pcaploiesti.mpublic.ropcaploiesti.mpublic.ro/activitate/RAPORT ACTIVITATE 20… · Web viewÎn...

MINISTERUL PUBLICPARCHETUL DE PE LANGA CURTEA DE APEL PLOIEŞTI Nr.482/I/4/2010

RAPORT DE BILANŢAL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ

CURTEA DE APEL PLOIEŞTIPE ANUL 2009

Analiza activităţii desfăşurate în anul 2009 de Parchetul de pe lângă Curtea de

Apel Ploieşti va fi făcută prin prisma indicatorilor statistici de calitate şi cantitate, aşa cum

rezultă din datele operative, dar şi prin prisma obiectivelor Strategiei de Reformă în

domeniul Justiţiei, adoptate de autorităţile române şi raportată Uniunii Europene, din care, cu

începere de la data de 1.01.2007, facem parte.

Pentru asigurarea unui standard de compatibilitate şi de uniformitate a datelor

prezentate, vom respecta, atât cât ne va fi posibil, în redactarea raportului de bilanţ, structura

transmisă ca model de Consiliul Superior al Magistraturii.

Pentru că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti are, pe lângă activitate

proprie şi atribuţii de coordonare şi îndrumare a unităţilor de parchet din circumscripţia sa

teritorială, ne vom referi şi la activitatea acestora.

Capitolul 1

Prezentarea generală a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti :

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti este una din cele mai mari unităţi

de acest grad, din ţară, având în circumscripţia sa teritorială 3 judeţe, cu unităţile de parchet

corespunzătoare:

- Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti;

- 3 parchete de pe lângă tribunalele existente;

- 14 parchete de pe lângă judecătoriile existente.

1. 1. Organizarea teritorial administrativă

Parchetele de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti acoperă din punct de vedere al

competenţei teritoriale, suprafaţa a trei judeţe:

Judeţul Prahova – are o suprafaţă de 4716 km2 cu o populaţie de 829.026

persoane, din care 51% trăiesc în mediul urban şi 49% în mediul rural, densitatea populaţiei

fiind de 176 locuitori/km2.

Pe baza ultimelor două criterii, Prahova se situează pe locurile 2 şi 3 din ţară. Cei

27.000 agenţi economici, înregistraţi în judeţ fac ca din punct de vedere al contribuţiei la

bugetul de stat, judeţul Prahova să fie al 2-lea după Bucureşti.

Ca organizare administrativă, judeţul Prahova are: 2 municipii, 12 oraşe şi 89 de

comune, fiind judeţul cu cele mai multe localităţi urbane din ţară.

Densitatea ridicată a populaţiei ca şi mediul social-economic se reflectă din

punct de vedere criminologic în numărul mare de fapte antisociale, inclusiv de natură

economico-financiară.

Judeţul Buzău - are o suprafaţă de 6.103 km2, o populaţie de 495.325 locuitori

şi o densitate de 81 locuitori/km2. Populaţia este repartizată în 2 municipii, 3 oraşe şi 83 de

comune.

Judeţul Dâmboviţa - are o suprafaţă de 4.054 km2 şi o populaţie de 541.763

persoane, densitatea fiind de 134 de locuitori/km2. Unităţile administrative componente sunt:

2 municipii, 5 oraşe şi 81 de comune.

1. 2. Structura organizatorică a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti cuprinde: (anexa nr.1 - Organigrama)

- Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti – ca unitate operativă şi

coordonatoare a celorlalte unităţi;

- Parchetul de pe Lângă Tribunalul Prahova care are în subordine 5 unităţi

locale de parchet în: Ploieşti, Câmpina, Vălenii de Munte, Mizil şi Sinaia; la acestea se mai

adaugă teoretic şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Urlaţi unitate înfiinţată potrivit legii, dar

care nu funcţionează efectiv.

- Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău are în componenţă 4 unităţi locale

de parchet cu sediile în Buzău, Râmnicu Sărat, Pătârlagele şi Pogoanele;

- Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa are în subordine 5 unităţi

locale de parchet aferente judecătoriilor: Târgovişte, Găeşti, Pucioasa, Moreni şi Răcari.

Ca unitate operativă şi coordonatoare Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Ploieşti are în componenţa sa:

2

- compartimentul de conducere, coordonare şi control;

- compartimentul de execuţie;

- compartimentul economico-financiar şi administrativ,

- auditul intern.

1. 2.1. Compartimentul de conducere, coordonare şi controlPotrivit dispoziţiilor art.90 – 96 din Legea nr.304/2004 şi ale art.71 – 74 din

Regulamentul de ordine interioară a Parchetelor este condus de către un procuror general

ajutat de doi procurori generali adjuncţi şi doi şefi de secţie (secţia de urmărire penală şi

secţia judiciară).

Procurorul general organizează, conduce şi răspunde de activitatea de îndeplinire

a sarcinilor ce revin unităţii potrivit legii şi ordinelor Procurorului General al Parchetului de

pe Lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

El poate delega dreptul de semnătură adjuncţilor, în condiţiile legii şi pe perioadă

determinată. Procurorii generali adjuncţi acţionează şi răspund pentru ducerea la îndeplinire

a măsurilor dispuse de procurorul general, coordonând şi controlând activitatea secţiilor sau a

altor compartimente ale parchetului, repartizate de acesta.

Procurorii şefi de secţie exercită atribuţiile specifice secţiilor pe care le conduc,

organizând, conducând şi răspunzând de activitatea întregului personal din cadrul fiecărei

secţii.

În cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti funcţionează Colegiul

de conducere care avizează problemele generale ale parchetului – compus potrivit art.57 din

Regulamentul de ordine interioară al parchetelor.

1. 2.2. Compartimentul de execuţie este compus din procurori şi personal

auxiliar de specialitate.

Cei 8 procurori care funcţionează în prezent în acest compartiment îşi desfăşoară

activitatea în secţiile de urmărire penală (4 procurori) şi judiciară (3 procurori), realizează

atribuţiile ce le revin potrivit art.76 şi 78 din regulament.

Personalul auxiliar de specialitate se regăseşte în compartimentele de

registratură, grefă, arhivă, biroul de informare şi relaţii publice, din 10 posturi aprobate 9

fiind ocupate efectiv; la acestea se mai adaugă şi personalul conex – 3 posturi aprobate şi

ocupate.

1. 2.3. Departamentul economico-financiar şi administrativ este condus de

către un manager economic şi are în componenţă în total 6 posturi din care sunt ocupate doar

4.

3

Unităţile judeţene subordonate ierarhic sunt conduse de prim-procurori ajutaţi

de către un prim procuror adjunct şi au în compunere secţii de urmărire penală şi

criminalistică şi respectiv judiciare conduse de procurori şefi secţie.

La nivelul unităţilor locale de parchet conducerea este asigurată de către un prim

procuror; la unităţile locale mari acesta este ajutat de către 1 adjunct.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti este ordonator secundar de credite,

iar parchetele de pe lângă tribunale sunt ordonatori terţiari de credite având câte un

compartiment economico-financiar şi administrativ coordonat de primul procuror.

Structura organizatorică a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti se

regăseşte în anexa 1 a prezentului material – organigrama.

Capitolul 2

Analiza activităţii parchetului – aspecte cantitative

2.1. Volum de activitate

Activitatea de urmărire penală

Din materialele de sinteză întocmite de Consiliul Superior al Magistraturii

reiese că din punct de vedere al volumului de activitate unităţile de parchet din raza de

competenţă a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti se situează pe primele

locuri la nivel de ţară.

Atât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, dar şi parchetele de la

cele trei unităţi judeţene, mai cu seamă unităţile locale mari înregistrează un număr

mare de dosare, cu mult peste media înregistrată la nivel de ţară pe categorii

corespunzătoare de parchete.

Volumul de activitate trebuie raportat la numărul de procurori aflaţi în activitate.

Dacă la data de 01.01.2009, din cele 154 de posturi de procuror prevăzute în

schema de personal erau ocupate 126 şi 28 erau vacante, la finele anului erau ocupate 117,

iar 38 vacante, din totalul de 155 posturi prevăzute în schemă. Concluzia care rezultă de aici

este că deficitul de procurori s-a accentuat.

În anul 2009 numărul total al dosarelor pe care procurorii l-au avut de soluţionat

a fost de 95.031, în creştere faţă de anul 2008 când procurorii au avut de soluţionat 83.750

4

dosare penale. Din aceste dosare au fost soluţionate 35.559, iar la finele anului a cărei

activitate o analizăm a rămas un stoc de 27.440 dosare nesoluţionate cu autori cunoscuţi.

Din totalul dosarelor de soluţionat în 3.016 efectuarea urmăririi penale trebuia

realizată de procurori şi din acestea au fost soluţionate 1.468.

Se remarcă faţă de anul de comparaţie 2008, o creştere a numărului de cauze la

urmărirea penală obligatorie şi corelativ o creştere în acest sector a numărului de dosare

rămase nesoluţionate – 1.170 (faţă de 644 în 2008).

În cadrul activităţii de supraveghere a urmăririi penale procurorii au avut de

soluţionat 92.015 dosare din care au finalizat 34.091, rămânând nesoluţionate 26.270. Şi în

acest sector stocul de dosare a crescut semnificativ – 26.270 (faţă de 19.874 în 2008).

Cifrele expuse mai sus se înscriu, de fapt, în tendinţa înregistrată în ultimii 4 ani

aceea de creştere progresivă a volumului de activitate atât în ceea ce priveşte activitatea de

urmărire penală cât şi în activitatea de supraveghere a urmăririi penale. În ambele sectoare

plusul de cauze poate fi considerat semnificativ şi s-a regăsit în încărcarea activităţii

procurorilor.

O simplă comparaţie ne arată că din 2006 şi până în prezent numărul cauzelor de

anchetă au înregistrat practic o triplare, iar cauzele înregistrate la supravegherea urmăririi

penale au cunoscut o creştere cu 217%. Corelativ aceeaşi tendinţă a cunoscut-o şi stocul

cauzelor rămase nesoluţionate.

Pe ani, evoluţia datelor statistice este relevantă pentru a argumenta cele arătate

mai sus:

Anul

Urmărire penală proprie Supravegherea urmăririi penale

Nr.dos.de

soluţionat

Soluţi-onate

Stocnesolu-ţionat

Nr.dos.de soluţionat

Soluţi-onate

Stocnesolu-ţionat

2006 1178 929 249 42390 27005 15385

2007 2044 1227 540 75774 37144 16870

2008 2428 1433 644 81322 36145 19874

2009 3016 1468 1170 92015 34091 26270

Situaţia detaliată pentru fiecare unitate de parchet se regăseşte în tabelul de mai

jos:

5

Parchetul de pe lângă Anul

Urmărire penală proprie Supravegherea cercetărilor penale efectuate de organele de poliţie

Nr.dosare

desoluţion

at

Soluţio-

nate

Conexate

declinate

Rămase nesolu-ţionate la finele anului

Nr.dosare

desoluţion

at

Soluţio-

nate

Conexate

declinate

Rămase

nesolu-

ţionate la

finele anului

Curtea de Apel

Ploieşti

2008 901 511 172 218 112 100 12 -

2009 1228 498 147 583 156 155 - 1

Tribunalul Buzău

2008 207 155 16 30 854 613 23 210

2009 167 126 14 22 937 587 36 304

Judecătoria Buzău

2008 87 53 13 20 13.748 5.086 631 2.867

2009 109 64 20 25 15.069 5.986 798 2.701

Judecătoria Rm.Sărat

2008 22 17 1 4 3.178 2.021 219 480

2009 36 28 1 7 3.170 1.865 337 551

Judecătoria

Pătârlagele

2008 20 9 3 8 1.805 1.267 140 330

2009 29 19 3 7 1.757 1.023 121 513

Judecătoria

Pogoanele

2008 12 8 4 - 1.830 950 135 295

2009 9 8 1 - 1.911 782 128 477

TOTAL Buzău:

2008 348 242 37 62 21.415 9.937 1.148 4.182

2009 350 245 39 61 22.844 10.243 1.420 4.546

Tribunalul

Dâmboviţa

2008 308 188 28 85 727 427 124 121

2009 374 204 65 96 466 139 53 218

Judecătoria

Târgovişte

2008 94 55 11 28 11.111 3.717 737 3.569

2009 105 37 5 63 14.281 4.005 625 4.695

Judecătoria Găeşti

2008 29 20 3 6 4.146 1.857 267 1.142

2009 38 22 2 14 4.438 2.041 308 991Judecătoria Pucioasa

2008 26 16 4 6 2.493 1.609 171 442

2009 18 11 4 3 2.688 1.663 255 437Judecătoria Moreni

2008 32 17 4 11 1.868 846 139 565

2009 36 5 21 10 2213 595 343 832Judecătoria Răcari

2008 10 7 - 3 3.331 1.711 200 978

2009 20 11 1 8 3.592 1.219 250 1.539TOTAL 2008 499 303 50 139 23.676 10.167 1.638 6.817

6

Dâmboviţa:

2009 591 290 98 198 27.678 9.662 1.834 8.712

Tribunalul Prahova

2008 351 232 38 74 962 540 75 336

2009 405 251 40 108 1.129 658 73 383Judecătoria Ploieşti

2008 240 93 21 123 22.094 9.089 1.242 5.459

2009 322 119 22 176 25.144 7.074 1.458 8.431Judecătoria Câmpina

2008 43 28 4 11 5.634 2.489 198 1.206

2009 48 31 4 13 6.708 2.592 267 1.667Judecătoria Vălenii de Munte

2008 25 11 1 13 3.709 1.677 303 1.160

2009 46 16 - 30 4.219 1.676 332 1.574Judecătoria Sinaia

2008 14 8 3 3 2.204 1.283 118 434

2009 22 14 3 5 2.479 1.192 246 570Judecători

a Mizil2008 7 5 1 1 1.516 863 97 280

2009 4 4 - - 1.658 839 96 386

TOTALPrahova:

2008 680 377 68 225 36.119 15.941 2.033 8.875

2009 847 435 69 332 41.337 14.031 2.472 13.011

TOTALP.C.A.

2008 2.428 1.433 327 644 81.322 36.145 4.831 19.874

2009 3.016 1.468 353 1.170 92.015 34.091 5.726 26.270

Comentând aspectele legate de volumul de activitate prin raportare la numărul de

procurori care lucrează efectiv arătăm că situaţii dificile regăsim îndeosebi la parchetele de

pe lângă judecătoriile cu sediile în localităţile reşedinţă de judeţ (Ploieşti, Buzău,

Târgovişte), dar şi la unele unităţi locale care deşi prin comparaţie cu acestea au volum

rezonabil de activitate funcţionează cu un număr redus de procurori în raport cu schema şi cu

necesarul (Parchetul de pe lângă Judecătoria Moreni, Parchetul de pe lângă Judecătoria

Pogoanele, Parchetul de pe lângă Judecătoria Răcari).

Din punct de vedere al finalităţii activităţii procurorilor, arătăm că la urmărire penală proprie au fost emise în total 107 rechizitorii, în creştere faţă de anul 2008 (când au

fost emise 94 de rechizitorii); în acelaşi timp a scăzut numărul soluţiilor de netrimitere - 157

faţă de 233 şi au rămas aproximativ la acelaşi nivel soluţiile de neîncepere a urmăririi

penale. A crescut cu 49 numărul persoanelor trimise în judecată la urmărire penală şi fapt

îmbucurător considerăm noi s-a diminuat substanţial numărul persoanelor faţă de care au fost

aplicate prevederile art.181 C.p..

7

Ca aspect negativ remarcăm creşterea numărului cauzelor rămase nesoluţionate.

La supravegherea urmăririi penale numărul rechizitoriilor a rămas acelaşi ca în

anul 2008, respectiv 2.248 rechizitorii, au fost emise ceva mai puţine soluţii de trimitere în

judecată 1.085 faţă de 1.141 şi s-au pronunţat 20.558 soluţii de neînceperea urmăririi penale

faţă de 21.856. O scădere a cunoscut şi numărul învinuiţilor faţă de care s-a făcut aplicarea

prevederilor art.181 C.p. (circa 600 de persoane mai puţin). (Anexele nr.2 şi 3). (Ca

vulnerabilitate menţionăm creşterea numărului de cauze rămase nesoluţionate).

2.2. Operativitatea

Indicatorul general al operativităţii la nivelul unităţilor din raza de competenţă

a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a fost de 74% la urmărire penală (faţă de

68% în anul 2008).

Din totalul de 1.468 cauze soluţionate la urmărire penală 1.079 au fost

soluţionate în 6 luni de la sesizare; 264 au fost finalizate la peste 6 luni de la sesizare, 93 la

peste 1 an de la sesizare şi 32 la peste 2 ani de la sesizare.

În privinţa activităţii proprii a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti la

urmărire penală operativitatea a cunoscut o creştere de la 49% la 67%.

Nu acelaşi lucru îl putem spune şi în ceea ce priveşte supravegherea cercetărilor

penale unde indicele operativităţii a descrescut de la 75% la 52%.

Fără a încerca un transfer de răspundere explicăm această descreştere prin aceea

că, din cele 156 de cauze preluate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti de la

Parchetul de pe lângă Judecătoria Moreni, 75 de cauze erau la momentul preluării mai vechi

de 6 luni de la sesizare. Din cauzele menţionate anterior,135 au fost soluţionate în termen de

o lună de la preluare şi 15 în mai puţin de 2 luni de la preluare.

Multe din unităţile locale de parchet au obţinut indicatori buni şi foarte buni

(peste 80-90%) – lucru explicabil pe de o parte prin atenţia mai mare acordată sectorului, dar

şi prin numărul mic de cauze de anchetă.

Şi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti s-a înregistrat o uşoară creştere a

operativităţii în condiţiile în care la această unitate la urmărire penală obligatorie au fost

soluţionate 119 cauze. Deşi departe de a fi mulţumitoare, explicăm situaţia prin fluctuaţia

personalului, experienţa redusă, susţinerea unor examene de capacitate, dar şi prin lucrul

concomitent în numeroase dosare de supraveghere a urmăririi penale.

Prezentăm tabelul ce ilustrează situaţia operativităţii la fiecare unitate de parchet.

Unitatea de parchet Perioada Urmărire Supraveghere

8

penală

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti

An/2009 67% 52%

An/2008 49% 75%

Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova

An/2009 72% 65%

An/2008 84 % 65 %

Parchetul de pe lângă JudecătoriaSinaia

An/2009 93% 82%

An/2008 88 % 86 %

Parchetul de pe lângă JudecătoriaCâmpina

An/2009 74% 78%

An/2008 89 % 81 %

Parchetul de pe lângă JudecătoriaPloieşti

An/2009 40% 60%

An/2008 34 % 66 %

Parchetul de pe lângă JudecătoriaVălenii de Munte

An/2009 69% 61%

An/2008 73 % 63 %

Parchetul de pe lângă JudecătoriaMizil

An/2009 100% 92%

An/2008 100 % 97 %

Parchetul de pe lângă Tribunalul

Buzău

An/2009 92% 88%

An/2008 98% 92%

Parchetul de pe lângă JudecătoriaBuzău

An/2009 88% 79%

An/2008 85% 76%

Parchetul de pe lângă JudecătoriaRâmnicu Sărat

An/2009 89% 93%

An/2008 88% 94%

Parchetul de pe lângă JudecătoriaPătârlagele

An/2009 84% 93%

An/2008 100% 97%

Parchetul de pe lângă JudecătoriaPogoanele

An/2009 100% 94%

An/2008 100% 95%

Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa

An/2009 87% 87%

An/2008 81 % 37 %

Parchetul de pe lângă JudecătoriaTârgovişte

An/2009 78% 69%

An/2008 60 % 67%

Parchetul de pe lângă Judecătoria An/2009 68% 61%

9

Găeşti An/2008 100 % 62%

Parchetul de pe lângă JudecătoriaPucioasa

An/2009 82% 88%

An/2008 88% 85%

Parchetul de pe lângă JudecătoriaRăcari

An/2009 100% 65%An/2008 71% 48%

Parchetul de pe lângă JudecătoriaMoreni

An/2009 60% 79%An/2008 47% 79%

Total operativitate P.C.A.Ploieşti

An/2009 74% 73%An/2008 68% 74%

2.3. Încărcătura pe procurori

Încărcătura pe procurori diferă de la o unitate de parchet la alta, dar şi de la o

perioadă la alta, în funcţie de numărul de procurori în activitate.

Numărul posturilor de procurori vacante la care se adaugă şi fluctuaţia mare a

acestora determină situaţia ca un procuror să aibă de soluţionat un număr de dosare şi un

volum de lucrări mult peste posibilităţile umane, depăşind chiar şi timpul fizic, indiferent

câte ore s-ar lucra peste program sau în zilele libere. Acest fenomen este accentuat la

unităţile locale mari.

Apreciem că nici preluarea dosarelor nu poate constitui o rezolvare pe termen

lung, pe de o parte pentru că numărul dosarelor preluate nu poate fi prea mare, iar pe de altă

parte fiecare unitate de parchet are propria încărcătură şi propriile probleme de personal.

Trebuie să ţinem cont şi de faptul că în cursul anului 2009 s-au pensionat 16 procurori, ceea

ce a condus nu numai la distribuirea încărcăturii pe procurorii rămaşi, ci şi la o diminuare a

experienţei în cadrul respectivelor colective.

Astfel, în anul 2009, au fost preluate, de la unităţile de parchet de pe lângă

judecătorii, de către parchetele de pe lângă tribunale şi cel de pe lângă curtea de apel, un

număr de 750 dosare, din care, la finele anului, au fost soluţionate 375. În 23 dosare, din cele

preluate, au fost întocmite rechizitorii.

10

Redăm mai jos situaţia dosarelor preluate, pe unităţi:

Unitatea Număr cauze preluate

Număr cauze soluţionate Rechizitorii

Parchetul de pe lângă Curtea de

Apel Ploieşti 535* 240* 2


Buzău164 97 14


Dâmboviţa28 20 4


Prahova23 18 3

TOTAL 750 375 23

*NOTĂ - cauze electorale preluate cf. Ordin nr. 2312/C/2009 al Procurorului General al P.Î.C.C.J = 373 - cauze electorale soluţionate = 83

Cel mai mare volum de activitate pe procuror rămâne la Parchetul de pe lângă

Judecătoria Târgovişte şi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti, unde un procuror are

de soluţionat circa 2.000 de dosare la care se adaugă un număr considerabil de plângeri,

petiţii şi alte lucrări. Urmează în acest clasament Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău

unde procurorii au de soluţionat într-un an de zile peste 1.500 de dosare.

În opinia noastră, totuşi, nu putem cuantifica cu acurateţe volumul de muncă

depus de un procuror numai folosind datele la care am făcut referire mai sus. Nu trebuie să

uităm că până la finalizarea unei cauze un procuror efectuează numeroase alte activităţi care

presupun timp şi concentrare: examinarea dosarului în vederea confirmării începerii urmăririi

penale, îndrumări date organelor de poliţie, efectuarea de audieri şi aşa mai departe. Chiar

unităţi mici de parchet au avut raportat la situaţia concretă de personal o încărcătură

considerabilă. Dăm ca exemplu Parchetul de pe lângă Judecătoria Moreni care a funcţionat în

cursul anului 2009 cu un singur procuror, ceea ce a făcut ca în ciuda sprijinului dat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti prin preluarea de dosare încărcătura pe

procuror să fie 749 de dosare.

Ca deficienţă sistemică rămâne în opinia noastră fluctuaţia permanentă a

personalului, promovările uneori prea rapide şi nu în ultimul rând lipsa de experienţă a

procurorilor tineri de la unităţile locale. Din păcate problemele de personal, îndeosebi la

unităţile de parchet cu volum mare de activitate, persistă şi în mod firesc sunt de natură să

afecteze calitatea şi operativitatea muncii.

11

Apreciem că nu este suficient doar să se conceapă strategii teoretice în domeniul

resurselor umane, aceste strategii ar trebui dublate şi de aplicarea unor măsuri eficiente care

într-o perioadă de timp rezonabilă să conducă la stabilizarea situaţiei, activitate ce ar trebui

desfăşurată, în opinia noastră, de Consiliul Superior al Magistraturii şi nu în ultimul rând de

Ministerul Justiţiei, căruia i-ar reveni rolul să iniţieze şi să susţină modificări legislative

pentru rezolvarea problemelor. În lipsa unor asemenea demersuri calculul încărcăturii care

există pe procuror ca şi calculul virtual al volumului de muncă (în situaţia existenţei unor

scheme de personal complete) nu pot servi decât la justificări în ceea ce priveşte neatingerea

operativităţii dorite sau exerciţii de ordin statistic.

Încărcătura medie existentă:

Parchetul de pe lângă

DosareLucrări

PlângeriDe

soluţionatSoluţionate De

soluţionatSoluţionate

Curtea de Apel Ploieşti

203 123 628 117 83346 163 648 128 82

Tribunalul Buzău

141 102 408 31 19184 118 439 46 29

Judecătoria Buzău

1.526 565 1.022 81 741.506 598 892 76 70

Judecătoria Râmnicu Sărat

533 376 341 29 27571 559 344 49 45

Judecătoria Pătârlagele

608 600 500 56 53715 426 524 47 46

Judecătoria Pogoanele

921 479 591 33 33956 395 657 58 50

Tribunalul Dâmboviţa

130 77 1.166 109 4984 35 239 79 37

Judecătoria Târgovişte

1.400 471 561 93 622.055 577 814 94 61


835 375 201 66 511.119 516 188 89 75

Judecătoria Pucioasa

1.259 812 741 272 216902 558 448 162 141

Judecătoria Răcari

1.113 572 360 118 871.204 410 501 83 48

Judecătoria Moreni

950 431 270 81 561.124 300 170 51 34

Tribunalul Prahova

119 70 560 60 29384 227 1.415 421 50

Judecătoria Ploieşti

1.595 656 227 150 1301.959 553 454 354 268

Judecătoria Câmpina

709 315 138 54 471.351 325 209 153 141

Judecătoria Vălenii de Munte

746 337 183 95 741.218 483 215 117 84

Judecătoria 554 322 301 38 33

12

Sinaia 625 301 550 34 26Judecătoria

Mizil508 209 683 51 42831 421 842 60 53

Dacă toate posturile de procuror prevăzute în schema de personal ar fi ocupate,

încărcătura de dosare şi lucrări soluţionate pe procuror s-ar fi putut prezenta în anul 2009

astfel:


Dosare Lucrări Plângeri

Curtea de Apel Ploieşti 230 509 96

Tribunalul Buzău 138 384 41

Judecătoria Buzău 1.004 595 51

Râmnicu Sărat 381 229 33

Judecătoria Pătârlagele 446 369 29

Judecătoria Pogoanele 637 438 58

Tribunalul Dâmboviţa 56 160 52

Judecătoria Târgovişte 1.198 475 55

Judecătoria Găeşti 895 150 71

Judecătoria Pucioasa 902 448 162

Judecătoria Răcari 903 376 83

Judecătoria Moreni 749 113 34

Tribunalul Prahova 192 707 25

Judecătoria Ploieşti 1.414 320 236

Judecătoria Câmpina 845 131 96

Judecătoria Vălenii de Munte

1.066 148 82

Judecătoria Sinaia 301 550 26

Judecătoria Mizil 554 561 40

2.4. Activitatea judiciară

● Procurorii care şi-au desfăşurat activitatea în sectorul judiciar au participat în

36.578 cauze penale şi în 8.370 de cauze civile, din care au pus concluzii în 13.089 cauze

penale şi respectiv în 3.721 cauze civile. Au fost examinate 13.089 hotărâri penale şi 3.721

hotărâri civile.

Situaţia detaliată pe unităţile din fiecare judeţ şi de la Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Ploieşti comparativ 2009/2008 se prezintă astfel :

13


PerioadaP E N A L C I V I L

Participări Concluzii Hotărâriexaminate

Participări Concluzii Hotărâriexaminate

Tribunalul Prahova

An 2009 13.115 5.079 5.079 1.504 789 789

An 2008 16.636 5.659 5.659 1.790 882 882


An 2009 13.377 4.011 4.011 2.898 934 934An 2008 12.221 4.236 4.236 1.865 668 668

Tribunalul Buzău

An 2009 7.903 2.912 2.912 3.639 1.880 1.880An 2008 6.728 2.648 2.648 2.220 1.052 1.052


An 2009 2.183 1.087 1.087 329 118 118An 2008 2.824 1.455 1.455 236 127 127

TOTALAn 2009 36.578 13.089 13.089 8.370 3.721 3.721

An 2008 38.409 13.998 13.998 6.111 2.729 2.729

Din tabelul următor rezultă, pentru fiecare unitate de parchet din raza

teritorială a Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, situaţia participărilor şi concluziilor puse de

procurorii, care şi-au desfăşurat activitatea în sectorul judiciar în anul 2009:

Parchetul de pe lângăPENAL CIVIL

Participări Concluzii Participări ConcluziiCurtea de Apel Ploieşti 2.183 1.087 329 118

Tribunalul Prahova 3.523 1.554 1.120 628

Judecătoria Sinaia 701 217 3 1

Judecătoria Câmpina 1.236 386 129 58

Judecătoria Ploieşti 6.206 2.523 160 73

Judecătoria Vălenii de Munte 637 197 41 8

Judecătoria Mizil 812 202 51 21

Tribunalul Buzau 2.435 1.119 709 458

Judecătoria.Buzau 3.156 1.057 2.082 930

Judecătoria Rm.Sarat 1.205 430 193 76

Judecătoria Patarlagele 678 179 645 410

Judecătoria Pogoanele 429 127 10 6

14

Tribunalul Dâmboviţa 3.685 1.365 2.019 678

Judecătoria Târgovişte 2.555 443 673 188

Judecătoria Găeşti 1.412 312 38 14

Judecătoria Pucioasa 1.686 419 102 40

Judecătoria Moreni 2.552 1.213 32 9

Judecătoria Răcari 1.487 259 34 5

TOTAL 36.578 13.089 8.370 3.721

Au fost declarate căile ordinare de atac – apel şi recurs în 335 de situaţii

împotriva unor hotărâri pronunţate în primă instanţă, iar instanţele de control judiciar au

soluţionat din acestea indiferent de data declarării lor 292 de apeluri şi recursuri admiţând

190, indicele de admisibilitate rezultat fiind de 65% la fel ca în anul de comparaţie.

Hotărârile pronunţate în apel au fost recurate în 54 de cazuri, instanţele de recurs

judecând 64 de cauze (inclusiv 10 în care recursul a fost declarat în anul anterior) a admis în

43 de cauze recursul, ceea ce a condus la o admisibilitate de 67% (în creştere de la 43% în

perioada de comparaţie).

În anul 2009, procurorii au atacat cu apel sau recurs un număr de 25 hotărâri

civile pronunţate în primă instanţă şi au atacat cu recurs 3 hotărâri pronunţate în apel.

Instanţele de control judiciar au soluţionat în cursul anului trecut, indiferent de

data când au fost declarate, 32 apeluri şi recursuri civile împotriva unor hotărâri pronunţate

în primă instanţă, din acestea fiind admise 26, procentul de admitere fiind de 81%, precum şi

2 recursuri pronunţate împotriva unei hotărâri dată în apel, acestea fiind respinse.

Situaţia comparativă cu anul 2008 se regăseşte în anexele 4 şi 5 la lucrare.

2.5. Alte activităţi

Pe lângă activitatea de soluţionare a dosarelor şi cea desfăşurată la

instanţele de judecată procurorii din toate unităţile de parchet din circumscripţia teritorială a

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti au soluţionat: cereri, memorii şi plângeri ale

cetăţenilor, precum şi alte lucrări, cum sunt: ordinele primite de la Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; de la Consiliul Superior al Magistraturii de la alte instituţii

ale statului; analize şi sinteze periodice; au identificat hotărâri necesare secţiei judiciare a

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru introducerea recursului în

interesul legii; au primit în audienţă cetăţeni; au asigurat serviciu pentru evenimente şi la

instanţele de judecată, pentru cauzele ce se judecă după programul de lucru sau în zilele

nelucrătoare; au soluţionat plângeri împotriva soluţiei pronunţată de procuror, în

conformitate cu dispoziţiile art. 278 C.p.p., ceea ce reprezintă un volum considerabil de

15

muncă şi care trebuie luat în calcul pentru o apreciere cât mai reală a încărcăturii pe

procuror.

Din tabelul ce urmează rezultă volumul de astfel de lucrări, totalizate pe unităţile

din fiecare judeţ şi respectiv de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.


Perioada

PlângeriAlte

lucrăriTotal

intratespre

soluţionare

Total soluţio-

nate

Din care conf. art. 275-278 C.p.p.

Admise

TribunalulBuzău

2008 1.651 1.397 597 196 18.320

2009 1.507 1.251 771 165 16.571

TribunalulDâmboviţa

2008 3.022 1.964 899 447 17.933

2009 2.647 1.734 719 480 12.020

TribunalulPrahova

2008 3.977 3.143 1.161 1.380 14.629

2009 3.259 2.563 831 1.428 21.022

Curtea de Apel

Ploieşti

2008 1.046 743 255 265 7.536

2009 766 492 172 159 7.123

Total:2008 9.696 7.247 2.912 2.288 58.418

2009 8.179 6.040 2.493 2.232 56.736

Din totalul de 2.877 plângeri, formulate în baza dispoziţiilor art.278 C.p.p., au

fost soluţionate 2.493, din care 204 admise şi 2.289 respinse (anexa 6).

În baza dispoziţiilor art. 2781 C.p.p., au fost formulate 1.024 plângeri. Din

acestea, instanţele au soluţionat 874 astfel de plângeri: 693 prin respingere, 181 prin

admitere. Din acestea din urmă 24 au fost reţinute spre judecare.

Din dosarele primite de procuror ca urmare a admiterii plângerilor - 263 la

număr, au fost soluţionate 91, iar dintre acestea în 5 cauze s-au întocmit rechizitorii (anexa

7). ● În activitatea de soluţionare a cererilor, memoriilor şi plângerilor cetăţenilor,

procurorii au avut de soluţionat 8.179, din care au fost soluţionate 6.040, iar din acestea

2.232 au fost admise (anexa 8).

16

În anul 2009 procurorii au avut de soluţionat un număr de 56.736 alte lucrări

(analize, studii, informări, audienţe etc.).

● De asemenea, procurorii au întocmit periodic toate situaţiile cerute de

Ordinul nr.229/25.09.2007 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie, privind sistemul informaţional.

2.6. Concluzii privind evoluţia indicatorilor statistici în anul 2009.

Vulnerabilităţi identificate şi măsuri de remediere propuse

Concluzii :

- Creşterea substanţială a numărului dosarelor care au fost înregistrate şi pe

care le-au avut de soluţionat procurorii.

- Menţinerea operativităţii la un nivel pe care îl apreciem ca fiind

mulţumitor în condiţiile în care numărul de procurori care au lucrat efectiv s-a redus.

- Corelativ cu creşterea volumului global de muncă s-a mărit încărcătura pe

procurori mai ales la unităţile locale mari.

Înainte de a expune vulnerabilităţile menţionate, impune să precizăm că

unele din acestea pot fi remediate sau atenuate prin diligenţe proprii, iar altele prin

demersuri ale unor alte instituţii care au atribuţiuni în anumite domenii.

1. Existenţa unor probleme legate de personalul de la unele din parchetele subordonate constând în:

a) scheme insuficiente la unele unităţi;

b) numărul redus de procurori şi fluctuaţia acestora;

c) nivelul redus de experienţă profesională al procurorilor tineri coroborat cu

acelaşi fenomen la nivelul poliţiei, ceea ce afectează calitatea şi operativitatea activităţii;

d) supraîncărcarea procurorilor, îndeosebi la unităţile locale mari - cu mult peste

media pe ţară.

Măsuri de remediere:

Din păcate posibilităţile de intervenţie oferite de lege Procurorului General al parchetului de pe lângă curtea de apel şi primilor procurori ai parchetelor judeţene şi locale sunt limitate şi în opinia noastră ele se rezumă numai la măsuri în vederea rezolvării situaţiilor de criză existente sau care pot apărea prin preluarea de cauze de către unităţile a căror capacitate operaţională este mai puţin afectată.

17

La întâlnirile ce au avut loc între procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi membrii Secţiei pentru Procurori din cadrul C.S.M. am semnalat de fiecare dată problemele de personal existente şi ca soluţie am propus sesizarea Ministrului Justiţiei în vederea modificării actelor normative ce stau la baza organizării şi funcţionării sistemului judiciar, modificări ce ar fi de natură să înlăture sau să mai atenueze din problemele menţionate.

2. Creşterea stocului de dosare vechi la unele unităţi se coroborează cu indicatorul scăzut al operativităţii se datorează atât unor aspecte de natură obiectivă dar şi unor cauze de natură subiectivă şi conduce la amplificarea fenomenului având influenţe negative în ceea ce priveşte calitatea actelor de urmărire penală şi capacitatea de concentrare şi efort a procurorilor.


a) Monitorizarea cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de 6 luni de la

începerea urmăririi penale; la data de 16.07.2009 a fost trimis Ordinul cu nr.73 care

presupune raportarea lunară a situaţiei cauzelor aflate în lucru şi a celor soluţionate de către

fiecare procuror.

b) Au fost realizate acţiuni de control de către conducerea Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel Ploieşti în sensul verificării cauzelor mai vechi aflate în lucru la procurori,

îndeosebi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti. Am căutat ca acţiunile de control să

nu aibă numai un caracter de constatare, ci şi de îndrumare şi sprijin, ţinând cont de

experienţa redusă a procurorilor.

c) În anul 2009 ne propunem identificarea şi înlăturarea cauzelor subiective ce

determină tergiversarea soluţionării dosarelor, insistându-se pe responsabilizarea procurorilor

cu privire la obligativitatea respectării principiului celerităţii şi termenului rezonabil fără ca

soluţiile să sufere din punct de vedere al calităţii.

d) Degrevarea pe cât posibil a procurorilor de activităţi administrative (raportări,

situaţii, relaţii cu publicul, inventarieri) prin antrenarea personalului auxiliar.

e) Orientarea activităţii manageriale de la toate unităţile din subordine spre

verificarea utilizării de către întreg personalul în mod optim a timpului de lucru şi a modului

în care procurorii îşi organizează şi planifică activitatea.

3. Formalismul unora din activităţile de control şi îndrumare , în sensul că

unele din activităţile desfăşurate în acest sens nu au evidenţiat cauzele ce au generat

18

deficienţe la unele unităţi de parchet, pe cale de consecinţă nu a fost făcută o analiză a

situaţiilor operative care să stea la baza unor măsuri în vederea înlăturării deficienţelor.

- se manifestă şi prin controale excesive ca număr, fără să vizeze direcţiile

prioritare de acţiune. Argumentăm prin aceea că din 107 controale efectuate în anul 2008, 87

au vizat munca de conducere chiar la unităţi unde acest lucru nu se impunea.

- se constată în acelaşi domeniu suprapuneri în activităţile de control ale

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi inspecţia judiciară a Consiliului Superior

al Magistraturii, ceea ce a determinat ca actul de control să nu aibă caracter preventiv şi

corectiv în unele situaţii ci caracter perturbator.


a) corecta dimensionare a activităţii de control; din punctul nostru de vedere este

de preferat ca activităţile de control să fie mai puţine ca număr, dar să vizeze aspecte

prioritare a activităţii;

b) stabilirea pentru acestea a unor obiective esenţiale pentru activitatea unităţilor

de parchet cum ar fi:

- identificarea cauzelor achitărilor, restituirilor, infirmărilor şi redeschiderilor;

- verificarea unor soluţii de neurmărire penală în domenii sensibile (de ex.:

tâlhării, infracţiuni la Codul silvic) - având şi rolul identificării practicii neunitare;

- identificarea motivelor pentru care nu s-au luat măsuri asigurătorii în vederea

recuperării prejudiciilor;

- identificarea motivelor de tergiversare a dosarelor şi plângerilor;

- verificarea cauzelor restituite la poliţie şi a disjungerilor;

- verificarea posibilităţii de prescriere a răspunderii penale prin analiza periodică a

cauzelor vechi comparativ cu poziţiile deschise din registre;

c) prezentarea rezultatelor activităţilor de control astfel încât unităţile în cauză să

adopte modalităţi concrete de acţiune în vederea remedierii deficienţelor.

4. Eficienţa redusă a activităţii de urmărire penală şi de supraveghere a cercetărilor penale

Slaba finalitate judiciară a cauzelor instrumentate de către Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Ploieşti la urmărire penală proprie şi la supravegherea urmăririi penale este

reflectată de numărul redus de rechizitorii întocmite în perioada controlată de inspecţia

Consiliului Superior al Magistraturii (5 rechizitorii în 2007 şi 2 rechizitorii în anul 2008).

Până la finele anului 2009 au fost emise de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Ploieşti 4 rechizitorii, iar în acest moment există în lucru mai multe cauze în care se

preconizează să se adopte soluţii de trimitere în judecată.

19


a) implicarea mai puternică a procurorilor cu atribuţii potrivit legii şi

regulamentului (procurorul general, procurorul general adjunct care răspunde de această

activitate şi procurorul şef secţie urmărire penală) în organizarea acestei activităţi;

b) stabilirea unor relaţii directe, informale cu conducătorii organelor de poliţie şi

ai structurilor specializate în culegerea şi prelucrarea informaţiilor; o parte din aceste

activităţi au fost deja realizate şi se derulează în continuare;

c) adoptarea în relaţia cu acestea a unei atitudini proactive care să presupună

solicitarea de către procuror a informaţiilor ce pot sta la baza unor acte de sesizare şi apoi

transformarea lor în probe;

d) stabilirea de către procurorul general, pe baza unei analize realizate prin

folosirea datelor şi informaţiilor existente (furnizate prin procedura expusă mai sus) a

zonelor şi domeniilor de activitate din zona de competenţă ce prezintă vulnerabilităţi din

punct de vedere al faptelor antisociale, îndeosebi a celor de gravitate mare şi orientarea

activităţii poliţiei şi procurorilor în vederea combaterii acestora. În acest sens în partea a

doua a anului trecut au fost întreprinse demersuri pentru ca procurorul şef urmărire penală să

întocmească potrivit atribuţiilor prevăzute de regulament o analiză criminologică folosindu-

se de materialele puse la dispoziţie de inspectoratele judeţene de poliţie.

5. Formalism în activitatea de preluare a dosarelor în condiţiile art.209 alin.41 Cod procedură penală.

Acesta rezultă din faptul că dosarele preluate de către Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Ploieşti au avut - potrivit constatării inspecţiei judiciare a Consiliului

Superior al Magistraturii, un grad redus de complexitate, multe fiind soluţionate prin

aplicarea art.181 iar restul prin neînceperea urmăririi penale.


În prima parte a anului 2009 au fost preluate dosare de la Parchetul de pe lângă

Judecătoria Moreni, asta într-o situaţie critică de personal. În al II-lea semestru situaţia

personalului de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, ca şi preluarea cauzelor

având ca obiect infracţiuni electorale, nu au mai permis preluarea de dosare. Pentru anul

2010, în condiţiile în care se va realiza o relativă stabilizare a procurorilor de la nivelul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, ne propunem să identificăm mai multe cauze

complexe de la unităţile locale ce ridică probleme reale de soluţionare şi să le preluăm

indiferent de vechimea acestora.

20

Capitolul 3

Analiza calitativă a activităţii parchetului

3.1. Efectul modificărilor legislative survenite în cursul anilor precedenţi şi-au

continuat efectele nefavorabile asupra muncii procurorilor.

Modificările normelor de procedură penală în ceea ce priveşte

competenţa materială şi teritorială nu au fost corelate în toate cazurile

cu schemele unităţilor de parchet, ceea ce a echivalat îndeosebi pentru

unităţile locale cu sediul în localităţile reşedinţă de judeţ cu o creştere

semnificativă a volumului de activitate.

Modificările legislative ce au impus sesizarea instanţei în exclusivitate

prin rechizitoriu s-au tradus în creşterea bruscă a volumului de

activitate. Rolul parchetelor a fost încărcat cu dosare care deşi multe au

ca obiect infracţiuni cu grad scăzut de pericol social sunt numeroase.

Evident că şi aceste cauze trebuie tratate ca orice dosar penal, ceea ce

presupune verificarea sesizărilor, administrarea probatoriilor şi

garantarea dreptului la apărare, ceea ce afectează celeritatea

soluţionării.

În opinia noastră, situaţia ar putea fi rezolvată prin modificări

legislative, prin lărgirea sferei de aplicare a principiului disponibilităţii

în procesul penal, ca şi prin introducerea unor instituţii administrative

care să soluţioneze cauzele cu grad redus de pericol social.

În ultimii ani s-au produs modificări legislative succesive şi uneori

contradictorii ale unor norme. Ca atare au apărut interpretări diferite în

ceea ce priveşte aplicarea acestora, ceea ce a condus la o practică

neunitară. Exemplificăm prin aceea că deşi Constituţia prevede că

Ministerul Public îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor

legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, există opinii diferite cu

privire la posibilitatea procurorului general al parchetului de pe lângă

curtea de apel şi ai primilor procurori ai parchetelor de pe lângă

tribunale de a proceda din oficiu la examinarea legalităţii unor soluţii

21

date de către procurori de la unităţile locale. În opinia noastră aceste

ambiguităţi ar trebui tranşate tot prin modificări de ordin legislativ.

Tot ca urmare a unor prevederi legislative persistă în fapt o dublă

subordonare a lucrătorilor de poliţie judiciară: una faţă de procuror în

ceea ce priveşte activitatea de cercetare penală şi una administrativă

faţă de şeful ierarhic al lucrătorilor de poliţie. În practică nu

întotdeauna se face o diferenţiere între cele două tipuri de subordonare.

Sigur că delegarea pe o perioadă de timp mai mare a procurorilor este

benefică dar nu rezolvă în totalitate problemele de resurse umane.

Pentru a se obţine efecte pe termen lung ar trebui iniţiate şi adoptate

modificări legislative care să mărească vechimea necesară pentru

promovarea în funcţie de execuţie şi ar duce la stabilizarea schemelor

de personal de la baza sistemului piramidal al Ministerului Public.

Relativ recent s-a produs o modificare legislativă în sensul

imprescriptibilităţii răspunderii disciplinare în cazul săvârşirii unor

abateri. Departe de noi de a fi împotriva fermităţii în acest domeniu,

considerăm totuşi că au fost ignorate argumente ce ţin de raţionament

juridic şi de principii de tehnică legislativă. Ne gândim în principal la

efectele pe care le-ar putea genera în viitor o asemenea prevedere pe

multiple planuri.

În ceea ce priveşte termenul de 20 de zile în care conducătorul unităţii

trebuie să soluţioneze plângerile împotriva soluţiilor procurorului,

apreciem că acest termen ar trebui fie majorat, fie să se prevadă

posibilitatea exercitării căii de atac direct la instanţa de judecată.

Respectarea acestui termen nu este posibil în practică în toate situaţiile

ţinând cont de volumul mare de muncă existent la unele unităţi, ca şi de

numărul mare de plângeri formulate împotriva soluţiilor.

3.2. Indici de calitate ai activităţii judiciare

3.2.A. Repartizarea cauzelor după criterii obiective

Acolo unde este posibil se respectă specializarea procurorilor ţinându-se seama şi

de încărcătura pe procurori, dar şi de complexitatea fiecărui dosar şi de experienţa

22

profesională a procurorilor. Evident că în unităţile în care activează unul sau doi procurori nu

se poate respecta acest principiu.

În conformitate cu prevederile art.72 pct.34 din Regulamentul de ordine

interioară al parchetelor conducerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a

verificat pe lângă alte aspecte şi modul în care se realizează repartizarea de către procurorii

cu funcţii de conducere ai parchetelor, a dosarelor, ţinând cont de criteriile legale, nu au fost

evidenţiate situaţii în care să se fi încălcat aceste criterii sau să reprezinte o încărcare

diferenţiată şi inechitabilă.

3.2.B. Durata de soluţionare a cauzelor. Date privind acest aspect

Din datele statistice al anului 2009 rezultă următoarea situaţie privind dosarele

soluţionate până la 6 luni de la sesizare, peste 1 an şi respectiv 2 ani de la sesizare:

Unitatea de parchet Perioada

Total cauze soluţionate

Peste 6 luni de la sesizare

Peste 1 an de la sesizare

Peste 2 ani de la

sesizare



P1 UPOanul 2009 498 141 17 7anul 2008 511 215 38 11

P2 SUPanul 2009 155 65 8 2anul 2008 100 17 7 1


Tribunalul Prahova

P1 UPOanul 2009 251 33 26 11anul 2008 232 25 8 4

P2 SUPanul 2009 658 134 67 29anul 2008 540 75 106 9


Judecătoria Sinaia

P1 UPO anul 2009 14 1 - -anul 2008 8 - 1 -

P2 SUP anul 2009 1.192 181 27 2anul 2008 1.283 164 17 1


Judecătoria Câmpina

P1 UPO anul 2009 31 6 2 -anul 2008 28 3 - -

P2 SUP anul 2009 2.592 457 113 5anul 2008 2.489 376 91 2

Parchetul de pe P1 UPO anul 2009 119 27 30 14

23

lângă Judecătoria

Ploieşti

anul 2008 93 22 33 6

P2 SUP anul 2009 7.074 1.941 700 222anul 2008 9.089 2.072 925 87


Judecătoria Vălenii de

Munte

P1 UPO anul 2009 16 1 4 -anul 2008 11 3 - -

P2 SUP anul 2009 1.676 467 179 3anul 2008 1.677 536 85 2


Judecătoria Mizil

P1 UPO anul 2009 4 - - -anul 2008 5 - - -

P2 SUP anul 2009 839 67 4 -anul 2008 863 20 3 -

TOTALParchetul de pe

lângă Tribunalul

Prahova

P1 UPOanul 2009 435 68 62 24anul 2008 377 53 42 10

P2 SUPanul 2009 14.031 3.247 1.090 260anul 2008 15.941 3.243 1.227 101


TribunalulDâmboviţa

P1 UPO anul 2009 204 22 5 -anul 2008 188 28 8 0

P2 SUP anul 2009 139 15 3 -anul 2008 427 183 84 0


JudecătoriaTârgovişte

P1 UPO anul 2009 37 4 4 4anul 2008 55 19 3 0

P2 SUP anul 2009 4.005 843 348 40anul 2008 3.717 948 235 28



P1 UPO anul 2009 22 5 1 1anul 2008 20 0 0 0

P2 SUP anul 2009 2.041 693 94 -anul 2008 1.857 576 125 0


Judecătoria Pucioasa

P1 UPO anul 2009 11 1 1 -anul 2008 16 1 1 0

P2 SUP anul 2009 1.663 150 38 9anul 2008 1.609 195 45 6


Judecătoria Răcari

P1 UPO anul 2009 11 - - -anul 2008 7 2 0 0

P2 SUP anul 2009 1.219 307 111 3anul 2008 1.711 680 206 4


Judecătoria Moreni

P1 UPO anul 2009 5 2 - -anul 2008 17 4 5 0

P2 SUP anul 2009 595 51 76 1anul 2008 846 131 46 2


lângă TribunalulDâmboviţa

P1 UPO anul 2009 290 34 11 1anul 2008 303 54 17 0

P2 SUP anul 2009 9.662 2.059 670 53anul 2008 10.167 2.713 741 40


Tribunalul Buzău

P1 UPO anul 2009 126 9 1 -anul 2008 155 1 2

P2 SUP anul 2009 587 48 20 2anul 2008 613 37 10 1

Parchetul de pe P1 UPO anul 2009 64 8 - -

24

lângă Judecătoria

Buzău

anul 2008 53 8

P2 SUPanul 2009 5.986 1.099 166 15anul 2008 5.086 1.110 86 12


Judecătoria Râmnicu Sărat

P1 UPO anul 2009 28 2 1 -anul 2008 17 2

P2 SUPanul 2009 1.865 103 11 2anul 2008 2.021 115 7 2


Judecătoria Pogoanele

P1 UPO anul 2009 8 - - -anul 2008 8

P2 SUPanul 2009 782 37 7 1anul 2008 950 41 3


Judecătoria Pătârlagele

P1 UPO anul 2009 19 2 1 -

anul 2008 9

P2 SUPanul 2009 1.023 65 13 3anul 2008 1.267 36 1 -


lângă Tribunalul

Buzău

P1 UPO anul 2009 245 21 3 -anul 2008 242 11 2 0

P2 SUPanul 2009 10.243 1.352 217 23anul 2008 9.937 1.339 107 15

TotalParchetul de pe

lângăCurtea de Apel

Ploieşti

P1 UPO anul 2009 1.468 264 93 32anul 2008 1.433 333 99 21

P2 SUPanul 2009 34.091 6.723 1.985 338anul 2008 36.145 7.312 2.082 157

Unitatea de parchet Perioada

Total cauze

soluţionatePeste 6 luni de

la sesizarePeste 1 an de la

sesizarePeste 2 ani

de la sesizare



P1 UPO anul 2009 498 141 17 7anul 2008 511 215 38 11

P2 SUP anul 2009 155 65 8 2anul 2008 100 17 7 1

TOTAL Parchetul de

pe lângă Tribunalul

Prahova

P1 UPO anul 2009 435 68 62 24anul 2008 377 53 42 10

P2 SUP anul 2009 14.031 3.247 1.090 260anul 2008 15.941 3.243 1.227 101

TOTALParchetul de

pe lângă TribunalulDâmboviţa

P1 UPO anul 2009 290 34 11 5anul 2008 303 54 17 0

P2 SUP anul 2009 9.662 2.059 670 53anul 2008 10.167 2.713 741 40

TOTALParchetul de

pe lângă Tribunalul

Buzău

P1 UPO anul 2009 245 21 3 -anul 2008 242 11 2 0

P2 SUP anul 2009 10.243 1.352 217 23anul 2008 9.937 1.339 107 15

25

TotalParchetul de

pe lângăCurtea de

Apel Ploieşti

P1 UPO anul 2009 1.468 264 93 32anul 2008 1.433 333 99 21

P2 SUP anul 2009 34.091 6.723 1.985 338anul 2008 36.145 7.312 2.082 157

Comentând sintetic aceste date arătăm că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Ploieşti prin activitatea proprie de urmărire penală a soluţionat în anul 2009 în comparaţie cu

anul 2008 mai puţine cauze peste 6 luni, peste 1 an şi peste 2 ani de la sesizare.

La supravegherea urmăririi penale Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti

a soluţionat 65 de cauze peste 6 luni de la sesizare, 8 peste 1 an de la sesizare şi 2 peste 2 ani

de la sesizare, în creştere semnificativă faţă de perioada de comparaţie.

La o primă vedere ultimele cifre ar putea indica tergiversarea soluţionării

cauzelor la unitatea care l-a soluţionat; în realitate este vorba de dosare preluate de Parchetul

de pe lângă Judecătoria Moreni, cele mai multe din ele fiind vechi în raport de data sesizării.

Dintre unităţile de parchet judeţene, Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova a

înregistrat, conform datelor din anexe, cele mai multe cauze soluţionate peste termenele

legale, dar trebuie să menţionăm că aceasta s-a realizat în condiţiile în care jumătate din

schemă nu a fost ocupată.

O situaţie critică din acest punct de vedere regăsim la Parchetul de pe lângă

Judecătoria Ploieşti unde cauzele soluţionate peste 6 luni de la sesizare, peste un an de la

sesizare şi peste 2 ani de la sesizare au fost numeroase.

Apreciem că în majoritatea cazurilor este vorba de cauze de natură obiectivă care

ţin de fluctuaţia procurorilor, de volumul mare de dosare şi de experienţa redusă a tinerilor

procurori.

Nu puţine au fost situaţiile când un dosar a fost repartizat succesiv la 3-4 sau

chiar 5 procurori ceea ce explică în mod inevitabil învechirea acestuia.

Controalele tematice şi de fond efectuate de Inspecţia Judiciară a Consiliului

Superior al Magistraturii au vizat în principal situaţia dosarelor mai vechi de 6 luni de la

începerea urmăririi penale şi respectiv 1 an de la sesizare. Rezultatele acestora sunt

consemnate în notele Inspecţiei Judiciare şi au fost avizate de Consiliul Superior al

Magistraturii.

Drept cauze pentru soluţionarea cu mare întârziere a unor dosare au fost reţinute

următoarele:

- acumularea unui stoc însemnat de dosare rămas nesoluţionat din anii precedenţi

(unele chiar şi de cinci ani) perioadă în care la conducerea acestui parchet s-au succedat mai

multe echipe de conducere;

26

- neurmărirea corespunzătoare a dosarelor aflate în supravegherea procurorului,

datorată, în principal, volumului mare de dosare aflate în lucru la procuror, astfel că acestora

nu le mai rămâne timp pentru supravegherea efectivă a cauzelor aflate la organele de poliţie;

- neurmărirea permanentă a situaţiei dosarelor vechi – situaţie remediată însă în

ultimii 2 ani de când se face o monitorizare efectivă a acestora.

Pentru verificarea măsurilor luate şi a modului de remediere a deficienţelor

arătate în luna octombrie 2009 a fost efectuat un control la Parchetul de pe lângă Judecătoria

Ploieşti şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

S-a constatat că deficienţele constatate la Parchetul de pe lângă Judecătoria

Ploieşti au fost în mare parte remediate şi că a existat o preocupare sporită pentru

monitorizarea şi soluţionarea cauzelor vechi. Măsurile manageriale luate au vizat înlăturarea

deficienţelor constatate anterior, astfel încât, în raport cu condiţiile concrete în care se

desfăşoară activitatea, aspectele negative au fost în mare parte înlăturate.

În ceea ce priveşte Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti s-a constatat că

au fost luate măsuri necesare înlăturării deficienţelor constatate de controlul precedent. Au

fost identificate şi situaţii în care activitatea de control nu a vizat activitatea de grefă ca şi

activitatea de soluţionare a plângerilor, cererilor, memoriilor şi sesizărilor.

Ulterior controlului, a fost emis ordin pentru realizarea acestei activităţi în baza

art.126 al.1 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, activităţi ce au fost în mare

parte realizate în acest moment. Urmează ca în primul trimestru al anului 2010 aceste

activităţi să fie realizate la toate unităţile de parchet.

Ca urmare a constatărilor Inspecţiei judiciare a fost elaborat un program de

măsuri care vizează îmbunătăţirea conlucrării cu instituţiile ce concură la înfăptuirea justiţiei:

servicii medico-legale şi servicii de probaţiune.

3.2.C. Indicatori de calitate: achitări, restituiri, infirmări

În anul 2009 numărul inculpaţilor achitaţi definitiv a fost de 41 (faţă de 52 în

2008), din care 19 prin aplicarea art.181 C.p. (faţă de 23 în anul de comparaţie). Pentru 2

dintre inculpaţii achitaţi urmărirea penală a fost efectuată de procuror, în ambele cazuri

achitarea fiind în baza prevederilor art.181 C.p..

39 de inculpaţi au fost achitaţi în cauze în care procurorul a efectuat

supravegherea urmăririi penale, din care 17 în temeiul art.181 C.p.. Într-un caz achitarea s-a

făcut în baza art.10 lit.a C.p.p. şi în 5 cazuri în baza art.10 lit.c C.p.p..

Au fost apreciate ca fiind imputabile procurorului achitările în 2 dosare – unul al

Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti şi unul al Parchetului de pe lângă Judecătoria

Pucioasa.

27

Au fost înregistrate în anul a cărei activitate o analizăm 9 restituiri, faţă de 7 în

anul de comparaţie. Dintre acestea au fost apreciate ca fiind imputabile 8 soluţii de restituire

(3 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti, 2 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria

Pucioasa şi câte o restituire ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina, Parchetul de pe

lângă Tribunalul Dâmboviţa şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău).

Sintetizând, motivele restituirilor sunt următoarele:

- trimiterea în judecată a inculpatului fără să se dispună punerea în mişcare a

acţiunii penale pentru toate infracţiunile deduse judecăţii;

- trimiterea în judecată a inculpatului fără prezentarea materialului de urmărire

penală pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina sa;

- soluţionarea cauzei, prin trimiterea în judecată a inculpatului, de către un

procuror aflat în stare de incompatibilitate, potrivit art.49 al.2 C.p.p. rap. la art.48 al.1 lit.g

C.p.p.;

- trimiterea în judecată a inculpatului fără să se dispună în prealabil punerea în

mişcare a acţiunii penale;

- instrumentarea cauzei cu încălcarea dispoziţiilor legale privind competenţa

după calitatea persoanei;

- administrarea de probe după prezentarea materialului de urmărire penală, fără

repetarea ulterioară a acestei proceduri conform art.257 C.p.p. rap. la art.253 C.p.p.;

- neefectuarea de acte de urmărire penală în cauză după începerea urmăririi

penale împotriva învinuitului şi administrarea întregului material probator în faza actelor

premergătoare, fără întocmirea unui proces-verbal potrivit art.224 al.3 C.p.p.;

- încălcarea dreptului la apărare a învinuitului, prin efectuarea unor acte de

urmărire penală în lipsa apărătorului ales;

- neprezentarea materialului de urmărire penală deşi nu erau incidente în speţă

niciunul dintre cazurile reglementate de art.257 C.p.p. rap. la art.254 C.p.p.;

- trimiterea în judecată a inculpatului fără prezentarea materialului de urmărire

penală, în condiţiile în care la dosar existau dovezi că este arestat în altă cauză (în

străinătate).

Analiza detaliată a achitărilor şi restituirilor imputabile se regăseşte în anexa

prezentului material (anexa 9).

În anul 2009 au fost înregistrate 196 de infirmări faţă de 211 în anul 2008. Dintre

acestea în 29 de cauze urmărirea penală a fost efectuată de procuror, iar în 167 procurorul a

exercitat supravegherea urmăririi penale.

Numărul redeschiderilor a fost de 171 (5 în dosare de urmărire penală şi 166 în

dosare în care procurorul a exercitat supravegherea urmăririi penale).

28

Situaţia centralizată a indicatorilor de calitate menţionaţi o prezentăm în

următorul tabel:


Peri- oada

Achitări Restituiri Infirmări Redeschi-deri

Anche tă din care

18¹ C.p.

Poliţiedin care

18¹ C.p.

Anchetă Poliţie Anchetă

Poliţie Anchetă Poliţie

Tribunalul Buzău

anul 2009 - - 25 9 - 1 3 64 1 64

anul 2008 2 2 8 - - 3 3 69 1 24


anul 2009 1 1 10 7 1 3 3 31 1 18

anul 2008 - - 26 14 - 2 2 38 1 37

Tribunalul Prahova

anul 2009 1 1 4 1 1 3 7 72 2 84

anul 2008 - - 15 6 1 - 3 86 2 107

Curtea de Apel

Ploieşti

anul 2009 - - - - - - 16 1 1 -

anul 2008 2 1 - - 1 - 10 - - 1

TOTALanul 2009 2 2 39 17 2 7 29 168 5 166

anul 2008 4 3 49 20 2 5 18 193 4 169

TOTALP1 +P2

anul 2009

41 din care 19 în baza art. 18¹ C.p. 9 197 171

După infirmare sau redeschidere s-a dispus o altă soluţie decât cea iniţială în 83

de cauze, 16 fiind trimiteri în judecată.

Pe fiecare unitate situaţia se prezintă în mod detaliat după cum urmează:

29

Unitatea

Nr. total cauze în care s-a

dispusinfirmarea sau redeschiderea

Nr. total cauzesoluţionate

dupăinfirmare sau redeschidere

Nr. cauze soluţionate încare după infirmare sauredeschidere s-a dispus

o altă soluţie faţă decea iniţială

Nr. cauzerămase

nesoluţionate

Soluţia iniţială

Soluţia finală

30


Prahova16 10

10(7-N.U.P.) (2-S.U.P.)(1-S.181 )

10(4-N.U.P.)(3-Decl)

(2 S.U.P.)(1-S.181

6

Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia 21 14

9(3 N.U.P.)(1 Î.U.P.)(3 S.181.)

(2-R)

9(1 N.U.P.)(4 S.U.P.)(1-S.181.)

(3-R)

7

Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina 27 16

12(3-S.181)(1-S.U.P)(1-I.U.P)(7-N.U.P)

12(7-S.U.P)

(2-R)(2-I.U.P)(1-18¹)

11

Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti 78 31

15(11-S.181)(2-S.U.P)(2-N.U.P)

15(4-R)

(6-S.U.P)(1-18¹)

(1-Î.U.P.)(3-Decl)

47

Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii de

Munte22 8 8

(8-N.U.P.)

8(1-Î.U.P.)(1-S.181)

(6-N.U.P.)14

Parchetul de pe lângă Judecătoria Mizil 1 1 0 0 0


lângă Tribunalul Prahova

165 80

54(18-18¹)

(5-S.U.P)(2-I.U.P)

(27-N.U.P)(2-R)

54(19-S.U.P)

(5-181)(4-I.U.P)

(9-R)(11N.U.P.)

(6-Decl)

85


Buzau11 6

3(2-N.U.P

1-18¹)

3(2- S.U.P1- S.U.P)

5

Parchetul de pe lângă Judecătoria.Buzau 69 34 5

(5-N.U.P)

5(4-18¹)

(1-S.U.P.)35

Parchetul de pe lângă Judecătoria.Sarat 24 7 1

(1-S.U.P.)1

(1-R) 17

Parchetul de pe lângă Judecătoria Patarlagele 17 6 3

(3-N.U.P)3

(3-S.U.P.) 11

Parchetul de pe lângă Judecătoria Pogoanele 10 6

3(1-18¹)

(2-N.U.P)

3(1-18¹)

(1-S.U.P.)4


lângă Tribunalul

131 59 15(2-18¹)

(1-S.U.P)

15(6-18¹)

(8-S.U.P)

72

31

Buzau (12-N.U.P) (1-R)


Dâmboviţa7 4

4(2 NUP)(1-18/1)(1-SUP)

4(2 –NUP)(1-18/1)(1- IUP )

3

Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgovişte

19 11

4(1 - 18/1)(1- SUP)(2- NUP)

4(3 – R)

(1 - 18/1)

8

Parchetul de pe lângă Judecătoria Găeşti 11 3

2(1 SUP)(1 SUP)

2 (2 –R)

8

Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa 8 - - - 8

Parchetul de pe lângă Judecătoria Moreni 5 3

3(1-18/1)(2- NUP)

3(1-18/1.)(1 SUP)1- NUP)

2

Parchetul de pe lângă Judecătoria Răcari 3 1

1(1-18/1)

1(1-R) 2


lângă Tribunalul Dâmboviţa

53 2214

(6 NUP)(4/18/1)(4 SUP)

14(3 NUP)(3 18/1)(1 IUP)(6 R)

(1 SUP)

31

Parchetul de pe lângă Curtea de

Apel Ploieşti18 13 - - 5

TOTAL 367 174

83(24-18¹)

(2-R)(10-S.U.P)(2-I.U.P)

(45-N.U.P)

83(14-18¹)(16-R)

(28-S.U.P)(5-I.U.P)(6-Decl.)

(14-N.U.P)

193

●Au fost identificate 28 de hotărâri rămase definitive, dar nelegale şi împotriva

cărora procurorul nu a exercitat căile de atac ordinare şi care au fost reformate în apelurile

sau recursurile părţilor.

La parchetele din judeţul Prahova - 14

La parchetele din judeţul Dâmboviţa - 3

La parchetele din judeţul Buzău - 11

În cursul anului 2009 nu au fost retrase de procurorul ierarhic superior niciun

apel sau recurs.

32

Numărul apelurilor şi recursurilor declarate de părţi, care au fost respinse şi în

care se impunea ca procurorii să exercite căile ordinare de atac a fost de 8 (Parchetele din

judeţul Prahova – 3, Parchetele din judeţul Buzău – 3 şi Parchetele din judeţul Dâmboviţa -

2).

Principalele aspecte de nelegalitate care au condus la reformarea unor hotărâri

judecătoreşti în căile ordinare de atac exercitate de procurori - 1 sau de părţi - 2, au vizat:

incorecta aplicare a pedepselor accesorii şi complementare; stabilirea greşită a stării de

recidivă sau a calificării juridice a faptelor deduse judecăţii; aplicarea unor pedepse în alte

limite decât cele prevăzute de lege; revocarea nejustificată a măsurilor preventive; încălcarea

dispoziţiilor imperative care reglementează soluţionarea cauzelor cu inculpaţi minori; greşita

achitare a unor inculpaţi şi judecare a unor cauze fără îndeplinirea legală a procedurii de

citare a părţilor.

Deficienţele constatate în activitatea unor procurori au fost de îndată semnalate

acestora şi unităţilor din care fac parte, prin note cu caracter observator.

3.2.D. Măsuri pentru unificarea practicii judiciare

În cursul anului 2009, au fost comunicate unităţilor din subordine soluţiile

pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti pentru ca procurorii să cunoască şi să poată folosi în

activitatea lor practica acestei instanţe.

Tot în acest scop, în cadrul activităţii de formare continuă descentralizată, au fost

discutate aspecte controversate din practica judiciară în scopul uniformizării acesteia.

Au fost efectuate controale tematice la unele unităţi locale de parchet unde au

fost constatate opinii diferite în materia aplicării prevederilor art.18 1 C.p., în materia

infracţiunilor la regimul legislaţiei rutiere. Acolo unde au fost constatate aspecte de

nelegalitate s-a intervenit prin infirmarea soluţiilor, chiar dacă în acest domeniu punctele

noastre de vedere nu coincid cu cele ale Inspecţiei judiciare a Consiliului Superior al

Magistraturii. Ne propunem ca în 2010 să continuăm acţiunile de control în domenii pe care

le considerăm vulnerabile sau atunci când suntem sesizaţi cu privire la practica neunitară.

Tot pentru asigurarea unei practici unitare au fost verificate cauzele în care într-

un anumit interval de timp Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti a dispus respingerea

propunerilor de arestare preventivă.

Se impune să menţionăm că acţiunea de control la care am făcut referire nu au

vizat nici un moment să încalce principiul independenţei procurorului, ci au avut la bază

principiul legalităţii şi principiul controlului ierarhic care ar fi lipsit de substanţă în lipsa

unor atare acţiuni de control.

33

3.2.E. Aplicarea dispoziţiilor Convenţiei Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, astfel cum sunt interpretate în

jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului , porneşte, în primul rând, cu

cunoaşterea acesteia.

Pentru aceasta, îndată ce sunt publicate, hotărârile C.E.D.O. sunt aduse la

cunoştinţa tuturor procurorilor, fiind prelucrate în şedinţele de lucru şi se găsesc în

permanenţă la dispoziţia lor la punctul de documentare.

În acest sens procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi ai

parchetelor subordonate acestuia, au respectat drepturile şi libertăţile prevăzute şi apărate în

Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, făcând referire (atunci când a fost cazul), în

soluţiile adoptate, la principiile enunţate în Convenţie şi chiar la practica Curţii Europene a

Drepturilor Omului, în special cu ocazia propunerilor de arestare preventivă.

Procurorii s-au străduit să respecte dreptul oricărei persoane la un proces

echitabil, fiind respectat în acelaşi timp principiul independenţei procurorului, iar atunci când

soluţiile acestuia au fost nelegale, s-a acţionat conform prerogativelor conferite de lege.

3.3. Creşterea gradului de specializare a procurorilor în activitatea judiciară

are menirea să determine o creştere a calităţii actului de justiţie în materia în care sunt

specializaţi, pentru că atenţia este canalizată către o anumită materie, astfel încât pot

cunoaşte în detaliu dispoziţiile legale, cât şi practica judiciară în materie, acumulând

experienţă într-un interval de timp mult mai scurt.

Fără îndoială că specializarea este necesară şi utilă şi trebuie continuată.

În prezent, avem procurori specializaţi în problemele minorilor, în drepturile de

proprietate intelectuală, de autor şi conexe şi procuror specializat ca operator de date cu

caracter personal, procuror specializat în anchetarea faptelor de corupţie, care a participat la

simpozioanele şi consfătuirile organizate pe tot parcursul anului, pe aceste teme.

Ar trebui să se ţină seama de faptul că, la soluţionarea dosarelor de către

procuror se poate respecta, în mare măsură, specializarea, dar pentru procurorii care participă

în şedinţele de judecată, nu.

Aceasta pentru că, repartizarea aleatorie a dosarelor la instanţe, face ca, pe

aceeaşi listă de şedinţă, să fie incluse cauze având ca obiect infracţiuni diverse, iar

procurorul de şedinţă trebuie să fie bine pregătit în toate domeniile.

Pentru respectarea principiului specializării, ar trebui să avem într-o şedinţă de

judecată mai mulţi procurori, iar şedinţele de judecată să fie suspendate şi reluate, ori de câte

ori trebuie schimbat procurorul.

Oricum, în sectorul judiciar numărul procurorilor a fost întotdeauna mai mic

decât cel din sectorul urmăririi penale, ceea ce face imposibilă respectarea specializării pe

domenii de activitate.

34

Dar nici la instanţele de judecată principiul specializării nu poate fi respectat

strict. Spre exemplu, cauzele cu minori, deşi ar trebui să fie judecate în complete separate, de

judecători anume desemnaţi, la cele mai multe dintre instanţele din raza noastră teritorială,

acestea se judecă pe liste comune cu cauzele privind inculpaţi majori, chiar dacă judecarea se

face de către judecătorii specializaţi în problemele pentru minori.

În vederea creşterii gradului de specializare atât la nivelul Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Ploieşti, cât şi a parchetelor subordonate în conformitate cu Ordinele

Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost

emise o serie de ordine. Exemplificăm prin indicarea unor ordine emise la nivelul Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti:

- Ordinul nr.74 din 21.07.2009 privind desemnarea procurorilor ce vor efectua

activitatea de urmărire penală a unei persoane arestată preventiv;

- Ordinul nr.76 din 21.07.2009 privind desemnarea procurorilor ce vor

instrumenta dosarele privind infracţiunile de corupţie;

- Ordinul nr.77 din 21.07.2009 privind desemnarea procurorilor ce vor desfăşura

activitatea de criminalistică, precum şi a procurorului ce-l va înlocui în perioadele în acesta

nu-şi poate exercita atribuţiile;

- Ordinul nr.78 din 21.07.2009 privind persoanele din conducerea parchetului

desemnate să rezolve conflictele din raza Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, a

plângerilor împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de prim-procurorii parchetelor

de pe lângă tribunale, precum şi a plângerilor împotriva actelor efectuate de procurori şi care

sunt supuse controlului ierarhic aflate în competenţa procurorului general al Parchetului de

pe lângă Curtea de Apel Ploieşti;

- Ordinul nr.79 din 21.07.2009 privind desemnarea purtătorului de cuvânt şi cu

atribuţii în aplicarea Legii nr. 544/2001, precum şi a înlocuitorilor acestuia;

- Ordinul nr.80 din 21.07.2009 privind măsurile dispuse şi persoanele

nominalizate să îndeplinească dispoziţiile Ordinului nr.229 din 25.09.2007 al Procurorului

General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind organizarea şi

funcţionarea sistemului informaţional al Ministerului Public;

- Ordinul nr.84 din 21.07.2009 privind desemnarea procurorului din conducerea

parchetului ce va semna corespondenţa către Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor

Secrete de Stat.

3.3.1. Cooperarea judiciară internaţională

Prin efortul comun al ţărilor membre ale U.E. se doreşte crearea unui sistem

judiciar independent, imparţial, transparent şi eficient. Acest deziderat necesită un

35

angajament ferm pentru utilizarea eficientă a instrumentelor judiciare internaţionale care

reglementează cooperarea judiciară în materie penală.

În prezent, România a transpus în dreptul intern prin Legea nr. 302/2004,

modificată şi completată prin Legea nr. 222/2008 - Decizia cadru privind mandatul

european de arestare şi procedurile de predare între statele membre, Convenţia privind

asistenţa juridică în materie penală şi alte reglementări, oferind astfel cadrul juridic în

domeniu.

Ţinând cont de aceste reglementări în cursul anului 2009, procurorii de la

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi ai parchetelor din circumscripţie au

desfăşurat un volum mare de activităţi, având ca obiect cooperarea judiciară internaţională,

volum care s-a constatat că este în continuă creştere.

Activităţile desfăşurate s-au concretizat în soluţionarea a 32 mandate europene

de arestare, cu 9 mandate mai multe decât în perioada de comparaţie – 2008, 36 comisii

rogatorii internaţionale (dublu faţă de anul 2008), unele dintre aceste comisii au vizat

activităţi laborioase, constând în localizarea şi identificarea de persoane, audieri multiple,

percheziţii, ridicare de bunuri, analize ADN, cu participarea reprezentanţilor autorităţilor

solicitante, de ex.: Italia, Belgia, Franţa.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, ca autoritate de executare, a

soluţionat cinci cereri de preluare a urmăririi penale, adresate de statele solicitante,

constatând că sunt admisibile. De asemenea a soluţionat o cerere de transfer a executării

pedepsei pentru un cetăţean din Republica Chile, precum şi o cerere de recunoaştere a unei

hotărâri judecătoreşti străine în materie penală (Bulgaria). Acestea din urmă activităţi au

fost soluţionate pentru prima oară în cursul anului 2009.

Dintre activităţile principale desfăşurate în acest domeniu, se detaşează net

aplicarea în practică a instrumentului de cooperare judiciară internaţională „mandatul

european de arestare”, instituţia noastră fiind deschisă în a aplica principiile de bază ale

cooperării internaţionale, acelea de recunoaştere şi de încredere reciprocă.

La prezenta analiză putem menţiona că pentru îmbunătăţirea activităţii în acest

domeniu, s-a stabilit ca obiectiv în programul de activitate pe semestrul II al Parchetului de

pe lângă Curtea de Apel Ploieşti o măsură care a vizat o întâlnire de lucru având ca temă

„Acţiuni eficiente în aplicarea Legii nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 222/2008 în

materia executării mandatelor europene de arestare şi în activitatea de dare în urmărire

naţională şi internaţională prev. de art. 4931 şi urm. C.p.p. ”.

Activitatea s-a desfăşurat cu participarea procurorilor precum şi a poliţiei

judiciare cu atribuţiuni în domeniu, la iniţiativa procurorului membru al Reţelei judiciare

române în materie penală, fiind inclusă şi în programul de pregătire profesională continuă

descentralizată.

36

Îmbucurător este faptul că în dosarele cu elemente de extraneitate procurorii

din unităţile din circumscripţia noastră folosesc instituţia comisiei rogatorii având ca obiect

audieri de persoane suspecte, notificări acte, citaţii (ex. Parchetul de pe lângă Judecătoria

Ploieşti, Moreni şi altele).

Menţionăm, de asemenea, preocuparea procurorilor de a face referire şi de a

aplica în actele lor de dispoziţie principiile de bază ale dreptului comunitar, aşa cum rezultă

din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Cu caracter de continuitate, în perioada analizată s-a pus accent pe

preocuparea procurorilor de aplicare a dreptului comunitar, de studiere a jurisprudenţei

Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene,

întrucât după cum este bine ştiut acesta este un criteriu separat pentru evaluarea

profesională.

În condiţiile internaţionalizării asistenţei judiciare în materie penală ne

propunem să punem accent pe necesitatea creşterii importanţei acestei activităţi prin

specializarea procurorilor şi a personalului auxiliar, mai mult, dorim să propunem

înfiinţarea chiar a unui birou care să fiinţeze la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Ploieşti, care să răspundă de acest domeniu.

Apreciem ca nefiresc faptul că această activitate este tratată în datele statistice

ca o activitate non-judiciară, se înregistrează la capitolul „alte lucrări” cum de fapt în cursul

procedurilor mandatului european de arestare sau a cererilor de extrădare, se dispun măsuri

procesuale caracteristice unui dosar penal (reţinerea persoanei solicitate în vederea arestării

şi predării). Aşadar, această activitate ar trebui inclusă în lucrări cu caracter penal, aşa cum

procedează şi instanţele de judecată.

Membrul reţelei judiciare în materie penală din unitatea noastră a participat

activ la cele două reuniuni ale Reţelei judiciare române în materie penală, organizate în

cursul anului 2009 de către Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

3.3.2. Activitatea în domeniul justiţiei pentru minori şi a protecţiei drepturilor

copilului

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 304/2004 Ministerul Justiţiei şi Ministerul

Public au decis să se implice în aplicarea modelului european şi să înfiinţeze tribunale

specializate pentru minori şi familie în paralel cu dispoziţiile legi a protecţiei copilului care

impune crearea unor instituţii specifice pentru cauzele minorilor.

Necesitatea înfiinţării instanţelor pentru minori la nivelul întregii ţări, rezidă în

respectarea la scară largă a normelor de drept intern şi internaţional privind desfăşurarea

37

proceselor penale cu minori infractori şi victime ale neglijenţelor şi abuzurilor fizice,

sexuale şi emoţionale.

La nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în anul 2009 au fost

trimişi în judecată 168 inculpaţi minori, din care în stare de arest preventiv 11, în scădere

faţă de anul precedent când au fost trimişi în judecată 225 de inculpaţi minori, din care 16 în

stare de arest preventiv.

Majoritatea infractorilor minori au săvârşit infracţiuni contra patrimoniului 138,

5 au săvârşit infracţiuni privitoare la viaţa sexuală iar 10 infracţiuni contra vieţii sau

integrităţii corporale.

Minorii au fost părţi vătămate în 16 cauze ale infracţiunilor contra vieţii, în o

singură cauză privitoare la viaţa sexuală şi în 4 cauze având ca obiect infracţiuni contra

patrimoniului.

În cauzele cu inculpaţi sau părţi vătămate minori, ca regulă, la toate unităţile de

parchet au fost respectate drepturile acestora atât în faza de urmărire penală cât şi în faţa

instanţei de judecată.

Apreciem că legislaţia actuală în materie penală referitoare la minori (inculpaţi şi

părţi vătămate) este corespunzătoare, asigurând respectarea drepturilor acestora .

Se impune instituirea unor acţiuni de monitorizare a cauzelor şi condiţiilor care

generează ori înlesnesc săvârşirea infracţiunilor de către minori.

În acest sens statisticile au evidenţiat în principal două condiţii care favorizează

fenomenul delincvent juvenil: familii dezorganizate, situaţii familiare tensionate, lipsa de

afectivitate şi comunicare cu minorii, precum şi existenţa unui anturaj nefavorabil.

Perspectivele de reintegrare socială a minorilor care săvârşesc infracţiuni sunt

mult mai reduse sau lipsite de eficienţă doar prin implicarea serviciilor de reintegrare

socială.

Mult mai eficientă ar fi implicarea părinţilor în procesul de reinserţie socială,

prin participarea efectivă la consilieri psihologice, în cadrul cărora specialiştii să încerce

analiza comportamentului părinţilor faţă de minori, ce anume a determinat comportamentul

infracţional, ştiut fiind că pentru a înlătura efectul trebuie eradicată cauza. Pe de altă parte,

apreciem că s-a diminuat rolul sporit în procesul educaţional şi considerăm că ar trebui

realizate acţiuni de prevenire în unităţile de învăţământ la care să participe reprezentanţi ai

procuraturii şi poliţiei.

Nu în ultimul rând, ar trebui evitat pe cât posibil instituţionalizarea minorilor iar

încercarea de reintegrare socială să fie făcută în cadrul familial sub supraveghere

specializată deoarece de cele mai multe ori internarea în serviciile de specialitate nu face

decât să conducă la o „specializare” a minorilor în domeniul infracţional.

38

Acordarea unei atenţii sporite se impune în continuare şi pentru minorul –

victimă în sensul acordării sprijinului pentru respectarea drepturilor sale şi a recuperării

prejudiciilor şi nu în ultimul rând pentru ca acesta să beneficieze de serviciile acordate de

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului cât şi de Serviciul de Probaţiune

din cadrul fiecărui tribunal, în funcţie de vârsta victimei.

Se impune respectarea cu stricteţe a dispoziţiile Legii nr.272/2004 privind

protecţia copilului.

Stabilirea unor parteneriate între instituţiile implicate în sistemul justiţiei

(instanţe, poliţie, parchete, servicii de reintegrare) modalităţi de pregătire a specialiştilor din

aceste instituţii, colaborarea cu alţi specialişti care îşi desfăşoară activitatea în domeniul

justiţiei juvenile (psihologi, asistenţi sociali) coroborat cu alocarea de fonduri financiare

creează premizele pentru o reală şi temeinică protecţie a minorului fie el infractor sau

victimă.

3.3.3. Procurorii anume desemnaţi în instrumentarea cauzelor de corupţie

Procurorii au avut de soluţionat un număr de 229 de dosare având ca obiect

infracţiuni de corupţie sau asimilate acestora, din care au soluţionat, în total, 130.

În 15 cauze s-au întocmit rechizitorii; în 27 s-au pronunţat soluţii de netrimitere în

judecată, respectiv: în 19 de cauze s-a dispus aplicarea unei sancţiuni administrative potrivit

art.181 C.p.; în 88 au fost soluţii de neînceperea urmăririi penale sau clasări, iar 65 de cauze

au rămas nesoluţionate la finele anului pe care îl analizăm.

Situaţia centralizată pe unităţile de parchet din fiecare judeţ în parte şi respectiv,

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, se prezintă astfel:

Parchetul

de pe lângă

Total

cauze

de

soluţion

at

Total

cauze

soluţionat

e

din care:

Rechizi-

torii

Netri

miteri

din

care :

S 181

N.U.P.

+

clasări

Rămase

nesoluţion

ate

Tribunalul

Buzău48 36 2 11 8 23 7

Tribunalul

Dâmboviţa63 28 6 - - 22 22

Tribunalul

Prahova104 60 7 16 11 37 34

39

Curtea de

Apel

Ploieşti

14 6 - - - 6 2

TOTAL: 229 130 15 27 19 88 65

3.4. Formarea profesională la nivelul parchetului

În anul 2009, formarea profesională continuă a procurorilor şi

personalului auxiliar de specialitate s-a desfăşurat, atât la nivel centralizat, prin cursuri

generale şi speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, Parchetul de pe

lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul

Justiţiei şi Şcoala Naţională de Grefieri, cât şi la nivel descentralizat, pe bază de plan

întocmit potrivit dispoziţiilor regulamentare în domeniu, la nivelul fiecărei unităţi de

parchet şi sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

În privinţa formării continue centralizate, constrângerile bugetare şi-au

pus în mod mai pregnant amprenta, în sensul în care un număr semnificativ mai redus

de procurori au fost selectaţi să participe la diverse cursuri şi seminarii comparativ cu

anul 2008. Astfel, cumulat pe toate unităţile din raza Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Ploieşti, au bifat participări doar 23 de procurori (comparativ cu 89 în anul 2008)

la 29 de cursuri şi seminarii (comparativ cu 107 în anul 2008).

De asemenea, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi la cele

de pe lângă tribunalele arondate, s-a desfăşurat programul de formare continuă

descentralizată la care au participat toţi procurorii.

Activităţile întreprinse au urmat întocmai reperele cuprinse în planul

specific transmis de Institutul Naţional al Magistraturii. În 2009, formarea continuă

descentralizată a presupus organizarea a 17 seminarii şi întâlniri de dezbateri în care au

fost discutate şi aprofundate teme de Drept Comunitar, C.E.D.O., practică neunitară,

precum şi din domeniul infracţiunilor de corupţie.

Separat, în şedinţele de lucru, ori de câte ori s-a impus, a fost prezentată

şi s-a dezbătut practica neunitară a instanţelor din ţară, fiind prelucrate deciziile

relevante ale curţilor de apel sau diferite materiale privind controversele la zi şi ce

ne-au fost transmise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În conformitate cu Ordinul nr.1966/C/2008 al Procurorului General al

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la Parchetul Curţii de Apel

Ploieşti s-au organizat şi desfăşurat 2 sesiuni de dezbateri, în comun cu D.N.A. –

Serviciul Teritorial Ploieşti, având ca obiect aspecte teoretice şi practice în domeniul

40

infracţiunilor de corupţie, dezbateri ce au reprezentat un adevărat schimb de experienţă

între procurorii acestei structuri şi procurorii din circumscripţia Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel Ploieşti.

Un interes deosebit s-a acordat şi pregătirii procurorilor stagiari sau nou

numiţi în funcţie. Astfel, a fost organizată şi pusă în practică instruirea acestor cu

privire la activitatea de judecată, precum şi instruirea pentru însuşirea şi deprinderea

noţiunilor necesare în activitatea de urmărire penală şi criminalistică.

Pe aceeaşi linie, în programul de activitate al Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel Ploieşti, pe ambele semestre ale anului 2009, au fost incluse şi duse la

îndeplinire obiective vizând modul de pregătire al şedinţelor de judecată sau analiza

situaţiilor în care hotărârile judecătoreşti nelegale au fost îndreptate în căile de atac ale

părţilor în lipsa apelului sau recursului procurorului.

O atenţie deosebită s-a acordat şi formării continue a personalului

auxiliar.

Astfel, în afara seminariilor organizate de Şcoala Naţională de Grefieri,

atât la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, cât şi la nivelul

parchetelor de pe lângă tribunale din circumscripţie, au fost organizate trimestrial

seminarii de pregătire cu toţi grefierii, fiind dezbătute teme din domeniul activităţii de

grefă, registratură şi arhivă, statisticii judiciare, informaţiilor clasificate sau

deontologiei funcţiei.

La formele de pregătire profesională organizate de Şcoala Naţională de

Grefieri au participat 28 de grefieri la 6 seminarii având ca obiect de dezbatere diverse

teme specifice activităţii.

3.5. Aspecte privind calitatea managementului la nivelul parchetului

În opinia noastră unul din obiectivele principale ale oricărui manager trebuie să

constituie implementarea unui stil de management participativ ceea ce presupune ca

direcţii de acţiune:

- acordarea unei atenţii deosebite procesului de comunicare, astfel încât

procurorii şi personalul auxiliar să manifeste încredere în echipa de conducere;

- abordarea problemelor direct, fără reticenţă, împreună cu ceilalţi membrii ai

echipei de conducere;

- implementarea unui stil de lucru caracterizat prin consultare şi a unei atitudini

care să aibă ca fundamente buna-credinţă şi respectiv reciproc;

- fundamentarea deciziilor pe baza consultării directe a tuturor procurorilor şi nu

doar a colegiilor de conducere, crescând astfel gradul de motivaţie al personalului şi

realizându-se implicit antrenarea acestuia în stabilirea şi realizarea obiectivelor;

41

- favorizarea relaţiilor inter-umane şi stabilirea unor relaţii bazate pe încredere şi

respect;

- crearea şi menţinerea unui climat de muncă deschis, favorabil dezvoltării

personalităţii fiecăruia care să conducă la existenţa unor relaţii bune între angajaţii

parchetului şi între aceştia şi conducere.

Existenţa unei deficienţe de comunicare între membrii unei echipe de conducere

sau în comunicarea verticală este de natură ca în timp să provoace bariere de comunicare

care se pot reflecta în mod negativ în toate domeniile activităţii unităţilor de parchet.

În ceea ce ne priveşte considerăm că direcţiile de acţiune enumerate mai sus

trebuie aplicate nu numai declarativ, ci şi efectiv.

În acest moment putem spune că situaţia la nivelul echipei de conducere de la

nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti s-a stabilizat, echipa de conducere

fiind completă prin numirea procurorilor generali adjuncţi, începând cu data de 01.01.2010.

Aceleaşi considerente sunt valabile şi atunci când ne referim la funcţia de procuror şef secţie

urmărire penală pentru care am formulat propunere de numire pe baza unor criterii

profesionale şi umane care sunt în măsură să impulsioneze activitatea în acest sector la

nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti ca unitate operativă. Numirea în

această funcţie conform propunerii va avea, de asemenea, efecte benefice şi în ceea ce

priveşte activitatea de organizare, coordonare şi control pe linie de urmărire penală a

unităţilor din subordine. Există deci premisele ca din punct de vedere al calităţilor

persoanelor ce compune compartimentul de conducere să se obţină rezultate mai bune decât

în anii precedenţi.

Referindu-ne la calitatea managementului la nivelul unităţilor subordonate vom

spune că marea majoritate a unităţilor de parchet beneficiază de conduceri stabile, fiind în

funcţii oameni cu experienţă care au capacitatea să gestioneze situaţia operativă din zona de

competenţă. Ca propunere de lege ferenda apreciem că, în opinia noastră, ar trebui să nu se

asimileze vechimea în avocatură vechimii în magistratură. Atât pentru promovările în funcţii

de execuţie dar şi pentru accederea în funcţii de conducere, ar trebui să fie luată în

considerare numai vechimea în funcţie de procuror, ştiut fiind că această activitate are un

caracter specific faţă de activitatea de avocat.

3.6. Aspecte privind asigurarea transparenţei activităţii parchetului şi protecţia

datelor cu caracter personal

În anul 2009, ca şi în anii anteriori, s-a acordat o atenţie deosebită modului în

care este percepută de către opinia publică activitatea parchetelor din raza de competenţă şi a

magistraţilor procurori care îşi desfăşoară activitatea în aceste unităţi de parchet.

42

În activitatea desfăşurată, purtătorii de cuvânt au urmărit, şi de cele mai multe ori

au reuşit, să asigure o comunicare promptă a informaţiilor de interes public către mass-

media, comunicarea unor astfel de informaţii către cetăţenii care le-au solicitat individual, în

baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi să

îmbunătăţească modalităţile de relaţionare directă cu reprezentanţii mass-media.

În vederea realizării unei comunicări prompte şi eficiente, purtătorii de cuvânt au

monitorizat presa centrală, revista presei transmisă de Consiliul Superior al Magistraturii,

presa locală, precum şi emisiuni audio video. S-a urmărit şi s –a reuşit ca, în cel mai scurt

timp să fim la curent cu aspectele reţinute de mass-media referitoare la activitatea

parchetelor, precum şi la activitatea magistraţilor procurori cu consecinţa comunicării către

mass-media sub forma unor comunicate de presă a punctului nostru de vedere pentru o

corectă informare a opiniei publice.

Purtătorii de cuvânt din cadrul unităţilor de parchet au răspuns cu promptitudine

la toate solicitările mass-media.

Şi în acest an a fost organizată la nivelul unităţilor de parchet manifestarea,

devenită tradiţională şi în sistemul tradiţional românesc, dedicată „Zilei Uşilor Deschise”,

eveniment menit să marcheze şi „Ziua Europeană a Zilei Justiţiei”.

Manifestarea a fost organizată în data de 23.10.2009 în intervalul orar 10,00-

14,00, şi a avut drept scop promovarea transparenţei instituţiilor şi stabilirea unei relaţii de

încredere între magistraţii procurori şi justiţiabili, crearea unei imagini reale asupra

condiţiilor de muncă ale magistraţilor procurori şi aspecte specifice referitoare la activitatea

acestora, familiarizarea cetăţenilor cu un domeniu de mare însemnătate pentru societate –

justiţia.

Au fost adresate invitaţii elevilor şi studenţilor de la instituţiile de învăţământ,

precum şi mass-media.

Din păcate în acest an la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti

nu au răspuns invitaţiei reprezentanţi ai mass-media, iar participarea cetăţenilor a fost redusă.

Pentru îmbunătăţirea activităţii din domeniul activităţii publice se impune pentru

viitor ca purtătorii de cuvânt să continue comunicarea promptă şi corectă a informaţiilor de

interes public către mass-media, dar şi îmbunătăţirea calitativă a site-ului Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Ploieşti, astfel încât consultarea acestuia să fie cât mai facilă, iar

informaţia publică să fie actuală, corectă şi completă.

Un alt domeniu de activitate l-a reprezentat activitatea de furnizare a

informaţiilor de interes public în temeiul prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul

acces la informaţiile de interes public.

Activitatea procurorilor desemnaţi cu atribuţii privind exercitarea dreptului de acces la informaţii de interes public s-a concretizat astfel :

43

a) nr. total de informaţii de interes public: 103- nr. total de solicitări departajate pe domenii de interes: 103- solicitarea unor informaţii privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Public:

11- solicitarea unor informaţii referitoare la stadiul şi modul de soluţionare a dosarelor

instrumentate de procurori; 70b) solicitări privind informaţii de altă natură: 22c) nr. de solicitări rezolvate în mod favorabil: 98d) nr. de solicitări respinse: 5 - informaţii exceptate de la accesul liber al cetăţenilor: 2

- informaţii inexistente: 3

e) nr. solicitări adresate în scris: 76 - pe suport de hârtie: 76 - pe suport electronic: 0f) nr. de solicitări adresate de persoane fizice: 64g) nr. de solicitări adresate de persoane juridice: 39h) nr. de reclamaţii administrative: 0 - rezolvate favorabil: 0 - respinse: 0i) nr. de plângeri în instanţă: 2 - rezolvate favorabil: 0 - respinse: 0 - în curs de soluţionare: 2j) costuri totale ale structurilor de informare: 1534,9k) sumele totale încasate pe servicii de copiere: 183,6l) nr. estimativ de vizitatori ai punctului de informare: 5708

Concluzionând, activitatea parchetelor din raza de competenţă privind

exercitarea dreptului de liber acces la informaţiile de interes public s-a desfăşurat în

conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 544/2001 şi a normelor metodologice de aplicare a

acestei legi aprobate prin HG nr. 123/2002.

3.7. Aspecte privind site-ul parchetului, stocarea documentelor în format

electronic, alte aspecte privind informatizarea activităţii

În cursul anului 2009 s-a continuat dotarea unităţilor cu echipamente de

tehnică de calcul pentru derularea proiectului PHARE RO 2006/018-147.01.04.10.01 –

„Continuarea informatizării sistemului judiciar I”, respectiv servere, UPS-uri, staţii de lucru

cu monitor, notebook-uri (Parchetul Curţii de Apel Ploieşti – 3 servere, 2 UPS-uri, 3 staţii de

44

lucru, 2 notebook; Parchet Tribunal Prahova – 7 staţii de lucru, 5 notebook; Parchet Tribunal

Buzău – 10 staţii de lucru, 3 notebook; Parchet Tribunal Dâmboviţa – 17 staţii de lucru, 3

notebook).

La nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, la începutul anului

2009, toate unităţile de parchet subordonate erau dotate cu echipamente de tehnică de calcul

(servere, staţii de lucru, notebook-uri, imprimante, switch-uri), dotare realizată prin

Contractul de leasing 64/C/2004 şi prin programele Phare RO 2004, Phare RO 2005, Phare

RO 2006, ceea ce asigură buna desfăşurare a activităţii personalului.

În anul 2009 s-a realizat instalarea şi configurarea programului de arhivare

electronică HISTORE – interfaţă de administrare şi interfaţă de utilizare, program prin care,

cu ajutorul echipamentelor recepţionate prin programul PHARE RO 2005, se realizează

scanarea şi arhivarea electronică a documentelor din dosare.

Stocarea datelor in format electronic se face pe suport optic (benzi, CD-uri,

hard-disk-uri externe).

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti îşi gestionează site-ul propriu,

prin completările şi modificările survenite în datele de contact ale purtătorilor de cuvânt,

schimbările de adresă şi numere de telefon ale unităţilor din subordine, schimbările

intervenite în conducerile unităţilor, anunţuri privind organizarea de concursuri pentru

posturile vacante şi orice alte date sau informaţii de interes public ce intră sub incidenţa

Legii 544/2001.

Magistraţii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti sunt conectaţi la Internet,

documentarea şi informarea acestora putând fi făcută în sprijinul bunei desfăşurări a

activităţii profesionale.

În anul 2009 au fost terminate reparaţiile capitale la Parchetul Judecătoriei

Ploieşti, ocazie cu care apoi s-a realizat mutarea personalului şi a tehnicii de calcul în noul

spaţiu.

Parchetul Judecătoriei Mizil este în continuare în reparaţii capitale, această

unitate funcţionând provizoriu în altă locaţie, cu un spaţiu limitat şi impropriu pentru buna

desfăşurare a activităţii în reţea.

La Parchet Judecătoria Pogoanele s-a refăcut instalaţia electrică.

Parchetul Judecătoriei Găeşti a funcţionat într-o locaţie revendicată şi aflată în

litigiu, dar în cursul anului 2008 a fost achiziţionat un nou sediu, care a fost dat în folosinţă

în cursul anului 2009. S-a realizat cablarea sediului şi punerea în funcţiune a reţelei de

calculatoare, precum şi aplicarea tuturor programelor necesare bunei desfăşurări a activităţii

magistraţilor.

Urmare Ordinului nr. 5/2007 al procurorului general s-a continuat introducerea

datelor (dosare şi lucrări) în aplicaţia ECRIS, modulul pentru parchete.

45

Situaţia introducerii datelor în aplicaţia ECRIS CDMS pentru anul 2009 este

următoarea:

Parchetul Curţii de Apel Ploieşti: 67% dosare penale şi 56% lucrări;

Parchet Tribunal Prahova: 1% dosare penale şi 1% lucrări;

Parchet Tribunal Buzău: 10% dosare penale şi 6% lucrări;

Parchet Tribunal Dâmboviţa: 5% dosare penale şi 1% lucrări.

Pentru verificarea introducerii datelor în aplicaţia ECRIS CDMS şi aplicarea

cu celeritate a actualizărilor privind aplicaţia au fost create conturi pentru procurorul general

şi specialist IT al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

Personalul auxiliar de specialitate cu studii juridice este insuficient, cel

existent realizând activitatea de grefă zilnică, volumul de activitate fiind mare şi încărcătura

de lucrări pe fiecare grefier nu permit, ca timp, operarea evidenţelor atât în registre cât şi în

calculator.

Deoarece formularele statistice au fost schimbate în anul 2007, modulul de

statistică judiciară din aplicaţia ECRIS nu este funcţional, nu sunt corelaţi indicii statistici

prevăzuţi iniţial, la data realizării programului, cu actuala legislaţie aplicabilă.

S-a transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

propuneri de îmbunătăţire a nomenclatoarelor de instituţii şi acte normative legislative,

ocazie cu care s-au completat posturile de poliţie, instituţiile cu care se lucrează şi noi acte

normative ce nu figurau la data iniţială a realizării aplicaţiei, modificări care s-au

materializat prin realizarea de service pack-uri la aplicaţie, acestea fiind imediat aplicate la

nivelul fiecărei unităţi de parchet.

Modulul de bibliotecă legislativă şi jurisprudenţă – ECRIS LLDS nu mai este

funcţional, rămânând ca program de legislaţie, pentru informare şi luare la cunoştinţă de

noile apariţii legislative, programul Lex Expert. Acesta este actualizat în permanenţă,

modificările legislative intervenite fiind aduse la cunoştinţa magistraţilor în timp real.

În sprijinul dezvoltării şi extinderii strategiei de informatizare la nivel de

parchete, personalul auxiliar de specialitate a participat la cursuri specifice ţinute de

formatori din cadrul Şcolii Naţionale de Grefieri, respectiv, „Informatică, Operare Microsoft

Word, Microsoft Excel, Power Point” – 4 persoane, „Operare ECRIS – soluţionarea

incidentelor procedurale, corelarea legislaţiei în vigoare cu sistemul de informatizare

ECRIS” – 4 persoane.

Se impune introducerea de mai multe cursuri pentru personalul auxiliar de

specialitate juridică pentru aplicaţia ECRIS CDMS – specifică parchetelor, şi în acelaşi timp

pentru mai multe persoane.

Furnizarea de servicii on-line către beneficiarii actului de justiţie de către

parchete nu se poate realiza, deoarece actele instrumentate nu au caracter public, spre

46

deosebire de dosarele aflate pe rolul instanţelor de judecată. Se va putea realiza o

interconectare între instanţe şi parchete pentru schimburi de informaţii despre cazurile supuse

judecăţii.

3.8. Asigurarea liberului acces la justiţie

Liberul acces la justiţie este un deziderat pe care îl urmărim în permanenţă.

Pentru aceasta, a fost făcut public programul de primire în audienţă, activitate ce

include şi primirea plângerilor penale, a memoriilor, cererilor şi petiţiilor cetăţenilor şi se

urmăreşte respectarea lui.

În cadrul manifestării „Uşilor deschise” a fost asigurat accesul liber al oricărui

cetăţean, cât şi al reprezentanţilor mass-media în unităţile de parchet, ocazie cu care au fost

date şi explicaţiile necesare, pe înţelesul tuturor, cu privire la activitatea instituţiei .

Vizitatorilor le-au fost înmânate şi ghiduri privind exercitarea anumitor drepturi

a căror realizare se poate face prin parchet.

Tot în cadrul acestei activităţi se regăseşte şi obligaţia prevăzută în dispoziţiile

art. 4 din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor

infracţiunilor.

În activitatea de judecată, procurorii au constatat că judecătorii au încunoştiinţat

victimele infracţiunilor cu privire la drepturile procesuale reglementate de lege, insistându-se

asupra dreptului la asistenţă juridică, iar îndeplinirea acestei obligaţii legale se consemnează

în încheierea de şedinţă.

Se poate constata că în cadrul serviciilor de probaţiune nu există, încă, destui

specialişti în psihologie şi, de regulă, victimele sunt direcţionate către alte instituţii partenere

ale serviciului, cu care sunt încheiate protocoale de colaborare, întrucât acestea au specialişti

în domeniu.

3.9. Aspecte privind evaluarea şi răspunderea disciplinară a personalului

parchetului

În ceea ce priveşte procedura evaluării considerăm că aceasta este caracterizată

printr-un grad ridicat de formalism şi că implică parcurgerea unor etape ce presupun timp şi

încarcă membrii comisiilor de evaluare aproape în exclusivitate numai cu aceste atribuţii.

În opinia noastră procedura evaluării ar trebuie simplificată iar unii indicatori ce

servesc evaluării ar trebuie revizuiţi pentru că presupun un grad ridicat de relativism şi

subiectivism. De altfel, la ultima întâlnire cu reprezentanţii procurorilor din cadrul

47

Consiliului Superior al Magistraturii au fost formulate propuneri în acest sens pentru

modificarea regulamentului de evaluare.

În ceea ce priveşte conduita profesională şi deontologică a procurorilor de la

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi de la unităţile din circumscripţia acestuia în

anul 2009 la Serviciul de Inspecţie Judiciară pentru Procurori au fost înregistrate 52 de

sesizări (una din oficiu iar restul formulate de petiţionari). Majoritatea covârşitoare a

cazurilor este fie vorba de persoane nemulţumite de soluţii din dosare, fie de persoane

nemulţumite de modul în care au fost instrumentate dosarele.

În urma efectuării cercetărilor prealabile în nicio situaţie nu a fost sesizată

comisia de disciplină pentru procurori şi ca atare nu au fost aplicate sancţiuni disciplinare.

Această situaţie poate fi interpretată ca una bună sub aspectul stării disciplinare, întrucât

numărul de sesizări adresate Consiliului Superior al Magistraturii nu înseamnă în mod

automat şi săvârşirea unor abateri disciplinare. În ceea ce ne priveşte considerăm că în acest

domeniu sensibil activităţile desfăşurate trebuie să privească, în principal, prevenirea

comiterii unor abateri sau a unor fapte penale. În acest proces răspunderea trebuie să revină

în primul rând conducătorilor de unităţi care trebuie să cunoască personalul, să identificare

vulnerabilităţile şi să ia măsuri concrete în acest sens.

Au fost şi situaţii când au existat semnale cu privire la conduita mai puţin

corespunzătoare a unor procurori.

În ceea ce priveşte răspunderea personalului auxiliar la nivelul tuturor unităţilor

de parchet din raza curţii au fost efectuate 6 cercetări prealabile (2 la unităţile din

Dâmboviţa, 3 pentru personalul auxiliar din Prahova şi una de la Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Ploieşti). Au fost aplicate sancţiuni faţă de 3 persoane (una cu excludere din

profesie şi 2 sancţiuni cu avertisment). Într-o situaţie s-a constatat că a intervenit prescripţia

răspunderii administrative în raport de data comiterii faptei. Referitor la aceste sancţiuni

considerăm că cel puţin o parte din ele ar fi putut fi prevenite dacă ar fi existat un control

periodic al activităţii de grefă din partea persoanelor cu responsabilităţi în acest sens potrivit

regulamentului.

3.10. Concluzii privind progresele înregistrate, precum şi vulnerabilităţile

identificate şi măsurile de remediere a acestora

Concluzii privind progresele înregistrate :

- S-a diminuat numărul de soluţii de achitare faţă de anul precedent.

- Au fost efectuate acţiuni de control ce au vizat operativitatea şi calitatea

soluţionării cauzelor aflate în lucru la procurori.

48

- Au fost desfăşurate acţiuni de formare profesională orientate în principal pe

aspecte de ordin practic.

- Ca urmare a organizării concursurilor de promovare în funcţii de conducere au

fost ocupate mai multe funcţii vacante ajungându-se la o relativă stabilitate.

- Nu au fost aplicate sancţiuni disciplinare faţă de procurori.

Vulnerabilităţi :

1. Numărul de achitări şi restituiri 41 achitări în 2009 faţă de 52 în anul

2008 rămâne destul de mare chiar dacă în ceea ce priveşte prima categorie numai două au

fost apreciate ca fiind imputabile procurorilor. În temeiul art.18 1Cod penal au fost pronunţate

18 soluţii de achitare.


a) responsabilizarea prin discuţii directe a procurorilor cât şi a conducătorilor de

unităţi cu privire la calitatea dosarelor cu care sunt investite instanţele şi la modul în care se

exercită controlul acestora;

b) identificarea cauzelor când controlul legalităţii şi temeiniciei rechizitoriului s-a

făcut în mod formal şi prelucrarea lor în şedinţele de lucru;

c) redactarea la nivelul Parchetului de pe lângă Curte a unui ghid de efectuare a

controlului în temeiul art.264 Cod de procedură penală;

d) demersuri pentru unificarea practicii parchetelor în materia aplicării

prevederilor art.181Cod penal astfel încât să fie posibilă prevederea unor soluţii de achitare în

baza acestui temei de către instanţă şi să se realizeze evitarea lor.

2. O altă vulnerabilitate pe care o observăm la unele „probleme de mentalitate”

mai ales în ceea ce priveşte procurorii tineri. Ne referim la faptul că am întâlnit destul de

multe situaţii în care aplicarea prevederilor art.181 C.p. s-a făcut lejeritate în condiţiile în

care datele concrete din speţe nu justificau înlocuirea răspunderii penale. De asemenea, au

existat situaţii în care după părerea noastră au fost respinse nejustificat propuneri de arestare

deşi existau probe cu privire la fapte şi autorii acestora şi erau îndeplinite condiţiile luării

măsurii arestării. În ambele categorii de cazuri am intervenit prin soluţii de infirmare şi de

preluare a cauzelor.

Explicăm cele de mai sus prin lipsa de experienţă a procurorilor, dar şi prin

examinarea uneori cu superficialitate a dosarelor cauzelor.

Remedierea situaţiei prin infirmări nu este suficientă, important fiind să existe o

schimbare de optică asupra importanţei şi rolului activităţii procurorului pentru societate.

49

Este adevărat că arestarea constituie o măsură de excepţie, dar trebuie să ne gândim şi la

ecourile pe care infracţiunile le au în societate. Procurorii, ca titulari ai acţiunii penale,

reprezintă statul şi în activitatea lor trebuie să dea dovadă de fermitate şi de implicare activă

în înfăptuirea politicii penale la un moment dat.

3. În unele situaţii insuficienţa personalului ca şi fluctuaţia acestuia a generat

dificultăţi în specializarea procurorilor pe anumite domenii de activitate.

Ca măsură de remediere parţială în cursul anului 2009 s-au realizat organizarea

de întâlniri de lucru cu reprezentanţi ai unor instituţii cu care colaborăm pe anumite domenii

de activitate (cu Serviciul Teritorial al D.N.A. în ceea ce priveşte metodologia investigării

infracţiunilor de corupţie, sau cu reprezentanţi ai inspectoratelor teritoriale de muncă cu

procurorii care sunt în curs de specializare pe linia accidentelor de muncă). Ne dorim ca

desăvârşirea specializării să se realizeze prin participarea la cursuri de mai lungă durată pe

domenii de activitate.

4. Nu toate activităţile de pregătire profesională au avut în anii anteriori un caracter aplicativ.

Măsuri de remediere propuse:

a) stabilirea şi propunerea unei tematici care să vizeze cu precădere probleme

întâlnite în activitatea practică;

b) instruirea, îndeosebi a procurorilor stagiari şi a celor cu experienţă redusă cu

privire la acestea (de exemplu cercetarea la faţa locului, metodologia cercetării accidentelor

de muncă); de altfel, aceste instruiri au şi avut loc în a doua parte a anului 2009;

c) organizarea activităţii parchetelor în sensul alocării unor perioade de timp în

cadrul şedinţelor săptămânale de lucru pentru discutarea problemelor de drept controversate

atât teoretice cât şi practice; se creează astfel posibilitatea unor consultări colegiale cu

eficienţă majoră;

d) desemnarea unor procurori cu experienţă de la nivelul Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel Ploieşti în consilierea şi îndrumarea procurorilor fără sau cu putinţă

experienţă profesională.

Capitolul 4

Gestionarea resurselor

50

4.1. Resursele umane aflate la dispoziţia parchetului în anul 2009 .

4.1.1. Procurori

La 01.01.2009, din cele 154 de posturi de procurori erau ocupate 126 şi 28

vacante, pentru ca la 31.XII.2009 să fie ocupate 117 şi 38 vacante, din 155 posturi.

Situaţia concretă pe fiecare unitate de parchet se regăseşte detaliată în (anexa

10), iar totalizată pe unităţile de parchet din fiecare judeţ, se prezintă astfel:

Parchetulde pe lângă

Nr. posturi prevăzute

01.01.2009 Nr. posturi prevăzute

31.12.2009ocupate vacante ocupate vacante


14 13(1 detaşat

M.J.)

1 14 11 3

Tribunalul Prahova

55 45 10 58 45 13


45 33 12 42 29 13

Tribunalul Buzău

40 35 5 41 32 9

Total: 154 126 28 155 117 38

În cursul anului 2009 au fost ocupate 7 posturi de procurori prin repartizarea

absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii şi 5 prin concurs, deci 12, dar s-au

vacantat 16 prin pensionare, transfer la alte unităţi de parchet din ţară sau la Direcţia de

Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate şi Terorism, ori trecerea prin optarea, după

promovarea examenului de capacitate, ca judecător.

Existenţa unor funcţii de conducere vacante, a făcut necesară ocuparea lor

temporară, prin delegare ca prim procuror, prim procurori adjunct, procuror şef secţie şi

numai trei procurori cu funcţii de execuţie au fost delegaţi (anexele 11 şi 12). Au venit prin

transfer de la unităţi de parchet din raza Curţii de Apel Ploieşti 7 procurori, dar în acelaşi

interval de timp au plecat prin transfer la alte parchete din ţară sau D.I.I.C.O.T. 12 procurori.

Trebuie să avem în vedere şi perioadele în care procurorii îşi efectuează

concediile de odihnă, când sunt în concedii medicale, de maternitate şi pentru creşterea

copilului, ori se află în concedii de studii.

4.1.2. Personal auxiliar de specialitate şi conex

- grefieri şi grefier arhivar

- grefieri informaticieni

51

- şoferi

Situaţia acestei categorii de personal este mult mai bună şi astfel, dacă ne referim

la aceleaşi repere – începutul şi sfârşitul anului 2009 – din cele 119 posturi la 01.01.2009

erau ocupate 115 şi 4 vacante, iar la finele anului erau vacante 8 (5 grefier şi 3 grefieri

informaticieni) (anexa 13).

Iată situaţia pe judeţe şi la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti:



01.01.2009 31.12.2009ocupate vacante ocupate vacante

Curtea de Apel Ploieşti 13 12 1- grefier

informatician 12

1- grefier informatician(specialist IT)Post nefinanţat

in 2009

Tribunalul Prahova 40 38

2-1 grefier-1 grefier

informatician

37

3-2 grefieri (1 post grefier

nefin în 2009)-1- grefier

informatician(specialist IT)

Tribunalul Dâmboviţa 35 35 - 34

1-1 grefier

Tribunalul Buzău 31 30 1- grefier

informatician 28

3-2 grefieri (1 post grefier

nefin în 2009)-1- grefier

informatician(specialist IT)Post nefinanţat

in 2009

Total: 119 115 4 111 8

Pentru ocuparea temporară a unor funcţii de grefier şef sau grefier şef secţie, au

fost dispuse 4 delegări (anexa 14).

4.1.3. Funcţionari publici

În concret pe funcţii şi pe unităţile ordonator de credite, situaţia este cuprinsă în anexa

15, iar cea generală este redată mai jos:

52



01.01.2009 31.12.2009ocupate vacante ocupate vacante

Curtea de Apel

Ploieşti

6 4 2 4 2

Tribunalul Prahova

5 4 1 4 1


4 4 - 4 -

Tribunalul Buzău

4 4 - 4 -

Total: 19 16 3 16 3

4.1.4 Personal contractual

În această categorie intră referenţii (administratori), muncitorii şi îngrijitorii.

Există vacant, un singur post de muncitor la Parchetul de pe lângă Tribunalul

Dâmboviţa (anexa 16) – nefinanţat în anul 2009.

Ocuparea posturilor prin concurs presupune un efort deosebit din partea celor ce

intră în componenţa comisiilor de organizare, de examinare sau soluţionare a contestaţiilor.

În perioada da referinţă, au fost organizate:

- 2 concursuri pentru ocuparea funcţiilor de grefier şef şi grefier şef secţie

urmărire penală:

- 1 post grefier şef secţie urmărire penală Parchetul de pe lângă Tribunalul

Prahova;

- 1 post grefier şef Parchetul de pe lângă Judecătoria Pătârlagele;

- 1 post grefier şef Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti, fiind ocupate

funcţiile de, grefier şef secţie urmărire penală Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova şi de

grefier şef Parchetul de pe lângă Judecătoria Pătârlagele. Pentru Parchetul de pe lângă

Judecătoria Ploieşti nu au fost candidaţi şi în consecinţă a rămas neocupată funcţia de grefier

şef.

Pentru personalul contractual nu a fost organizat concurs, postul vacant de

muncitor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa fiind nefinanţat în anul 2009.

Pentru funcţionarii publici nu au fost organizate concursuri în 2009.

- 4 concursuri pentru definitivări în funcţia de grefier;

- 7 examene pentru promovarea în trepte şi gradaţii.

53

În total au fost organizate şi desfăşurate 13 concursuri şi examene.

4.2. Resursele materiale aflate la dispoziţia parchetului în anul 2009 .

Capitol SubcapitolCredite bugetare definitive

Credite bugetare deschise

Plăţi nete de casă

Procent de execuţie

%0 1 2 3 4 5=4:2

61.01 Cheltuieli curente

25.473.895 25.473.895 25.459.850 99,95

10Din care:Cheltuieli personal

22.478.501 22.478.501 22.465.047 99,94

20 Cheltuieli materiale

2.230.762 2.230.762 2.230.421 99,99

71 Cheltuieli de capital

2.201.897 2.201.897 2.190.133. 99,47

57 Asistenta sociala

764.632 764.632 764.382 99,97

TOTAL 27.675.792 27.675.792 27.649.983 99,90

I. CHELTUIELI

În anul 2009, au fost repartizate credite bugetare în sumă de 27.675.792 lei

repartizate, astfel :

1. Cheltuieli de personal (salarii) = 22.478.501 lei

2. Cheltuieli materiale şi adtiv-gospodăreşti = 2.230.762 lei

3.

4.

Cheltuieli de capital (investiţii)

Asistenta socială-indemnizaţii pensionare

=

=

2.201.897

764.632

lei

lei

1. Procentul de realizare a cheltuielilor de personal este de 99.94% - plăţile nete

de casă fiind de 22.465.047 lei din care :

1. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti - = 2.927.963 lei

2. Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova = 7.708.069 lei

3. Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău = 5.972.006 lei

4. Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa = 5.857.009 lei

Au fost decontate salariile conform statelor de funcţiuni aprobate, premiul anual

2008 în suma de 839.382 lei – , prime de vacanţă 2009 pentru magistraţi, personalul

54

auxiliar si funcţionarii publici - 854.675 1ei şi cotele legale privind contribuţia de asigurări

sociale, şomaj şi sănătate.

În anul 2009 nu au fost acordate premii si nu au fost plătite orele suplimentare

efectuate nu au fost executate sentinţe judecătoreşti.

La articolul 10.01.13 – Cheltuieli de deplasări au fost alocate credite – 49.883

lei, iar plăţile au fost de 48.614 lei, astfel :

Unitatea Credite PlăţiParchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti – Activitate

proprie

12.219 lei 12.016 lei

Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova 3.333 lei 3.333 lei

Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău 12.687 lei 12.527 lei

Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa 21.644 lei 20.738 lei

TOTAL 49.883 lei 48.614 lei

2. La cheltuieli materiale şi servicii, procentul de realizare a fost de 99,99 % -

plăţile nete de casă fiind de 2.230.421 lei , astfel :

Denumire articol TOTALdin care:

P.C.A. Ploieşti

P.T.Prahova

P.T.Buzău

P.T.Dâmbo

viţa20 TITLUL II BUNURI ŞI

SERVICII2.230.421 375.308 778.756 537.652 538.705

20.01 Bunuri şi servicii = 20.01.01 la 20.01.30

1.792.799 348.010 590.711 402.484 451.594

20.01.01 Furnituri de birou 117.198 15.111 28.184 52.946 20.957

20.01.02 Materiale pentru curăţenie 22.050 0 2.000 9.794 10.256

20.01.03 Încălzit, iluminat şi forţă motrică 559.223 146.013 135.205 120.362 157.643

20.01.04 Apă, canal şi salubritate 58.403 9.776 31.393 10.299 6.935

20.01.05 Carburanţi şi lubrifianţi 167.297 37.547 52.500 28.750 48.500

20.01.06 Piese de schimb 0 0 0 0 0

20.01.07 Transportul la şi de la locul de muncă, transport CO, medicamente

0 0 0 0 0

20.01.08 Poştă, telecomunicaţii, radio, tv, internet

440.576 38.545 155.751 121.037 125.243

20.01.09 Materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional

136.962 26.249 58.037 9.575 43.101

20.01.30 Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare

291.090 74.769 127.641 49.721 38.959

20.02 Reparaţii curente 142.354 0 91.829 50.525 0

20.05 Bunuri de natura obiectelor de inventar = 20.05.30

56.912 6.616 14.059 8.247 27.990

55

20.05.30 Alte obiecte de inventar 56.912 6.616 14.059 8.247 27.990

20.06 Deplasări, detaşări, transferări = 20.06.01+20.06.02

8.176 3.508 1.952 1.579 1.137

20.06.01 Deplasări interne, detaşări, transferări

8.176 3.508 1.952 1.579 1.137

20.06.02 Deplasări în străinătate 0 0 0 0 0

20.09 Materiale de laborator 0 0 0 0 0

20.11 Cărţi, publicaţii şi materiale

documentare

24.312 1.610 4.884 8.056 9.762

20.13 Pregătire profesională 0 0 0 0 0

20.14 Protecţia muncii 0 0 0 0 0

20.25 Cheltuieli judiciare şi extrajudiciare

147.535 8.763 61.821 54.382 22.569

20.30 Alte cheltuieli = 20.30.02 la 20.30.30

58.333 6.801 13.500 12.379 25.653

20.30.02 Protocol şi reprezentare 0 0 0 0 0

20.30.04 Chirii 32.520 0 13.500 0 19.020

20.30.30 Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii 25.813 6.801 0 12.379 6.633

70 CHELTUIELI de CAPITAL (70=71)

2.190.133 0 1.656.244 6.547 527.342

71 TITLUL X ACTIVE NEFINANCIARE =71.01+71.03

2.190.133 0 1.656.244 6.547 527.342

71.01 Active fixe = 71.01.01 la 71.01.30 76.855 0 33.794 6.547 36.514

71.01.01 Construcţii 0 0 0 0 0

71.01.02 Maşini, echipamente şi materiale de transport

0 0 0 0 0

71.01.03 Mobilier , aparatură birotică şi alte active corporale

76.855 0 33.794 6.547 6.514

71.01.30 Alte active fixe 0 0 0 0 0

71.03 Reparaţii capitale 2.113.278 0 1.622.450 0 490.828

La articolul 20.05.30 – Obiecte de inventar au fost repartizate credite, în sumă de

56.912 lei, astfel :

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti – Activitate proprie 6.616 lei

Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova 14.059 lei

Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău 8.265 lei

Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa 27.990 lei

şi s-au cheltuit 56.912 lei.

56

La Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa deschiderile au fost mai mari

faţă de ceilalţi ordonatori de credite deoarece s-a achiziţionat mobilier pentru Parchetul de pe

lângă Judecătoria Găieşti , sediu unde s-a realizat reparaţie capitală finalizată în anul 2009.

În cadrul reparaţiilor curente au fost repartizate credite bugetare în suma

142.354 lei repartizaţi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova – 91.829 lei pentru

amenajare parcări la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova şi Parchetului de pe

lângă Tribunalul Buzău –50.525 lei pentru igienizare la Parchetul de pe lângă Judecătoria

Pogoanele .

În cadrul reparaţiilor capitale au fost repartizate credite în sumă de 2.201.897

lei, procentul de realizare este de 99,47 %, plăţile nete de casă fiind de 2.190.133 lei,

astfel :

- Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova – s-au decontat 1.656.244 lei RON,

reprezentând lucrări de reparaţii capitale, amenajare şi consolidare sediul de la Parchetul de

pe lângă Judecătoria Mizil =827.108 lei şi sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria

Ploieşti =795.342 lei :

- Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa – s-au decontat 490.828 lei,

reprezentând finalizare reparaţie capitală şi amenajare sediu Parchet Judecătoria Găieşti.

DOTARI INDEPENDENTE – au fost repartizate credite în sumă de 76.897 lei,

şi s-au procurat următoarele mijloace fixe :

- centrala termică – P.Jud. Mizil = 19.201 lei ;

- bariera cu senzori P.T. Prahova = 6.156 lei ;

- centrala detecţie incendiu P.T. Prahova / 2 buc =8.475 lei ;

- centrala termica P.J.Buzău =6.550 lei ;

- unităţi multisplit P.J. Găieşti /4 buc =26.108 lei ;

- centrala telefonică P.J. Găieşti =2.958 lei ;

- centrala avertizare incendiu P.J. Găieşti =2.967 lei ;

- centrala termică P.J. Găieşti = 4.482 lei .

B. ANGAJAREA CHELTUIELILOR

Nr.crt.

Denumire indicator

Buget 2009

Credite deschise

2009

Plăţi nete 31.12.2009

Angajamente bugetare

Angajamente legale

Cheltuieli curente din care : 25.473.895 25.473.895 25.459.850 25.473.304 25.473.304

1. - cheltuieli personal 22.478.501 22.478.501 22.465.047 22.478.501 22.478.501

57

2. - bunuri şi servicii 2.230.762 2.230.762 2.230.421 2.230.421 2.230.4213. - asistenta sociala 764.632 764.632 764.382 764.382 764.382

Cheltuieli de capital 2.201.897 2.201.897 2.190.133 2.190.133 2.190.133

TOTAL CHELTUIELI 27.675.792 27.675.792 27.649.983 27.663.437 27.663.437

Creditele repartizate la Titlul I – Cheltuieli de personal, Titlul II – Bunuri şi

servicii şi Cheltuieli capitale s-au consumat în conformitate cu legea nr.500/2002 privind

finanţele publice şi O.M.F. nr.1792/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice, privind

angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi

organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale.

Pentru Titlul I – Cheltuieli de personal, angajamentele bugetare şi legale s-au

efectuat la nivelul bugetului aprobat pentru anul 2009, în sumă totală de 22.478.501 lei.

La Titlul II – Bunuri şi servicii s-au constituit angajamente bugetare şi legale la

nivelul bugetului aprobat pe anul 2009,la nivelul plăţilor efectuate şi a contractelor

încheiate, acestea încadrându-se în creditele repartizate la poziţiile menţionate mai sus care

se prezintă pe unităţi de parchet, astfel:

Cod indicator

Denumire articol

Credite 2009


Angajamente legale

Din care:P.C.A.Ploieşti

P.T.Prahova

P.T.Buzău

P.T.Dâmbo-

viţa20 TITLUL II

BUNURI ŞI SERVICII

2.230.421 2.230.421 2.230.421 375.308 778.756 537.652 538.705

20.01 Bunuri şi servicii = 20.01.01 la 20.01.30

1.792.792 1.792.792 1.792.792 348.010 590.711 402.484 451.594

20.01.01 Furnituri de birou

117.198 117.198 117.198 15.111 28.184 52.946 20.957

20.01.02 Materiale pentru curăţenie

22.050 22.050 22.050 0 2.000 9.794 10.256

20.01.03 Încălzit, iluminat şi forţă motrică

559.223 559.223 559.223 146.013 135.205 120.362 157.643

20.01.04 Apă, canal şi salubritate

58.403 58.403 58.403 9.776 31.393 10.299 6.935

20.01.05 Carburanţi şi lubrifianţi

167.297 167.297 167.297 37.547 52.500 28.750 48.500

20.01.06 Piese de schimb

0 0 0 0 0 0 0

20.01.07 Transportul la şi de la locul de muncă, transport CO, medicamente

0 0 0 0 0 0 0

58

20.01.08 Poştă, telecomunicaţii, radio, tv, internet

440.576 440.576 440.576 38.545 155.751 121.037 125.243

20.01.09 Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional

136.962 136.962 136.962 26.249 58.037 9.575 43.101

20.01.30 Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare

291.090 291.090 291.090 74.769 127.641 49.721 38.959

20.02 Reparaţii curente

142.354 142.354 142.354 0 91.829 50.525 0

20.05 Bunuri de natura obiectelor de inventar = 20.05.30

56.912 56.912 56.912 6.616 14.059 8.247 27.990

20.05.30 Alte obiecte de inventar

56.912 56.912 56.912 6.616 14.059 8.247 27.990

20.06 Deplasări, detaşări, transferări = 20.06.01+20.06.02

8.176 8.176 8.176 3.508 1.952 1.579 1.137

20.06.01 Deplasări interne, detaşări, transferări

8.176 8.176 8.176 3.508 1.952 1.579 1.137

20.06.02 Deplasări în străinătate

0 0 0 0 0 0 0

20.09 Materiale de laborator

0 0 0 0 0 0 0

20.11 Cărţi, publicaţii şi materiale documentare

24.312 24.312 24.312 1.610 4.884 8.056 9.762

20.13 Pregătire profesională

0 0 0 0 0 0 0

20.14 Protecţia muncii

0 0 0 0 0 0 0

20.25 Cheltuieli judiciare şi extrajudiciare

147.535 147.535 147.535 8.763 61.821 54.382 22.569

20.30 Alte cheltuieli = 20.30.02 la 20.30.30

58.333 58.333 58.333 6.801 13.500 12.379 25.653

20.30.02 Protocol şi reprezentare

0 0 0 0 0

20.30.04 Chirii 32.520 32.520 32.520 0 13.500 0 19.02020.30.30 Alte

cheltuieli cu bunuri şi servicii

25.813 25.813 25.813 6.801 0 12.379 6.633

59

La Titlul X - Active nefinanciare, s-au realizat angajamente bugetare la nivelul

contractelor de lucrări încheiate în anul 2009, în sumă totală de 2.190.133 lei, aceste sume

reprezentând şi contravaloarea contractelor în derulare, după cum urmează :

Codindicator

Denumire indicator Bugetan 2009

Credite deschise

2009


Angajamente legale

Plăţi nete

70 CHELTUIELI de CAPITAL (70=71)

2.201.897 2.201.897 2.190.133 2.190.133 2.190.133

71 TITLUL X ACTIVE NEFINANCIARE =71.01+ 71,03

2.201.897 2.201.897 2.190.133 2.190.133 2.190.133

71.01 Active fixe = 71.01.01 la 71.01.30

76.897 76.897 76.855 76.855 76.855

71.01.01 Construcţii 0 0 0 0 071.01.02 Maşini, echipamente şi

mijloace de transport0 0 0 0 0

71.01.03 Mobilier, aparatură birotică şi alte active corporale

76.897 76.897 76.855 76.855 76.855

71.01.30

71.03

Alte active fixe

Reparaţii capitale aferente activelor fixe

0

2.125.000

0

2.125.000

0

2.113.278

0

2.113.278

0

2.113.278

Capitolul 5

Raporturile dintre parchet şi celelalte instituţii şi organisme (CSM, MJ,

Ministerul Public, instanţa corespunzătoare în grad, mass-media, justiţiabilii, participarea la

diferite programe internaţionale etc.), precum şi cu societatea civilă .Raportul dintre parchet şi celelalte instituţii şi organisme (CSM, MJ, Ministerul

Public, instanţa corespunzătoare în grad, mass-media, justiţiabilii, participarea la diferite

programe internaţionale etc.), precum şi cu societatea civilă pot fi considerate ca fiind bune

şi foarte bune. În activitatea curentă am găsit întotdeauna disponibilitate şi sprijin atât din

partea conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi din partea

reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii, ai Ministerului Justiţiei şi ai

conducătorilor instanţelor cu care colaborăm.

Am căutat să avem o relaţie deschisă, constantă şi principială cu mijloacele

mass-media, acestea fiindu-ne de un real folos pentru o corectă informare a opiniei publice

atât cu privire la rezultatele muncii noastre, cât şi cu privire la greutăţile pe care le-am

întâmpinat.

În ceea ce priveşte relaţia cu justiţiabilii am căutat şi vom continua să

îmbunătăţim în timp percepţia pe care aceştia o au cu privire la instituţia Ministerului Public.

60

Aceasta se poate realiza într-o măsură mică prin manifestări festiviste de tip

„Ziua Uşilor Deschise”, ponderea principală având-o activitatea de zi cu zi în care procurorii

interacţionează cu justiţiabilii şi cu persoanele primite în audienţă.

Capitolul 6

CONCLUZII

Rezultatele menţionate în prezentul material trebuie privite nu numai din punct

de vedere statistic, trebuie să avem în vedere că în spatele cifrelor s-a aflat munca depusă

într-un an de zile de un colectiv de procurori aflat în scădere. Sigur că multe din aceste

rezultate pot şi trebuie să fie îmbunătăţite prin creşterea efortului comun şi printr-o sporire a

responsabilităţii fiecărui membru din colectiv.

Apreciem că rezultatele obţinute sunt bune, având în vedere condiţiile concrete

în care ne-am desfăşurat activitatea.

Ca obiective pentru anul care a început ne propunem să continuăm procesul de

adoptare a măsurilor de remediere pe care le-am prezentat în acest material.

Considerăm că relaţiile existente în cadrul colectivelor, ca şi climatul de lucru

existent în cadrul fiecărei unităţi de parchet, permit realizarea măsurilor manageriale şi

obţinerea unor rezultate mai bune.

Dorim să încredinţăm conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie

şi Justiţie că procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti îşi vor

îndeplini atribuţiile ce decurg din legi şi regulamente, iar modalitatea în care aceştia au

contribuit şi contribuie la înfăptuirea actului de justiţie se va regăsi într-un climat social

caracterizat prin linişte şi normalitate.

61

pcaploiesti.mpublic.ropcaploiesti.mpublic.ro/activitate/RAPORT ACTIVITATE 20… · Web viewÎn...

Documents

Transcript of pcaploiesti.mpublic.ropcaploiesti.mpublic.ro/activitate/RAPORT ACTIVITATE 20… · Web viewÎn...