ACHIZITIA DE DATE

"Computer dictionary" editat de Microsoft Press defineste notiunea de "achizitie de date" astfel: "Procesul de obtinere a datelor de la o alta sursa de obicei una exterioara a sistemului. Ea se poate realiza prin detectare electronica - cum ar fi n reglarea proceselor sau n comunicatii, sau prin introducerea datelor de la terminale cum ar fi prelucrarea "batch" a bazelor de date". La noi "achizitia de date " se refera mai ales la domeniul tehnic: masurarea unor marimi si prelucrarea rezultatelor acestor masuratori. Achizitia de date este ntlnita n foarte multe din domeniile de activitate din zilele noastre: n industrie -n cadrul calculatoarelor de proces care supravegheza si regleaza instalatii tehnologice n cercetarea stintifica -pentru masurarea si prelucrarea unui spectru extrem de vast de marimi electrice si neelectrice, n comunicatii -pentru supravegherea si masurarea linilor de comunicatie, ba chiar si n viata de toate zilele n calculatoare de bord ce echipeaza multe din automobilele moderne. Structura unui sistem de achizitii de date n sensul cel mai restrns, un sistem de achizitie de date trebuie sa poata executa trei functii fundamentale: -convertirea fenomenului fizic ntr-un semnal care poate fi masurat; -masurarea semnalelor generate de senzori sau traductori n scopul extragerii

informatiei; -analizarea datelor si prezentarea lor ntr-o forma utilizabila; Cele mai multe dintre sistemele moderne de achizitie de date utilizeaza un calculator personal pe post de controler. Deci tinnd cont si de cele enuntate mai sus, structura tipica a unui sistem de achizitie de date ce are la baza un PC este urmatoarea: -senzorii au traductori care convertesc fenomenul fizic ntr-un semnal electric ce poate fi masurat; -circuite de adaptare a semnalului pentru izolarea, convertirea si/sau amplificarea semnalului provenit de la traductor; -un subsistem de achizitie de date (care poate include multiplexoare si convertoare analog - digitale); -un sistem de calcul; -soft pentru achizitia de date.

Sistemul de calcul

Ca regula generala se poate spune ca nu este necesar ca sistemul de calcul pentru achizitia de date sa fie extrem de puternic. Totusi daca aplicatia implica o combinare a achizitiei de date cu analiza datelor si reprezentarea lor grafica, este posibil ca investitia ntr-o platforma puternica sa fie justificata. Cele mai uzuale sisteme pentru achizitia de date sunt PC-urile 486 si cu magistrala ISA (care permite transferuri pe 16 biti cu viteze pna la 500 kbytes/sec; utiliznd memorie FIFO, o logica specializata si o interfata IEEE-488.2 se pot realiza viteze de transport de pna la 1.5 Mbytes/sec ) sau cu magistrala de EISA (care extinde liniile de date si adrese pna la 32 byte si adauga semnale suplimentare de control permitnd realizarea unor viteze mai mari de transfer). De asemenea multe produse sunt realizate pentru magistrala Apple Macintoch II NuBus care ofera multe caracteristici ce le lipsesc PC-urilor, ca pe 32 byte pentru date si adrese , viteze de transport mari, arbitrarea magistralei si stabilirea automata a configuratiei sistemului. n ultima vreme, un numar din ce n ce mai mare de utilizatori ai sistemelor de achizitie de date ridica problema portabilitatii. Pna nu de mult, printr-un asemenea sistem portabil se ntelegea un calculator laptop cu stocuri pentru expandare n care se conecteaza interfete pentru achizitie. Dar dimensiunile si consumul lor de energie electrica ridicau probleme n numeroase aplicatii. Astazi tot mai multi specialisti sunt de parere ca solutia o constituie calculatorul notebook. Aceste calculatoare nu dispun de achizitia de date trebuie sa fie cutii externe ce folosesc porturile seriale sau paralele ale computerului. Noteboocurile din ziua de azi (ale caror preturi scad ) se apropie tot mai mult de PC-urile desktop n ceea ce priveste puterea de comunicatie, acoperind circa 90% din necesitatiile celor care fac achizitie de date "portabila". Restul l pot face cutiile externe . Traductoare si circuite de adaptare a semnaluluiPentru a putea detecta si masura marimile fizice variabile (cum ar fi temperatura, presiunea, deplasarea, debitul, etc), se folosesc traductoare care convertesc marimea fizica ntr-un semnal electric pe care l transmit fie unui circuit de adaptare, fie direct placii de achizitie de date. Din nefericire, marea majoritate a semnalelor electrice provenite de la traductoare nu au caracteristicile necesare pentru a fi conectate direct la convertoarele analogdigitale. Dispozitivele de adaptare a semnalului amplifica si filtreaza semnalul provenit de la traductoare astfel nct el sa poata fi utilizat de placa de achizitie. Pentru a se obtine cele mai bune rezultate, este necesar ca intervalul n care poate sa varieze amplitudinea senmalului de intrare sa fie identic cu intervalul de intrare al placii de achizitie. Multe tipuri de traductoare au nevoie de circuite speciale de adaptare. De exemplu, termocuplele cer compensarea jonctiunii reci, iar marcile tensometrice au nevoie de surse speciale de excitatie. Toate aceste conditii trebuie sa fie satisfacute de sistemul de achizitie de date. O alta forma de adaptare a semnalului, care ofera importante avanteje fiind ntlnita n foarte multe aplicatii, este izolarea intrarii. n primul rnd se asigura protejarea calculatorului fata de efectele devastatoare ale tensiunilor ridicate ce ar putea aparea accidental pe intrarile de masura. Apoi se realizeaza protejarea obiectului masurat de eventualele tensiuni periculoase, ce ar putea fi produse de catre defectarea computerului sau a sistemului de achizitie. n al treilea rnd, izolarea intrarilor este o metoda foarte buna de eliminare a buclelor de masa. O alta functiie foarte importanta a circuitelor de adaptare este filtrarea. Scopul unui filtru este acela de a ndrepta semnalele nedorite (zgomotul) din semnalul pe care dorim sa-l masuram. Convertoare analog-digitale Placa de conversie analog-digitala (A/D) are functia de a transforma semnalul primit de la traductor - via-circuitul de adaptare ntr-o forma numerica ce poate fi procesata de PC-ul nostru. O interfata analog digitala trebuie sa poata sa ofere utilizatorului cteva functii importante pentru aplicatiile de achizitii de date: - transferarea datelor spre PC pe canal DMA cu viteza mare; - buffer de memorie FIFO; - filtrarea zgomotelor; - amplificator cu cstig programabil; - electronica pentru deplasare hard si soft; Un semnal analogic este o functie continua n timp. Acest semnal este convertit ntr- un semnal discret astfel nct sa poata fi prelucrat de catre un calculator. Conversia analog- digitala este o operatie de comparare, n care semnalul este comparat cu o valoare de referinta si este convertit ntr-o fractie, care apoi reprezentata sub forma unui numar codificat digital. Pentru a optimiza acuratetea masuratorilor exista un numar minim si un numar maxim de esantionare care trebuie achizitionate. Pentru a putea proiecta (sau analiza) un sistem de achizitie de date, trebuie sa acordam putina atentie ctorva aspecte legate de conversia analog numerica. Vom detaila putin pe cele mai importante: 1. Rezolutia Rezolutia de intrare defineste cea mai mica variatie a semnalului de intrare ce poate fi detectata de catre sistem. Rezolutia poate fi exprimata sub forma de procente, dar cel mai adesea ea se exprima n biti. Adica un sistem pe 8 biti are 28 de stari posibile la iesire, deci poate sa deceleze o parte din 256. De exemplu daca vrem sa masuram un semnal 0 10V si avem o interfata A/D pe 8 biti, rezolutia cu care putem masura semnalul de intrare este de 10/256 0.039V. n general convertoarele analog - digitale cu rezolutii ridicate sunt mai scumpe si mai lente dect cele corespunzatoare dar cu rezolutie mai mica. 2. Rata de esantionare Rata (viteza ) de esantionare reprezinta o masura a vitezei cu care placa A/D poate sa scaneze canalul de intrare si sa identifice valoarea discreta a semnalului fata de valoarea de referinta. Rata de esantionare se exprima uzual n esantioane /secunda (mai rar n Hz ) si ea este unul din parametri cei mai importanti ai unei interfete analog - digitale. Conform teoriei, un sistem de achizitie de date trebuie sa esantioneze cu o viteza cel putin de doua ori mai mare dect cea mai mare frecventa ce poate exista n semnalul de intrare, dar specialistii cu experienta n proiectare recomanda un raport egal cu trei. Daca viteza de esantionare este prea mica, din datele achizitionate se va obtine o forma de unda complet diferita si de frecventa mai mica. Acest efect este denumit aliasing. Daca semnalul masurat contine componente cu frecventa mai mare dect jumatate din rata de esantionare, se recomanda utilizarea unui filtru anti-aliasing. Multe interfete analog-digitale cu mai multe canele folosesc un convertor A/D si un multiplexor de intrari. Multiplexorul actioneaza ca un comutator care permite esantionare independenta a fiecarui canal. De aceea rata maxima de esantionare a convertorului A/D este mpartita la numarul de canale de esantionat. Adesea, rata de esantionare este data considernd ca toate canalele au acelasi cstig. Modificarea cstigului de la un canal la altul poate sa reduca rata globala de esantionare. Vitezele mari de esantionare ocupa rapid memoria calculatorului. Aceasta nseamna ca timpul ct poate sa esantioneze sistemul de date este la fel de important ca si viteza lui de esantionare. Pentru a asigura suficient timp de esantionare poate aparea necesitatea de a instala memorie RAM suplimentara pe calculator ori de a scrie sau cumpara soft de acces foarte rapid la disc. 3. Modul de conversie Unul din cele mai importante aspecte care trebuie avute n vedere la proiectarea si analiza unui sistem de achizitie de date este tipul convertorului analog-digital folosit. Cele mai ntlnite tipuri de convertoare A/D sunt : - conversie tensiune /frecventa si numarare (V/F counting); - cu integrare (integrating); - cu aproximari sucesive (succesive aproximation); - instantanee (flasb); - etc. 4. Modul de declansare Modul de declansare (triggering) a convertorului A/D este si el un factor important. n aplicatiile de analiza a frecventei, analiza cu FFT (Fast Fourier Transform Transformata Fourier Rapida) orice abatere n timpul dintre esantionari va produce erori considerabile. De asemenea "Sarirea" sau pierderea unui esantion poate usor sa faca datele inutilizabile. Conversia A/D trebuie sa fie initiata direct de ceasul din hard sau de catre un ceas extern. Sistemele care folosesc rutine soft pentru startarea conversiei sunt pasibile de erori. Portile si declansarile hard permit un control mai bun al datelor si reduc consumul de memorie. De asemenea prezinta importanta si nodurile de esantionare. Unele produse pot sa nceapa achizitia datelor atunci cnd primesc un semnal de declansare sau sa achizitioneze date nainte si dupa o declansare. Aceste doua si ultime moduri, pre-triger si post-triger sunt utile atunci cnd datele ce prezinta interes cuprind si starea experimentului nainte sau dupa producerea unui eveniment. 5. Configuratia intrarilor

Pentru conectarea semnalelor de intrare exista doua configuratii principale: intrari simple si intrari diferentiale Intrarile simple se utilizeaza atunci cnd masuratorile analogice trebuie sa fie facute fata de masa comuna externa si nu exista posibilitatea de a aduce la sistemul nostru de achizitie de date att masa de la distanta ct si masa analogica. Configuratia diferentiala este indicata n urmatoarele situatii: - atunci cnd se masoara semnale care au tensiuni de mod comun ridicate (ca n cazul marcilor tensometrice). Intrarea diferentiala reduce eroarea produsa de tensiune de mod comun cu o valoare egala cu rejectia de mod comun a amplificatorului de intrare (uzual, 80dB sau mai mare); - atunci cnd trebuie efectuate masuratori de la mai multe traductoare care nu au o masa comuna. Prin conectarea tuturor terminalelor LOW ale traductoarelor la un punct comun se pot produce curenti de masa care pot genera erori offset si zgomote: Atunci cnd traductorul este amplasat fizic la distanta mare de sistemul de achizitie de date. Rejectia de mod comun asigurata de o intrare diferentiala ofera o buna protectie fata de zgomotele induse n cablul de masura sau n linia de transmitere a semnalului. Desi intrarile diferentiale sunt ceva mai complicat de utilizat si mai scumpe dect intrarile cu masa comuna, ele asigura - n mod obisnuit o imunitate la zgomot mai buna. 6. Modul de transmitere a datelor

Cea mai mare parte a interfetelor pentru achizitia de date transfera informatia fie folosind ntreruperile, fie folosind accesul direct la memorie (DMA Direct Memory Access ). n cazul transferurilor initiale de ntreruperi, aparitia unei ntreruperi determina oprirea programului ce rula n acel moment pe sistem si saltul la o rutina de tratare a ntreruperii. n mod obisnuit, aceasta din urma rutina preia datele de la interfetele de achizitie, le depune n memorie si executa alte eventuale procesari nainte de a reda controlul programului ntrerupt. Pe alta parte un transfer DMA preia datele de la interfetele de achizitie si le pune direct n memoria calculatorului. Dupa transferarea a 66kB de date, este necesara reprogramarea controlerului DMA. Pentru a se evita pierderea de date se poate folosi un tampon de memorie FIFO care, fiind amplasat chiar pe placa de achizitie, poate memora datele de citire pe durata programarii. O alta solutie poate fi si instalarea unui al doilea canal DMA, ceea ce permite ca un canal sa transfere date n timpul reprogramarii celuilalt. Avnd n vedere faptul ca transferurile DMA sunt controlate complet prin hard si ca se desfasoara n background, ele sunt extrem de rapide. Dar pentru aplicatiile mai lente poate fi adecvat transferul initiat de ntreruperi. De asemenea exista si produse foarte rapide care utilizeaza memorie amplasata direct pe placa de achizitie ceea ce face ca ele sa nu fie limitate de viteza magistralei calculatorului. 7. Multiplexarea intrarilor

Pentru a realiza cresterea numarului de intrari pe care le poate masura o interfata analog numerica, se poate folosi un multiplexor. Multiplexorul este un dispozitiv care dispune de mai multe canale de intrare, un canal de iesire si de intrari digitale de control. Cu ajutorul intrarilor de control se poate selecta canalul de intrare ce este conectat la canalul de iesire. n cazul folosirii unui multiplexor, rata de esantionare globala se obtine mpartind rata de esantionare a convertorului A/D la numarul de canale de intrare . 8. Circuit de esantionare si retinereCircuitele de esantionare si retinere (sample and bold) sunt circuite care esantioneaza marimea de intrare la un moment de timp si o mentin apoi la iesire - indiferent de evolutia ulterioara a marimi de intrare - pna cnd sunt comandate sa faca o noua esantionare. Circuitele sample & hold permit interfetei A/D sa citeasca mai multe canale de intrare n acelasi moment de timp.

Interfete numerice Alaturi de posibilitatea de a citi marimi analogice cele mai multe sisteme de achizitie de date mai dispun de felurite combinatii de intrari si iesiri numerice, numaratoare, temporizatoare, controlere pentru motoare si altele. Aceste functii sunt foarte importante mai ales daca sistemul nu numai ca preia date, ci sa si le controleze o testare sau un proces. Modulele ntlnite cel mai adesea sunt cele de intrare/iesire (digital I/O). Intrarile digitale monitorizeaza nchiderea unor contacte, detecteaza stari pornit /oprit si citesc date de la o mare varietate de echipamente (motoare electrice, ncalzitoare electrice, etc. ), pot sa comande relee sau pot sa scrie date catre echipamente care dispun de intrare digitala. De asemenea, exista si interfete numerice pentru comunicatii cu mare viteza. Convertoare digital analogice

Convertoarele digital analogice (D/A) utilizeaza, n general, o procedura inversa fata de cea folosita de convertoarele A/D. Ele se folosesc, n mod uzual, pentru generarea unor tensiuni, pentru atacul intrarilor unor echipamente electronice, pentru controlul unor ehipamente de reglare cu reglaj continuu (vane, regulatoare) sau pentru simularea unor iesiri. Unul din parametri importanti ai unui convertor A/D este timpul de stabilire (settling time ). Aceasta reprezinta timpul necesar pentru stabilirea valorii de iesire si el trebuie sa aiba o valoare cu att mai mica cu ct aplicatia este mai rapida. Un alt parametru important este rata de crestere (slew rate) care caracterizeaza viteza maxima de reglare a marimii de iesire. Un exemplu de aplicatie n care este necesar ca acesti parametri sa se ncadreze n limite de performante maxime este cel al generarii de semnale de audio frecventa. La polul opus al pretentiilor de viteza pot mentiona controlul tensiunii unei rezistente de ncalzire. Softul pentru achizitia de date

Hardul pentru achizitia de date este complet inutil fara soft - iar hardul pentru achizitie sprijinit de soft slab este cvasi-inutil. De aceea, n ultima vreme s-a produs o veritabila explozie de produse de soft destinate acestui domeniu. Alaturi de perfectionarea continua a vitezei si rezolutiei pe care o doresc utilizatorii echipamentelor de masura si testare, programarea aplicatiilor destinate achizitiei de date a fost mult usurata de aparitia pachetelor de soft ce ruleaza sub Windows le ofera pe lnga o interfata usor de utilizat - care este familiara multor ingineri, o posibilitate de standardizare care faciliteaza schimburile de date. n consecinta softul devine adesea un factor esential (uneori chiar determinant) n proiectarea unor sisteme de achizitie de date. Moris Samit, presedintele firmei americane DSP Development Corp spune :"Dati-mi voie sa gasesc softul de care am nevoie fiindca, odata ce l-am gasit, exista o multime de hard pe piata". Desi producatorii de hard nu agreeaza aceasta mentalitate. Adevarul este ca trebuie sa alegem mai nti softul. Este o alta chestiune daca l vom rula pe un PC, pe un HP700 sau pe un DEC cu Alpha. Desi Windows scade putin viteza de achizitie de date si a analizarii lor, avantajele pe care le ofera surclaseaza acest aspect. Cererea de aplicatii Windows pentru achizitia de date este tot mai mare. Evident producatorii au raspuns pozitiv. Un alt avantaj oferit de Windows este faptul ca permite aplicatiilor sa fie conduse de evenimente, eliminnd necesitatea de a efectua operatiuni de interogare ciclica (polling). Aceasta creste eficienta programarii si asigura programatorului mai multa flexibilitate n ceea ce priveste exploatarea posibilitatilor de multitasking din Windows. Sa presupunem ca ntr- un sistem cu polling, trebuie sa preluam 1000 de esantioane. Softul ar trebui sa porneasca aparitia si apoi sa interogheze sistemul dupa fiecare esantionare, ntrebnd daca s-a achizitionat esantionul cu numarul 1000. Un sistem condus de evenimente porneste operatiunea, numara esantioanele si trimite un mesaj dupa achizitionarea ultimului esantion. n sistemele cu polling, operatia este controlata de aplicatie, ntr-un sistem condus de evenimente controlul este pastrat de sistemul de operare. Echipamentele hard pentru achizitia de date tind sa devina din ce n ce mai mult un fel de bunuri de larg consum. Aceasta tendinta determina transformarea softului major de diferentiere a sistemelor de achizitie de date. n destul de multe cazuri softul poate fi cea mai scumpa componenta a unui asemenea sistem. Driverele Marea majoritate a aplicatiilor pentru achizitia de date utilizeaza driver-e soft. Acestea constituie nivelul soft care programeaza direct registri hardului de achizitie, i administreaza functionarea si i asigura integrarea cu resursele calculatorului (ntreruperi DMA si memorie). Driver-ele soft ascund detaliile complicate ale programarii hardului, asigurnd utilizatorului o interfata usor de nteles. Compatibilitatea soft si conversia datelor n vederea schimbului de informatie cad n sarcina producatorului de hard care furnizeaza driver-ele.

Cresterea continua n complexitate a hardului de achizitie a calculatoarelor si a softului accentueaza importanta si valoarea unor drivere soft bune. Un driver ales corect poate sa asigure o combinatie optima ntre flexibilitate si viteza permitnd n acelasi timp reducerea substantiala a timpului necesar dezvoltarii unui sistem de achizitie de date. Atunci cnd evaluam un astfel de soft trebuie sa tinem cont de anumiti factori printre care unii au mare importanta n usurarea muncii proiectantului. 1.Functii oferite

Functiile pentru controlarea hardului de achizitie pot fi grupate n functii pentru intrare/iesire analogica, functii pentru intrare/iesire numerica si functii pentru intrare/iesire temporizare. Desi majoritatea drivere-lor dispun de functii de baza, este bine sa verificam daca driver-ul n discutie poate face ceva mai mult dect sa preia sau sa trimita date. Ele ar trebui sa poata sa asigure: - achizitionarea datelor cu rate de esantionare specificate de utilizator; - achizitionarea datelor n background si procesarea lor n foreground; - transferarea datelor la momente de timp specificate, prin ntreruperi sau prin DMA; - executarea mai multor functii simultan; - integrarea completa cu echipamentele de adaptare a semnalului; 2.Sistemele de operare cu care se poate lucra

Driverul trebuie sa fie compatibil cu sistemul de operare pe care l folosim dar si cu cel pe care intentionam sa le folosim n viitor. De asemenea, el trebuie sa fie proiectat astfel nct sa beneficieze ct mai eficient de facilitatile oferite de sistemul de operare. De exemplu chiar daca este posibil ca driver-ele scrise pentru Windows 3.X sa functioneze si sub Windows 95 (cod pe 32 de biti) pot sa profite de viteza si stabilitatea pe care le ofera Windows 95. Driver-ele pentru Windows 95 ar trebui sa poata folosi si facilitatile Plug and Plag pentru a permite configurarea mai usoara a sistemului de asemenea poate fi extrem de interesanta si posibilitatea de portare a codului ntre diferitele platforme.

3. Limbaje de programare cu care poate fi folositDriverul trebuie sa poata fi apelat de limbajul de programare preferat si trebuie sa functioneze n cadrul acelui mediu de dezvoltare.

4. Posibilitatea de a avea acces din soft lafunctiile hard Adeseori atunci cnd hardul si softul pentru achizitii de date provin de la firme

diferite poate sa apara un mic necaz: unele functii ale hardului nu pot fi exploatate de catre driver. De aceea este indicat sa se acorde atentie sporita acestui aspect pentru a se evita cautarea unei functii care nu exista.

5. Viteza n mod evident driverul reprezinta un nivel suplimentar introdus n soft. n anumite situatii el poate induce limitari n ceea ce priveste viteza primului sistem. n plus sisteme ca Windows 95 pot sa aiba ntrzieri semnificative la tratarea intemperiilor. Unii producatori de hard livreaza driver-e pentru Windows sub forma de biblioteci DLL(Dinamyc Link Libraries). Utilizatorul nu mai are altceva de facut dect sa scrie un program care apeleaza driverul, iar acesta se va ocupa de comunicatia cu placa de achizitie. Scrierea programelor de achizitii de date sub Windows a fost simplificata si mai mult prin introducerea de catre unii producatori, a unor controale diferite de utilizatori(custom controls) pentru Visual Basic. Utilizatorul nu are de facut ceva mai complicat dect sa instaleze controale n cutia cu unelte a lui Visual Basic; la activarea unui asemenea control se afiseaza lista de prioritati ale unei anumite functii. Apoi utilizatorul completeaza informatiile necesare cum ar fi modul de achizitie, frecventa ceasului si canale care trebuie sa fie scanate. Pentru nceperea achizitiei se pot adauga butoane sau parametri de control. Controale definite de utilizator l apara pe programator de complexitatea driverelor, permitndu-i sa-si concentreze atentia asupra aplicatiei nu asupra amanuntelor de programare. La polul opus se situeaza pachetele soft integrate ce pot fi utilizate imediat, scurtnd sensibil timpul necesar punerii n functiune. Aceste pachete de soft sunt foarte apreciate de cei care nu dispun de de timpul, experienta sau dorinta de a-si scrie propriile programe. Pachetele integrate acopera aproape toate aspectele unei aplicatii permitnd utilizatorului sa achizitioneze date, sa controleze instrumente de masura sau placi de interfatare si sa afiseze sau sa analizeze rezultatele - toate sub un singur mediu. Unele pachete permit chiar automatizarea unor operatii care se repeta, definirea unor meniuri conform dorintelor utilizatorului si panouri frontale, virtuale care usureaza mult utilizarea aplicatiei. Totusi trebuie sa avem n vedere faptul ca cu ct un pachet soft este mai usor de folosit cu att este mai putin flexibil si adaptabil. Este evident ca alegerea softului nu este n mod necesar o problema cu solutia de tipul "ori-ori". n multe cazuri se pot obtine avantaje mari realiznd o combinatie ntre elementele unui pachet integrat cu un limbaj de programare. Putem sa lasam pe seama softului de firma verificarea reglajelor si testarea fluxului algoritmilor. Programele scrise de noi pot sa extinda functiile de prelucrare si analiza datelor, adaptndu-le cerintelor specifice. Achizitia de date este o activitate care tinde tot mai mult sa treaca din lumea

informaticii n laboratoarele de cercetare si testarea, n introducerea si reglarea proceselor industriale.