A ci sosi pe vremuri Ion Pillat

Este capodopera volumului “Pe Arges in sus”, volum care il impune pe Ion Pillat ca poet traditionalist.Volumul este alcatuit dintr-o serie de poeme care au forma unor pasteluri spirituale, deoarece elementele cadrului evocat reprezinta un pretext pentru meditatie.Poezia apartine traditionalismului prn temele si motivele tratate, dar si prin prozodia clasica.Structural, poezia este alcatuita din 19 distihuri si-un vers izolat, in ritm iambic, corespunzator sentimentelor elegiace exprimate si cu rima imperecheata si masura de 13 silabe.

Teme si motive traditionalistea) Nostalgia trecutului si satului patriarchal; traditiionaistii idilizeaza atat

trecutul cat si satul.b) Amintirea, Casa bunicilor, Vatra stramoseasca;c) Clopotul, Berzele, Motivul livresc al bibliotecii.

La aceste teme si motive traditionaliste se adauga iubirea, natura, moartea si sugestia istoriei.

Specii prezente in poem:- pastelul spirituala- meditatia- elegia- idila

Compozitia poemului evidentiaza doua planuri:I. Planul trecutului (cu elemente de narativitate simbolica), realizat in lirism obiectiv; este evocate povestea de iubire a bunicilor pe vremea cand erau tineri, intr-o atmosfera tipic romantica.II. Planul prezentului – realizat in lirism subiectiv.Legatura dintre cele doua planuri se face printr-o secventa in care regasim marcile stilului adresat si care este reprezentata de o meditatie pe tema curgerii timpului, a efemeritatii conditiei umane: „Ce straniu lucru, vremea!”.In planul prezentului este evocata idila tinerilor care repeta peste ani ritualul erotic al bunicilor.Cele doua povesti de iubire prezentate in paralel (acelasi cadru, epoci diferite) sunt sustinute in planul discursului de laitmotivul traditionalist al clopotului., simbol al trecerii timpului, element de recurenta poetica.Elementele deictice (>lt. „deixis”) prezente in text („eu” – „tu” ; „acum” – „atunci” )Elementele de orientare lingvistica menite sa evidentieze paralelismul dintre cele doua planuri.Poet traditionalist, Ion Pillat recurge la cuvinte din fondul vechi al limbii.