achizitii lapmol

7/21/2019 achizitii lapmol

http://slidepdf.com/reader/full/achizitii-lapmol 1/36

Cuprins :

Introducere ----------------------------------------------------2

Capitolul 1. Bazele teoretice ale temei studiate ---------4

Capitolul 2. Analiza economico-financiară în cadrulîntreprinderii--------------------------------------------------9

Capitolul 3.Analiza temei în întreprindere şi căile de perfecionare a ei--------------------------------------------19

!ecomandări-------------------------------------------------33

Bi"lio#rafie--------------------------------------------------3$

Ane%e

1



Introducere&

În prezent, toate organizaţiile de succes consideră că achiziţiile sînt o activitate

de importanţă strategică esenţială.Cu toate acestea, nu toate entităţile economicesînt de părere că achiziţiile reprezintă o funcţie care ar fi mai bine executată de un

departament specializat, existînd i persoane care cred că ar fi mai adecvat ca

această activitate să fie desfăurată de punctul în care sînt necesare bunurile i

serviciile achiziţionate. !m putea spune că ma"oritatea organizaţiilor mari fac apel

la serviciile unei echipe devotate de specialiti în achiziţii i aprovizionare.

#aptul ca rolul strategic i contribuţia funcţiei de achiziţii i aprovizionare sunt

recunoscute i apreciate de numeroase societăţi comerciale dominante ar putea

însemna că deciziile strate#ice legate de achiiziţii sunt luate mai curînd la nivel de

conducere decît la cel al unui maneger de departament.

$olul i contribuţia achiziţiilor au crescut constant în ultima "umătate a

secolului douăzeci, în ulitimii cîţiva anii manifestîndu%se o intensificare i mai

sporită a interesului faţă de activitate respectivă.

Actualitate şi importana studiului în domeniul acti'ităii de ac(iziii&

&a etapa actuală mediul economic este din ce în ce mai incert, de o

complexitate i duritate mereu crescînă datorită unor con"uncturi concurenţiale din

care nu putem negli"a:

% clienţii sunt tot mai exigenţi,

% termenele contractuale tot mai reduse,

% oferta concurenţei se diversifică mereu,

% cererea fluctuantă caracterizează comerţul ma"orităţii produselor,

% evoluţia rapidă a tehnologiilor i produselor impune o reactivitate

corespunzătoare din partea firmelor producătoare,

iar pentru a se mentine în sectorul industrial, întreprinderea trebuie:

% să fie flexibilă'% să fie reactivă'

(



% să producă competitiv'

% să lupte contra ameninţărilor.

Cele menţionate anterior reprezintă consecinţe, efecte ale evoluţiei în timp a

cererii si a ofertei, legea fundamentală a economiei de piaţă creînd posibilitatea ca

în prezent oferta să fie excedentară, iar întreprinderile să se confrunte cu probleme

ma"ore, complexe.

Scopul şi obiectivele principale ale practicii de producţie

Scopul practicii de producţie

)copul practicii de producţie constă în consolidarea cunotinţelor teoretice în

vederea însuirii depriderilor profesionale i pregătirii pentru a activa independent

în domeniul achiziţiilor.

Obiectivele principale ale practicii de producţie

1. a lua cunotinţă cu partucularităţile funcţionării întreprinderi

agroalimentare '

(. integrarea cunotinţelor teoretice în practica de achiziţii'

*. studierea procesului de dezvoltare a achiziţiilor în cadrul întreprinderii'

+. a cunoate sistemul de achiziţii în cadrul întreprinderii agroalimentare '

. constatarea situaţiei i argumentarea factorilor de influenţă '

). culegerea , selecterea i pregătirea informaţiei necesare pentru întoc%mirea unui plan privind organizarea activiţăţii de achiziţie%

aprovizionare pe termen scurt, mediu i lung'

*. alegerea unei strategii privind abordarea funcţiei de achiziiţie cu o

orientare strategică i proactivă.

*



Capitolul 1: Bazele teoretice ale temei studiate

1.1. Importana funciei de planificare din perspecti'a ac(iziiilor+

1.2. Ale#erea strate#iei de planificare a ac(iziiilor+

1.3. ,omeniile-c(eie ale ale#erii strate#iei adec'ate.

1.1. Importanţa funcţiei de planificare din perspectiva achiziţiilor

lanificarea este aducerea 'iitorului în prezent/astfel înc0t poi aciona asupra sa/ acum.

Alan Lakein

-oate organizaţiile trebuie să%i planifice viitorul , iar pentru a permite desfău%

rarea acestui proces trebuie definit un cadru de referinţă. e îndată ce se a"unge la

un acord privind obiectivele strategice, pot fi formulate strategiile. /ste esenţial ca

în acest proces să fie implicate toate structurile întreprinderii, inclusiv funcţia achi%

ziţiilor.

În linii generale planificarea reprezintă procesul de stabilire, aran"are,

combinare i ordonare logică a obiectivelor, a activităţilor necesare, precum i a

mi"loacelor disponibile, pentru atingerea scopului propus. 0ar din perspectiva

activităţii de achiziţii este totalitatea de acţiuni desfăurate cu scopul asigurării

continuităţii procesului de producţie, din punct de vedere al aspectului material.

tiind că, într%o firmă scopul suprem este cel de maximizare a profitului,

funcţia de planificare devine de fapt un proces de optimizare raţională a tuturor

resurselor disponibile din punct de vedere a variantelor posibile.

2rganizaţiile industriale reflectă o tendinţă puternice de adaptare la toate

procesele de schimbare, ce se impun în rezolvarea proceselor curente, datorate

evoluţiei mediilor întreprinderilor, a scurtării duratei de viaţă a produselor, i

faptului că fiecare an aduce tot mai multe provocări. -oate constrîngerile mediului

economic au transformat funcţia de planificare într%un proces dinamic. 0eirile

acestui proces trebuie să precizeze:

• direcţia generală a firmei, obiectivele pe termen lung'

+

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Alan+Lakein

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Alan+Lakein



• obiectivele pe termen scurt ale firmei, rezultînd dintr%un plan de măsuri

specifice i acţiuni'• politicile, strategiile i metodele utilizate pentru atingerea obiectivelor

precizate.

2 funcţie a achiziţiilor cu o orientare strategică i proactivă poate oferi orga%

nizaţiei pe care o reprezintă un avanta" concurenţial prin reducerea risipelor din

lanţul valoric. -otui, strategiile de achiziţii nu pot fi elaborate izolat , ci trebuie

integrate în strategia globală a întreprinderii pentru a%i atinge scopurile.

in perspectivă istorică, funcţiile de mar3eting, finanţe sau producţie au avut

tendinţa de a domina întreprinderi. 4nii autori susţin că influenţa deosebit de

puternică exercitată de funcţia de producţie în anumite organizaţii, precum i faptul

că s%a insistat mai curînd pe fabricarea bunurilor necesare decît pe cumpărarea lor

din exterior, au condus la apariţia unor probleme strategice ma"ore în companiile

de acest tip.

0ncapacitatea funcţiei de achiziţii%aprovizionare, ca rezultat al subdezvoltării

sale, de a aduce o contribuţie eficace în larea decizilor de acest tip 5a fabrica sau a

cumpăra6 a afectat perspectivele de supraveţuire pe termen lung ale mai multor organizaţii producătoare, din cauză unor costuri mai mari decît ar fi necesar .

Creşterea rolului strateic al achiziţiilor şi aprovizion!rii

7rincipalele motive care explică intensificarea implicării funcţiei de achiziţie în

procesul decizional strategic sînt, după cum urmează:

!chiziţiile sunt considerate ca un domeniu în care se poate adău#a

'aloarea/ nu numai unul în care se pot obţine reduceri de costuri.

$itmul accelerat de innovare a produselor necesită o echipă managerială

mai integrată, implicînd toate funcţiile i adoptînd mai curînd o metodă

de gestiune bazată pe procese decît una funcţională.

)%a produs o evoluţie spre metode de tip holistic, urmărind integrarea

fluxurilor materiale i informaţionale atît pe plan intern cît i extern, de

exemplu:

"metoda planificării necesarului de materiale şi sistemelor informaionale inte#rate/cum ar fi sc(im"ul electronic de date+



"conceptele teoriei lanului de apro'izionare/ cum ar fi flu%urile

'alorii mana#ementul canalelor de transmisie.• 0mplicarea activă a furnizorilor poate reduce costurile.• 0mportanţa crescîndă acordată costurilor strategice ale aprovizionării

mai curînd preţurilor pe termen scurt.• 2 mai bună identificare i înţelegere a tendinţei de cretere i a

impactului potenţial al achiziţiilor asupra profitului.

4na din principalele probleme cu care se confruntă activitatea de achiziţie%

aprovizionare în numeroase organizaţii este incapacitarea de a%i asuma un rol

strategic proactiv.Începînd cu anii ′89, organizaţiile au devenit mai contiente de

rolul pe care l%ar putea "uca această activitate i, mai ales, de avanta"ul strategic pecare l%ar putea oferi ea dacă ar fi adecvat dezvoltată. /ficacitatea funcţiei va

depinde într%o mare măsură de stadiul ei de dezvoltare, adică de faptul dacă ea este

administrativă sau strategică, reactivă sau proactivă. 7entru a determina stadiul de

dezvoltare sau subdezvoltare în care se află activitatea de achiziţii s%au elaborat

diverse cadre de referinţe. 2 funcţie subdezvoltată, reactivă i pur administrativă

nu ar putea aduce nici o contribuţie strategică reală. 7rin urmare, este necesar să se

identifice stadiul de dezvoltare în care se află activitatea i să se proiecteze

dezvoltarea adecvată necesară.

1.#. Aleerea strateiei de planificare a achiziţiilor

!adar, pentru elaborarea unui program sau unui plan de viitor este necesar

alegerea unei strategii definitorii care ar corespunde în mare parte cu scopul gene%

ral al întreprinderii. În termeni simpli, se poate considera că o strategie reprezintă

un mi"loc prin care sînt realizate scopuri pe termen mai lung. !ceste scopuri nu pot

fi identificate fără variabilele%cheie care în ansamblu definesc enunţul misiunii

strategice, sau altfel spus strategia%pivot.

;iziune

$nun ul misiunii



i#ura 1. nunul misiunii

!stfel, apare necesitatea de a analiza fiecare variabilă în parte i găsirea celor

mai avanta"oase metode i procedee de lucru cu acestea, care ar aduce maximum

profitabilităţii i reducerii costurilor i consumurilor ineficiente .

1.%. &omeniile"cheie ale aleerii strateiei adecvate

'reţul

;aloare bănească pe care suntem dispui de a achită pentru schimbul dreptului

de proprietate asupra unor materiale sau bunuri, definete în linii generale esenţa

preţului. #actorii care determină formarea acestuia sunt:

• <ecanismul formării preţurilor'• ;aloare, aa cum o percep clienţii'• Costul de producţie.

(impul

2 importanţă deosebită pentru asigurarea continuităţii procesului de producţie o

are gestionarea corectă a variabilei definită ca timpul. !nalizînd companiile care

pot reacţiona prompt i exact la nevoile clienţilor lor, constatăm că ele evident sînt

mai susceptibile să atragă comenzi decît cele care nu au această capacitate.

!sigurarea efectuării livrărilor la timpul potrivit reprezintă obiectivul standard al

funcţiei de achiziţie.

Cantitatea

4na dintre componentele planificării i controlului stocurilor i a planificării i

controlul producţiei constă în a calcula ce cantităţi sînt necesare i cînd sînt

necesare aceste cantităţi, astfel încît să răspundă cererilor interne legate de stocuri

=

irecţiaacţiunii

#urnizoriCalitate-imp Cantitate7reţ

<i"loace Aleerea strateiei potrivite )ntreprinderii la fiecare domeniu"cheie



sau producţie. !ctivitatea de planificare i de control al stocurilor poate definită ca

5 totalitatea politicilor i procedurilor prin care se determină i se regulează

sistematic ce articole sînt păstrate în stoc i ce cantităţi din fiecare articol sînt

stocate6.

Calitatea

#uncţia de asigurare a calităţii se referă la ansamblul activităţilor preventive,

prin care se urmărete, în mod sistematic, să se asigure corectitudinea i

eficacitarea activităţilor de planificare, organizare, coordonare, antrenare i ţinere

sub control , în scopul de a garanta obţinerea rezultatelor la nivel calitativ dorit.

*urnizorii

eciziile privind sursele de aprovizionare vor fi luate numai atunci cînd se vor

analiza toţi factorii relevanţi i se vor fi comparat aceti factori cu riscurile i

oportunităţile aplicabile. >u toate deciziile privind sursele de aprovizionare vor

"ustifica acelei nivel înalt de atenţie, dar în achiziţiile ma"ore o decizie luată

printr%un proces riguros va fi întotdeauna recompensată.

Capacitatea unei companii de a elabora i a aplica strategii de aprovizionare

eficace depinde, în mare parte, de perccepţiile manageriale la toate nivelurile. <a%

nagerul însărcinat de elaborarea unei strategii de aprovizionare ar trebui să ţină

cont de faptul că aceste percepţii sînt efectuate de structura curentă a companiei, de

calitatea sistemului său de comunicare internă, de experienţele trecute ale

companiei i ale managerilor săi, precum i de resursele disponibile.

ei ar putea exista avanta"e i în imitarea strategiilor concurenţilor, aceste

strategii ar trebui analizate atent prin prisma propriilor puncte forte i slabe alecompaniei. e asemenea ar fi mai avanta"os, dar cu acelai avertisment, să se

realizeze strategiile companiilor din alte ramuri economice. $atele de cretere a

pieţei, aspectele ce ţin de mediul încon"urător i factorii legislativi se vor număra

printre alte considerente analizate.

Capitolul #. Analiza economico-financiară în cadrul

întreprinderii C5 6A7865!6

8



Subdiviziunea Chişinău Subdiviziunea Călăraşi

Direcţia comercială

Direcţia Auto

Ditecţia Pază

Adiministraţia

Secţia de fabricare a Untului

Laborator

Direcţia pază

Administraţia

Depozit

Secţia de prelucrare a L

Direcţia Auto

Secţia de fabricarea Brîn

Direcţia Casangeri

2.1. Caracteristica or#anizatorică şi funcională a întreprinderii

2.2. ,ia#nosticul economico-financiară al întreprinderii

#.1. Caracteristica oranizatoric! şi funcţional! a )ntreprinderii

Compania 5&apmol6 ).$.&. a fost fondată la 18 iunie 1??=, cu un capital

statutar de +1?999 lei, sub numărul de înregistrare 199(999(+*98, seria < ,

număr 999==, din Certificatului de înregistrare a entităţii , eliberat de Camera

Înregistrărilor de )tat. Întreprinderea se caracterizează la nivel organizatoric din

perspectiva activităţii desfăurate, i anume secţia administrativă este subordonată

subdiviziunii din Chiinău, iar secţia de producţie se subînţelege prin

subdiviziunea din oraul Călărai. #iecare dintre aceste subdiviziuni cuprinde o

serie de departamente,care pot fi identificate prin figura de mai "os .

i#ura 2& 5c(ema structurii or#anizatorice a C5 6A786 5!6

Compania 5&!7<2&6, la momentul actual, este unul dintre principalii

liderii de pe piaţa producţiei de lactate din ţară. !cum apte ani, aceasta

întreprindere, prima în republica a scos pe piaţa brînzica glazurată 5@ig &api36

?



care, în scurt timp, a început sa se bucure de o mare popularitate printre

cumpărători. <ai apoi, demonstrînd o dinamică de invidiat, întreprinderea a

promovat i brăndurile 5Căsuţa mea6, 5&apmolino6, 5<axi%&ife6, care la moment

se identifica doar cu produse lactate de înalta calitate. espre faptul cum a fost

posibil ca, într%un timp atît de scurt, 5&!7<2&6 sa se bucure de o popularitate

incontestabilă pe piaţa republicii.

7iaţa autohtonă a lactatelor se deosebete printr%un nivel înalt al concurenţei.

7achetele de control ale unei bune părţi a întreprinderilor din ramură sunt contro%

late de fonduri sau investitori străini,care controlează )ocietă ile pe !c iuniț ț

0ncomlac din oraul Cupcini, #abrica de lapte ABnce ti, #abrica de unt din #loresti,ș

#abrica de brBnzeturi din )oroca .a. efinirea aportului companiei 5&!7<2&6 în

cadrul piaţei prelucratoare de produse lactate se poate de determinat printr%un

sonda" sau o cercetare pe această remură a economiei.

<agenta Consulting a efectuat un asemenea studiu pentru a eviden ia care suntț

cele mai cunoscute i procurate mărci autohtone de lactate. atele au fost colectateș

prin intermediul sonda"ului trimestrial <agenta >ational )creening, pe un e antionș

de *999 de responden i, în 1*( de localită i urbane i rurale mar"a de eroare cons%ț ț ș

tituie D 1,=E, la un interval de încredere de ?EF.

Cea mai cunoscută marcă de lactate este !lba EF. 7onderile mărcilor G&C iș

0ncomlac constituie *+E i, respectiv, (=E. e i G&C i 0ncomlac fac parte dinș ș ș

G&C Hroup, aceste au fost specificate drept mărci diferite de către responden i. !lteț

mărci de lactate cunoscute sunt: &acta 1(EF, Căsu a mea 11EF, &apmol 19EF,ț

#lore ti ?EF, &actis 8EF, )ana EF, Cupcini *EF i @ăl i *EF. ;arianta de răs%ș ș ț

puns !lta a cuprins mărcile a căror pondere este mai mică de (E.

19



i#ura 3& otorietatea mărcilor de lactate/ :2;;9/ <

Conform datelor de mai sus putem spune că compania 5&!7<2&6 se află pe

locul * în lista întreprinderilor cu cele mai procurate mărci de pe piaţa produselor

lactate, fiind devansată de producţia Companiei 5!&@!6 i G&C Hroup.

Compania se bucură de o pondere de 11E a mărcii 5Căsuţa <ea6 i 19E

5&!7<2&6, ceea ce constituie o valoare de (1 E. !stfel realizînd unele calcule

constatăm că între%priderea deţine 19.==E din cota pieţii produselor lactate din

$epublica <oldova.

&ansată pe piaţa $epublicii <oldova întreprinderea desfaura o activitate le%

gată nu de producerea, ci de activitatea comercială. În anul 1??= multe fabrici de

lapte treptat îi reveneau din criza de la mi"locul anilor nouăzeci. #olosindu%se de

aceasta situaţie 5&!7<2&6, la prima etapa, le propunea producatorilor autohtoni

servicii de distribuţie. 7rimii trei ani, ocupîndu%se practic de logistica producţiei

lactate. !ceasta activitate a permis realizarea unui studiu minuţios siţuatia în ra%

mura i de pe piaţa. !stfel, s%a a"uns la concluzia ca întreprinderea e stare să or%

ganizezea propria producţie, lucru care s%a întîmplat, în (999, la #abrica de lactate

din Călărai .În 1???, compania a realizat producerea brînzicii glazurate numite

5&apmol6. !cesta a fost un produs nou pe piaţa <oldovei, care a fost îndrăgit

imediat de consumatori. Ceva mai tîrziu a fost creată marca comercială 5@ig

&apic6.

<arca comercială 5@ig &apic6 a fost înregistrată în (991. 0niţial asortimentulde brînzici nu era mare I doar + tipuri, dar în prezent Compania 5&apmol6 pro%

11



duce 1 tipuri de brînzici glazurate 5@ig &apic6, care diferă după conţinut.

În (99( întreprinderea i%a extins aria de activitate i a început s%ă fabrice pro%

duse lacto%acide: chefir, lapte, smîntînă, brînză%pasta. ! fost lansată noua linie de

produse cu marca comercială 5Căsuţa <ea6. 7rodusele 5Căsuţa <ea6 sunt puse în

vînzare în ambala" de polietilenă i paharele de plastic.

$ecent pe piaţă a apărut untul 5Căsuţa <ea6, produs pe placul consumatorilor i

recunoscut ca produs natural de calitateJ

e asemenea, Compania 5&apmol6 fabrică produse lactate cu marca comercia%

lă 5&apmol6: chefir, lapte, smîntînă .a.cu referire la !nexa =:67rodusele compa%

niei6.F

!u apărut de"a binecunoscutele produse cu gust nou, care corespund cerinţelor

i preferinţelor consumatorilor:

% brînzici glazurate cu biscuiţi de trei tipuri: cu cacao, cu caramelă i cu vanilie'

% brînzici glazurate cu lapte condensat'

% bio chefir cu gust de piersic.

În afară de fabricarea produselor lactate, Compania 5&apmol6 este importa%

torul oficial al mai multor branduri internaţionale de renume, printre acestea nu%

mărîndu%se i produsele anone. 7rodusele anone sunt importate de către

K&apmolK )$& din $omBnia, 4craina, @ulgaria, 7olonia. )untem parteneri oficiali

ai companiei anone de mai bine de 19 ani. 7arteneriatul cu anone $omBnia a

început în anul (999. &apmol )$& importă cea mai mare parte a sortimentului de

iaurturi anone, avînd în portofoliu branduri ca : !ctivia, !ctimel, anonino,

>utridaL elicious, Casa @una. -oate produsele sus menţionate le puteţi găsi însuperma3et%urile i magazinele de specialitate din întreaga $epublică, produsele

fiind comercializate în mai mult de 1=99 puncte de vînzare.

#orma organizatorico%"uridică e definită prin societate cu răspundere limitată i

întreprindere cu capital străin în valoare de ?=++99 lei , investiţie din #ederaţia

$usă. #ormă de proprietate%privată. >umărul medie efectiv ce activează în cadrul

întreprinderii este de circa +99 anga"aţi.

1(



Combinatul de fabricare a produselor lactate este situat în or. Călărai, combi%

natul de fabricare a untului I în or. &ipcani. Milnic producţia este livrată la depozit

în or. Chiinău str. 4zinelor, 1=F i de acolo, adusă pe te"ghelele magazinelor i

supermar3eturilor.

-elefon de contact : +=%9?%=,

contabil%ef : +1%9+%(1, +=%8+%=?.

mobil: 9?8=198' 9?8=(*(8.

e%mail: infoNlapmol.md' OOO.lapmol.md.

7e piaţa $epublicii <oldova, compania i%a propus drept scop principal

ridicarea nivelului de consum al producţiei, prezentînd producţie de înaltă calitate

i de un vast asortiment, fapt care permite asigurarea consumatorilor cu produse

calitative la preţ avanta"os.

!stfel compania 5&apmol6 îi lărgeste, în mod regulat, lista de sortimente

orientată spre diferite categorii de populaţie. )e efectuează procesul permanent de

modernizare i instalare a utila"ului tehnologic, se implementeaza tehnologiile de

prelucrare a laptelui. )e perfecţionează procedura verificării în laborator a calităţii

produselor lansate.

7e 1? mai (99= în cadrul expoziţiei anuale P#ood Q rin3sR ce se desfăoară

pe teritoriul <old/xpo, a avut loc un eveniment, extraordinar pentru $epublica

<oldova. &apmol )$&, liderul în producerea lactatelor a pregătit cea mai mare

brînzică glazurată în &ume. Cu această acţiune, care a trecut sub sloganul K@ig

&api3 % campion absolutJK a început serbarea aniversării a 19 ani de activitate a

companiei. @rînzica moldovenească a devenit demnă de cartea recordurilor,astfel

compania S&!7<2&6 a reuit să creeze cea mai mare brînzică din lume

elicioasa ofertă cu gust de vanilie are o lungime de 1.9 m i cîntărete tocmai

"umătate de tonă , după ce a fost expusă i măsurată uriaa brînzică S@0H &!70T6

a fost propusă în 1* mii de porţii i a fost nevoie de tot atîtea persoane de a o

mînca. 7entru prepararea brînzicii uriae au fost solicitaţi + bucătari ce s%audescurcat timp de + ore. În compoziţia acestui desert uria au intrat 1993g

1*

mailto:[email protected]

http://www.lapmol.md/

mailto:[email protected]

http://www.lapmol.md/



ciocolată, *993g brînză, 1(93g unt, plus zahăr i vanilie. 7recedentul record

înregistrat în #ederaţia $usă cîntărete *=93g, ceea ce denotă faptul că brînzica

moldoveneasca este un campion absolut cu o greutate de plus 18 de 3g.

Activitatea promoţională:

)ub contextul devizei: =5ănătate în fiecare zi ntreprinderea 6apmol

or#anizează Cupa 6apmol de 7ountain Bi>in# care/ s-a desfăşurat de?a la a 4

etapă pe 2 septem"rie 2;12 pe traseul !îşcani- Ciocana. @Cu referire la Ana%a

&u"licitate. nafară de această se or#anizează di'erse e%poziii şi de#ustări de

produse prin diferite puncte comerciale.

Însăi denumirea companiei vorbete de la sine 5&apmol6 I lapte moldove%

nesc: produs moldovenesc pentru toţi locuitorii <oldoveiJ !cesta constituie ma%

terie primă naturală de calitate, din care se fabrică produse alimentare calitative la

preţ avanta"os. !cest fapt constituie garantul eficienţei i situaţiei stabile pe piaţa

produselor alimentare a $epublicii <oldova.S&apmol6 este o companie care se

dezvoltă cu succes, a cărei deviza este: )U>U-!-/ Î> #0/C!$/ M0J

#.#. &ianosticul economico"financiar! al )ntreprinderii

7roducţia companiei 5&!7<2&6 se distribuie pe tot teritoriul republici, începînd

cu ;ulcăneti i terminînd cu 2cniţa. ;eţi găsi întreaga gama de produse în toate

satele din ţară. 2 atenţie deosebită se acordă pieţei din capitală, unde în ma"oritatea

centrelor comerciale sunt deschise secţii care comercializează în exclusivitate

producţia S&!7<2&6. e a"utor în acest sens ne este propriul parc de maini, care

ne permite destul de operativ să asigurăm magazinele cu produse lactate. 7rocesul

de producţie în întreprinderea )$& 5&apmol6 poate fi determinat de proporţia de

producţie a acestuiacu referire la !nexa 1%* 5$apoarte financiare6F. 7entru analiză

se utilizează un sistem de indicatori , calculul cărora este redat în tabelul 1.

1+



(abelul 1.!naliza proporţiei i a activităţii de producţie a întreprinderii S+L ,Lapmol-

Indicatorii Anii

#/ #1 #11

! 1 ( *0. 7rincipalii direcţiiF1.;aloarea producţiei fabricateîn preţuri comparabileF,

mii lei+?89.+ ++.( ?+.(

(.;enituri din vînzări%în total , mii lei 1(1?.* 1+9=(9.? 18?1.?

0nclusiv:(.1. venitul din vînzarea produselor finite =?+*.1 ??+.9 ?88+.1(.(. servicii % % %(.*.mărfuri +1.( ++==+.8 +?==+.800. )ecundari indirecţiF*.>umărul mediu anual de lucrători ocupaţi în industrie *8+ *? *8?+.)uprafaţa totală, mV **9 **9 **90nclusiv:+.1.de producţie 199 199 199+.(.depozitelor inclusiv frigidereF 1999 1999 1999

+.*. suprafeţelor comerciale 899 899 899+.+. bloc administrativ (*9 (*9 (*9.;aloarea medie anuală a mi"loacelor fixe de producţie,

mii lei((1=+. 1?*=.? ((+=+.

&a întreprinderea )$& 5&apmol6 atestăm pe parcursul a trei ani de gestiune:

(99?,(919 i (911 o cretere semnificativă a valorii producţiei fabricate, îndeosebi

pentru anul (919 cu ((.=+E în comparaţie cu anul (99? i cu .8+E pentru anul

(911 în raport cu (919. Creterea volumului producţiei fabricate a condus spre oevoluţie direct proporţională a venitului din vînzări pe fiacare an de gestiune în

parte. !nalizînd ceilalţi indicatori ai activităţi de producţie constatăm că ei nu au

suferit o modificare esenţială.

)pecializarea i îmbinarea ramurilor poate fi caracterizată de următorii

indicatori:

1 5tructura produciei marfă în preuri compara"ile+2 5tructura 'eniturilor din 'înzarea produciei.

1



(abelul #.

eterminarea specializării întreprinderii )$& 5&apmol6 sub

aspectul venitului din vînzări

&enumirea ramurilor şi a

produselor

0enitul din v)nz!ri

mii lei

Structura venitului

din v)nz!ri 2

#/ #1 #11 #/ #1 #11

! 1 ( * +

1.7roducerea lactatelor, inclusiv: =?+*.1

11?1(.

=

1(??**.

8+ 8 =9

1.1.&apte, chefir, smîntînă +=19=.( (==9.* 8+=9.1 *=. *8.* *1. 1.(.@rînză (?(9. **+?1. **81.* (*. (*.8 1?. 1.*.4nt 18(8.9 1==*9.8 1?+?9.9 1(. 1(.8 19. 1.+.@rînzică dulce 1(8=. 1+**. 1?(.9 19.1 19.( 8.+(.Comerţul angro i cu amănuntul

a produselor lactate i altele

+1.( (1198.1 8.8 1 1 *9

-otal 1(1?.

(

1+9=(9.

?

181?.

*

199 199 199

!nalizînd datele din mai sus constatăm că întreprinderea obţine venituri din

vînzări din cadrul a două ramuri distincte ca producerea lactatelor circa 89EF i

comerţul angro i cu amănuntul a produselor lactate i altele circa (9EF. in

perspectiva formei de specializare întreprinderea se caracterizează ca avînd cel

mai mare venit din vînzări din comercializarea brînzei , de circa ((.*E, apoi

untul de 1(.E, lapte, chefir, smîntînă de 1(.E fiecare i brînzica dulce de 19.1E.

!stfel determinăm că întreprinderea are o formă de specializare multiramurală,

fiincă nici un produs nu deţine o mar"ă de mai mare de 9%9E.

esfăurarea procesului de producţie este legat de utilizarea factorilor de

producţie materie primă, forţa de muncă, mi"loace fixe, materialeF, combinarea i

folosirea eficientă a cărora influenţează direct rezultatele finale ale întreprinderii.

Hradul de utilizare a factorilor de producţie contribuie la dezvolterea activităţii

întreprinderii i la mărimea rezultatelor financiare.

1



$eieind din aceasta este necesar de efectuat analiza eficienţei utilizării princi%

palelor factori de producţie după următorul tabel:

(abelul %.!naliza eficienţei utilizării factorilor de producţie în )$& 5&apmol6

Indicatorii Anii

Abaterile anului de estiune345"6 lei3bani6 fa

de 7

#/ #1 #11 #/ #1

1.7roductivitatea mediu anuală a unui muncitor

în industrie,lei

1=.

*

1=?.

1=8.

1(??.( %??.1

(.$andamentul mi"loacelor fixe productive cu

destinaţie industrială, lei8?.*1 *(?.?* *9?.9= (1?.= %(9.8

*.$andamentul materialelor volumul

producţiei fabricateW valoarea materialelor

consumateF, lei

9.+9* 1.*9 9.+1 9.99? %9.?+

+.Costul la un leu a venitului din vînzări, lei. 9.89+

+9.8(?* 1.9(?* 9.((+? 9.(

Hradul de utilizare a factorilor de producţie pe parcursul ultimilor ani a

suferit o dinamică relativ variabilă: descrescătoare pentru anul (99? i apoi

crescătoare pentru (919 în raport cu anul de gestiune curent (911 pentru indicatorii productivitatea mediu anuală a unui muncitor în industrie,randamentul mi"loacelor

fixe cu destinaţie industrială i randamentul materialelor. 0ar indicatorul costul la

un leu a venitului din vînzări atestă o cretere permanentă pe parcursul anilor de

gestiune (99?, (919 i (911.

upă conţinutul economic noţiunea de rezultate financiare este complexă, care

include indicatorii profitului i a rentabilităţiitabelul +F. Calculul acestor indicatorise efectuează în baza raportului financiar i a formei = C!0 5;înzarea producţiei

agricole, lucrărilor i serviciilor6 cu referire la !nexa 1%* 5$apoarte financiare6F.

(abelul 8.

!naliza rezultatelor financiare în )$& 5&apmol6

Indicatorii Anii Abateri345"6 a

1=



anului de estiune

#11 faţ! de7

#/ #1 #11 #/ #1

1.7rofitul brut, lei (+9=?

(?9(19

1

(?98?

999199 *+=?

(.7rofitul perioadei de gestiune pînăla impozitare, lei

=9*(8* =(9*1( =?*(88 ?9999 =(?+*

*.7rofitul net, lei =9*(8* =(9*1( =?*(88 ?9999 =(?+*+.$entabilitatea generală

mi"loacelor de producţieF,E(1.*9 ((.=? (.+( +.1( (.*

.$entabilitatea producţiei

agroalimentare,E8(.?( 1(9.? 19(.*? 1?.= %18.(

.$entabilitatea economică, E (1.*9 ((.=? (.+( +.1( (.*=.$entabilitatea financiară a

capitalului propriuFE 8=.= +9.(= *?.8? %+=.8 %9.*8

!nalizînd tabelul de mai sus constatăm că întreprinderea 5&!7<2&6 se

bucură de o cretere a profitului brut, profitul perioadei de gestiune pînă la

impozitare i profitul net pentru anii de gestiune (99?, (919 i (911. Însă din

perspectiva rentabilităţii întreprinderea a suferit o micorare a rentabilităţii

producţiei agroalimentare pentru (919 de 18.( E i a rentabilităţii financiare pentru (99? de +=.8E i pentru (919 de 9.*8E în comparaţie cu (911. Însă din

punct de vedere economic întreprinderea rămîne a fi profitabilă pe parcursul anilor

de gestiune (99?, (919 i (911, avînd în consideraţie rentabilitatea economică care

a înregistrează o valoare pozitivă de +.1(E pentru (99? i (.*E pentru (919 faţă

de anul de gestiune (911 .

Capitolul %. Analiza temei în întreprindere şi căile de

perfecionare a ei3.1.Caracteristica acti'itatea de ac(iziii-apro'izionare în cadrul întreprinderii+

18



3.2. Analiza domeniilor-c(eie ale spectrului de ac(iziii+

3.3. Căile de perfecionare a temei studiate.

%.1.Caracteristica activitatea de achiziţii"aprovizionare )n cadrul )ntreprinderii

!nalizînd structura secţiei de achiziţie în ÎC) 5&!7<2&6 )$& constatăm ca

întreprinderea dei atribuie o cifră enormă aprovizionării cu materie primă i marfă

din străinătate, cu toate acestea compania nu are creat un departament specializat în

acest domeniu. $olul strategic al funcţiei de achiziţii i aprovizionare este

recunoscut ca parte componentă al departamentului administrativ, unde deciziile

strategice legate de achiziţii sunt luate la nivel de conducere,chiar dacă există o

persoană responsabilă de aceasta funcţie, totui sfera activităţii de achiziţii nu este

valorificată la "usta sa valoare.

$elaţiile cu celelalte departamente practic nu există, însă analizînd secţia de

achiziţii din perspectiva autoidentificării cu departamentul administrativ, putem

constata că decizile legate de achiziţii influenţează fiecare sector i subdiviziune a

întreprinderii.

in perspectiva caracterului stadiului de dezvoltare ale achiziţiilor putem să

definim că întreprinderea are toate activităţilor de achiziţie aflate sub stadiul al

treilea de dezvoltare, i anume 5Cretere6. &a stadiul respectiv întreprinderea 5se

bucură6 de controlul i îmbunătăţirea preţului de achiziţie, dar nu în ultimul rînd i

a capacităţilor de negociere, astfel întreprinderea obţine nite contribuţii

organizaţionale de reduceri de costuri de aproximativ %19E. 7rintr%o repoziţionare

internă, anumite elemente ale activităţii de achiziţii mai ales gestiunea articolelor

de mică valoare i achiziţiile tranzacţionaleF pot fi probabil delegate utilizatorilor

sau comandatorilor, dacă se dorete evoluţia achiziţiilor i dega"area de timp

suplimentar pentru ca această funcţie să se poate implica în achiziţiile strategice i

toate ceea ce presupun acestea.

7rin studierea stadiilor de dezvoltare ale achiziţiilor i capacităţii lor în termeni

de performanţă se realizează o tentativă de a indica probabilele contribuţii care potfi aduse în diferite stadii de dezvoltare. acă organizaţia cuantifică, folosind

1?



Departamentul de aprovizionare i ac!iziţiiDepartamentul comercial

Aministraţia

analiza profitului, stadiul de dezvoltare atins de activitatea de achiziţii , ele pot

începe să mediteze asupra aptitudinilor potenţiale ale acestora. in păcate, adesea

organizaţiile vor să profite de contribuţia unei activităţi strategice de achiziţii , dar

fără a face investiţiile necesare la nivel global de întreprindere în activitatea de

achiziţii , care s%ar putea afla încă în faza 5germinare6 de dezvoltare, fiind

incapabilă să aducă vreo contribuţie reală în organizaţia pe care o reprezintă. Ca

urmare folosind tehnica profilării, nea"unsurile de dezvoltare pot fi identificate,

permiţînd apoi elaborarea unei strategii de dezvoltare adecvate.

ariantele posi"ile de implementare a seciei de ac(iziie

În sistemul organizatoric i de conducere al întreprindereii secţia de achiziţie ar

putea funcţiona la acelai nivel ca i departamentul comercial. $ealizarea

producţiei i mărfurilor impune recepţia în termeni cît mai exigenţi a materiei

prime i mărfurilor, fără de care întreprinderea nu poate activa în continuare pe

piaţă autohtonă. &egătura cît mai strînsă dintre aceste sectoare permite evitatrea

sistării activităţii întreprinderii.

i#ură 2&7odel de implementare a departamentului de apro'izionare şi

ac(iziii în cadrul structurii or#anizatorice a întreprinderii 6A786 5!6

i deasemenea acesta este în nemi"locită apropiere de administraţie ceea ce

caracterizează în primul rînd ca o funcţie organizatorică i de conducere a entităţii

economice.

%.#.Analiza domeniilor"cheie ale spectrului de achiziţii 'reţul şi mecanismul form!rii acestuia

(9



5ituaia actuală pe piaa de materie primă

&a momentul actual peste ?9 la sută din laptele care a"unge în fabrici este co%

lectat din gospodăriile oamenilor.

!stăzi problema principală a fabricilor de lapte este acumularea materiei prime

de la gospodăriile casnice, care reprezintă ?= la sută din total. /ste lipsa siguranţei

în ziua de mîine, adică cei de la sate sunt liberi să facă cu animalul lor orice doresc

I să%l taie, să%l vBndă i atunci de unde mai ia producătorul de lactate materie pri%

măX

aloarea pieii este în creştere

În (919, piaţa lactatelor a avut o valoare de circa 1, miliarde de lei, cu o cre%

tere de aproximativ la sută. -rei pătrimi din piaţă au fost acoperite cu producţie

locală. 0mporturile sunt predominate în special de cacavaluri, lapte i iaurturi

sterilizate.

Creterea pieţei se face mai mult din contul creterii volumului de producţie,

mai exact din contul creterii cererii pentru produsele lactate i mai puţin din

contul creterii preţurilor. 7roducătorii de lapte spun că în ultimii ani au putut

menţine creterea preţurilor la un nivel mai temperat decBt în cazul altor produse,

iar asta a fost un factor adăugător la creterea cererii.

Concurena nu permite creşterea e%a#erată a preurilorD

<ari premize în prezent pentru ma"orarea preţurilor la produsele lactate nu

existăY /xistă însă o concurenţă i una destul de serioasă între producătorii inter%

niY pentru co%ta de piaţă. -oţi tiu că dacă vor fi necompetivi ca preţ, în final vor

avea doar o scădere a vBnzărilor, iar asta nu i%o dorete nimeni. <a"orarea preţu%rilor va fi operată doar în condiţiile creterii preţului materiei prime i a scumpirii

resurselor energetice. e exem%plu, G&C Hroup, nu i%a propus să fie cel mai ief%

tin producător de pe piaţă, iar politica preţurilor mici, comparativ cu a altor produ%

cători, este alimentată de vBnzările în cre%tere i de venitul stabilY

6aptele la producători s-a scumpit...

7reţul mediu de colectare al laptelui oscilează în prezent între *,% *, lei pentru

(1



litru. &aptele nu este cumpărat de fabrici cu mai puţin de *,( lei, iar cel mai mare

preţ, oferit pentru laptele de cea mai bună calitate este +,+ lei.

7reţul de colectare al laptelui s%a ma"orat brusc în ultimul an, cu (%*9 la sută,

la cererea producătorilor . !cest preţ se stabilete prin negocieri directe, unde se

ţine cont atBt de solicitările oamenilor de la ţară, dar i de calitatea laptelui i volu%

mele colectate. intr%un volum mai mic I rezultă un preţ mai mic, care trebuie să

compenseze cheltuielile pentru transportareY

(impul

7entru a dispune la momentul oportun de necesarul de materie primă i de

mărfuri pentru desfăurarea procesului de producţie i de comerţ trebuie de

analizat corect i sistematic intervalul de timp al desfăurării totalităţii de

operaţiuni prin care are loc transferul de produse de la furnizor spre întreprindere .

<ateria primă Ilaptele impune nite condiţii stricte din punct de vedere a variabilei

timp, din cauză nivelului ridicat de perisabilitate pe care o posedă. e aceea cele

mai favorabile indici ai timpului sunt livrarea zilnica a laptelui.

<ărfurile deasemenea se caracterizează prin diferite aspecte specifice care trebuie

de laut în vedere la alcătuire achiziţiei repetate de mărfuri, i anume:

• -ermenul de valabilitate a produselor i nivelul lor de perisabilitate'• 0ntervalul de timp necesar pentru parcurgerea distanţei de la furnizor spre

depozitul întreprinderii, precum i pînă la consumatorul final.

Calitatea materie prime

Enii se pot în#ri?ora de calitatea lapteluiD

7roducătorii spun că laptele care a"unge pe rafturile magazinelor este în finalcali%tativY >u recomandă oamenilor să cumpere lapte doar din pieţe, acolo unde

produsul nu are garanţia că a fost supus supravegherii veterinare i bacteriologi%

ceY espre laptele care a"unge la fabrică se spune că trece un control chimic

foarte riguros, că acoloY pe locY la puncte de colectare se cunosc informaţii

despre starea de sănătate a fie%cărei vaci, că se folosete utila" performant pentru

stabilirea densităţii i grăsimii lap telui. i la fabrică laptele trece un control ri%guros, unde se prelucrează termic pentru inofensivitate. )e dau asigurări că ramu%

((



ra este supragheată serios de veterinari i de medicina preventivăY

acă pe piaţa internă deficitul de lapte deocamdată nu se observă, atunci capa%

cităţile de export, spun producătorii, sunt în continuă descretere. i asta se

întBm%plă în condi%ţiile în care în exterior există o cerere mare pentru produsele

moldovenetiY /uropa de /st, !sia de )ud%/st, !frica de >ord I nicăieri lapte nu

este, dar toţi vor lapteY !stfel că există un potenţial foarte mare de export, în

special a laptelui praf. -ot aceste pieţe sunt deschise i pentru untul moldovenesc

i pentru îngheţată. Cu un efort mai mare am putea să facem faţă acestei cereri în

cretere pentru că <oldova a fost întotdeauna un mare producător i exportator

de lactate, spune ;ictor Cibotaru. 7otrivit lui, laptele din <oldova a"ungea odată

pBnă în GaponiaY

În prezent la export merg doar produse sterilizate cu termen de păstrare de la

cBteva luni pBnă la "umătate de anYcacaval , îngheţată, lapte praf i unt. >u se

exportă mai mult de 19 la sută din volumul total al producţiei pentru că nu există

suficientă materie primă.

ici în E nu se "ea lapte moldo'enescD

&aptele moldovenesc nu se exportă în 4niunea /uropeană pentru că nu a trecut

certificarea de rigoare. )e lucrează pentru a introduce aceste standarde, dar pentru

a primi permisiunea de export este necesară atBt cetificarea fabricilor de lapte, cBt

i a statuluiY /ste necesară aprobarea unui ir de legi privind armonizarea legis%

laţiei moldoveneti din domeniu cu cea a 4/, precum cele din domeniul controlu%

lui veterinar i fitosanitarY

Cantitatea

Ac(iziionare materiei prime& Cantitatea adecvată de materie primă poate fi

evaluată din punct de vedere al necesarului de producţie al întreprinderii, care

ulterior depinde de valoare comercializată. !stfel compania 5&apmol 5 i%a creat o

bază de furnizori de la număr , care la momentul actual îi satisface necesarul de

materie primă.

Ac(iziionare pentru re'înzare& În afară de fabricarea produselor lactate,Compania 5&apmol6 este importatorul oficial al mai multor branduri

(*



internaţionale de renume, printre acestea numărîndu%se i produsele anone.

7rodusele anone sunt importate de către K&apmolK )$& din $omBnia, 4craina,

@ulgaria, 7olonia. )untem parteneri oficiali ai companiei anone de mai bine de

19 ani. 7arteneriatul cu anone $omBnia a început în anul (999. &apmol )$&

importă cea mai mare parte a sortimentului de iaurturi anone, avînd în portofoliu

branduri ca : !ctivia, !ctimel, anonino, >utridaL elicious, Casa @una. -oate

produsele sus menţionate le puteţi găsi în superma3eturile i magazinele de

specialitate din întreaga $epublică, produsele fiind comercializate în mai mult de

1=99 puncte de vînzare.

Cu referire la !nexă (.( 5area de seamă privind rentabilitatea producţiei

pe perioada: ecembrie (9116 întreprinderea achiziţionează un sortiment de ** de

produse marca 5!>2>/6. Cele mai populare produse i cararacteristicile lor

sunt indentificate după următorul tabel:

enumirea

produsului

)uma

achiziţiei,le

i

Cantitatea

achiziţionată,3

g

Costul de

depozit al

producţiei,lei

7rofitul din

comercilalizare,le

i

$entabilitatea

producţiei,E

!ctivia 1+9gr +(?=89.+8 1(?*(.999 *?+=?.9 *(99.?8 8.?(1

anonini

caiseWcăpsuni+Z9gr

(+1.= (((1+.=9 (+?(.8 ++9.18 1.81?

anonino

bananeWzmeură +Z9

gr

((*8*.8= 1?8.999 (1??+?.1 *88=.( 1.==

!ctivia misli

căpuuni 1(gr $om

181==9.1( *1(+8.999 18(?9.=9 %1189.8 %9.+

!ctivia vanilie 1=99=.= 1((1.999 11+?.11 818. .(=*

!nalizînd datele de mai , constatăm ca fiecare produs deţine o mar"ă diferită

în ceea ce privete cantitatea comercializată în raport cu rata rentabilităţii din

comercializarea produsului. !nalizînd !nexa privind 5area de seamă a

rentabilităţii producţieipe perioada :ecembrie (9116 avem posibilitatea de a ne

programa necesarul de mărfuri , i anume reducînd cantitatea de produse ce au o(+



valoare a rentabilităţii negativă i în aceeai proporţie ma"orarea mar"ei de produse

cu o rentabilitate ridicată.

7entru perioada decembrie (911 avem următoarele valori ale mărfii

achiziţionate:

• )uma achiziţiilor totală%*=?*.8* lei'

• Cantitatea%19.(9 3g'

• Costul de depozit% *+?.*3g'

• 7rofitul de comercializare%19?8(8.(9 lei'

• $entabilitatea relativă%*.1=8E

*urnizorii

!legerea furnizorilor competenţi reprezintă o decizie deosebit de importantă

cu serioase implicaţii pe termen lung astfel încît procesul de analiză i evaluare a

potenţialilor furnizori devine un serios test de maturitate pentru managerii

întreprinderilor.

)tabilirea necesarului de materie primă i marfă sunt definite prin organizareai desfăurarea activităţii de achiziţie în întreprindere .

7entru a ne asigura permanent cu materie primă de calitate, întreprinderea a

încheiat contracte cu gospodării din diferite raioane ale republicii. !stăzi putem

spune cu certitudine, că a reuit să organizeze o reţea de achiziţii destul de

serioasă, formată din cîteva zeci de centre, faţă de care are o poziţie foarte

exigentă. Înainte de a le deschide, sunt dotate cu instalaţii frigorifice, cu un mini

laborator i un serviciu de specialiti calificaţi. >umai în astfel de condiţii primim

lapte de la populaţie. Încă un moment foarte important. Întreprinderea dispune de

instalaţii ce corespund tuturor rigorilor tehnice, un laboratoriu care a fost certificat,

unde activează o echipă de specialiti de înalta calificare.Ceea ce garantează că pe

masa cumpărătorilor vor a"unge produse ecologice pure i folositoare pentru

sănătate.

(



7ornind de la faptul că satisfacerea nevoi de materie primă nu poate fi definită

fără identificarea furnizorilor de bază, astfel ca urmare vom caracteriza cota de

influenţa a acestora pentru activitatea întreprinderii prin tabelul ce urmează mai

"oscu referire la !nexa + 6area de seamă privind achiziţiile de lapte6F.

-ab . !naliza furnizorilor ÎC) 5&!7<2&6 )$&

#urnizoriCantitatea,

litri

)uma

achiziţiilor, lei

Cota

parte,E

;aloarea medie

Hrăsimii,E 7reţului,lei

1.7rovectlact )$& 1==?8 8198+.+ 1+.*9 *.8( +.8*(.;ovcservlact )$& 1+*8=*( =+9=*.8( 1*.*( +.( .(*.;alea )ofiei 8+*?? +===*+(.99 8.+* +.9( .

+.&abus service ?* (?8*9*.* .( *.? .99.-ehniof%!ngro )$& +9**9 (98+8.9 +.(1 *.8( .18.7opetii de sus *(9 (*889*.9 *.+ *.8 *.8=. )trapit )$& **((+ (9(+=.9 *.= +.1? .9?-otal 88+?9+ (??91**+.9* (.= *.?8 .98!lte puncte de

colectare

8*=.+ (==998.+1 +=.(+ *.8? .?

-2-!& 1(=((+=9.+ =1+9(.++ 199 *.?* +.+

ei ÎC) 5&!7<2&6 )$& deţine o bază mare de furnizori ,conform -abelului

5area de semă privind colectarea laptelui pentru (9116 !nexăF, observăm că

fiecare furnizor are o cotă anumită de influenţă asupra valorii totale de materie

primă colectată. Conform tabelului de mai sus în care au fost selectaţi cei mai

inluenţi furnizori , constatăm că doar = din cei furnizori posedă o cotă parte de

participare de (.=E, în valoare de (??91**+.9* lei din suma totală a achiziţiilor.

Conform datelor din !nexă (.1 atestăm că întreprinderea achiziţionează pentru

(911:

• cantitatea laptelui% 1(=((+=9.+ litri'

• suma totală a achiziţiilor fără -;!%+(+*+.(9 lei'

• suma totală a achiziţiilor =1+9(.++ lei'

(



• cu o valoare medie de grăsimi de *.?* E.

• voloare medie a preţului de achiziţie de +.+ lei litrul de lapte.

9etoda lui 'areto7 7rincipiul lui 7areto ne arată că există foarte multe situaţii în care 89E dintre

consecinţe sunt provocate de (9E dintre cauze.

i anume avînd o bază de de furnizori,constatăm că doar = din ei ne asigura

necesarul de materie primă într%o valoare de (.=E.

În primul rînd, prin acest principiu se va pune un accent mai puternic în lucrul

cu acei circa (9E de furnizori, i evitînd surplusul de cheltuieli i costuri în lucrul

cu ceilalţi +? de furnizori privind :

dotarea cu instalaţii frigorifice, cu mici laboratore i un serviciu de

specialiti calificaţi'

costurile privind transportarea materiei prime de la punctele de colectare la

cele de prelucrare'

incertitudinile legate de colectarea materie prime de la fiecare punct de

colectare, gospodărie individuală , sau persoană fizică .a.

0ar în al doilea rînd, se vor stabili nite relaţii mult mai strînse de parteneriat

cu acei furnizori de materie primă în scopul deţinerii controlului absolut asupra

materiei prime, privind următoarele aspecte:calitate , cantitatea, termenele de

reaprovizionare cu materie primă .

i nu în ultimul rînd crearea unor relaţii proactive, în care ambele părţi sunt

în cîtig , i anume prin investiţii în activitatea fermierilor crescători de bovine

pentru lapte , care ar putea să ne favorizeze cu o reducere a preţului de achiziţie a

materie prime. !stfel realizînd unele calcule constatăm că operarea bazei de

furnizori utilizînd principiul lui 7areto ar favoriza la economisirea unei sume

aproximative de + de mii de lei.

(=



4n fuznizor esenţial este;ita%&act din satul 0gnaţei, raionul $ezei, vinde doar

produse organice.

o'este de succes de dincolo de rut. =iitorul aparine celor care

cooperează/ #îndesc/ comunicî/ planificî şi fac sc(im"ări este motto-ul

Cooperati'ei ita-6act/ din satul I#naei/ raionul !ezei/ din !epu"lica 7oldo'a.

ornită la drum în 2;;1 de 12 a#ricultori/ cooperati'a a a?uns la peste 412 în

2;1;/ citim pe site-ul vita"lact.md . Iar toate produsele sunt or#aniceF

)tructura cooperativei constă dintr%un consiliu al cooperativei format din ?

membri, care aleg directorul general pentru un mandat de * ani. Consiliul este ales

de către membri pe un termen de * ani.

Cooperativa beneficiaza de oportunităţi de formare oferite de 7rogramul de la

#armer la #ermier, fondat de 4)!0. În ultimii ani, membrii cooperativei au fost

instruiţi în domeniul dezvoltării cooperativei i administrării acesteia,

managementului financiar, tehnici de mar3eting, servicii veterinare i procesarea i

manipularea laptelui.

Începînd cu anul (991, cooperativa ;ita%&act a solicitat i a primit numeroase

granturi oferite de catre organizaţiile finanţate de 4)!0, precum i din partea

#undaţiei poloneze în numele lui Tneaz Tonstantin 2stro"s3i. !ceste fonduri au

fost folosite pentru achiziţionarea echipamentelor de procesare i răcire a laptelui,

echipamente de testare a laptelui, pentru renovarea punctelor de colectare,

procurarea microbuzelor, cositoarelor i insilozatoarelor i construirea centrelor noi

de colectare a laptelui. !ceste fonduri au permis cooperativei ă%i dezvolte

infrastructura de procesare a laptelui i le%a oferit membrilor posibilitatea de a%icomercializa laptele i spori veniturile.

În anul (919, ;ita%&act a decis să progreseze de la un simplu furnizor de

lapte brut pentru întreprinderile de prelucrare a laptelui la procesarea laptelui

propriu.

!cum, cooperativa are noua puncte de desfacere i vinde lapte, smîntîna,

unt, cacaval, branză de vaci i chefir. 0ar printre clienţii fideli se numără de"aîntreprinderi de procesare a laptelui, coli i gradiniţe, dar i magazine alimentare.

(8

http://vita-lact.md/

http://vita-lact.md/



ro"lema cadrelor calificate e una foarte strin#entă şi actuală pentru toate

ramurile economiei naionale. Ce strate#ii aplica la acest capitol =6A786G

% -e poţi asigura cu cadre pe doua căi: le cauţi pe piata muncii sau le pregăteti i le

educi singur. ! doua soluţie, credem, are perspective mai mari. e"a de doi ani

învităm studenţii din instituţiile de învăţămînt din republică să urmeze stagiul

profesional la întreprinderea noastră. Celor mai promiţători le propunem, după

absolvirea studiilor, un loc de lucru în compania noastră. &a momentul de faţă,

unele funcţii importante sînt în posesia specialitilor foarte tineri. !cest lucru pe

mine mă bucură foarte mult deoarece tineretul e mai receptiv la ideile noi si nu se

teme sa ia decizii ne standarde.

Analiza domeniilor-c(eie în ansam"lu &Contractul de ac(iziie

4n model de contract de achiziţie se gasete în !nexa , în care putem

identifica elementele contractului de cumparare%vînzare a laptelui întocmit pe data

de 91 septembrie (91(:

7ărţile contractate :

ÎC) 5&apmol6 )$&% cumpărător, în persoana &escenco 2leg%director executiv'

Î.0. Crîlev <aria%vînzător, în persoană Crîleva <aria.

2biectivul contractului:

2biectivul contractului este cumpărarea de către C4<7U$U-2$4&

menţionat mai sus a laptelui pe perioada din momentul semnării contractului i este

valabil pînă la data de *1.1(.(91*.

Condiţiile i termenele de livrare:;Î>MU-2$4& se obligă:

aF ! livra lapte de vacă ce corespunde după calitatea standartelor în vigoare,

condiţiilor tehnice, cerinţelor veterinare i sanitare. &aptele se divizează în trei

categorii de calitate% prima , a doua i nesortat conform următoarelor cerinţe.

CATEGORIA ÎNTÎI:

!ciditatea 1%18 ensitatea 1,9(=

(?



-emperatura [19 grade C

CATEGORIA A DOUA:

!ciditatea 1?%(9

ensitatea 1,9(

-emperatură [19 grade C

aFHradul de puritate la categoria întîi%1, la categoria a doua%(.

bF)ă livreze lapte permanent ,inclusiv în perioada de iarnă a anului.

cF)ă prezinte o dată în lună forma nr. (.

C4<7!$U-2$4& se obligă :

aF)ă primească laptele la termen , să descarce laptele livrat de vînzător, ce

corespunde cerinţelor i standartelor,

bFCorect să determine cantitatea i calitatea.

7reţuri i modalităţi de plată:

7reţul de lapte este contractual , se stabilete în factura fiscală , i poate fi

modificat în baza unui proces verbal anexat la contract i constituie partea integ%

rantă a lui la propunerea fiecăruia din părţi .

7reţul va fi plătit de de către Cumpărător luănd ca bază conţinutul de grăsime i

va fi plătit pro rată, după cum este indicat în anexa contractului.

7lata laptelui predat va fi achitat la fiacare cinsprezece zile de livrare.

;înzătorul va livra lapte zilnic eliberînd la fiecare livrare factura de expediţie.

;înzătorul va livra factură fiscală pe marfa livrată în luna curentă ,odată în lună,

pînă pe dat de 19 a lunii următoare.

$ăspunderea părţilor: 7entru încălcarea condiţiilor contractuale părţile răspund conform &egislaţiei

$epublicii <oldova.

)oluţionarea litigiilor:

7ărţile vor întreprinde toate măsurile în privinţa soluţionării litigiilor pe cale

amiabilă , iar în caz contrar ele urmează a fi soluţionate de către Gudecătoria

/conomică de circumscripţie. -ermenele contractului:

*9



Contractul intră în vigoare din momentul semnării lui i este valabil pînă la

*1.1(.(91*. 0ntenţia de denunţare a contractului din partea oricărei părţi se va duca

la cunotinţă în scris cu 1 zile în avans.

$echezitele Guridice ale 7ărţilor:

)e caracterizează prin definirea aspectelor economico%"uridice ale părţilor

contractante de mai sus, ca: denumirea unităţii economice, localizarea, codul fiscal

al întreprinderii, cod bancar, denumirea băncii ,localizarea filialei întreprinderii,

telefoanele de contact, denumirea persoanelor "uridice ce au încheiat contractul ,

tampila entităţilor economice i semnătura părţilor contractante.

%.%. C!ile de perfecţionare a temei studiate

7etoda costului unitar al stocurilor

SCostul unitar al stocurilor6 este un termen utilizat în comerţul cu amănuntul

pentru a desemna procedurile care s%au definit pentru a garanta că, pentru fiecare

articol pus în vînzare,cantitatea disponibilă nu este nici insuficientă nici excesivă,

prin prisma realizarii profitabile a nivelurilor ţintă din vînzări.Ceea ce se

controlează este cantitatea fizică , adică numărul de unităţi, disponibilă ca stoc pus

învînzare.

- punctul electronic de v)nzare

in ce în ce mai mult , captarea datelor electronice la casele de plată face ca

societăţile de comerţ cu amănuntul să dispună imediat de informaţiile privind

propriile vînzări.atorită introducerii codurilor%bare sau a numerotării articolelor,

putem de a identifica individual i de manieră specifică fiecare gamă de stocuri.

!ceste coduri pot fi citite cu rapiditate i precizie de senzorii instalaţi la casele de

plată situate la ieire din magazine,iar cifrele respecteve pot fi corelate cu un fiier

informatic permiţînd accesul la descrierea mărfii, preţul ei curent i la alte detelii

legate de caracteristicile produsului.

7/;%ul este un exemplu de schimb electronic de date : cu alte cuvinte, detransfer a unor date structurale, prin intermediul unor mesa"e de format cuvenit, de

*1



la un computer la altul pe cale electronică.7e măsură ce bunurile sunt vîndute,

informaţiile sunt transferate direct către principalii furnizori prin intermediul

organizaţiei achizitoare, în acestcaz comerciantul cu amănuntul.

2 mare parte din datele generate de sistemele bazate pe punctele electronice de

vînzare ale comercianţilor cu amănuntul pot oferi informaţii valoroase în timp real

furnizorilor care îi vînd mărfurile acestor comercianţi. 7rintre acaste informaţii se

numără :

• Cît de bine se vinde un produs

• /fectele activităţilor promoţionale desfăurate de furnizor

•

!locările de spaţiu pe rafturi• /fectele altor modificări aduse mărfurilor

• /fectele ma"orării sau diminuării preţurilor

!vanta"e:

• -ransfer mai rapid de informaţii

• Costuri de producţie mai mici

>ecesită:

• >umăr mic de furnizori,clienţi

• 2 abordare strategică a relaţiilor cu acetia

• 5!titudinea progresivistă6

!ecomandări &

1.Introducerea seciei de ac(iziii în cadrul întreprinderii C5 6A786 5!6 ar

putea eficientiza #estionarea acti'ităii de producie şi reduce cotă de c(eltuieli şi

consumuri pri'ind apro'izionare întreprinderii cu materie primă.

*(



2.Crearea relaiilor de cooperare mai strînse cu acei furnizori ce dein cota cea

mai mare a 'alorii produciei colectate.

3.olosirea principiului lui A!H8.

4.articipare la diferite acti'ităi ce ar 'alorifica şi mo"iliza pe tinerii fermieri / şi

anume fermieri în creşterea 'acilor pentru lapte.

$. Crearea unor relaii de parteneriat cu fermierii crescători de "o'ine pentru

lapte.

).ro#ramarea pentru ac(iziionarea mărfii reşind din ni'elul de renta"ilitate a

fiecărui produs în parte.

*.!idicarea standartelor produciei lactate/ cu scopul lăr#irii pieii de desfacere

atît pe plan naional/ cît şi internaional/îndeose"i promo'area produciei 6apmol

în spaiul E.

etc.

Concluzie asupra capitolului 17

**



0mplicarea în procesul de planificare necesită o bună cunoatere a funcţionării

întreprinderii ca întreg, precum i o bună înţelegere a relaţiilor complexe din

interiorul companiei vizînd materiile prime i materialele. 0erarhizarea obiectivelor

de achiziţii, alegerea strategiei i definirea enunţului misiunii sunt elementele

vitale în scopul de a aduce o contribuţie eficace în cadrul activităţii integrate de

planificare a organizării activităţii de achiziţii.

Concluzie asupra capitolului #7

Compania 5&!7<2&6, la momentul actual, este unul dintre liderii de pe piaţa

producţiei de lactate din $epublica <oldova. /voluţia economică a întreprinderii a

cunoscut o ascensiune deosebită prin forma de activitate i sferă de specializare asa: distribuitor%producător. ÎC) 5&!7<2&6 )$& constituie modelul unui

producător autohton prosper ale cărui rezultate merită a fi evaluate i utilizate, a

cărei deviza este: )U>U-!-/ Î> #0/C!$/ M0J!nalizînd rezultatele studiului

asupra diagnosticului economico%financiar al întreprinderii ÎC) 5&!7<2&6 )$&

observăm o gestiune operaţională i administrativă raţională care a permis

funcţionare întreprinderii în termeni rentabili. 7unctul de 5balansare6 ce permite păstrare echilibrului economic este forma de specializare adoptată de

întreprindere.

Concluzie asupre capitolui %7

Caracterizînd întreptrinderea ÎC) 5&!7<2&6 )$& din perspectiva temei

analizate mai sus, am definit domeniile%cheie ale activităţii de achiziţii. 7reţul,

timpul, calitatea, cantitatea i furnizorii reprezintă principalele aspecte care ar

trebui să fie studiate pentru a putea organiza i planifica activitatea de achiziţii

pentru a se asigura creterea eficienţei i a profiturilor.

Concluzie #enerală asupralucrării de curs în cadrul întreprinderii C5 6A786 5!6&

*+



Compania 6A786/ la momentul actual/ este unul dintre liderii de pe piaa produciei de lactate din !epu"lica 7oldo'a. 'oluia economică aîntreprinderii a cunoscut o ascensiune deose"ită prin forma de acti'itate şi sferăde specializare a sa& distri"uitor-producător. C5 6A786 5!6 constituiemodelul unui producător auto(ton prosper ale cărui rezultate merită a fi e'aluate

şi utilizate/ a cărei de'iza este& 5HAH ICA! JIF

Caracterizînd întreptrinderea C5 6A786 5!6 din perspecti'a temeianalizate mai sus/ am definit domeniile-c(eie ale acti'ităii de ac(iziii. reul/timpul/ calitatea/ cantitatea şi furnizorii reprezintă principalele aspecte care artre"ui să fie studiate pentru a putea or#aniza şi planifica acti'itatea de ac(iziii

pentru a se asi#ura creşterea eficienei şi a profiturilor.

Ki în final întreprinderea reprezintă un studiu capti'ant şi esenial pentruînele#erea specificului acti'ităii de ac(iziii atît pentru un tînăr specialist/ cît şi

pentru consolidarea cunoştinelor teoretice în 'ederea însuşirii depriderilor profesionale şi pre#ătirii pentru a acti'a independent în domeniul ac(iziiilor şi planificarea acesteia.

*



@iliografie:1.57rincipiile i <anagementul !chiziţiilor6 , autori 7eter @ailL, avid

#armer, avid Gessop i avid Gones(.6<anagementul Calităţii6 de ;irgiliu <orei

*.6!chiziţiile (999. 7ractică i <anagement6 de !lbert G.Hasser.$eţeaua globală internet..$apoartele financiare pentru (99?, (919 i (911 de la întreprinderea ÎC)

5&!7<2&6 )$&

!nexă

achizitii lapmol

Documents

Transcript of achizitii lapmol