1

Modulul 1: ACHIZIŢII PUBLICE

Obiectivele modulului:

Însuşirea termenilor şi conceptelor privind achiziţiile publicePrezentarea modalităţilor şi procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publicăContractarea achiziţiilor publice

1.1. Definiţii. Termeni

Temenii şi expresiile folosite în activitatea de achiziţii publice au următoarele semnificaţii:

acceptarea ofertei câştigătoare - actul juridic prin care autoritatea contractanta îşi manifestă

acordul de a se angaja juridic în contractul de achiziţie publică ce va fi încheiat cu ofertantul a

cărui oferta a fost desemnată câştigătoare;

acord-cadru - înţelegerea scrisă intervenită între una sau mai multe autorităţi contractante şi

unul sau mai mulţi operatori economici, al cărei scop este stabilirea elementelor/condiţiilor

esenţiale care vor guverna contractele de achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într-o

perioadă dată, în mod special în ceea ce priveşte preţul si, după caz, cantităţile avute în vedere;

candidat - oricare operator economic care a depus candidatura în cazul unei proceduri de

licitaţie restrânsă, negociere sau dialog competitiv;

candidatură - documentele prin care un candidat isi demonstrează situaţia personala,

capacitatea de exercitare a activităţii profesionale, situaţia economică şi financiară, capacitatea

tehnică şi profesională, în vederea obţinerii invitaţiei de participare pentru depunerea ulterioară

a ofertei, în cazul aplicării unei proceduri de licitaţie restrânsă, negociere sau dialog competitiv;

concurent - oricare operator economic care a prezentat un proiect în cadrul unui concurs de

soluţii;

contract de achiziţie publică - contractul care include şi categoria contractului sectorial, astfel

cum este definit la art. 229 alin. (2), cu titlu oneros, încheiat în scris între una sau mai multe

autorităţi contractante, pe de o parte, şi unul sau mai mulţi operatori economici, pe de altă parte,

având ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii, în sensul

prezentei ordonanţe de urgenta;

contract de concesiune de lucrări publice - contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi

contractul de lucrări, cu deosebirea că în contrapartida lucrărilor executate contractantul, în

2

calitate de concesionar, primeşte din partea autorităţii contractante, ia calitate de concedent,

dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor pe o perioada determinata , sau acest drept însoţit de

plata unei sume de bani prestabilite;

contract de concesiune de servicii - contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi contactul de

servicii, cu deosebirea că în contrapartida serviciilor prestate contractantul, în calitate de

concesionar, primeşte din partea autorităţii contractante, în calitate de concedent, dreptul de a

exploata serviciile pe o perioadă determinată sau acest drept însoţit de plata unei sume de bani

prestabilite;

contractant - ofertantul care a devenit, în condiţiile legii, parte într-un contract de achiziţie

publică;

documentaţie de atribuire - documentaţia ce cuprinde toate informaţiile legate de obiectul

contractului de achiziţie publică şi de procedura de atribuire a acestuia, inclusiv caietul de

sarcini sau, după caz, documentaţia descriptivă;

drept special sau exclusiv - dreptul care rezultă din orice formă de autorizare acordată, conform

prevederilor legale sau ca urmare a emiterii unor acte administrative, de o autoritate competentă

şi care are ca efect rezervarea desfăşurării de activităţi în domeniul anumitor servicii publice

numai de către una sau de către un număr limitat de persoane, afectând în mod substanţial

posibilitatea altor persoane de a desfăşura o astfel de activitate;

fonduri publice - sume alocate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) dn Legea nr. 500/2002

privind finanţele publice, cu modificările ulterioare;

întreprindere publică - persoana juridică ce desfăşoară activităţi economice şi asupra căreia se

exercita direct sau indirect, ca urmare a unor drepturi de proprietate, a participatiilor financiare

sau a regulilor specifice prevăzute în actul de înfiinţare a întreprinderii respective, influenta

dominanta a unei autorităţi contractante, astfel cum este definita aceasta la art. 8 lit. a), b) sau

c); prezumţia de exercitare a influenţei dominante se aplică în orice situaţie în care, în raport cu

o astfel de persoană, una sau mai multe autorităţi contractante definite conform art. 8 lit. a), b)

sau c) se află, direct ori indirect, în cel puţin unul dintre uraiatdarele cazuri:

o deţin majoritatea capitalului subscris;

o deţin controlul majorităţii voturilor în organul de conducere, cum ar fi adunarea

generala;

o pot numi în componenta consiliului de administraţie, a organului de conducere sau de

supervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia;

3

licitaţie electronică - procesul repetitiv realizat după o prima evaluare completă a ofertelor, în

care ofertanţii au posibilitatea, exclusiv prin intermediul mijloacelor electronice, de a reduce

preturile prezentate si/sau de a îmbunătăţi alte elemente ale ofertei; evaluarea finală trebuie sa

se realizeze în mod automat prin mijloacele electronice utilizate;

mijloace electronice - utilizarea echipamentelor electronice pentru procesarea şi stocarea de

date care sunt difuzate, transmise şi recepţionate prin cablu, radio, mijloace optice sau prin alte

mijloace electromagnetice;

ofertant - oricare operator economic care a depus oferta;

oferta - actul juridic prin care operatorul economic isi manifesta voinţa de a se angaja din punct

de vedere juridic intr-un contract de achiziţie publica; oferta cuprinde propunerea financiara şi

propunerea tehnica;

operator economic - oricare furnizor de produse, prestator de servicii ori executant de lucrări -

persoana fizica/juridica, de drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate în

domeniul care oferă în mod licit pe piaţa produse, servicii si/sau execuţie de lucrări;

operatorul sistemului electronic de achiziţii publice - persoana juridica de drept public care

asigura autorităţilor contractante suportul tehnic destinat aplicării, prin mijloace electronice, a

procedurilor de atribuire;

procedura de atribuire - etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractanta şi de către

candidaţi/ofertanţi pentru ca acordul părtilor privind angajarea în contractul de achiziţie publica

sa fie considerat valabil; procedurile de atribuire sunt: licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă,

dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte, concursul de soluţii;

propunere financiară - parte a ofertei ce cuprinde informaţiile cu privire la preţ, tarif, alte

condiţii financiare şi comerciale corespunzătoare satisfacerii cerinţelor solicitate prin

documentaţia de atribuire;

propunere tehnică - parte a ofertei elaborată pe baza cerinţelor din caietul de sarcini, sau, după

caz, din documentaţia descriptivă;

«scris» sau «în scris» - orice ansamblu de cuvinte şi cifre care pot fi citite, reproduse şi apoi

comunicate. Acest ansamblu poate include şi informaţii transmise şi stocate prin mijloace

electronice;

sistem de achiziţie dinamic - proces în întregime electronic, limitat în timp şi deschis pe întreaga

sa durată oricărui operator economic care îndeplineşte criteriile de calificare şi selecţie şi care a

prezentat o ofertă orientativă conformă cu cerinţele caietului de sarcini.

4

sistemul electronic de achiziţii publice - SEAP desemnează sistemul informatic de utilitate

publică, accesibil prin internet la o adresa dedicată, utilizat în scopul aplicării prin mijloace

electronice a procedurilor de atribuire;

Tratat - Tratatul pentru Înfiinţarea Comunităţii Europene, Încheiat la 25 martie 1957, cu

modificările şi completările ulterioare;

vocabularul comun al achiziţiilor publice - CPV - desemnează nomenclatorul de referinţa

aplicabil contractelor de achiziţie publica, adoptat prin Regulamentul nr. 2.195/2002/CE al

Parlamentului European şi al Consiliului privind vocabularul comun al achiziţiilor publice,

publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 340 din 16 decembrie 2002, asigurând

corespondenta cu alte nomenclatoare existente;

zile - zilele calendaristice, în afara cazului în care se menţionează ca sunt zile lucratoare.

1.2. Tipuri de contracte de achiziţie publică

Contractele de achiziţie publică sunt:

a) contracte de lucrări;

b) contracte de furnizare;

c) contracte de servicii.

Contractul de lucrări este acel contract de achiziţie publica care are ca obiect

a) execuţia de lucrări sau execuţia unei construcţii;

b) atat proiectarea, cat si execuţia de lucrări sau atât proiectarea, cât si execuţia unei construcţii;

c) realizarea prin orice mijloace a unei construcţii care corespunde necesităţii şi obiectivelor

autorităţii contractante.

Prin construcţie se înţelege rezultatul unui ansamblu de lucrări de construcţii de clădiri sau

lucrări de geniu civil, destinat să îndeplinească prin el însuşi o funcţie tehnică sau economică.

Contractul de furnizare este acel contract de achiziţie publică, altul decât contactul de lucrări,

care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, prin cumpărare, inclusiv în rate, închiriere

sau leasing, cu sau fără opţiune de cumpărare.

Contractul de achiziţie publică ce are ca obiect principal furnizarea de produse si, cu titlu

accesoriu, operatiuni/lucrări de instalare şi punere în funcţiune a acestora este considerat contract de

furnizare.

Contractul de servicii este acel contract de achiziţie publică, altul decât contractul de lucrări sau

de furnizare, care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii.

5

Contractul de achiziţie publică care are ca obiect principal prestarea unor servicii şi, cu titlu

accesoriu, desfăşurarea unor activităţi este considerat contract de servicii.

Contractul de achiziţie publică care are ca obiect atât furnizarea de produse, cit şi prestarea de

servicii este considerat;

a) contract de furnizare, dacă valoarea estimată a produselor este mai mare decât valoarea estimată

a serviciilor din contractual respectiv;

b) contract de servicii, dacă valoarea estimată a serviciilor este mai mare decât valoarea estimată a

produselor din contractual respectiv.

1.3. Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică

Autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta principiile care stau la baza atribuirii

contractului de achiziţie publică în relaţia cu operatorii economici interesaţi să participle la procedura

de atibuire sunt:

a) nediscriminarea;

b) tratamentul egal;

c) recunoaşterea reciproca;

d) transparenta;

e) proportionalitatea;

f) eficienta utilizării fondtailor publice;

g) asumarea răspunderii.

1.4. Procedurile de atribuire a contractului de achiziţie public

Procedurile de atribuire a contractului de achiţie publică sunt:

a) licitaţia deschisă, respectiv procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a

depune oferta;

b) licitaţia restrânsă, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi

depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi sa aibă dreptul de a depune oferta;

c) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi

depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii admişi,

în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale, urmând

ca, pe baza solutiei/solutiilor, candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală;

d) negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractanta derulează consultări cu

6

candidaţii selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai mulţi

dintre aceştia. Negocierea poate fi:

i. negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;

ii. negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.

e) cererea de oferte, respectiv procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită

oferte de la mai mulţi operatori economici;

f) Autoritatea contractantă are dreptul de a organiza un concurs de soluţii, respectiv o procedură

specială prin care achiziţionează, îndeosebi în domeniul amenajării teritoriului, al proiectării

urbanistice şi peisagistice, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, un plan sau un proiect,

prin selectarea acestuia pe baze concurentiale de către un juriu, cu sau fără acordarea de premii;

g) Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în

măsura în care valoarea achiziţiei nu depăşeşte echivalentul în lei a 15.000 euro pentru fiecare

achiziţie de produse, servicii sau lucrări. Achiziţia se realizează pe bază de document

justificativ, care în acest caz se consideră a fi contract de achiziţie publică. Se menţine obligaţia

autorităţii contractante de a asigura obţinerea şi păstrarea documentelor justificative care

dovedesc efectuarea respectivei achiziţii publice.

Autoritatea contractanta are obligaţia de a atribui contractul de achiziţie public prin aplicarea

procedurilor de licitaţie deschisă sau licitaţie restrânsă.

Prin exceptie, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica celelalte proceduri prevăzute numai

in circumstanţele precizate de OUG 34/2006. Orice autoritate contractantă are dreptul de a aplica

procedurile de atribuire redate mai sus prin utilizarea mijloacelor electronice. Aplicarea procedurilor de

atribuire prin utilizarea mijloacelor electronice se realizează prin intermediul SEAP.

Guvernul are dreptul de a stabili prin hotărâre obligaţia anumitor autorităţi contractante de a

aplica procedurile de atribuire a unor contracte de achiziţie publică numai prin utilizarea mijloacelor

electronice.

Guvernul are dreptul de a aproba prin hotărâre proiectarea şi implementarea unui sistem

centralizat la nivel naţional de achiziţionare specializată a anumitor produse, servicii sau lucrari de la

sau prin unităţi de achiziţie centralizate. Unitatea de achiziţii centralizată este o autoritate

contractantă care:

a) achiziţionează în nume propriu produse şi/sau servicii, care sunt sau pot fi destinate unei/unor

alte autorităţi contractante;

b) atribuie contracte de achiziţie publică sau încheie acorduri-cadru, în numele si pentru o altă/alte

autorităţi contractante.

7

Se consideră că autoritatea contractantă, care achiziţionează produse, servicii sau lucrări de la

sau printr-o unitate de achiziţii centralizata, respecta prevederile legale privind achiziţiile publice, în

măsura în care unitatea centralizată le respectă la rândul ei, atunci când realizează activităţile de

achiziţionare produse / atribuie contracte / încheie acorduri-cadru.

Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţie publică în mai multe

contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o

subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea

prevederilor OUG 34 / 2006 care instituie obligaţii ale autorităţii contractante in raport cu anumite

praguri valorice.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura garantarea protejării acelor informaţii pe care

operatorul economic le precizează ca fiind confidenţiale, în măsura in care, în mod obiectiv,

dezvăluirea acestor informaţii ar prejudicia interesele legitime ale operatorului economic, în special în

ceea ce priveşte secretul comercial şi proprietatea intelectuală.

1.5. Desfăşurarea şedinţei de deschidere a ofertelor

Legislaţia privind achiziţiile publice are un pregnant caracter aplicativ atunci când se

instrumentează anumite faze ale procesului de atribuire a contractului de achiziţie publică. Acest fapt se

exemplifică în continuare cu activităţile/acţiunile/paşii care se întreprind în legătură cu desfăşurarea

şedinţei de deschidere a ofertelor.

I. Desfăşurarea şedinţei de deschidere

- Se elaborează Procesul verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor;

- Procesul Verbal se semnează de membrii Comisiei şi de către reprezentanţii ofertanţilor care sunt

prezenţi la deschiderea ofertelor;

- Procesul Verbal se trimite în mod obligatoriu tuturor ofertanţilor, chiar dacă nu au fost prezenţi la

deschidere

II. Modul de lucru al Comisiei de evaluare

- La întrunirile Comisiei de evaluare are dreptul de a participa numai membrii acesteia;

- Modul de lucra al Comisiei de evaluare este stabilit de către preşedintele Comisiei de comun acord cu

membrii acesteia;

- Persoana responsabilă pentru atribuirea contractului este preşedintele Comisiei;

- Se elaborează un calendar estimativ de aplicare a procedurii şi perioada solicitată pentru valabilitatea

ofertelor;

8

- Deciziile se iau cu votul a cel puţin 2/3 din numărul membrilor Comisiei de evaluare;

- În cazul divergenţelor de păreri, preşedintele Comisiei solicită reanalizarea punctelor divergente în

scopul finalizării în timp util a etapei de evaluare a ofertelor;

- În cazul în care Comisia de evaluare nu ajunge la un acord, decizia finală se adoptă cu majoritate

simplă;

- Membrii Comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu decizia adoptată

vedere in sens ehiboranU in acest sens >• nota indi\iduala care se afâsinwa fa Raportul pwccîlaiii du

atribuire.

Examinarea si evaluarea ofertelor

-Pentru prezentarea documentelor care lipsesc se acordă un termen rezonabil de timp, de regulă în

limita a 72 de ore de la momentul solicitării.

Corectarea viciilor de forma

- Prin viciu de formă se înţelege o eroare sau omisiune din cadrul unui document a cărei corectare nu

creează un avantaj evident în raport cu ceilalţi participanţi şi nu alterează sensul şi conţinutul

informaţiilor existente iniţial în documentaţia respectivă.

- Viciile de formă ale documentelor şi ofertelor se remediază de Comisia de evaluare numai cu acceptul

operatorilor economici.

Clarificările privind propunerea tehnică şi calificarea

- Comisia de evaluare stabileşte:

-clarificările

-completările formale

-confirmările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte

- Se stabileşte, de asemenea, perioada de timp acordată pentru transmiterea clarificărilor;

- Dacă clarificările solicitate nu se transmit în perioada solicitată sau explicaţiile nu sunt concludente,

oferta se considera neconformă.

Omisiuni sau neconcordanţe

- Dacă în cadrul propunerii tehnice se constată anumite omisiuni sau neconcordanţe se va considera

ca aceasta răspunde în mod substanţial cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini numai atunci când

estimarea valorica a eventualelor omisiuni sau neconcordanţe nu reprezintă mai mult de 3% din

valoarea preţului ofertat în cadrul propunerii financiare.

În acest caz se solicită ofertantului completarea sau remedierea acesteia în conformitate cu cerinţele din

caietul de sarcini.

9

- Dacă ofertantul nu acceptă completarea sau remedierea omisiunilor sau condiţionează acest lucru de

modificarea propunerii financiare, atunci oferta va fi considerată neconformă.

Corectarea erorilor aritmetice

- Erorile aritmetice se corectează numai cu acceptul ofertantului

- Dacă ofertantul nu este de acord, atunci oferta este neconformă.

Respingerea ofertelor

- Se resping ofertele care sunt:

- irelevante în raport cu obiectul contractului, sau

- inacceptabile, sau

- neconforme.

- Se resping şi ofertele care, deşi răspundîn mod substanţial cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini,

estimarea valorică a omisiunilor sau neconcordanţelor constatate în raport cu cerinţele caietului de

sarcini reprezintă o valoare mai mare decât diferenţa dintre preţul prevăzut în oferta respectivă şi preţul

prevăzut în oricare altă ofertă considerată admisibilă de către Comisia de evaluare.

Prin oferta admisibilă se înţelege oferta corespunzătoare din punct de vedere al documentaţiei de

atribuire.

Stabilirea ofertei câştigătoare

- Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili oferta câştigătoare dintre ofertele admisibile, pe baza

aplicării criteriului pentru atribuirea contractului de achiziţie publică;

- Dacă criteriul utilizat a fost "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", atunci

evaluarea ofertei se realizează prin acordarea, pentru fiecare ofertă în parte, a unui punctaj rezultat ca

urmare a aplicării algoritmului de calcul stabilit în documentaţia de atribuire. Clasamentul se

întocmeşte în ordinea descrescătoare a punctajului acordat.

- Dacă criteriul utilizat a fost „preţul cel mai scăzut”, atunci evaluarea ofertelor se realizează prin

compararea preţului, fara TVA, a fiecărei oferte în parte, şi prin întocmirea în ordinea descrescătoare a

preţurilor respective, a clasamentului pe baza căruia se stabileşte oferta câştigătoare.

- Oferta care a fost stabilită câştigătoare nu poate fi modificată şi constituie parte integrantă a

contractului de achiziţie publică care urmează să fie încheiat.

- În cazul în care autoritatea contractantă nu poate încheia contractul cu ofertantul a cărui ofertă a fost

stabilită ca fiind câştigătoare datorita faptului ca ofertantul în cauză se află într-o situaţie de forţă

majoră, atunci aceasta are dreptul:

- fie să declare câştigătoare oferta clasată pe locul doi;

- fie să anuleze aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică.

14

Anularea procedurii de achiziţie publică, dacă este cazul

- Decizia de anulare se ia, de regulă, înainte de data transmiterii comunicării privind rezultatul aplicării

procedurii de atribuire, şi oricum înainte de data încheierii contractului.

- Procedura de atribuire a contractului se anulează atunci când:

- nu a fost posibilă asigurarea unui nivel satisfăcător al concurenţei;

- au fost depuse numai oferte inacceptabile şi/sau neconforme;

- nu a fost depusă nici o ofertă sau au fost depuse oferte care, deşi pot fi luate în considerare, nu pot fi

comparate datorită modului neuniform de abordare a soluţiilor tehnice şi/sau financiare;

- abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau este imposibilă

încheierea contractului.

Elaborarea Raportului privind procedura de atribuire

- Există un formular (nr. 15) al Raportului procedurii de atribuire

- Raportul procedurii de atribuire se înaintează spre aprobare conducătorului instituţiei.

III. Atribuirea contractului de achiziţie publică

1. Notificarea rezultatului

- Autoritatea contractantă are obligaţii de a informa candidaţii/ofertanţii despre deciziile referitoare la;

-atribuirea contractului de achiziţie publică;

-încheierea acordului-cadru;

-admiterea într-un sistem de achiziţie dinamic;

-dacă este cazul, anularea procedurii de atribuire şi eventuala iniţiere ulterioară a unei noi proceduri.

- Comunicarea se realizează in scris şi nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la emiterea deciziilor

respective;

- Comunicarea se transmite şi prin fax sau prin mijloace electronice;

- Atunci când autoritatea contractanta nu transmite comunicarea privind rezultatul aplicării procedurii

şi prin fax sau prin mijloace electronice, atunci termenul anterior (3 zile lucratoare) se majorează cu 5

zile.

Candidaţilor/ofertanţilor ale căror oferte nu au fost declarate câştigătoare li se comunică şi data

limită până la care au dreptul de a depune contestaţie, avându-se în vedere prevederile Art.272:

(1) Contestatia poate fi depusa in toate fazele procedurii de atribuire si impotriva oricarui act al

autoritatii contractante, astfel cum este definit la art. 255 alin. (4).

(2) In cazul in care valoarea estimata conform prevederilor cap. II sectiunea a 2-a a

contractului/acordului-cadru care urmeaza sa fie atribuit/incheiat este mai mare decat pragurile valorice

15

prevazute la art. 55 alin. (2), contestatia poate fi depusa in cel mult 10 zile de la data luarii la

cunostinta, in conditiile prezentei ordonante de urgenta, de catre contestator, de un act al autoritatii

contractante pe care acesta il considera nelegal.

(3) In cazul in care valoarea estimata conform prevederilor cap. II sectiunea a 2-a a

contractului/acordului-cadru care urmeaza sa fie atribuit/incheiat este egala cu sau mai mica decat

pragurile valorice prevazute la art. 55 alin. (2), contestatia poate fi depusa in cel mult 5 zile de la data

luarii la cunostinta, in conditiile prezentei ordonante de urgenta, de catre contestator de un act al

autoritatii contractante pe care acesta il considera nelegal.

(4) In cazul în care documentaţia de atribuire este publicată în SEAP în condiţiile prevăzute la articolul

75 alin. (5), articolul 89 alin. (4) şi articolul 127 alin. (2), data luării la cunoştinţă se consideră a fi data

publicării documentaţiei de atribuire.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), contestaţia care se referă la prevederile documentaţiei de

atribuire poate fi depusă numai până la data stabilită pentru depunerea ofertelor.

2. Perioada de aşteptare

Contractul de achziţie publică se semnează după o perioadă de aşteptare. Această perioadă de

aşteptare este reglementată de prevederile art. 205 din OUG 34/2006 cu modificările ulterioare şi

completările aduse de OUG 94/2007. Conţinutul acestui articol este:

Autoritatea contractanta are dreptul de a incheia contractul de achizitie publica/acordul-cadru

numai dupa implinirea termenelor de:

a) 10 zile de la data transmiterii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii, conform

prevederilor art. 206 si 207, in cazul in care valoarea estimata conform prevederilor cap. II sectiunea a

2-a a contractului de achizitie publica/acordului-cadru este mai mare decat pragurile valorice prevazute

la art. 55 alin. (2);

b) 5 zile de la data transmiterii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii, conform

prevederilor art. 206 si 207, in cazul in care valoarea estimata conform prevederilor cap. II sectiunea a

2-a a contractului de achizitie publica/acordului-cadru este mai mica sau egala cu pragurile valorice

prevazute la art. 55 alin. (2).

(2) Contractul de achizitie publica/acordul-cadru incheiat inainte de implinirea termenelor prevazute

la alin. (1) este lovit de nulitate absoluta.

(3) Autoritatea contractanta nu are obligatia de a respecta termenele prevazute la alin. (1) in

urmatoarele cazuri:

a) atunci cand prezenta ordonanta de urgenta nu prevede obligativitatea publicarii unui anunt sau a

unei invitatii de participare in SEAP;

16

b) atunci cand contractul de achizitie publica/acordul-cadru urmeaza sa fie incheiat cu un operator

economic care a fost singurul ofertant la respectiva procedura de atribuire;

c) atunci cand este atribuit un contract subsecvent unui acord-cadru.

(4) Prevederile prezentului articol se aplica in mod corespunzator si in cazul utilizarii sistemelor de

achizitie dinamice, precum si in cazul atribuirii contractelor prevazute la cap. VII.

3. Soluţionarea contestaţiilor

Orice act al autorităţii contractante care încalcă dispoziţiile legale în materia achiziţiilor publice

poate conduce la apariţia litigiilor.

Este act al autorităţii contractante:

- orice act administrativ;

- lipsa emiterii unui act administrativ sau al oricărui alt act, refuzul de a-l emite;

- orice alt act în afara celor de mai sus, care produce sau poate produce efecte juridice.

Obiectul contestaţiei constă în pretenţia concretă dedusă judecăţii şi poate fi după caz:

- anularea actului;

- obligarea autorităţii contractante de a emite alt act;

- obligarea autorităţii contractante de a lua orice alte măsuri necesare pentru remedierea actelor

ce afectează procedura de atribuire.

Competenţa de soluţionare a contestaţiilor este dată de opţiunea părţii vătămate:

- fie Consiliului;

- fie instanţei de judecată.

În vederea soluţionării contestaţiilor pe cale administrativ-jurisdicţională, partea care se

consideră vătămată are dreptul să se adreseze Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu

respectarea prevederilor art. 270 – 272. Conţinutul art. 270 şi 271 este redat în cele ce urmează, iar

conţinutul art. 272 se regăseşte la punctul 2 – Perioada de aşteptare.

Art. 270(1) Contestatia se formuleaza in scris si trebuie sa contina urmatoarele elemente:

a) numele, domiciliul sau resedinta contestatorului ori, pentru persoanele juridice, denumirea, sediul

lor si codul unic de inregistrare. In cazul persoanelor juridice se vor indica si persoanele care le

reprezinta si in ce calitate;

b) denumirea si sediul autoritatii contractante;

c) denumirea obiectului contractului de achizitie publica si procedura de atribuire aplicata;

d) obiectul contestatiei, formulat in conformitate cu prevederile art. 255 alin. (5);

e) motivarea in fapt si in drept a cererii;

17

f) mijloacele de proba pe care se sprijina contestatia, in masura in care este posibil;

g) semnatura partii sau a reprezentantului persoanei juridice.

(2) In situatia in care Consiliul apreciaza ca in contestatie nu sunt cuprinse toate informatiile

prevazute la alin. (1), va cere contestatorului ca, in termen de 5 zile de la instiintarea prin care i se

aduce la cunostinta aceasta situatie, acesta sa completeze contestatia. In cazul in care contestatorul nu

se conformeaza obligatiei impuse de Consiliu, contestatia va fi respinsa.

Art. 271

(1) Contestatia se transmite Consiliului, iar contestatorul va atasa la contestatie si copia actului atacat,

în cazul în care acesta a fost emis, precum si copii ale înscrisurilor prevazute la art. 270 alin. (1), daca

acestea sunt disponibile.

(2) Dupa înaintarea contestatiei catre Consiliu, contestatorul va inainta de îndata autoritatii contractante

o copie a contestatiei si a înscrisurilor prevazute la alin. (1), daca acestea sunt disponibile.

(3) În termen de 5 zile de la primirea notificarii privind contestatia, autoritatea contractanta are

obligatia sa îi înstiinteze despre aceasta si pe ceilalti participanti la procedura de atribuire.

(4) Toate notificarile sau comunicarile actelor procedurale se fac cu confimare de primire. Dispozitiile

art. 60 alin. (1) se aplica în mod corespunzator.

(5) În cazul neîndeplinirii obligaţiei prevăzute la alin.2, dispoziţiile art. 277 alin. 1 nu sunt aplicabile.

• In termen de 5 zile de la primirea copiei contestatei, autoritatea contractantă are obligaţia

transmiterii la Consiliu a punctului său de vedere asupra acesteia însoţit de orice documente considerate

edificatoare, precum şi sub sancţiunea amenzii prevăzute la art. 275 alin. (3), o copie a dosarului

achiziţiei publice. Lipsa punctului de vedere al autorităţii contractante nu împiedică soluţionarea

contestaţiei, în măsura în care s-a făcut dovada comunicării.

- Autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde la orice solicitare a Consiliului şi de a-i

transmite acestuia orice alte documente care prezintă relevanţă pentru soluţionarea contestaţiei, într-un

termen care nu poate depăşi 5 zile de la data primirii solicitării, sub sancţiunea unei amenzi în cuantum

de 10.000 iei, aplicată conducătorului autorităţii contractante.

- Consiliul are obligaţia de a pronunţa decizia privind amenda cel târziu în cea de-a 5-a zi de la

expirarea termenului prevăzut la alin. 3 (respectiv 5 zile de la data primirii solicitării).

- Decizia Consiliului privind amenda, neatacată în termen constituie tiltu executoriu şi se execută de

către organele competente, potrivit dispoziţiilor legale privind executarea silită a creanţelor fiscale şi

cu procedura prevăzută de aceste dispoziţii.

• Consiliul va putea desemna un expert independent pentru lămurirea unor aspecte de natură tehnică

sau financiară. Durata efectuării expertizei trebuie să se încadreze înăuntrul termenului prevăzut pentru

18

soluţionarea contestaţiilor de către Consiliu. Costul expertizei va fi suportat de partea care a formulat

cererea de efectuare a acesteia.

- Consiliul are obligaţia de a soluţiona contestaţia în termen de 30 zile de la data primirii

dosarului achiziţiei publice de la autoritatea contractantă.

- Nerespectarea termenului de soluţionare a contestaţiei prevăzut mai sus poate atrage

declanşarea procedurii de evaluare în confomitate cu prevederile art. 263 alin. 6.

Măsuri provizorii

- Depunerea contestaţiei în faţa Consiliului suspendă de drept procedura de atribuire până la data

soluţionării contestaţiei de către Consiliu. Contractul încheiat în perioada de suspendare a procedurii de

atribuire este lovit de nulitate absolută.

- Perioada de suspendare atrage prelungirea, în mod corespunzător a oricărei perioade afectate prin

suspendare, cu excepţia perioadelor prevăzute pentru exercitarea căilor de atac.

- In cazuri temeinic motivate şi la solicitarea uneia dintre părţi, Consiliul poate pronunţa o decizie prin

care dispune ca măsură provizorie înceterea perioadei de suspendare a procedurii de atribuire,

începând cu expirarea termenului prevăzut la alin. 4 (respectiv 10 zile de la comunicare). Consiliul are

obligaţia de a se pronunţa asupra respectivei solicitări în termen de cel mult 5 zile de la primirea

acesteia.

- Decizia Consiliului cu privire la măsura provizorie se poate ataca în termen de 10 zile de la

comunicare, potrivit dispoziţiilor art. 283.

- În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze produse, servicii sau lucrări

defalcate pe loturi, prin atribuirea mai multor contracte de achiziţie distincte, prevederile alin, (1)

(respectiv suspendarea procedurii de atribuire) operează numai asupra loturilor la care se refera

contestaţia.

Soluţiile pe care le poate pronunţa C.N.S.C.

- În cazul în care Consiliul admite contestaţia şi dispune luarea unei măsuri de remediere a actului

atacat, va preciza şi termenul în care aceasta trebuie adusă la îndeplinire, care nu poate fi mai scurt

decât termenul de exercitare a căii de atac împotriva deciziei Consiliului aşa cum este prevăzut la art.

280 alin. (5).

- Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice are obligaţia de a

monitoriza îndeplinirea măsurii de remediere, scop în care Consiliul îi va trimite acesteia, în copie

toate deciziile sale motivate.

- Decizia Consiliului privind modul de soluţionare a contestaţiei se adoptă cu votul majorităţii

membrilor completului, aceştia neavând posibilitatea de a se abţine.

19

• Decizia Consiliului, adoptată potrivit alin. (1),( adica cu votul majorităţi membrilor completului) va

fi motivată şi comunicată în scris părţilor în termen de 5 zile de la pronunţare. Decizia, fără motivarea

acesteia, se publică pe pagina de internet a Consiliului înlăuntrul aceluiaşi termen.

- Decizia motivată se publică pe pagina de internet a Consiliului, în cadrul buletinului oficial, fără

referinţe la datele de identificare a deciziei şi ale părţilor, precum şi la datele personale. în termen de 10

zile de la data la care aceasta rămâne definitivă şi irevocabilă.

• Decizia Consiliului este obligatorie pentru părţi, contractul de achiziţie publică încheiat

cu nerespectarea deciziei Consiliului fiind lovit de nulitate absolută.

-Deciziile Consiliului privind soluţionarea contestaţiei şi obligarea la plata amenzii pot fi atacate

cu plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, atât pe motive de nelegalitate, cât şi de

netemeinicie, potrivit art. 283.

- Plăngerea se înaintează Consiliului, sub sancţiunea nulităţii acesteia, care va transmite dosarui

instanţei competente în cel mult 3 zile de la expirarea termenului pentru exercitarea căii de atac.

− Partea care formulează plângerea are obligaţia si comunice, în termenul prevăzut la art. 280 alin.(5),

(respectiv 10 zile), o copie a acesteia, precum şi a înscrisurilor doveditoare şi părţii adverse,

depunând dovada de comunicare în faţa instanţei până la primul termen de judecată.

Căi de atac împotriva deciziilor C.N.S.C.

- Instanţa competentă să soluţioneze plângerea formulată împotriva deciziei pronunţate de Consiliu este

curtea de apel, secţia de contencios-administrativ şi fiscal pe raza căreia se află sediul autorităţii

contractante. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor nu are calitate de parte în proces.

- Plângerea formulată împotriva deciziilor pronunţate de Consiliu de judecă de urgenţă şi cu precădere.

− Partea nu poate, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 118 alin. 3 din Codul de procedură civilă să

ceară amânarea judecăţii pentru pregătirea apărării sau pentru a lua cunoştinţă de cererile ori

înscrisurile comunicate, dacă dovada citării sau comunicării fâcute cu cel puţin 5 zile înainte de

termenul de judecată este depusă la acel termen.

− La cerere, instanţa poate dispune suspendarea procedurii de atribuire şi-sau a deciziei

Consiliului până la soluţionarea plângerii formulate împotriva deciziei Consiliului.

- În situaţia în care instanţa admite plângerea, modifică decizia Consiliului şi constată că actul

autorităţii contractante a încalcat prevederile legislaţiei în materia achiziţiilor publice, iar contractul a

fost încheiat înainte de dispunerea suspendării procedurii de atribuire potrivit dispoziţiilor art.284 alin.

(1), partea vătămată are dreptul la despăgubiri.

Soluţionarea litigiilor în instanţa

20

- Pentru soluţionarea litigiilor privind acordarea de despăgubiri, este competentă numai instanţa de

judecată.

- Litigiile privind acordarea de despăgubiri se soluţionează potrivit dispoziţiilor Legii Contenciosului

administrativ nr.554/2004f cu modificările ulterioare.

- Pentru soluţionarea litigiilor apărute după încheierea contractului de achiziţie publică, altele decât cele

referitoare ia despăgubiri, este competentă numai instanţa de judecată.

- Orice documentaţie de atribuire trebuie sa conţină informaţii despre soluţionarea contestaţiilor,

precum si datele de contact ale Consiliului.

IV. Semnarea contractului

- Procedura de atribuire a contractului se finalizează prin semnarea contractului de achiziţie publica sau

prin încheierea acordului cadru.

- Dacă parţi din contractul de achiziţie pubilcă urmeaza să se îndeplinească pe unul sau mai mulţi

subcontractanţi, atunci autoritatea contractantă trebuie să solicite la încheierea contractului prezentarea

contractelor încheiate între viitorul contractant si subcontractantii

nominalizaţi in ofertă.

− Contractele de subcontractare trebuie sa fie in concordanţă cu oferta şi se vor constitui in anexe la

contractul de achiziţie publica.

V. Transmiterea spre publicare a anunţului de atribuire

- Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de atribuire în cel mult 48

de zile după ce:

a) a finalizat procedura de atribuire - licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, dialog

competitiv, negociere cu/fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, cererea de oferte - prin

atribuirea contractului de achiziţie publică sau încheierea acordului-cadru;

b) a finalizat un concurs de soluţii prin stabilirea concurentului câştigător;

c) a atribuit un contract de achiziţie publică printr-un sistem dinamic de achiziţii.

− Pentru serviciile incluse în anexa nr. 2B ia ordonanţa, obligaţia de mai sus este aplicabilă numai

contractelor a căror valoare este mai mare decât pragul valoric prevăzut la art. 57 alin, (2) lit.a) sau,

după caz, lit. b). În aceste cazuri, autoritatea contractantă indică, totodată, în anunţul transmis dacă

este sau nu de acord cu publicarea acestuia.

− Anunţul de atribuire se publică în SEAP şi în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a,

Achiziţii publice, şi, după caz, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

- Publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este obligatorie în toate situaţiile în care:

21

a) autoritatea contractantă se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 8 lit a)-c), iar

valoarea contractului de furnizare sau de servicii care a fost atribuit este mai mare decât echivalentul în

lei a 125.000 euro;

b) autoritatea contractantă se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 8 lit. d) sau e), iar

valoarea contractului de furnizare sau de servicii care a fost atribuit este mil mare decât echivalentul în

lei a 420.000 euro;

c) valoarea contractului de lucrări care a fost atribuit este mai mare decât echivalentul în lei a 5.000.000

euro.

VI. Definitivarea dosarului de achiziţie publica

- Dosarul achiziţiei publice, precum şi ofertele însoţite de documentele de calificare şi selecţie se

păstrează de către autoritatea contractantă atât timp cât contractul de achiziţie publică/acordul-cadru

produce efecte Juridice, dar nu mai puţin de 5 ani de la data finalizării contactului respectiv. În

cazul anulării procedurii de atribuire, dosarul se păstrează cel puţin 5 ani de la data anulării

respectivei proceduri.

- Dosarul achiziţiei publice trebuie să cuprindă documentele întocmite/primite de autoritatea

contractantă în cadrul procedurii de atribuire, cum ar fi, dar fără a se limita la următoarele:

a) nota privind determinarea valorii estimate;

b) anunţul de intenţie şi dovada transmiterii acestuia spre publicare, dacă este

cazul;

c) anunţul de participare şi dovada transmiterii acestuia spre publicare şi-sau,

după caz, invitaţia de participare;

d) documentaţia de atribuire;

e) nota justificativă privind accelerarea procedurii de atribuire, în cazul în care

procedura aplicată a fost alta decât licitaţia deschisă sau licitaţia restrânsă;

f) nota justificativă privind accelerarea procedurii de atribuire, dacă este cazul;

g) procesul-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor;

h) formularele de ofertă depuse în cadrul procedurii de atribuire;

i) solicitările de clarificări, precum şi clarificările transmise-primie de

autoritatea contractantă;

j) reportul procedurii de atribuire;

k) dovada comunicărilor privind rezultatul procedurii;

l) contractul de achiziţe publică-acordul-cadru, semnate;

22

m) anunţul de atribuire şi dovada transmiterii acestuia spre publicare;

n) contestaţiile formulate în cadrul procedurii de atribuire, dacă este cazul;

o) avizul consultativ emis în conformitate cu prevederile legale, referitor la funcţia de verificare a

aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, dacă este

cazul;

p) documentul constatator care conţine informaţii referitoare la îndeplinirea obligaţiilor contractuale de

către contractant.

- Dosarul achiziţiei publice are caracter de document public. Accesul persoanelor la aceste informaţii

se realizează cu respectarea termenelor şi procedurilor prevăzute de reglementările legale privind

liberul acces la informaţiile de interes public şi nu poate fi restricţionat decât în măsura în care aceste

informaţii sunt clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală potrivit legii.

− Restricţionarea nejustificată a accesului la dosarul achiziţiei publice atrage sancţionarea de către

Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice a

conducătorului autorităţii contractante, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

VII. Garanţia de participare:

- În cazul în care documentaţia de atribuire prevede garanţie de participare, atunci trebuie să conţină

si următoarele informaţii:

a) cuantumul garanţiei de participare in suma fixa, suma care nu poate depasi 2% din valoarea estimată

a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru;

b) perioada de valabilitate a garanţiei de participare care va fi cel puţin egală cu perioada de

valabilitate a ofertei.

- Garanţia de participare constituită de ofertantul a cărui oferta a fost stabilită ca fiind câştigatore,

se restitue de către autoritatea contractanta în cel mult 3 zile lucrătoare de la data constituirii

garantiei de buna execuţie,

- Garanţia de participare constituită de ofertanţii a căror oferte nu au fost stabilite câştigătoare, se

returnează de către autoritatea contractantă după semnarea contractului de achiziţie publică cu

ofertantul/ofertanţii ale căror oferte au fost desemnate câştigătoare, dar nu mai tarziu ie 3 zile

lucratoare de la data expirării perioadei de valabilitate a ofertei.

VIII. Garanţia de buna execuţie, dacă este cazul:

- În cazul contractului de furnizare, autoritatea contractantă are obligaţia de a elibera/restitui garanţia

de bună execuţie în cel mult 14 zile de la data întocmirii procesului-verbal de recepţie a produselor

23

care fac obiectul contractului şi/sau de la plata facturii finale, dacă nu a ridicat până la acea dată

pretenţii asupra ei.

- În cazul contractului de servicii, autoritatea contractantă are obligaţia de a elibera/restitui garanţia

de buni execuţie în cel mult 14 zile de la dată îndeplinirii de către contractant a obligaţiilor

asumate prin contractul respectiv, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei.

- În cazul contractelor de servicii ie proiectare, autoritatea contractantă are obligaţia de a

elibera/restitui garanţia de bună execuţie după cum urmează:

• valoarea garanţiei de bună execuţie aferentă studiilor de prefezabilitate şi/sau fezabilitate, în termen

de 14 zile de la data predării şi însuşirii-aprobării documentaţiei tehnico-economice respective, dacă

nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei;

• valoarea garanţiei de bună execuţie aferentă proiectului tehnic şi/sau detaliilor de execuţie, în termen

de 14 zile de la dată încheierii procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor executate în

baza proiectului respectiv, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupri ei.

- În cazul contractelor de lucrări, autoritatea contractantă, are obligaţia de a elibera/restitui garanţia de

bună execuţie după cum urmează:

a) 70% din valoarea garanţiei, în termen de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de

recepţie la terminarea lucrărilor, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei, iar riscul

pentru vicii ascunse este minim;

b) restul dc 31% din valoarea garanţiei, la expirarea perioadei de garanţie a lucrărilor executate,

pe baza procesului-verbal de recepţie finală. Procesele-verbale de recepţie finală pot fi întocmite şi

pentru părţi din lucrare, dacă acestea sunt distincte din punct de vedere fzic şi funcţional.

1.6. Contractarea achiziţiilor publice

În sistemul achiziţiilor publice activitatea contractuală este deosebit de importantă şi deosebit de

complexă. De respectarea formei contractului, de exactitatea cu care acesta este conceput şi completat

depinde în mare măsură reuşita întregului proces de achiziţie publică. În continuare este redată, cu titlu

de exemplu, procedura încheierii unui contract de atribuire a unei achiziţii publice.

Stabilirea clauzelor contractuale

Contractul de achiziţie publică se încheie in forma scrisă, în cel puţin 2 exemplare în urma unei

proceduri de atribuire sau în baza unui contract cadru.

Clauzele contractului sunt stabilite în cea mai mare parte de autoritatea contractantă şi

încetează de drept la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat. Prelungirea duratei contractului

24

de achiziţie publică este posibilă numai în condiţiile ordonanţei şi fără a fi modificate condiţiile

stabilite iniţial. Părţile pot stabili şi alte clauze de încetare a contractului fără, a aduce atingere clauzelor

obligatorii. Înainte de stabilirea clauzelor contractuale trebuie să se stabilească tipul contractului.

Calificarea naturii juridice a contractului de achiziţie publică este dată de obiectul preponderent ca

valoare, respectiv contractele pot fi:

- Contracte de furnizare;

- Contracte de servicii;

- Contracte de lucrări.

Contractul de achiziţie publică este structurat astfel:

- Preambul;

- Clauze contractuale obligatorii;

- Clauze contractuale specifice.

Preambulul este partea introductivă a contractului şi conţine informaţii despre:

- temeiul legal în baza căruia se semnează contractul de achiziţie publică;

- denumirea părţilor contractante;

- definiţii aplicabile;

- interpretare.

Clauzele contractuale obligatorii sunt acele prevederi contractuale pe care orice contract de

achiziţie publică trebuie să le conţină:

- obiectul principal al contractului;

- preţul contractului şi modalitatea de plată;

- durata contractului;

- sancţiuni pentru neexeeuttrea culpabilă a obligaţiilor;

- obligaţiile principale ale părţilor.

FOARTE IMPORTANT !!! Contractele de subcontractare trebuie să se constituie în anexe la

contractul de achiziţie publică.

Clauzele contractuale specifice sunt acele prevederi contractuale specifice fiecărui contract de

achiziţie publică şi care se stabilesc de regulă prin acordul părţilor în funcţie de necesităţile obiective

tle autorităţii contractante şi de conţinutul ofertei declarate câştigătoare. Clauzele contractuale specifice

pot face referire la:

- subcontractori;

- garanţia de bună execuţie;

- garanţia de calitate;

25

- modalitatea de ajustare a preţului;

- tennene de executare a obligaţiilor părţilor;

- recepţie, inspecţie, teste;

- ambalare, marcare, transport;

- asigurări

- alte condiţii de executare a contractului.

ATENŢIE !!!! Prin act adiţional nu pot fi afectate prevederile referitoare la preţ

Dacă ofertantul declarat câştigător refuză semnarea contractului, procedura de atribuire va fi

anulata, iar autoritatea contomctantt va relua procedura. Stabilirea cerinţelor minime de calificare şi,

dacă este cazul, a criteriilor de selectare. Documentaţia de atribuire trebuie să conţină aceleaşi cerinţe

minime ca în anunţul de participare. În cazul în care cerinţele din anunţul de participare nu se regăsesc

în documentaţia de atribuire se aplică cele din anunţ, documentaţia interpretându-se în consecinţă.

Criteriile de calificare şi selecţii se referă numai la:

- situaţia personală a candidatului sau ofertantului;

- capacitatea de exercitare a activităţii profesionale;

- situaţia economică şi financiară;

- capacitatea tehnică şi/sau profesională;

- standarde de asigurare a calităţii;

- standarde de protecţia mediului, dacă este cazul.

Criteriile de calificare şi selecţie odată stabilite nu mai pot fi schimbate pe parcursul aplicării

procedurii.

ATENŢIE !!! Dacă se solicită îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la situaţia

economică şi financiară sau la capacitatea tehnică şi/sau profesională, atunci autoritatea contractantă

elaborează o notă justificativă prin care să motiveze cerinţele respective. Nota justificativă se ataşează

la dosarul achiziţiei.

ATENŢIE !!! Autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune candidaţilor sau ofertanţilor

prezentarea unei anumite certificări scrise; se vor lua în considerare şi alte documente echivalente.

Cerinţe privind situaţia personală a operatorului economic

Documentaţia de atribuire trebuie să conţină toate cazurile în care un operator economic este

exclus. Pentru a evita excluderea dintr-o procedură de atribuire, operatorul economic trebuie să

dovedească că nu se află în situaţiile descrise în art. 180 şi art. 181 din OUG 34/2006 cu modificările şi

completările aduse de OUG 94/2007.

ATENŢIE !!! Reeşalonarea datoriilor nu reprezintă un aranjament cu creditorii.

26

Se consideră documente edificatoare:

- certificate;

- caziere judiciare;

- alte documente echivalente emise de autorităţi competente din ţara respectivă.

În cazul în care în ţara de origine sau în ţara în care este stabilit operatorul economic nu se emit

astfel de documente sau acestea nu vizează toate situaţiile, atunci trebuie să fie acceptată:

- fie o declaraţie .pe propria răspundere;

- fie o declaraţie autentică în faţa unui notar, a unei autorităţi administrative sau judiciare ori a unei

asociaţii profesionale care are competenţe în acest sens.

Cerinţe privind capacitatea de exercitare a activităţii profesionale

Pentru a-şi demonstra capacitatea de exercitare a activităţii profesionale operatorul economic va

prezenta documente care să dovedească:

- forma de înregistrare ca persoana fizică sau juridică;

- daca este cazul, atestarea sau apartenenţa din punct de vedere profesional în conformitate cu

prevederile din ţara în care ofertantul/candidatul este stabilit.

Cerinţe privind situaţia economică şi financiară

ATENŢIE !!! Este interzis a se solicita îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la situaţia

economică şi financiară care ar conduce la restricţionarea participării la procedura de atribuire.

Pentru a se demonstra situaţia economică şi financiară operatorul economic va prezenta

documente edificatoare cum ar fi:

- declaraţii bancare corespunzătoare sau, după caz, dovezi privind asigurarea riscului profesional;

- bilanţul contabil sau extrase de bilanţ în cazul în care publicarea acestor bilanţuri este prevăzută de

legislaţia ţării în care este stabilit ofertantul/candidatul;

- declaraţii privind cifra de afaceri globală sau dacă este cazul privind cifra de afaceri în domeniul de

activitate aferent obiectului contractului într-o perioadă anterioară care vizează activitatea din cel mult

ultimii 3 ani, în măsura în care informaţiile respective sunt disponibile - auditul financiar emis de

persoane autorizate.

Dacă din motive obiective, bine justificate, operatorul economic nu poate prezenta documentele

solicitate, acesta are dreptul să-şi demonstreze situaţia economică şi financiară şi prin prezentarea altor

documente care să prezinte o imagine fidelă a situaţiei economice şi financiare şi pe care autoritatea

contractantă le consideră edificatoare. Capacitatea situaţia economică şi financiară a operatorului

economic poate fi susţinută si de o altă persoană indiferent de natura relaţiilor juridice existente între

operatorul economic şi persoana respectivă. În acest caz persoana respectivă prezintă un angajament

27

ferm de susţinere. Persoana care susţine financiar operatorul economic nu trebuie să se afle într-una din

situaţiile de la art. 180 şi 181 din OUG nr.34/20006 cu modificările ulterioare (OUG nr.94/2007).

Dacă un grup de operatori economici depune o ofertă sau o candidatură comună, atunci situaţia

economică şi financiară se demonstrează prin luarea în considerare a resurselor tuturor membrilor. Şi

grupul de operatori economici poate fi susţinut de o terţă persoană sau de terţe persoane, în aceleaşi

condiţii descrise mai sus.

ATENŢIE !!! Pentru ca riscul neîndeplinirii unui contract din cauza lipsei capacităţii

financiare a contractantului să fie redus, cerinţele de calificare pot fi solicitate astfel:

- cifra de afaceri medie anuală pe ultimii 3 ani, în cazul în care se, să fie de până la 3 ori mai mare

decât valoarea estimată a contractului ce urmează a fi atribuit;

- demonstrarea că operatorul economic are acces la sau că are disponibile resurse reale negrevate de

datorii, linii de credit confirmate de bănci sau orice alte mijloace financiare suficiente pentru a realiza

cashflow de execuţie a lucrării pentru perioada impusă.

Cerinţe privind capacitatea tehnică şi/sau profesională

În documentaţia de atribuire se indică informaţiile pe care operatorii economici urmează să le

prezinte pentru a-şi demonstra capacitatea tehnică şi/sau profesională.

Ca şi în cazul capacităţii economice şi financiare, capacitatea tehnică şi/sau profesională a operatorului

economic poate fi susţinută de o altă persoană, indiferent de natura relaţiilor juridice existente între ele,

caz în care persoana respectivă va prezenta un angajament ferm prin care confirmă faptul că va pune la

dispoziţia operatorului economic resursele tehnice şi profesionale invocate. Persoana care asigură

susţinerea tehnică nu trebuie sa se afle în una din situaţiile invocate în art. 180 şi 181 din OUG

nr.34/20006 cu modificările ulterioare (OUG nr.94/2007).

Aceleaşi prevederi sunt valabile şi pentru un grup de operatori economici care depun o ofertă

sau candidatură comună (au fost descrise mai sus în ceea ce priveşte capacitatea economică şi

financiară). Verificarea capacităţii tehnice şi/sau profesionale în cazul unui contract de furnizare se

poate realiza prin solicitarea:

- liste ale principalelor livrări de produse efectuate în ultimii 3 ani, conţinând valori, perioade de

livrare, beneficiari, indiferent dacă aceştia din urmă sunt autorităţi contractante sau clienţi privaţi;

- declaraţii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al cărui

angajament de participare a fost obţinut, în special pentru asigurarea controlului calităţii produselor;

- certificate sau alte documente emise de organisme care să ateste conformitatea produselor,

identificată clar prin referire la specificaţii sau standarde relevante;

28

- mostre, descrieri, şi/sau fotografii/fise tehnice/cataloage a căror autenticitate trebuie să poată fi

demonstrată în cazul în care se solicită acest lucru.

Verificarea capacităţii tehnice şi/sau profesionale în cazul unui contract de servicii se poate

realiza prin solicitarea:

- unei liste a principalelor servicii prestate în ultimi 3 ani, conţinând valori, perioade de prestare,

beneficiari, indiferent dacă aceştia din urmă sunt autorităţi contractante sau clienţi privaţi;

- unei declaraţii referitoare la echipamentele tehnice şi la măsurile aplicate în vederea asigurării

calităţii precum şi, daca este cazul la resursele de studiu si cercetare;

- de informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al cărui

angajament de participare a fost obţinut de către candidat/ofertant în special pentru asigurarea

controlului calităţii;

- unei declaraţii referitoare la efectivul mediu anual al personalului angajat şi al cadrelor de conducere

în ultimi 3 ani;

- dacă este cazul, de informaţii privind masurile de protecţie a mediului pe care operatorul economic le

poate aplica în timpul îndeplinirii contractului de servicii;

- de informaţii referitoare la utilajele, instalatiile, echipamentele tehnice de care poate dispune

operatorul economic pentru îndeplinirea corespunzătoare a contractului de servicii;

- de informaţii privind proporţia în care contractul de servicii urmează să fie îndeplinit de către

subcontractanţi şi specializarea acestora.

Verificarea capacităţii tehnice şi/sau profesionale în cazul unui contract de lucrări se poate

realiza prin solicitarea:

- unei liste a lucrărilor executate în ultimii 5 ani însoţită de certificări de bună execuţie pentru cele mai

importante lucrări si care vor contine valori, perioada si locul execuţiei locurilor, modul de îndeplinire

a obligaţiilor, beneficiari, indiferent dacă aceştia sunt autorităţi contractante sau clienţi privaţi;

- de informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de speciaitate de care dispune sau al cărui

angajament a fost obţinut în special pentru asigurarea controlului calităţii;

- de informaţii referitoare la studiile, pregătirea profesională şi calificarea personalului de conducere,

precum şi alte persoane responsabile pentru execuţia lucrărilor;

- unei declaraţii referitoare la efectivul mediu anual al personalului angajat şi al cadrelor de conducere

in ultimii 3 ani;

- dacă este cazul, de informaţii privind măsurile de protecţia mediului pe care operatorul economic le

poate aplica în timpul îndeplinirii corespunzătoare a contractului de lucrări;

29

- unei declaraţii referitoare la utilajele, instalaţiile, echipamentele tehnice de care poate dispune

operatorul economic pentru îndeplinirea corespunzătoare a contractului de lucrări;

- de informaţii privind proporţia în care contractul de lucrări urmează, să fie îndeplinit de către

subcontractanţi şi specializarea acestora.

Se poate solicita ca cerinţă minimă privitoare la demonstrarea capacităţii tehnice şi/sau

profesionale prezentarea unei liste care să conţină cel puţin informaţii:

- despre un contract de lucrări/servicii/furnizare care din punct de vedere fizic si/sau valoric sa nu

reprezinte mai mult de 30% din volumul fizic sau valoric al viitorului contract;

- despre cel mult 3 contracte de lucrari/servicii/furnizare care din punct de vedere fizic si/sau valoric

să nu reprezinte mai mult de 50% din volumul fizic sau valoric al viitorului contract.

Cerinţe privind prezentarea de standarde de asigurare a calitătii

Daca se solicită prezentarea unor certificate prin care se atestă respectarea anumitor standarde

de asiguraere a calităţii, atunci această solicitare trebuie sa se raporteze la sistemele de asigurare a

calităţii bazate pe seriile de standarde europene relevante,certificate de organisme conforme cu seriile

de standarde europene privind certificarea.

Cerinţe privind prezentarea de standarde de protecţia mediului

Dacă se solicită prezentarea unor certificate prin care se atestă respectarea anumitor standarde

de protecţia mediului, atunci autoritatea contractantă trebuie sa se raporteze;

- fie la Sistemul Comunitar de Management Ecologic si Audit( EMAS)

- fie la standarde de gestiune ecologică bazate pe seriile de standarde europene sau internaţionale în

domeniu, certificate de organisme conforme cu legislaţia comunitara ori cu standarde europene sau

internaţionale privind certificarea.

Dacă operatorul economic nu deţine oertificattul de calitate sau certificatul de mediu

solicitat,atunci se acceptă orice alte probe sau dovezi prezentate de acestea, dacă prin aceste probe sau

dovezi confirmă asigurarea unui nivel corespunzător al calitătii/protecţiei mediului.

Stabilirea criteriului de atribuire a contractului de achiziţie publica

Criteriul de atribuire a contractului de achiziţie publica poate fi:

- oferta cea mai avantajoasa;

- sau, în mod exclusiv, pretul cel mai scăzut.

Criteriul de atribuire a contractului de achiziţie publică se precizează in mod obligatoriu in

anunţul de perticipare şi în cadrul documentaţiei de atribuire. Criteriul de atribuire odată stabilit nu

poate fi schimbat pe toată durata de aplicare a procedurii de atribuire.

30

Dacă a fost ales criteriul de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”

atunci oferta stabilita ca fiind câştigătoare este oferta care întruneşte punctajul cel mai mare rezultat din

aplicarea uniu sistem de factori de evaluare.

Factorii de evaluare a ofertei pot fi, alături de preţ:

- cartcteristici privind nivelul calitativ, tehnic sau funcţional

- caracteristici de mediu

- costuri de funcţionale

- raportul cost/eficientă

- servicii post-vânzare şi asistentă tehnică

- termen de livrare sau de execuţie

- alte emente considerate semnificative pentru evaluarea ofertelor.

Factorii de evaluare a ofertei precum si ponderea relativa a acestora sau algoritmul de calcul,

precum si metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice si

financiare prezentate de ofertanţi trebuie să fie definiţi clar in documentaţia de atribuire.

Dacă autoritatea contractanta, din motive justificate temeinic, nu poate stabili exact ponderile

relative pentru fiecare factor dt evaluare, atunci are obligaţia de a indica în anunţul de participare sau

îin documentaţiai de atribuite cel puţin ordinea descrescătore a importanţei factorilor de evaluare care

urmează să fie utilizaţi.

Este interzis a se utiliza cerinţele referitoare la calificare ca factori de evaluare a ofertelor( cu

excepţia atribuirii unor contracte care include prestaţii intelectuale cum ar fi consultanţa» proiectara si

altele asemenea).

Daca a fost stabilit criteriul de atribuire „în mod exclusiv, preţul cel mai scăzut”, atunci oferta

stabilită ca fiind câştigătoare este acea ofertă admisibilă a carei propunere tehnică răspunde la toate

cerinţele minime obligatorii solicitate şi a cărei propunere financiară conţine preţul cel mai scăzut.

ATENŢIE !!!! Când se stabileşte criteriul de atribuire se elaborează o notă justificativă prin care se

motivează modul în care a fost stabilită ponderea factorilor de evaluare.Nota justificativa se ataşează la

dosarul achiziţiei.

Completarea fişei de date a achiziţiei

Fişa de date a achiziţiei cuprinde informaţii si instrucţiuni privind:

- autoritatea contractantă, în special cu privire la adresa-inclusiv telefon,fax,e-mail-

persoane de contact, mijloace de comunicare etc.

- adresa de unde se poate achiziţiona, descărca documentaţia de atribuire

- activitatea autorităţi contractante

31

- dacă este cazul, faptul că se achiziţionează şi numele altei autorităţi

- modul ie obţinere de clarificări si alte informaţii

- soluţionarea litigiilor

- Consiliul naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, inclusiv adresa, telefon,fax, e-mail

- Obiectul contractului de achiziţie publică şi durata acestuia

- Modul in care se va finaliza procedura

- După caz, acordul-cadru, durata acestuia, numărul de operatori, valoarea minimă şi maximă a unui

contract subsecvent

- Existenţa loturilor si modul de abordare

- Acceptarea/neacceptarea de oferte alternative

- Codul CPV

- Cantitatea produselor

- Garanţii

- Termen de valabilitate a ofertei

- Procedura aplicată si dacă aceasta are ca etapă finală licitaţia electronică

- Cerinţele minime de calificare, precum si documentele care urmează să fie prezentate pentru

dovedirea îndeplinirii cerinţelor de calificare şi selecţie dacă sunt solicitate

- Data limitaăde depunere ((ora/zi/luna/an), locul de depunere şi ce alte formalităţi trebuie îndeplinite

în legătură cu participarea la procedura, de atribuire

- Informaţii privind modul de elaborare si prezentare a ofertei

- Informaţii detaliate si complete privind criteriul de atribuire.

Stabilirea formularelor si modelelor

Documentaţia de atribuire conţine si formularele ie către autoritatea contractantă pe baza

modelelor prevăzute de GHID.

Documentaţia de atribuire trebuie sa conţină următoarele formulare:

- fişa de date a achiziţiei

- formularul de ofertă

- formularul de contact

- formularul de scrisoare de garanţie, daca se solicită

- formularul privind declaraţii

Autoritatea contractantţă are dreptul de a concepe şi alte modele pe care să le ataşeze

documentaţiei de atribuire.

Constituirea garanţiei de participare, dacă este cazul

32

Garanţia de participare se constitue numai dacă autoritatea contractantă solicită expres acest

lucru în documentaţia de atribuire.

Garanţia de participare se stabileşte:

- in suma fixa, suma care nu poate depasi 2% din valoarea estimată a contractului

Perioada de valabilitate agaranţiei de participare va fi cel puţin egala cu perioada de valabilitate

a ofertei.

Se recomandă ca valabilitatea ofertei şi respectiv a garanţiei să se precizeze printr-o data

limita si nu în zile,

Modalităţi de constituire

- Scrisoare de garanţie bancară,

- Depunerea la casieria autorităţii contractante:

- a uui rdin de plată sau unei file CEC însoţită de un document prin care se specifică destinaţia

- a unei sume de bani.

Garanţia de participare trebuie si fie prezentată cel mai târziu la deschiderea ofertelor. Garanţia

de participare se restituie:

- ofertantului câştigător, în cel mult 3 zile lucrătoare de la data constituirii garanţiei de bună execuţie

sau după încheierea acordului cadru

- ofertanţilor necâstigatori, după semnarea contractului de achiziţie publică sau după încheierea

acordului cadru dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la data. expirării periodei de valabilitate a

ofertei.

Autoritatea contractantă are dreptul de a reţine garanţia de participare, ofertantul pierzând

astfel suma constituita atunci când:

- îsi retrage oferta în perioada de valabilitate a acesteia

- oferta sa fiind stabilită câstigătoare, nu constituie garanţia de buna execuţie în perioada de

valabilitate a ofertei şi, oricum nu mai târziu de 15 zile de la semnarea contractului

− oferta sa fiind stabilită câştigătoare, refuză să semneze contractul de achiziţie publică/contractul

cadru în perioada de valabilitate a ofertei.

Chemarea la compet i ţ ie

1. Elaborarea şi publicarea anunţului de participare

Anunţul de participare se publică în:

- SEAP – adresa ww w .e-licitaţie.ro

− Monitorul Oficiai al României, Partea a Vl-a- Achiziţii publice ;Regia

33

Autonomă „Monitorul Oficial” publică anunţurile transmise spre publicare in cel mult 8 zile

de la data înregistrării acestora, iar în cazul anunţului de participare pentru negocierea ci

anunţ prealabil, acesta se publica in MO in cel mult 3 zile de la data înregistrării;

− Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dacă este cazul - se realizează prin sistemul SEAP. În

cazul în care din motive de natura tehnică operatorul SEAP nu are posibilitatea transmiterii

unui anumit anunţ spre publicare in JO al UE, autoritatea contractantă are responsabilitatea

transmiterii spre publicare a anunţului respectiv prin mijloace proprii. Operatorul SEAP are

obligaţia de a înştiinţa autoritatea contractanta cu privire la apariţia unei astfel de situaţii, în

cei mult o zi lucratoare de la primirea acceptului de pubficare.

2. Punerea la dispoziţie t itcimeitttfei ie atribuire

Documentaţia de atribuire poate fi obţinută:

- în urma unei solicitări a fiecarui operator economic interesat, sau

− prin accesarea directă şi nerestricţionată a unui fişier electronic care este disponibil în SEAP şi pe

pagina de internet proprie.

3. Răspunsul la solicitările de clarificări

Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări privind documentaţia de

atribuire/selectare/preselectare. În cel mult 3 zile lucratoare de la primirea unei solicitări de clarificări

autoritatea contractantă are obligaţia de a raspmde în mod clar, complet si fără ambiguităţi.În măsura în

care clarificările sunt solicitate în timp util, răspunsul autorităţii contractante la aceste solicitări trebuie

să fie transmise nu mai târziu die 6 zile înainte de data limită stabilită pentru depunerea ofertelor.

Răspunsurile însoţite de întrebările aferente se transmit către toţi operatorii economici care an obţinut

documentaţia de atribuire.

Deci documentaţia este disponibilă în SEAP clarificările sau modificările acesteia se fac

cunoscute printr-un nou fişier electronic la care accesul este direct şi neristricţionat.

ATENŢIE !!!! Se răspunde şi la solicitările de clarificări care nu au fost transmise în timp util

numai dacă perioada necesară pentru elaborarea şi trasmiterea răspunsului face posibilă primirea

acestuia de către operatorii economici înainte de data limită de depunere a ofertelor.

4. Reguli de comunicare şi transmitere a datelor

Orice comunicare, solicitare, informare, notificare şi altele asemenea trebuie să se transmită în

scris.

Orice dacument scris trebuie înregistrat în momentul transmiterii şi în momentul primirii.

Documentele pot fi transmise:

- prin poştă

34

- prin fax

- prin mijloace electronice

- prin orice combinaţie de celor de mai sus.

Documentelor transmise prin mijloace electronice le sunt aplicabile prevederile legale privind

semnătura electronică.

Operatorul economic poate transmite o solicitare:

- în scris- prin postă

- prin fax prin mijloace electronice

- prin orice combinaţie a celor de mai sus

- prin telefon.

ATENŢIE !!!! Când participarea este solicitată prin telefon, ea trebuie confirmată în scris cât

mai curând posibil.

ATENŢIE !!! Daca solicitarea de participare este transmisă, prin fax, se poate solicita

confirmarea acesteia prin scrisoare transmisă prin poştă sau prin mijloace electronice, într-un termen

rezonabil.

Reguli de participare şi de evitare a conflictului de interese

Orice operator economic indiferent de naţionalitate are dreptul de a participa la procedura de

atribuire individual au într-un grup de operatori.

Participarea operatorilor economici într-un grup de operatori se poate realiza ca:

- asociat

- sau, subcontractant

Legalizarea asocierii se poate solicita numai dacă oferta comună este declarată câştigătoare şi

o astfel de solicitare reprezintă o condiţie necesara pentru îndeplinirea acesteia. Ofertantul are dreptul

de a include în oferta tehnică posibilitatea de a subcontracta o parte din contractul respectv. În acest caz

trebuie să se precizeze partea pe care intenţionează să o subcontracteze şi datele de recunoaştere ale

subcontractanţilor.

ATENŢIE !!!! un operator economic nu are dreptul de a participa la o procedura de atribuire

atâtîin calitate de ofertant cât şi în calitate de ofertant asociat sau în calitate de subcontractant al altui

ofertant.

Operatorul economic nu are dreptul, în cadrul aceleaşi proceduri:

- sa participe în două sau mai multe asocieri

- sa depună o candidatură/ofertă individuala şi o altă candidatură/ofertă comună

- sa depună o ofertă, individuală şi să fie nominalizat ca subcontractant în cadrul unei alte oferte.

35

Operatorul economic nu poate depune in cadrul aceleaşi proceduri decât o singura ofertă.

ATENŢIE !!! În cazul etapei a doua a licitaţiei restrânse sau negocierii cu amănunt prealabil de

puticipare, candidaţii selectaţi nu au dreptul de a se asocia sau de a participa ca subcontractanţi.

De asemenea, un candidat neselectat nu poate participa in calitate de subeontractant sau asociat

la etapa a doua a licitaţiei restrânse sau negocierii cu anunţ prealabil de participare.

Un conflict de interes reprezintă, situaţia in care angajatul public are un interes personal care

ar putea influenţa in mod necorespunzător îndeplinirea sarcinilor si obligaţiilor sale de serviciu.

Persoana fizică sau juridică care a participat la întocmirea, documentaţiei de atribuire are

dreptul de a fi ofertant, ofertant asociat sau subcontractant numai în cazul în care poate

demonstra că implicarea sa în elaborarea documentaţiei respectie nu este de natura să distorsioneze

concurenţa. Persoana fizică sau juridică care este implicată direct în procesul de verificare sau

evaluare a candidaturilor, respectiv ofertelor, nu are dreptul de a fi candidat, ofertant, ofertant

asociat sau subcontractant sub sancţiunea excluderii din procedura de atribuire. Legislaţia în vigoare

precede şi o serie de incompatibilitaţi. După numirea comisiei de evaluare, membrii acesteia sunt

obligaţi să dea o declaraţie de imparţialitate şi confidenţialitate.(formular nr.13).

Deralarea p rocedurii d e atribuire a contractelor de achiziţie publică

Termene minime pentru elaborarea ofertelor

Licitaţia deschisă

a) nu a fost publicat un anunţ de intenţie-praguri valorice mai mari decât cele din art.55 alin(2)

Termen minim - 52 zile între data transmiterii anunţului de participare spre publicare în JO al

UE si data limită de depunere a ofertelor în condiţiile în care valoarea estimată a contractului de

achiziţie publică este mia mare decât cea prevăzută la art.55 alin(2)-(125 000 euro,420 000 euro, 5 000

000 euro). În cazul în care anunţul de participare este transmis in format electronic spre publicare în JO

al UE, perioada poate fi de 45 de zile ( termenul se reduce cu 7 zile). În cazul in care documenteţia este

publicată în SEAP începând cu data anunţului de participare, iar accesul operatorilor economici este

direct şi nerestricţionat, perioada poate fi de 47 de zile (termenul se reduce cu 5 zile). În cazul în care

aunţul de participare este transmis in format electronic spre publicare în JO şi documentaţia este

publicată în SEAP, perioada poate fi de 40 de zile (termenul se reduce cu 12 zile).

b) a fost publicat un anunţ de intenţie-praguri valorice mai mari decât cele din art.55 alin(2)

Termenul minim- 36 de zile - pentru pragurile valorice mai mari decât cele de la art.55 alin(2).

În cazul în care anunţul de participare este transmis în format electronic spre publicare în JO al UE-29

zile. În cazul în care documentaţia este publicată în SEAP- 31 de zile. În cazul în care anunţul de

36

participre este transmis spre publicare în JO al UE în format electronic şi documentaţia este publicată în

SEAP- 24 de zile.

c) pentru pragurile valorice mai mici sau egale cu cele de la art.55(2)

Termen minim- 28 de zile de la data transmiterii spre publicare a anunţului de participare în

SEAP. În cazul în care întreaga documentaţie este publicat în SEAP şi există acces direct şi

nrestricţionat- perioada este de 23 de zile.

Licitaţia restrânsă

În cazul licitaţiei restanse ofertele se depun la etapa a 2-a a acestei proceduri, după ce s-a

realizat selectarea candidaţilor. Etapa de evaluare a ofertelor se iniţiază prin transmiterea unei invitaţii

de participare operatorilor economici selectaţi în prima etapa, însoţită de documentaţia de atribuire.

Invitaţia de participare trebuie transmisă cu cel puţin 40 de zile înainte de data limită de

depunere a ofertelor. Daca valoarea estimată a contractului este mai mare decât pragurile valorice

din art.55 alin(2) şi nu a fost publicat un anunţ de intenţie, atunci:

- Perioada minimă este de 40 de zile;

- Perioada poate fi de 35 de zile dacă întreaga documentaţie este publicată în SEAP şi există acces

direct şi nerestricţionat;

- Perioada poate fi de 12 zile dacă există motive de urgenţă şi documentaţia este publicată în SEAP;

- Perioada poate fi de 12 zile dacă invitaţia de participare se transmite electronic la JO al UE, iar

perioada minimă nu poate fi respectată din motive de urgentă.

Dacă valoarea estimată a contractului este mai mare decât pragurile valorice din art.55 alin(2) şi a fost

publicat un anunţ de intenţie, atunci:

- Perioada minimă poate fi depusă până la 36 de zile, de regulă, şi în niciun caz până la mai puţin de

22 zile;

- Perioada poate fi de 12 zile dacă există motive de urgenţă şi documentaţia este publicată în SEAP.

Daca valoarea estimată a contractului este mai mică sau egală decât pragurile valorice din

art.55 alin(2), atunci:

- perioada minimă este de 22 zile

- perioada poate fi de 17 zile dacă documentaţia este publicată în SEAP;

- perioada poate fi de 12 zile dacă există motive de urgenţă.

Dialog competitiv

În cazul aplicării procedurii de dialog competitivi data limită pentru depunerea ofertelor finale

se stabileşte de comun acord cu candidaţii preselectaţi în cadrul rundelor de dialog.

37

Negociere

În cazul aplicării procedurii de negociere, oferta finală se depune în ultima şedinţă de negociere

stabilită e către autoritatea contractantă.

Cererea de oferte

Invitaţia de participare trebuie trimisă spre SEAP cu cel puţin 10 zile înainte de data limită de

depunere a ofertelor. Perioada de timp cuprinsă între data transmiterii invitaţiei de participare şi data

limită de depunere a ofertelor poate fi modificată după cum urmează:

− 12 zile – dacă invitaţia de participare este transmisă direct operatorilor economici

− 10 zile – dacă invitaţia de participare este publicată în SEAP.

− 6 zile - dacă documentaţia este accesibilă în SEAP

4. Primirea ofertelor

Operatorul economic are dreptul de a transmite oferta:

- numai prin postă

- direct la sediul autoritaţii sau la altă adresă specificată.

ATENTIE!!!! Oferta poate fi transmisă şi electronic dacă autoritatea contractantă prevede acest

lucru.

Operatorii economici pot transmite ofertele şi prin mijloace electronice în cazurile în care se

respectă, conform legislaţiei in vigoare, integritatea şi confidenţialitatea datelor transmise.

Materiale bibliografice obligatorii

1. O.U.G. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii (M.O. nr.418/2006).

2. O.U.G. 94/2007 publicată în M.O. nr. 676/2007.

Întrebări recapitulative:

1. Contractele de achizi ie publică: modalităț ți de atribuire2. Definiți autorită ile cț ontractante şi exemplifica i.ț3. Prezentați principiile care stau la baza atribuirii contractului de achizi ie publicăț4. Elementele componente ale dosarului de achizi ie publică.ț

Modulul II: CONTROL INTERN ŞI AUDIT PUBLIC INTERN (la nivelul entităţilor publice)

Obiectivele modulului:

Instruirea şi aprofundarea cunoştinţelor din domeniul controlului la nivelul

instituţiilor publice. Conştientizarea rolului pe care auditul public intern îl are în

dezvoltarea instituţiei, dar şi pentru apărarea interesului public.

Prezentarea activităţii de audit public, prin modul de organizare şi modul de

desfăşurare al unei misiuni de audit.

Explicarea tehnicilor şi instrumentelor de audit public intern folosite pentru îndeplinirea

obiectivelor misiunii de audit public intern. Se prezintă de asemenea, opinia

auditorului prin raportul de audit public.

Controlul intern reprezintă întregul sistem de control din sectorul public. Este un control

specializat, realizat de persoane/structuri din interiorul instituţiilor şi autorităţilor publice în care

se efectuează. Constă din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entităţilor publice,

inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanţă cu obiectivele acesteia şi cu

reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod economic, eficient şi

eficace; acesta include, de asemenea, structurile organizatorice, metodele şi procedurile. Această

definire implică autonomia organizatorică şi funcţională a entităţilor publice numai în ce

priveşte formele de control stabilite, nu şi în ce priveşte conţinutul acestora, care este stabilit

prin acte normative.

În noţiunea de control intern se cuprind:

- controlul de gestiune;

- controlul managerial;

- controlul financiar preventiv propriu;

- auditul public intern.

2.1. Controlul intern (de gestiune)

Se exercită în temeiul mai multor acte normative, specifice activităţilor controlate.

Controlul de gestiune se exercită, ca exemplificări posibile, prin activităţi cum sunt:

- verificarea stocurilor (de magazie);

- controlul de casă (periodic, lunar, inopinat, la inventariere);

- verificarea stocurilor de alimente în cazul consumurilor colective, a respectării

consumurilor specifice, a reţetelor).

Controlul de gestiune este în primul rând unul de regularitate.

2.2. Controlul financiar preventiv

Se exercită în scopul constituirii şi utilizării legale şi eficiente a fondurilor publice.

Controlul financiar preventiv (reglementat prin O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi

controlul financiar preventiv, republicată în M.O. nr. 799/2003) constă în verificarea legalităţii şi

regularităţii operaţiunilor financiare efectuate înainte de aprobarea acestora. Persoanele desemnate

să efectueze această formă de control sunt altele decât cele care iniţiază, sau aprobă, operaţiunea

supusă vizei.

Controlul financiar preventiv este de două tipuri: controlul financiar preventiv propriu,

organizat la nivelul fiecărei entităţi publice, şi controlul financiar preventiv delegat, organizat şi

exercitat de reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice. Controlul financiar preventiv

urmează a se integra în sfera răspunderii manageriale. Au fost înregistrate unele progrese în

ceea ce priveşte descentralizarea funcţiei de control financiar preventiv de la Ministerul

Finanţelor Publice către ordonatorii de credite.

Se organizează şi se exercită de persoane competente, din compartimentele economice,1 în

mod unitar, asupra tuturor operaţiilor care afectează fondurile publice. Se integrează în mod

treptat în sfera răspunderii manageriale, proces ce trebuia finalizat până la aderarea României la

U.E., pe măsură ce controlul managerial va asigura eliminarea riscurilor în administrarea

fondurilor publice.

Ministerul Finanţelor Publice este autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate

prin care se asigură elaborarea şi implementarea politicii în domeniul managementului financiar

şi controlului financiar la instutuţiile publice.

Obiectivele controlului financiar intern sunt2 :

1 Aici, în mod generic. Persoana şi/sau persoanele care lucrează în compartimentul financiar-contabil, care verifică documentele justificative şi întocmesc instrumentele de plată a cheltuielilor efectuate pe seama fondurilor publice. Compartimentul financiar-contabil este structura organizatorică din cadrul instituţiei publice în care este organizată execuţia bugetară. Sunt instituţii publice: Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare al acestora.2

Art. 2 lit. d din Legea nr. 84/2003 pentru modificarea şi completarea O.G. nr. 119/1999 privind auditul public

intern şi controlul financiar preventiv. M.O. nr. 195/2003.

realizarea atribuţiilor instituţiilor publice, stabilite în concordanţă cu propria lor

misiune, în condiţii de regularitate, eficacitate, economicitate şi eficienţă;

protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau

fraudei;

respectarea legii, a reglementărilor şi deciziilor conducerii;

dezvoltarea şi întreţinerea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare şi

difuzare a datelor şi informaţiilor financiare şi de conducere, precum şi a unor

sisteme şi proceduri de informare publică adecvată prin rapoarte periodice.

Controlul financiar preventiv este exercitat sub forma cunoscută de control financiar

preventiv propriu. Este îndeplinit de persoana - sau persoanele –din cadrul compartimentelor de

specialitate (financiar-bugetară şi de contabilitate), numite de conducătorul instituţiei, sau de

persoanele care îndeplinesc această atribuţie pe bază de contract.

Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor din fonduri publice se aprobă de

ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectuează de către contabil¹. Angajarea şi

ordonanţarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv

propriu.

Viza de control financiar preventiv propriu constă în semnarea documentului supus vizei

şi aplicarea sigiliului personal. Ca urmare, se supun aprobării ordonatorului de credite numai

proiectele de operaţiuni care respectă întrutotul cerinţele de legalitate, regularitate şi încadrare în

limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament care poartă viza de control financiar

preventiv propriu. Rezultă, pe cale de consecinţă, răspunderea persoanelor în drept să exercite

controlul financiar preventiv propriu în cazul acordării vizei în condiţii de nelegalitate şi

neconformitate. In toate cazurile în care, ca urmare a unui refuz de viză de control financiar

preventiv propriu, conducătorii instituţiilor dispun totuşi efectuarea operaţiunii pe proprie

răspundere, persoana desemnată să efectueze controlul financiar preventiv propriu are obligaţia

să informeze în scris Curtea de Conturi, M.F.P. şi, după caz, organul ierarhic superior al

instituţiei publice; numai în această situaţie persoana respectivă este exonerată de răspundere. De

asemenea, persoana desemnată să efectueze controlul financiar preventiv propriu nu are dreptul

de a anula, sau suspenda, executarea, şi cu atât mai puţin de a se substitui persoanelor

controlate.

Proiectele de operaţiuni supuse vizei de control financiar preventiv propriu, documentele

justificative şi circuitul acestora se stabilesc de conducătorii entităţilor publice.

Ministerul Finanţelor Publice este autoritatea de coordonare şi reglementare a controlului

financiar preventiv propriu asupra tuturor operaţiunilor cu impact financiar în legătură cu

fondurile publice şi patrimoniul public. M.F.P. elaborează norme metodologice privind cadrul

general al atribuţiilor şi exercitării controlului financiar preventiv propriu.

2.3. Controlul managerial

Este determinat de responsabilitatea managerială: cu cât răspunderea managerială este mai

mare cu atât controlul managerial este mai intens. Rezultă că la o răspundere managerială

exclusivă funcţionează un control (intern) exclusiv.

Controlul managerial se referă la toate procedurile manageriale care asigură atât

înregistrarea, evidenţa, monitorizarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor, cât şi raportarea

situaţiei cu privire la entitatea publică. La nivelul factorilor de management nu este percepută

foarte clar diferenţa dintre control şi audit. Auditul intern este perceput mai degrabă ca un alt

nivel de control şi nu ca o activitate independentă şi obiectivă, care evaluează şi îmbunătăţeşte

eficienţa sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de

administrare. Auditul are la bază activităţi de control, se bazează pe control; este o activitate în

acelaşi timp concomitentă, dar şi ulterioară controlului. Controlul în sine, ca forme de exercitare,

documente, regularitate poate fi suspus auditului. Instituţiile cu atribuţii în domeniul controlului

acordă o importanţă destul de mare controlului interinstituţional, fără a pune accentual necesar

pe responsabilitatea managerială. Acest fapt determină existenţa unui grad scăzut de

responsabilizare a conducătorilor multor instituţii publice, afectând astfel eficienţa activităţilor de

control intern. De asemenea, nu au fost elaborate ghiduri practice în materiacontrolului

managerial, care să cuprindă proceduri, tehnici şi metode prin care managerul entităţii publice să

se asigure că utilizarea şi administrarea fondurilor se fac în mod legal, eficient şi oportun.

Este o activitate în devenire, sau în formare. Are rolul de a reduce greutatea specifică - prea

ridicată – a controlului interinstituţional. Sunt preocupări în curs pentru extinderea controlului

managerial în direcţia unei mai bune gestionări a riscului asociat operaţiunilor financiare la

nivelul entităţii publice. Un prim pas îl constituie descentralizarea a funcţiei de control financiar

preventiv de la M.F.P. către ordonatorii de credite (iniţiată în 2004).

2.4. Auditul public intern

Auditul public intern este o componentă a controlului. În fapt, este o formă de control.

Auditul public se exercită la instituţiile publice3 în legătură cu formarea şi utilizarea fondurilor

publice şi administrarea patrimoniului public (art. 1 din Legea nr. 672/2002 privind auditul

public intern). Se exercită potrivit Cadrului comun cuprinzând obiectivele specifice auditului

intern la entităţile publice din domeniul public (elaborat de M.F.P. şi Camera Auditorilor

Financiari). Auditul intern, organizat şi exercitat astfel, este în esenţă unul financiar, fără a se

limita însă la acesta.

Sunt şi entităţi economice ale căror situaţii financiare anuale sunt supuse, prin lege4 ,

exclusiv auditului financiar.

Distincţia între auditul intern şi auditul financiar este una de fond. Legea prevede în

acest sens: “Cu ocazia exercitării independente a profesiei de auditor financiar, indiferent de

cadrul legal care se aplică pentru organizarea şi funcţionarea auditului intern în entităţile

publice prevăzute de lege, auditorii financiari efectuează şi evaluarea funcţiei de audit intern;

aceasta se referă la gradul de adecvare a ariei de cuprindere a programelor conexe aplicate, cât

şi la performanţele acestuia, pentru a determina măsura în care auditorii financiari se pot baza

pe rezultatele auditului intern în desfăşurarea activităţii lor”5 .

Controlul intern reprezintă întregul sistem de control intern din sectorul public, format

din sistemele de control ale entităţilor publice, ale altor structuri abilitate de Guvern şi din

unităţi centrale responsabile cu armonizarea şi implementarea principiilor şi standardelor de

control şi audit intern.

Prin control intern se înţelege ansamblul formelor de control exercitate la nivelul

entităţilor publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în vederea asigurării

administrării fondurilor în mod economic, eficient şi eficace. Controlul intern este reglementat în

principal de Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar

preventiv, republicată. Există însă alte acte normative (Legea finanţelor publice, Legea

Contabilităţii, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind achiziţiile publice ş.a.)

3 Autoritate publică, instituţie publică, regie autonomă/societate naţională, societate comercială – entitate la care statul

sau o autoritate administrativ-teritorială este acţionar majoritar şi care are personalitate juridică.

4 O.U.G. nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată. M.O. nr. 598/2003.5 O.G. nr. 37/2004 pentru modificarea şi completarea reglementărilor privind auditul intern. M.O. nr. 91/2004.

care dezvoltă sau se referă la obiectivele, funcţiile şi rolul controlului intern. In vederea

eficientizării implementării controlului intern în instituţiile publice, se impune sistematizarea sub

forma unui cod a tuturor reglementărilor în vigoare referitoare la controlul intern, astfel încât

acestea să constituie un corp coerent de norme în materie.

Auditul este mai mult decât control. Este activitatea funcţional independentă şi obiectivă,

care dă asigurări şi consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor

publice, perfecţionând activităţile entităţii publice; ajută entitatea publică să îşi îndeplinească

obiectivele printr-o abordare sistemică şi metodică, care evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi

eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de

administrare. Prin audit se obţine o consiliere a conducerii asupra bunei – sau greşitei –

administrări a veniturilor şi cheltuielilor publice, o îmbunătăţire a activităţii entităţii publice, ceea

ce controlul realizează la nivel redus, doar punctual (referitor la tema de control).

Obiectivele auditului public intern stabilite prin lege sunt:

a. asigurarea obiectivă şi consilierea, destinate să îmbunătăţească sistemele şi activităţile

entităţii publice;

b. sprijinirea îndepliniriiobiectivelor entităţii publice printr-o abordare sistemică şi

metodică, prin care se evaluează şi se îmbunătăţeşte eficacitatea sistemului de

conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor administrării;

Sfera auditului public intern cuprinde:

a. activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din

momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii

finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenţă externă;

b. constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea şi stabilirea titlurilor de creanţă,

precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;

c. administrarea patrimoniului public, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau

închirierea de bunuri din domeniul privat/public al statului ori al unităţilor

administrativ-teritoriale;

d. sistemele de management financiar şi control, inclusiv contabilitatea şi sistemele

informatice aferente.

Tipurile de audit sunt:

- auditul de sistem: reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere şi

control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcţionează economic, eficace şi

eficient, pentru identificarea deficienţelor şi formularea de recomandări pentru

corectarea acestora;

- auditul performanţei: prin care se examinează dacă criteriile stabilite pentru

implementarea obiectivelor şi sarcinilor entităţii publice sunt corecte pentru evaluarea

rezultatelor şi apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele;

- auditul de regularitate: reprezintă examinarea acţiunilor asupra efectelor financiare pe

seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării

ansamblului principiilor, regulilor procedurale şi metodologice care le sunt aplicabile.

Auditorul intern desfăşoară audituri ad-hoc, respectiv misiuni de audit public intern cu

caracter excepţional, necuprinse în planul anual de audit public intern.

2.4.1. Organizarea auditului public intern

Se organizează şi funcţionează structuri de audit public intern la următoarele niveluri:

la instituţiile publice mici6 , care nu sunt subordonate altor entităţi publice, auditul

public intern se limitează la auditul de regularitate şi se efectuează de către

compartimentele de audit public intern care funcţionează în structurile teritoriale ale

M.F.P.;

la instituţiile publice subordonate, conducătorul acestora poate stabili şi menţine un

compartiment funcţional de audit public intern, cu acordul entităţii publice de la

nivelul ierarhic imediat superior. In cazul în care acest compartiment nu se

înfiinţează, auditul entităţilor respective se efectuează de către compartimentul de

audit public intern de la nivelul ierarhic imediat superior;

la celelalte instituţii publice, altele decât cele încadrate ca fiind mici şi cele aflate în

subordonare, conducătorul acestora, sau organul de conducere colectivă, are obligaţia

instituirii cadrului organizatoric şi funcţional necesar desfăşurării activităţii de audit

public intern. Rezultă că se organizează, şi funcţionează, o activitate proprie de

audit public intern.

6 Instituţie publică mică – instituţia care derulează un buget anual de până la nivelul echivalentului în lei a 100

000 euro pe o perioadă de 3 ani consecutiv (Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, art. 2 lit. j).

2.4.2. Compartimentul de audit public intern:

încadrare, atribuţii

Se constituie în subordinea directă a conducerii entităţii publice şi, prin atribuţiile sale,

nu trebuie să fie implicat în elaborarea procedurilor de control intern şi în desfăşurarea

activităţilor supuse auditului public intern. Conducătorul compartimentului de audit public intern

este numit/destituit de către conducătorul entităţii publice, cu avizul UCAAPI; pentru entităţile

publice subordonate numirea/destituirea se face cu avizul organului ierarhic superior.

Conducătorul compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea şi

desfăşurarea activităţilor de audit. Funcţia de auditor intern este incompatibilă cu exercitarea

acestei funcţii ca activitate profesională orientată spre profit sau recompensă.

Aceste restricţii impuse prin lege funcţiei de auditor public şi persoanelor care o

exercită au făcut necesară o recunoaştere şi o recompensare, tot prin lege, fie că aceştia sunt

încadraţi – sau nu – ca funcţionari publici. Astfel, auditorii interni care sunt funcţionari publici

sunt selectaţi şi au drepturile, obligaţiile şi incompatibilităţile prevăzute de Statutul funcţionarilor

publici. Auditorii publici au un nivel de salarizare corespunzător ierarhiei acestei funcţii în

cadrul sistemului de salarizare a funcţionarilor publici; în plus, auditorii interni beneficiază de

un spor pentru complexitatea muncii de 25%, aplicat la salariul de bază brut lunar [Legea nr.

672/2002, art. (3)]. Pentru auditorii interni care nu sunt funcţionari publici selectarea, stabilirea

drepturilor şi obligaţiilor se fac în concordanţă cu regulamentele proprii de funcţionare a

entităţii publice, dar şi în concordanţă cu prevederile legii organice (privind auditul public

intern).

Numirea sau revocarea auditorilor inerni se face de către conducătorul entităţii publice,

respectiv de către organul colectiv de conducere, cu avizul conducătorului compartimentului de

audit public intern. Auditorii interni trebuie să îşi îndeplinească atribuţiile în mod obiectiv şi

independent, cu profesionalism şi integritate, conform prevederilor legii şi potrivit normelor şi a

procedurilor specifice activităţii de audit public intern.

Pentru acţiunile lor, întreprinse cu bună-credinţă în exerciţiul atribuţiilor şi în limita

acestora, auditorii interni nu pot fi sancţionaţi sau trecuţi în altă funcţie. De asemenea, auditorii

interni nu vor divulga nici un fel de date, fapte sau situaţii pe care le-au constatat în cursul

ori în legătură cu îndeplinirea misiunilor de audit public intern. Auditorii interni sunt

responsabili de protecţia documentelor referitoate la auditul public intern desfăşurat la o entitate

publică. Auditorii interni trebuie să respecte prevederile Codului privind conduita etică a

auditorului intern. Auditorii interni au obligaţia perfecţionării cunoştinţelor profesionale; şeful

compartimentului de audit public intern, respectiv conducerea entităţii publice, va asigura

condiţiile necesare pregătirii profesionale, perioada destinată în acest scop fiind de minimum 15

zile pe an.

Nu pot fi auditori interni în cadrul aceleiaşi entităţi publice persoanele care sunt soţi,

rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul entităţii publice. De

asemenea, auditorii interni nu pot fi desemnaţi să efectueze misiuni de audit public intern la o

structură/entitate publică dacă sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu

conducătorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectivă.

Auditorii interni nu trebuie implicaţi în vreun fel în îndeplinirea activităţilor pe care în

mod potenţial le pot audita şi nici în elaborarea şi implementarea sistemelor de control al

entităţilor publice. De asemenea, nu trebuie să li se încredinţeze misiuni de audit public intern

în sectoarele de activitate în care aceştia au deţinut funcţii sau au fost implicaţi în aplicaţii în

alt mod; această interdicţie se poate ridica după trecerea unei perioade de 3 ani. Auditorii

interni care se găsesc în una din situaţiile de mai sus au obligaţia de a informa deîndată, în

scris, conducătorul entităţii publice şi şeful structurii de audit public intern. Aceeaşi obligaţie o

au şi auditorii interni care sunt, eventual, implicaţi în auditarea programelor şi proiectelor

finanţate integral sau parţial de U.E. (este interzisă implicare lor în auditarea unor astfel de

programe).

Compartimentul de audit public intern elaborează un plan anual care se aprobă de

conducătorul instituţiei publice; auditorul poate efectua audituri şi fără ca acestea să fie cuprinse

în plan.

La sfârşitul fiecărei misiuni de audit public auditorii interni elaborează un proiect de

raport de audit public intern. Proiectul se conciliază în etape în vederea acceptării

recomandărilor formulate (v. Raportul de audit).

Atribuţii.

Atribuţiile compartimentului de audit public intern, stabilite prin lege, sunt:

elaborează norme metodologice specifice entităţii publice în care îşi desfăşoară

activitatea, cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior, în cazul entităţilor

publice subordonate;

elaborează proiectul planului anual de audit public intern;

efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de

management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt

conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;

informează UCAAPI despre recomandările neînsuşite de către conducătorul entităţii

publice auditate, precum şi despre consecinţele acestora;

raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din

activităţile sale de audit;

elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;

în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat

conducătorului entităţii publice şi structurii de control intern abilitate.

Ministerul Finanţelor Publice îndrumă metodologic organizarea activităţii de instruire şi

pregătire profesională în domeniul auditului intern.

2.4.3. Misiunea de audit

Auditul public intern este îndeplinit prin misiuni de audit.

O misiune de audit public intern poate fi una de interes local, instituţional, sau poate fi

una de interes naţional cu implicaţii multisectoriale. Orice activitate din cadrul unei instituţii

publice poate face obiectul unei misiuni de audit. Altfel spus, nici-una dintre activităţile care au

loc într-o instituţie publică în îndeplinirea atribuţiilor date prin lege acesteia nu poate fi înafara

auditului. Totuşi, legea organică a auditului limitează întrucâtva sfera misiunilor de audit:

“Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate într-o entitate publică,

inclusiv asupra activităţilor entităţilor subordonate, cu p r ivire la for m area şi utilizar e a f o n duril o r

publice, precum şi la ad m inistrarea patrimoniului public (s.n. ) ” [art. 13 (1) din Legea nr.

672/2002]. Ori, folosirea resurselor umane, evaluarea relaţiilor contractuale, aplicarea prevederilor

legale, organizarea propriu-zisă a instituţiei publice, modul de luare a deciziilor şi toate celelalte

activităţi care se desfăşoară într-o instituţie publică nu pot fi înafara misiunilor de audit.

Misiunile de audit sunt îndeplinite pe bază de ordin de serviciu (emis de şeful

compartimentului de audit public intern sau, acolo unde funcţionează un singur auditor, ordinul

este emis de conducătorul instituţiei). In ordin se prevede în mod explicit scopul, obiectivele,

tipul şi durata auditului public intern, precum şi persoanele care îndeplinesc misiunea.

2.4.4. Raportul de audit

Raportul de audit public intern este redactat şi prezentat în două momente: primul, în

faza de proiect de raport, la încheierea fiecărei misiuni de audit public intern. Proiectul de

raport de audit public intern reflectă cadrul general, obiectivele, constatările, concluziile şi

recomandările reieşite în urma efectuării misiunii de audit (art. 17 din Legea nr. 672/2002).

Proiectul de raport de audit public intern se transmite structurii auditate; aceasta poate trimite,

în maximum 15 zile de la primirea proiectului de raport, punctele sale de vedere, care vor fi

analizate de auditorii interni.

In termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere, compartimentul de audit public

intern organizează reuniunea de conciliere cu structura auditată, în cadrul căreia se

analizează constatările şi concluziile, în vederea acceptării, sau reformulării, sau respingerii

recomandărilor formulate.

Ulterior se definitivează – după parcurgerea paşilor enumeraţi mai sus – proiectul de raport,

acesta devenind raportul de audit public intern finalizat. Elaborarea formei definitive a

raportului revine ca atribuţie şefului compartimentului de audit public intern. Forma definitivă

cuprinde rezultatele concilierii. In această formă, raportul este prezentat conducătorului entităţii

publice (cel care a aprobat misiunea de audit).

Conducătorul instituţiei poate interveni activ asupra raportului de audit prezentat în

sensul clarificării unor aspecte, sau completării recomandărilor, sau extinderii misiunii iniţiale de

audit.

După avizare, recomandările cuprinse în raportul de audit public intern se comunică

structurii auditate.

Structura auditată informează compartimentul de audit public intern asupra modului de

implementare a recomandărilor, incluzând un calendar al implementării acestora. Şeful

compartimentului de audit public intern informează UCAAPI, sau organul ierarhic superior, după

caz, despre recomandările care nu au fost avizate; aceste recomandări sunt însoţite de documente

de susţinere.

Compartimentul de audit public intern verifică şi raportează UCAAPI, sau organului

ierarhic superior, după caz, asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor.

Raportul de audit trebuie să exprime cu claritate opinia auditorului referitoare la

misiunea de audit/situaţiile auditate. Forma şi conţinutul raportului de audit, procedurile şi

principiile fundamentale fac obiectul unei norme naţionale de audit7 , care este în acord cu

norma internaţională (corespunzătoare) de audit (ISA).

Pentru a îndeplini mai eficient obiectivul auditului un auditor poate opta însă pentru o

abatere de la normă. In astfel de situaţii, auditorul trebuie să fie în măsură să justifice opţiunea

sa. De asemenea, orice limitare în aplicarea normei naţionale de audit va fi explicitată în clar

în paragraful introductiv la raportul de audit.

Raportul de audit cuprinde, de regulă, următoarele elemente esenţiale:

- titlul raportului;

- cui îi este adresat, destinatarul acestuia;

- un paragraf de prezentare/introducere (privind situaţiile auditate, responsabilităţile în

materie ale auditorului şi ale conducerii, natura/întinderea auditului ş.a.);

- data raportului;

- semnătura auditorului.

În întregul său, raportul de audit exprimă opinia auditorului faţă de situaţiile auditate.

Titlul raportului de audit trebuie să fie adecvat misiunii de audit. In titlu pot fi redate

caracteristici proprii auditorului (ca fiind independent, sau auditor intern, sau contractual ş.a.),

aceasta pentru a face deosebire între raportul de audit în cauză şi rapoartele care pot fi

redactate de alte persoane, care nu respectă în mod necesar aceleaşi reguli de etică profesională

ca auditorul independent.

În cazul instituţiilor publice, raportul este adresat conducerii acesteia, inclusiv

organismelor colective de conducere ale entităţii publice (consiliul local, consiliul de conducere

ş.a.). Destinatarul raportului de audit este autoritatea răspunzătoare de întocmirea şi conţinutul

situaţiilor auditate. Răspundereapentru măsurile luate în urma analizării recomandărilor

prezentate în rapoartele de audit aparţine conducerii entităţii publice.

Paragraful de prezentare/introducere al raportului de audit cuprinde referiri la situaţiile

auditate/obiectul auditului, precum şi perioada la care se referă acestea.

Referitor la întinderea auditului, în paragraful de prezentare/introducere se precizează

demersurile întreprinse şi confirmarea faptului că auditul a fost realizat potrivit normelor

naţionale de audit. Aici este locul ca auditorul să precizeze eventuale alte proceduri de audit

7 Norma naţională de audit prezintă procedurile şi principiile fundamentale, precum şi modalităţile de aplicare a

acestora, redate sub formă de explicaţii şi informaţii complementare grupate sub denumirea de comentarii. Norma

naţională de audit se aplică numai chestiunilor importante.

pe care le consideră necesare în auditarea situaţiilor în cauză. O referire la faptul că auditul a

fost executat în baza programului anual de audit şi în vederea obţinerii unei asigurări

rezonabile că situaţiile auditate nu conţin erori semnificative.

În raport trebuie să se specifice tipul de audit şi faptul că auditul a fost exercitat prin

sondaj, sau prin aprecierea unor principii recunoscute/reglementate, sau prin aprecirea unor estimări

semnificative, a unor detalii etc.

Materiale bibliografice obligatorii

1. Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern (M.O. nr. 953/2002).

2. O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv. Republicată în

M.O. nr. 799/2003.

3. O.U.G. nr. 43/2006 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi (M.O. nr.

525/2006).

Întrebări recapitulative:

5. Prezentați auditul public ca formă de control intern.6. Cum este organizat auditul public intern?7. Clasificați tipurile de audit public intern. Exemplificare.8. Raportul de audit (faza de proiect şi de raport finalizat). Prezentați aspectele principale.9. Cum se desfăşoară misiunea de audit public intern?

ANEXA 1

Exemplu / model privind activitatea de informare şi publicitate în cazul unui proiect de achiziţie

publică finalizat (consultanţă)

Nr. Activitatea de informare şi

publicitate

(vă rugăm descrieţi, pe scurt)

Durata estimata/

Perioada

Costuri estimate

(Lei)

1. Comunicat de presă la lansarea proiectului publicat în

ziarul local cu cea mai mare audienţă

1 zi/ săptămâna 1,

luna 3 , an I

450,00

2. Comunicat de presa la finalizarea proiectului .publicat

in ziarul local cu cea mai mare audienta , timp de 10

zile ( format 10 xl5 cm sau I/16pag policromie)

Luna 15- săptămâna 2 şi 3

, câte 5 zile/saptamana

14.000,00

3. Pliante A 4/3 de promovare a proiectului - 2000 buc 2 luni / săptamâna 1, luna

13- săptamâna 4, luna 1

an 2

5.500,00

4. Broşuri – 2000 buc 2 luni / săptamâna 1, luna

13- săptamâna 4, luna 1

an 2

20.000,00

5. Fluturaşi- 10 000 buc 2 luni / săptamâna 1, luna

13- săptamâna 4, luna 1

an 2

3.300,00

6. Auticolante (20 coli) şi postere A3 (20 buc) 2 luni / săptamâna 1, luna

13- săptamâna 4, luna 1

an 2

200,00

7. Conferinţa de presa la încheierea proiectului si

lansarea sistemului integrat de urbanism ( pentru 100

persoane)

Săptămâna 3, luna 15, an

2

12.000,00

8. Placa de informare amplasata in sediul Consiliului

Judeţean ***

Săptămâna 1, luna 14, an

2

800,00

Total 56.250,00

ANEXA 2

Exemplu / model privind cuprinsul caietului de sarcini în cazul unui proiect de achiziţie publicăfinalizat

1.1.1.

INFORMAŢII GENERALE Autoritatea Contractantă

1.2. Descrierea cadrului existent din sectorul relevant1.3. Programe desfăşurate sau în curs de desfăşurare în acest sector

2. SCOPUL PROGRAMULUI & REZULTATE AŞTEPTATE2.1. Obiectiv General2.2. Scop/Obiectiv specific2.3. Rezultate ce se doresc a fi atinse de Operatorul economic

3. SUPOZIŢII & RISCURI3.1. Supoziţii care fundamentează intervenţia proiectului3.2. Riscuri

4. SCOPUL PRESTAŢIILOR4.1. Cadrul general4.2. Activităţi specifice4.3. Managementul proiectului

5. LOGISTICĂ ŞI PLANIFICARE5.1. Locaţia5.2. Data demarării & Perioda de execuţie5.3. Programarea proiectului

6. CERINŢE6.1. Personal6.2. Condiţiile la locul de muncă6.3. Facilităţi oferite ele Operatorul economic6.4. Echipamentul6.5. Cheltuieli neprevăzute6.6. Verificarea cheltuielilor

7. RAPORTARE7.1. Cerinţe pentru raportare7.2. Transmiterea & aprobarea Rapoartelor Periodice

8. MONITORIZAREA Şl EVALUAREA8.1. Definirea indicatorilor8.2. Cerinţe Speciale

ANEXA 3

Prezentarea metodologică a analizei SWOT

Analiza SWOT reprezintă o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităţilor şi a

ameninţărilor care a fost creată şi utilizată de întreprinderi ca instrument de formulare a strategiilor.

Acest instrument face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice cheie, precum şi

identificarea alternativelor strategice. Astăzi, analiza SWOT este aplicată în cadrul analizei teritoriului

şi este utilizată ca instrument pentru facilitarea planificării în cadrul administraţiilor publice.

Înainte de a începe o analiză SWOT este absolut necesară prezentarea unei descrieri a cadrului

general al situaţiei existente pentru ca în cadrul discuţiilor toţi participanţii să aibă o „bază comună”.

Această etapă preliminară reprezintă un element fundamental din moment ce, de cele mai multe ori,

persoanele active de la nivelul comunităţii dispun de o informare asimetrică şi au viziuni diferite asupra

temelor de dezvoltare.

Tehnica SWOT de discuţie/analiză şi cercetare se bazează pe metoda „brainstorming”-ului, care

s-ar traduce printr-o discuţie între persoanele implicate în activitatea de elaborare a strategiei.

Analiza SWOT se bazează pe următoarele elemente: puncte tari, puncte slabe,

oportunităţi si ameninţări.

Ce înseamnă un punct tare pentru o comunitate? Aceasta este o întrebare fundamentală la care

trebuie să se răspundă. Dintr-o analiză a indicatorilor comunităţii pot rezulta o întreagă gamă de puncte

tari. Acestea pot fi "puncte tari-grele (hard)" şi "puncte tari-uşoare (soft)". Dacă, în mod normal,

primele se identifică destul de repede, celelalte se conturează prin discuţii ulterioare sau din activităţi

de cercetare.

Al doilea parametru îl reprezintă punctele slabe. Aflate la polul opus faţă de punctele tari,

acestea reprezintă slăbiciunile cadrului local. Şi în cazul analizei punctelor slabe este posibil să facem

distincţia între "puncte slabe-grele" şi "puncte slabe-uţoare''.

Al treilea parametru se referă la zona oportunităţilor. Acestea pot fi studiate şi discutate doar

dacă a fost proiectată o alegere preliminară. În acest stadiu, se impune o nouă descriere, mult mai clară

a persoanelor implicate. Ar putea exista probleme în cadrul analizei dacă punctele tari şi oportunităţile

se suprapun. Există o diferenţa clară între aceşti doi parametri. O regulă simplă, dar folositoare pentru o

analiză SWOT corectă, este aceea de a verifica dacă există o distincţie clară între punctele tari şi

oportunităţi.

Ameninţările includ implicaţiile negative ale măsurilor adoptate. Analiza oportunităţilor şi a

ameninţărilor implică un melanj al efectelor interne şi externe ale politicii. Efectele externe pot genera

într-un fel ameninţări.

În analiza SWOT nu există o corespondenţă exclusivă între puncte tari şi oportunităţi, pe de o

parte, şi puncte slabe şi ameninţări pe de altă parte. Uneori, unele elemente de forţă pot conduce la

ameninţări într-un scenariu „după politică”.

Punctele tari şi punctele slabe sunt concepte „statice”, bazate pe parametrii descriptivi ai unei

zone, într-o perioadă determinată de timp = CEEA CE EXISTĂ.

Oportunităţile şi ameninţările au în vedere viitorul, şi se referă la alegerile pe care le au de făcut

persoanele implicate în procesul de planificare = CEEA CE VA FI.

Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela că, indiferent de acţiunile stabilite,

procesul decizional ar trebui să includă următoarele elemente:

construieşte pe Punctele Tari;

elimină Punctele Slabe;

exploatează Oportunităţile;

îndepărtează Ameninţările.

Exemplu privind constatările posibile în urma efectuării analizei SWOT la o localitate cu

implicaţii asupra planului de achiziţii publice (şi nu numai):

A) - Puncte tari:

1. Cadrul normativ general care asigură instituţiei stabilitate şi continuitate

- Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată cu modificările şi completările

ulterioare;

- Regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu şi serviciilor publice ale comunităţii

locale, aprobat prin hotărâre a consiliului local;

- Organigrama şi statul de funcţii, aprobate prin hotărâre a consiliului local;

2. Capacitatea de a dezvolta parteneriate:

- Primăria a încheiat protocoale de colaborare internaţională cu alte primării din alte ţări în vederea

dezvoltării relaţiilor bilaterale în domeniile: învăţământ, asistenţă socială, infrastructură, cultură, sport;

- De asemenea, primăria este asociată şi dezvoltă parteneriate cu Consiliul Judeţean în vederea

realizării unor obiective, cum sunt: „Introducerea de grupuri sanitare în unităţile de învăţământ”;

"Delegarea unor servicii publice (iluminat, salubrizare etc) către operatori înfiinţaţi la nivel judeţean";

"Măsuri de protecţie şi refacere a mediului înconjurător", "Implementarea sistemului informatic

integrat în administraţia publică locală", dar şi cu alte localităţi din judeţ în vederea realizării unei

rampe ecologice, precum şi îmbunătăţirea alimentării cu apa a localităţilor componente.

3. Dezvoltarea sistemului de comunicare la nivelul comunităţii locale;

4. Capacitatea de a crea şi gestiona relaţii internaţionale;

5. Posibilităţi de a iniţia şi gestiona proiecte comunitare cu finanţări mixte (exemple:

alimentarea cu apa potabilă a întregii localităţi prin fonduri guvernamentale, reabilitare şi modernizare

şcoli prin fonduri de la Banca Mondială, construcţia unei şcoli noi din fonduri PHARE);

6. Promovarea unor sisteme de reguli şi proceduri interne de lucru eficiente.

B) - Puncte slabe:

1. Ambiguităţi administrative şi legislative; legislaţie stufoasă, modificată şi completată

frecvent ;

2. Lipsa fondurilor financiare, fiind dependenţi mai mult de 90 % de fondurile judeţene;

3. Neajunsuri referitoare la situaţia spaţiilor şi logisticii necesare;

4. Lipsa aplicării unor strategii în dezvoltarea de ansamblu;

5. Lispa unei culturi organizaţionale;

6. înţelegerea parţială a responsabilităţii faţă de contribuabili;

7. Lipsa de asumare a responsabilităţii în realizarea diferitelor probleme.

C) - Oportunităţi:

1. Valorificarea tradiţiilor, a resurselor şi a cadrului natural ale localităţii;

2. Colaborarea benefică realizată cu o serie de organizaţii neguvemamentale în domeniul

turismului şi a protecţiei mediului;

3. Înfrăţirea cu unele localităţi din ţară, mai ales, din străinătate şi schimburi de experienţă

realizate cu acestea în domeniul învăţământului, culturii, turismului etc;

4. Integrarea României în UE care va pune în valoare abordări şi soluţii noi privind

cunoaşterea, definirea, elaborarea obiectivelor, strategiilor şi acţiunilor, fapt care poate contribui la

rezolvarea problemelor actuale;

5. Încrederea în perfecţionarea legislativă determinată de respectarea acquis-ului comunitar.

D) - Ameninţări:

1. Instabilitatea legislativă ;

2. Persistenţa punctelor slabe nerezolvate;

3. Continuarea politizării în administraţia publică locală;

4. Insuficienţa resurselor financiare pentru rezolvarea priorităţilor primăriei în acţiunile acesteia

pentru cetăţeni;

5. Prelungirea finalizării unor proiecte.