de joc la ceea de invatare.Jocul didactic prezinta ca nota definitorie imbinarea armonioasa a elementului instructiv cu cel distractiv,asigurand o unitate deplina intre sarcina didactica si actiunea de joc.              Aceasta imbinare a elementului instructiv-educativ  cu cel distractiv face ca pe parcursul desfasurarii sale,copii sa traiasca stari afective complexe care declanseaza,stimuleaza,intensifica participarea la activitate,cresc  eficienta acestuia si contribuie la dezvoltarea diferitelor componente ale personalitatii celor antrenati din joc.                 Jocurile didactice pot contribui la realizarea unor obiecte educationale variate si complexe care pot viza  dezvoltarea fizica a copilului in cazul jocurilor motrice,sportive sau dezvoltarea unor subteme ale vietii psihice.

          ELEMENTE COMPONENTE ALE JOCULUI

*scopul jocului*continutul jocului*sarcina didactica*regulile jocului*elementele de joc             Scopul jocului reprezinta o finalitate generala spre care tinde jocul respectiv si se formuleaza pe baza obiectivelor de referinta din programa activitatilor instructiv-educativ.                Continutul jocului include totalitatea cunostintelor,priceperilor si deprinderilor cu care copii opereaza in joc.                 Sarcina didactica indica ce anume trebuie sa realizeze efectiv  copii pe parcursul jocului pentru a realiza scopul propus.                Regulile jocului concretizeaza sarcina didactica si se realizeaza legatura dintre aceasta si actiunea jocului.               Elementele jocului includ caile,mijloacele folosite pentru a da coloratura placuta,atractiva,distractiva activitatii desfasurate.           CLASIFICAREA JOCURILOR

Exista mai multe criterii de clasificare a jocurilor didactice:             1)Dupa scopul educational urmarit,jocurile se pot clasifica:

*jocuri de miscare -care urmaresc dezvoltarea calitatilor,priceperilor si deprinderilor motrice.*jocuri de exersare a pronuntiei corecte*jocuri de atentie si orientare spatiala*jocuri de dezvoltarea memoriei,gandirii*jocuri de expresie afectiva              2)Dupa sarcina didactica urmarita ,jocurile se pot clasifica:*jocuri pentru fixarea si sistematizarea cunostintelor*jocuri de transmitere si insusire de noi cunostinte*jocuri de verificare si evaluare a cunostintelor,priceperilor si deprinderilor             3)Dupa continut,jocurile se pot clasifica:*jocuri didactice pentru cunoasterea mediului inconjurator*jocuri didactice cu continut matematic*jocuri didactice pentru educarea limbajului              4)Dupa locul care il ocupa in activitate jocurile se pot clasifica:*jocuri organizate ca activitate de sine statatoare*jocuri integrate in activitate        CONCLUZII

           Din punct de vedere educativ trebuie sa fie asigurata o justa proportionare a jocului cu munca,elementul distractiv cu efortul fizic si intelectual.           In scoala se pot organiza si jocuri didactice interdisciplinare in care se imbina sarcini didactice in diferite domenii de cunoastere,ele au aceasi  structura si respecta aceeleasi conditii de realizare ca si jocul didactic dintr-un singur domeniu de activitate.Jocul didactic are o valoare deosebit de importanta in dezvoltarea capacitatii si formarea personalitatii acestora in activitatile instructiv-educative.

          BIBLIOGRAFIE:Glava A, Glava C(2002)Introducere in pedagogia prescolara,Ed Dacia Cluj-NapocaOzunu D,Pedagogia prescolara si ajocului,Ed Genesis,Cluj-NapocaCurriculum pentru invatamantul prescolar 3/6/7 ani MECT

                                                                  Filipoiu Raveca-Viorica

          JUCARIA IN GRADINITA

           MOTTO:

            "Nu stiu altii cum sunt ,dar eu, cand ma gandesc la locul nasterii mele,la casa parinteasca din Humulesti,la stalpul hornului unde lega mama o sfara cu motocei la capat,de crapau matele jucandu-se cu ei,la prichiciul vetrei cel humulit,de care ma tineam cand incepusem a merge copacel,la cuptiorul pe care ma ascundeam,cand ne jucam noi,baietii,de-a mijoarca,si la alte jocuri si jucarii pline de hazul si farmecul copilaresc,parca-mi salta si acum inima de bucurie".                                           Ion Creanga

            " Nu este exagerat a spune ca in viata copilului jucaria ocupa acelasi loc pe care il detine cartea in viata omului adult.Este prea putin sa definim jucaria drept un obiect anume destinat pentru jocurile copiilor.De aceea ,jucaria reprezinta pentru copil un indragit prieten   de viata.Ea stimuleaza fortele lui de creatie ,ii inflacareaza fantezia,ii alimenteaza trairile afective,genereaza noi dorinte,preferinte sentimente si interese.Putem observa cu cata seriozitate trateaza prescolarul jucaria  si schema sa de functionare,cu cata grija o protejeaza,ferind-o de eventualele neglijente sau rautati  ale celor din jur."

           JUCARIA CUMPARATA

                  Dupa ce a cunoscut-o,in miscare ,sau static,cauta sa-i afle secretele alcatuirii,ceea ce pentru unii parinti poate sa insemne doar o neacceptabila inclinare spre stricaciune.De indata ce copilul tinde sa desfaca jucariile in partile componente,aceasta reprezinta un mare semn de rationalitate.In realitate este un castig profund de imaginatie,de gandire conexiva,de indemanare si de finalitate a muncii,pentru ca ,jocul este in copilaria mica,o munca si trebuie cultivat ca atare.        ALTERNAREA JOCURILOR

              Din propria activitate didactica pot spune ca esentiala este combinarea si alternarea de jocuri:cele constructive cu cele analitice,cele individuale cu cele sociale,cele simple cu cele complexe.               Jocurile de constructie au marele avantaj de a-l invata pe copil cum sa genereze unitatea din parti aparent fara legatura,dar de indata ce intregul este infaptuit nu mai are aceeasi relevanta destramarea sa pentru a ajunge la starea initiala.                Jucariile si jocurile strict individuale pot si trebuie alternate cu cele care dezvaluie lumea sociabilitatii,a conlucrarii sau competitiei umane,a priceperii si intelegerii semenilor.Jucaria este indragita de copii incepand cu primele luni de viata cand este doar manipulata,ca in mod treptat,aceasta sa devina un obiect important in procesul instructiv educativ organizat.                 In alegera jucariilor este bine sa aiba in vederea respectarea unor cerinte si anume:*sa fie simpla ca functionalitate*sa aiba dimensiuni raportate la posibilitatile de minuire ale copiilor*sa redea cu exactitate realitatea pentru a putea fi recunoscute de copii,animale,flori,fructe,mobilier.*sa fie confectionate dintr-un material  trainic pentru a rezista la toate incercarile la care le pune copilul.               Aceste criterii au un rol deosebit in munca educativa,deoarece prin forma lor si mai ales coloritul lor,jucariile se servesc numai ca obiecte de distractie.Jocul este atat de important pentru copil pana la varsta de 6 ani cand copilul intra la scoala.A ignora jocul copiilor este o greseala,dar a-l absolutiza la toate varstele este o greseala in sens contrar,in realitate jocul cunoaste o evolutie in functie de varsta,iar importanta sa nu e egala la toate varstele copilariei.               Copilul de la 3 ani ii place tot ce are roti,de aceea adora masinutele,carucioarele si trenurile.Copilul de la 3 si jumatate la 4 ani,in aceasta perioada copilul are un prieten imaginar,pe care-l inventeaza pentru a-i tine companie.Copiliu de la 4 ani si jumatate este borbaret,plin de imaginatie,este la varsta "marilor inventii",el inventeaza povesti bogate,in care el este personajul principal al aventurilor.Copilul de la 4 ani si jumatate la 5 ani progreseaza si isi dezvolta caracteristicile de la 4 ani..la aceasta varsta copilul prezinta interes pentru jocurilevcare il ajuta sa-si dezvolte aptitudinile necesare lecturii si scrisului.Copilul de la 5 ani la 5 ani jumatate este mai calm si realist,devine capabil sa-si apere punctul de vedere intr-o conversatie,copilului ii place tot mai mult sa i se citeasca,dar gustul pentru povestile mai apropiate de realitate,sau povestile cu aventuri iau progresiv locul basmelor cu zine sau cu animale care vorbesc.Copilul de la 5 ani si jumatate la 6 ani continua sa castige in maturitate si isi dezvolta in continuare capacitati pe care le avea deja acum 6 luni,lasa deoparte bicicleta mica si incearca sa mearga pe o bicicleta adevarata.Copilulu cunoaste acum mai multe litere ,socoteste bine,si numara cu usurinta pana la 20 de obiecte.,este pregatit si dornic sa intre  la   scoala primara.

           BIBLIOGRAFIE:"Jocuri pentru copii de la o zi la 6 ani",Anne Bacus,Ed.Teora"Copilul si jocul",Revista pedagogica"Copilul de la 3 la 6 ani"Anne Bacus,Ed .Teora"Intre parinte si copil"Dr.Haim G.Ginott Ed.Humanitas "Jocurile traditionale de copii"   Ivan Essev Ed.Excelsior Timisoara                                                                                                                            Iusan Bianca-Cosmina

      CULTIVAREA CREATIVITATII ELEVILOR 

            Exista numeroase definitii ale creativitatii fara sa fie formulata o definitie in general acceptata:creativitatea este definita ca "trasatura complexa a personalitatii umane,constand in capacitatea de a realiza ceva nou original"; "creativitatea reprezinta o activitate imaginativa adaptata astfel incat sa produca rezultate care sunt atat originale cat si de valoare".             In activitatea de predare-invatare,profesorul creativ foloseste strategii menite sa cultive flexibilitatea intelectuala.Elevul este pus sa abordeze o problema din unghiuri de vedere diferite,sa o interpreteze,sa elaboreze o ipoteza explicativa pe care sa o verifice,sa caute independent o solutie.Elevii trebuie invatati sa stie cum sa formuleze o intrebare,sa o reformuleze,sa-si asume rolul de investigator.            Orientand activitatea elevilor,profesorul  ii incurajeaza sa descopere cunostinte,sa rezolve probleme,invatarea prin descoperire sau invatarea prin descoperire dirijata reprezinta forme ale unei invatari de tip euristic prin care profesorul stimuleaza creativitatea elevilor.De multe ori,din lipsa de timp,profesorul indica elevilor modul de rezolvare al problemelor rapindu-le astfel posibilitatea de a gasi singuri diverse cai de solutionare a acestora.           Elevii trebuie indrumati sa dobandeasca o gandire dependenta,sa manifeste toleranta fata de ideile noi,sa actioneze liber si sa utilizeze o critica de tip constructiv.Elevul se obisnuieste sa abordeze fara teama problemele,sa le analizeze si sa le rezolve,el este stimulat sa devina curios si deschis,sa indeplineasca cu placere sarcinile.Elevii invata sa-si cunoasca propriile capacitati si sa le compare cu a celorlalti colegi din clasa,comunica mai usor,isi exprima opiniile cu mai mult curaj.                 In aceasta perspectiva a stimularii creativitatii  elevilor,profesorul trebuie sa acorde mai multa atentie modului in care se realizeaza evaluarea.Este necesara o deplasare de accent a obiectivelor evaluarii de la obiective de ordin informativ(verificarea volumului de cunostinte,priceperi si deprinderi pe care le-a achizitionat elevul) la obiective de ordin formativ(evaluarea competentelor functionale ale elevului,respectiv gandirea critica,rezolvarea de probleme teoretice si practice).              Evaluarea trebuie orientata in directia evidentierii aspectelor pozitive si a progreselor inregistrate de fiecare elev in parte.Scopul acestor demersuri il reprezinta creareea conditilor pentru exprimarea libera a posibilitatilor fiecarui elev,fara teama de a gresii sau de a fi sanctionat,cresterea increderii in fortele proprii,dezvoltarea curajului de a-si asuma riscuri.La toate acestea am putea adauga si parintii care au un rol important in ceea ce priveste posibilitatea scolii,ale profesorului de a dezvolta creativitatea elevilor.                    Unii profesori spun ca sunt descurajati de faptul ca se simt presati sa predea in felul in care le place parintilor chiar in contradictie cu necesitatile educationale ale copiilor.predarea orientata spre creativitate implica un set de conditii

favorabile,iar hotaratoare este incurajarea copiilor sa gandeasca si sa lucreze independent,sa-si eleboreze propriile proiecte si sa se debaraseze de ideea ca in scoala orice activitate trebuie sa fie strict dirijata si controlata de profesor.                  In concluzie,creativitatea poate fi sporita prin metode centrate pe elev,prin strategii didactice care sa abordeze unele aspecte ale programei interdisciplinar sau chiar transdiciplinar.Trebuie valorizat impactul unor astfel de metode,deoarece interesul elevului este activat,fiind stimulata motivatia de invatare.

           BIBLIOGRAFIE:Dorina Salavastru:Psihologia Invatarii,Editura Polirom, Iasi 2004Paul Popescu-Neveanu:Dictionar de psihologie,Ed Albatros,Bucuresti 1978Teresa Amabile:Creativitatea ca mod de viata.Ghid pentru parinti si profesori,Editura Stiinta si Tehnica,Bucursti 1997

                                                            Herlea Andreea-Liana

   MEMORIA SCOLARULUI

       Memoria este procesul prin care dobandim,stocam si apoi ne reamintim informatiile.Memoria nu este o singura entitate ci este compusa  din cateva sisteme separate.     Exista mai multe tipuri de memorie:*memorie senzoriala denota persistenta reprezentarii senzoriale a stimulului timp de cateva sutimi de secunda,dupa ce aceasta a incetat sa actioneze asupra receptorilor.*memorie de lucru reprezinta totalitatea informatiilor activate la un moment dat din memoria de lunga durata.*memorie declarativa

*memorie nondeclarativa      In timpul scolaritatii mici se dezvolta si se perfectioneaza capacitatea de intelegere a materialului de memorat,priceperea de a lega cunostintele noi de cele vechi.De asemenea  sub indrumarea invatatorului  copilul invata sa memoreze in mod rational materialul,isi dezvolta priceperile de memorare rationala,deprinderea de ideile principale.      Memoria reprezinta o componenta foarte importanta in procesul de invatare alaturi de creativitate,logica si desigur de interes.Este usor de sesizat faptul ca, pe masura ce memoria noastra este mai puternic dezvoltata,asimilarea de informatii si stocarea lor se face intr-un timp mai scurt.     Memorarea se produce in mod diferit de la individ la individ,prin urmare este imposibila creareea unei retete anume  care sa stimuleze si sa mareasca performantele scolare.Una din modalitatile de memorare usoara si de lunga durata reprezinta asocierea informatiilor cu diverse concepte deja existente in memoria de lunga durata.      La scolarul mic memoria este predominant mecanica si involuntara fiind influientata in special de sentimentele copilului.Abia in jurul de 9 ani copilul memoreaza voluntar,iar in jurul de 10 ani memorarea devine logica si selectiva.Memoria scolarului mic se sprijina pe concret,pe ceea vede si ce simte,de aceea folosirea materialului didactic este foarte folosit.Copilul pastreaza informatiile care l-au impresionat cel mai mult,memoria lui fiind dependenta de interesele sale.Din cand in cand decidem sa reactualizam o memorie din recipient cu toate ca a fost pastrata,cu toate ca daca afost pastrata mai multa vreme poate fi deteriorata sau stearsa.Eficienta actului de

memorare este dependenta de scopul urmarit,de starea emotionala aelevului precum si de ambianta in care are loc memorarea.Nivelul de dezvoltare a gandirii si alimbajului conditioneaza si evolutia memoriei,care in absenta unui limbaj interiorizat si aunei gandiri operationale se manifesta preponderent involuntar.Memoria se dezvolta si sub aspectul tainiciei si a rapiditatii memorarii,dar si  memoria logica care are ca efect cresterea volumului ei,prelungeste tipmul de retinere,sporeste productivitatea legaturilor memnonice,de aceea micul scolar este o fiinta receptiva si apoi creatoare.