)accKa3bI NESFINTII SFINTIgi alte povestiri

Tr a ilucer e Crist e a F I o r entina

Arhirnandritul Tihon(geokunoo)

CbI'FVRA CGVMEHITA20t3

PrefalS

Cuprins

7inceputul

19Zece zile la mdnistire. Primele ascultiriLa Moscova.. ...........28Pirintele loanArhimandritul Serafim........Primejdiosul pErinte NatanailSchiegumenul MelchisedecPirintele Antipa .........."...,.,...........

PegterileNoviciatulCum am plecat noi la mdndstire

Marele e9umen.........

483

5561

77

85

(r)

L.\U

899507

11

15

137

157Ce s-a int6mplat in lumea duhovniceasci in tot acest timp?... .........187

.................1 95Predicd in duminica a 23-a dupa Rusalii .. ,................. 1 99Despre rugdciune gi despre o vulpe ........ ...............................205

Despre ingerul pdzitor...Despre o sfAnti rnenartit"."""""""'O istorie care poate intra in viitoarele,,Proloage" ................,

Cea maifrumoasd slujbi din viala mea

Adevdrata poveste a maicii Eufrosina inregistrati de mine la magnetofon5i tiperita cu doar citeva mici corecturi ...................................

in vizitd la maica Eufrosina

213215221

225243

Pudelul negru .............

Despre un sf6rgit cregtinesc.........261

269

484

Moartea unui,,coco$at-turnitor,,......latd ce int6mpldri se petrec astdzi la Moscova """"""'289

Liubovirimof""unu i-eredova....... .:::.:.:.:....:...:...:.:........:..:::....:.::..:.: .........:..:3)Fiica mitropolitului .............. .........................30,1Cum a devenit Bulat... lvan ................. .......305Prezicerea pdrintelui Nicolae despre monahism .........307Un capitol pe care cititorii care nu cunosc teologia dogmaticail pot trece cu vedereaExorci2iri1e........................ """""""""""""311

...............................3 1 5Cuv6nt linut la Mdndstirea lnt6mpinirii la Sf6nta Liturghie,la o tundere in monahism ..........................325Povestea unui episcop care a cdzut in desfr6u ..........,.32gMoagtele Sf6ntuluiTihon....................... ...............................333Despre incdlcarea reguramentului bisericesc sau cum am incdlcat postur Mareeu $i printul Zurab Ceavceavadze ..........345Slujirea 1ui Dumnezeu gi cdgtigul nu se pot impdca niciodatd .........35IDespre incd o incdlcare a Regulamentuluisau cum s-a dovedlt pirintele Rafail a fi un inger ....,..357Motanul

........361Andrei 8i1ov...............

...........365Un novice preasfinlit

.........369

!-9sore ordgenii neghiobi ..........................397Sf6nta Liturghie se slujegte o singuri datd,

Ii.F'(n0)

9.a.)+r(d

(t>1

*\\-.

*\(t'.qJz

pe o singurS Sfdnti trltasiCum am cumpdrat comtrineVasile 9i Vasile Vasileevici

403413

Ma!a, int6mplirile minunate ti moartea ieromonahului Rafail _

Distribulie:S.C. Egumeni;a S.R.L.

O.P. rC.P. r5o

8oo7zo Galafitel. /fax: oz36-326.73o

e-mail : editura@egumenita.rowww.egumenita.ro

Tipar:S.C. EVRIKA EURODIPS S.R.L.

800158 - Galali, str Unirii nr. 183Tel./ Fax: O236 462799; e-mail: offi ce@evrikaga lati.ro

fiul de preot, un sculptorSmla de artd. Iar eu, demlfam de scenaristicd laI a fiecdruia promitea sdi erlam tineri afunci.r$dorem din tot sufletuli? R*punsul la aceastdEiafuenoi i se revelaseffii cu nimic. $i aceastdn ftr care ne petrecuserdmhl h fuseserA destul de

, tl care oamenii trdiescotierui@ despre aceastde intire gi de descoperirifure, & ispite, de biruinlei ehs despre manifestdrileui tlumnezeu, vreau sd

t*. btceea ce vefi citi aiciEi despre care voi povesti

-*

inceputul

T-l u m-am botezat indatd dupd terminarea lnstitutului,

H t" anul L982. Pe atunci implinisem doudzeci 9i patru

I-Jde ani. Dacd fusesem sau nu botezat in copildrie, nu

gtia nimeni. in anii aceia deseori se intampla ca bunicile 9i mdtugile

sd boteze pruncul in ascuns, fdrd gtirea pdrinlilor necredinciogi. In

asemenea cazuri, cdnd sdvArgegte Taina, preotul spune: ,,De nu

este botezat, se boteazd robul lui Dumnezeu cutare...".La credinli am venit, ca mulli alli prieteni de-ai mei, in

vremea studiilor la tnstitut. La VGIK erau mulli lectori minunali;ei ne-au ddruit o serioasd educa;ie umanistd, ne-au obligat sd

meditdm asupra principalelor probleme ale vietii.Dezbatand aceste probleme - evenimentele veacurilor

trecute gi problemele anilor nogffi, arii'7A -'80, prin amfiteatre,prin cdmine, prin cafenele ieftine, care erau frecventate de

studenli, 9i in timpul lungilor plimbdri de noapte pe vechile

ulicioare ale Moscovei, am ajuns la convingerea cd statul ne

amdgea, impundndu-ne felul lui grosolan 9i nerod de a trataproblemele in general nu numai in domeniul istoriei 9i al

politicii. Am inleles destul de bine cd din ordinul tiranic al cuiva

se fdcea totul ca sd fim tipsili chiar 9i de posibilitatea de a ne

ldmuri singuri in problema legatd de Dumnezeu gi de Bisericd.rinpv- din Moscova (VGIK).

70

Tema aceasta era destur de crard doar pentru profesorulnostru de ateism sau, sd zicem, gi pentru Marina, insiructoareamea de pionieri de la gcoald. Ea dadea cu convingere absorutdrdspunsuri gi la aceastd probremd, cum dddeu, ii g"r," rar, raoricare problemd a vielii. Dar, treptat, am descoperi"t uimit cdtoji marii militanfi ai istoriei univeriale gi ai celei rlsegti, cu caream fdcut cunogtinfd ln plan spiritual ir-r timpul studiil,or, in caream cdpdtat incredere gi pe care i-am indrdgit gi i-am respectat,au gandit cu totul

-lltfel despre Dumnezei. Mai simplu ,p.rr,au fost oameni credinciogi - bostoievski, Kan! pugkiru Tolstoi,Goethe, Pascal, Hegef Losev - nici nu-i pofi numira pe toti. Numai vorbim despre savanti - Newtory pl""k, Linne, Iilendeleev.In.virfutea educatiei umaniste, qtiam puline despre ei, dar gi tnfli1*Iu acestora situalia era aceeagi; cu toate

"a, birreinp"l"r,

felul in care acegti oameni L-au perceput pe Dumnezeu putea fifoarte diferit. Totugi, oricum ar fi fost, pur,t u majoritatea dintreei problema credintei a fost cea mai importantd, chiar dacd gi ceamai complicatd din viald.

Iar personajele care nu stdrneau in noi niciun fer desimpatie gi cu care s-a asociat tot ceea ce a fost mai sinistrugi mai respingdtor in soarta Rusiei gi in istoria universald -Marx, Lenin Tlolki Hitlea conducdtorii staturui nostru ateist,revolulionarii-distrugdlori - toli pand la unul au fost atei. giafunci s-a iscat o intrebare desful de clard in mintea noastrd:ori Pugkiry Dostoievski gi Newton au fost atdt de primitivi qimdrginifi, incat nu s-au putut ldmuri in aceastd problemd gi aufost pur gi simplu nigte progti, ori noi impreund cL instructoareanoastrd de pionieri, Marina, eram nigte progti? Aceastd intrebaredddea serios de gAndit minlilor noastre tinere.

In anii aceia, in marile bibrioteci ale institutelor nu existanici mdcar Biblia, ca sd nu mai vorbim de operele scriitorilorbisericegti. Iar noi eram nevoifi sd gdsim numai frdnturi dinmdrturiile despre credinld: fie'in manualele de ateism, fie inoperele filosofilor clasici. Bineftrfeles, o foarte mare influentdasupra noastrd a avut-o remarcabila literaturd rusd.

Foarte mult imi prdcea sd merg seara la slujbe in bisericiledin Moscova, degi prea multe rucriri nu ingeregeam afunci. omare impresie a produs asupra mea cea aintai iecturd a Bibliei.

$r

(,O

9.0)+,16

w*r

\=

\cD.

z

i dffir pentru profesorultru Marina, instructoarear or canvingere absolutdm diidea, in general, la, rrn descoperit uimit cd: gi ai elei rusegti, cu caret tiryrl studiilor, in careddgft gr i-am respectat,rpt''- Mai simplu spus,tt IfuE PuSkin, Tolstoi,ipo;irurmira pe tofi. Nulmb Linne, Mendeleev.@e despre ei, dar gi ino ffi cd, binelnfeles,ntpe Dumnezeu putea fisilm maioritatea dintrenlaili| chiar dacd gi cea

u ftr noi niciun fel der ce a fost mai sinistrufo istoria universald -

rii statului nostru ateist,h rrrul au fost atei. $idile in mintea noastrd:fust a€t de primitivi 9it erpastd problemd gi auryneune cu instructoareaf,o*i? Aceastd furtrebaretirge.rle institutelor nu existar de operele scriitoriloriim numai frAnturi dinnalele de ateism, fie inr foarte mare influentdaturd rusd.ma La sluibe in bisericilelu inplegeam atunci. Ot dintiii lecturd a Bibliei.

Am luat-o sd o citesc de la un baptist gi de atunci am linut-ola mine fdrd sd o mai inapoiez, ddndu-mi foarte bine seama cd

aceastd carte nu avearn sd o mai gdsesc niciieri, iar baptistulacela nu a stdruit deloc sd i-o inapoiez. CAteva luni a tot incercatsd md converteasc6., dar in casa lor de rugdciune de pe ulicioaraMalAi Vuzovsk, nu gtiu de ce, nu prea mi-a pldcut-

La fel ca toli tinerii, petreceam mult timp cu prieteniidiscutAnd despre diverse lucruri, despre credintd gi Dumnezeu,citind Sfhnta Suipturd, de care eu ficusem rost, 9i cdr,tile

duhovnicegti, pe care, nu gtiu cum, toji izbutiserdm sd le gisim.insd odatd cu botezul gi imbisericirea noastrd, cei mai mulFdintre noi am inceput sd oscil6m: ni se pdrea cd ne puteamdescurca foarte bine gi fdrd Bisericd, avdndu-L, aqa cum se spune'pe Dumnezeuinsuflet. $i totul poate cd ar fi continuat aqa, dacd

nu ni s-ar fi ardtat o datd pentru totdeauna ce este Biserica 9i lace este ea de folos.

Istoria artei universale ne-o preda Paula Dimitrievnavolkova. Ea ne citea lucruri foarte interesante, insd din anumitemotive, poate pentru cd ea insdgi era mereu in cdutare/ ne-a

povestit multe dintre experienfele ei personale, mistice 9i

duhovnicegti. De exemplu, un curs sau doud le-a dedicat uneic6rji chinezegti vechi, despre ghicirea viitorului, numitd l-Tzin.

Paula chiar a adus in amfiteatru beligoare de santal 9i bambus 9i

ne-a invdlat sd le folosim cu scopul de a vedea in viitor.Unul dintre cursuri a fost despre o temd cunoscutd doar

cAtorva specialigti, marilor savanfi rugi D. I. Mendeleev 9i

V. I. Vernadski, care au cercetat timp de mai mulfi ani sfera

spiritismului. $i, degi Paula ne-a avertizat sincer cd atraciia cdtre

experimentele de acest gen este plind de urmdri neprevSzute,

noi ne-am firdreptat cu toatd curiozitatea tinereascd spre aceste

sfere tainice gi captivante.Nu md voi addnci in descrierea metodelor tehnice, pe care

le-am citit in tratatele gtiinlifice ale lui Mendeleev gi le-am aflatde la angajalii Muzeului ,,Vernadski" din Moscova. Pundndunele dintre ele in practicd, am aflat cd putem stabili o anumitdlegdturd cu nigte fiinfe neinlelese de noi, dar cAt se poate de

reale. Aceste fiinje noi, mistetioase, cu care am inceput sd

purtdm discufii lungi in fiecare noapte, ni se prezentau in chip

1L

*qJ()

(Ea

72

ti!(,]0)

oo-OJ.p(6

(,)6

*_(n,

\_(n,q)

z

diferit: erau cand Napoleory cand socrate, cdnd vreo bunicdmoartd recent a vreunuia dintre prietenii nogtri. $i acestepersonaje povesteau uneori lucruri extrem d; interesante.spre marea noastrd mirare, gtiau secretele fiecdruia dintre ceiprezenti' De exemplu, odatd am infrebat cu cine se plimba peascuns pand noaptea tarziu coregul nostru de clasl, viitorulregpzor Alexandru Rogojkin. gl tndata am primit rdspunsul: ,,CuEcaterina din anul doi". Arexandru s-a imbujorat, s-a supdrat gia fost foarte clar cd rdspunsul era adevdrat.

Dar au avut loc ,,descoperiri,, gi mai uimitoare. Odatd,lainstitut, intr-o pauz6,, unul dintre prietenii mei, fiind in moddeosebit atras de aceste experimente, cu ochii rogii din cauzanoplilor nedormite, alerga cAnd la un coleg, cdnd ia altul, gi cuteamd intreba in goaptd cine era Mihail Gorb.-aciov. ln"a pe atunci,nu ne spunea nimic numele acesta, nici mie, nici prietenilor mei.Iar el ne-a explicat, zicand: ,,Azi-noapte r-am intebat pe stalincine va conduce fara noastrd qi er mi-a rdspuns cd un anumeGorbaciov. Trebuie sd ne ldmurim cine este tipul!,,.

Dupd trei luni am fost de-a dreptul ului,ti de gtirea, cdreiamai inainte nu-i ddduserdm nicio aten;ie: Mihail sergheeviciGorbaciov, fostul prim-secretar ar comitetului de partid dinstavropol, a fost ales membru supleant al Biroului potitic.

Dar, cu cat eram atragi mai mult de aceste experimentecaptivante, cu atat mai tare simleam cd se petre."u .r, noi cevastraniu gi ingrijordtor. Fdrd niciun motiv, ne cuprindea din ce ince mai mult o tristefe incongtientd gi o deznddejde intunecatd.Nu aveam chef de nimic. o deznadejde apdsdtoare pusesestdpanire pe noi. Iar starea aceasta cregtea lund de lund pdndcand, in cele din urmd, am inceput sd ne ddm seama cd ea eralegatd intr-un fel de ,,interlocutorii" nogtri din timpul nopfilor.Dar gi din Bihlia, pe care nu o mai inapoiaserdm acelui baptist,reieqea cd asemenea ocupatii nu numai cd nu sunt incuviintate,dar, aqa cum este scris acolo, sunt blestemate de Dumnezeu.

Totuqi, incd nu ne dddeam seama cd intraserdm in contactcu nigte puteri mincinoase ale rdului, care se amestecaserd inviata noastrd veseld 9i fdrd griji gi fald de care nimeni dintre noinu avea niciun fel de apdrare.

ocrate, cAnd vreo bunicdrrietenii noqtri. $i aceste

exhem de interesante.retele fiecdruia dintre cei:bat cu cine se plimba penostru de clasd, viitorulam primit rdspunsul: ,,CtJl imbujorat, s-a supdrat giarat.mai uimitoare. Odatd, la

bterdi mei, fiind in modcu ochii rogii din cauzacoleg cAnd la altul, gi cuGo,rhacior'. insa pe atunci,irnie. nici prietenilor mei.@ I-am intrebat pe Stalin-a ra*spuns cd un anumeeste tipul!".

rxd uluiF de gtirea, cdreia:nFe: \fihail Sergheevici

'EritEtului de partid dinal Biroului politic.It ,,le aceste experimente1 se petrecea cu noi ceval, ne cuprindea din ce inr deznadejde intunecatd.tre1de apasitoare puseseegtea lund de lund pAndne dam searna cd ea erarytn din timpul nopfilor.roiaseram acelui baptist,ci nu sunt incuviintate,

lmate de Dumnezeu.ci intraserdm in contactc;lre se amestecaserd inle care nimeni dintre noi

.

Odatd am rdmas sd innoptez la nigte prieteni in cdmin.Colegul meu de an,Ivan Logcilin, gi studentul la regie AlexandruOlkov s-au apucat din nou de experimente mistice. PAnd atuncijuraserdm de cAteva ori sd renunldm la toate acestea, dar nufuseserdm in stare: contactul cu sferele misterioase ne atrdgea lasine ca un drog.

Atunci prietenii mei au reluat discutia intreruptd in ajuncu ,,spiritul lui Gogol". Personajul acesta vorbea intotdeaunanumai in sens alegoric, intr-un limbaj caracteristic furceputuluisecolului al XIXlea. Dar atunci, nu se gtie de ce, nu rdspundea laintrebXrile noastre. Se pldngea intruna, suspina 9i se tAnguia cu

inima sfAgiatd. Ne-a povestit cAt ii era de greu gi, mai ales, ne-a

cerut ajutor.

- Dar ce se intdmpld cu domnia voastrd?, au intrebatnedumerili prietenii mei.

- Ajutafi-md! E ingrozitor, ingrozltor! ne ruga stdruitorfiinla cea misterioasd. O, cAt e de greu! Ajutali-m6, vd implor!

Toli il iubeam sincer pe Nicolae Vasileevici Gogol gi totatAt de sincer credeam cd el era cel cu care discutam.

- Dar ce putem face pentru dumneavoastrd? am intrebatnoi, dorind din toatd inima sd-l ajutdm pe scriitorul pe care-l

iubeam.

- Ajutali-md! Vd rog, nu md ldsali! E o vdpaie cumplitd,pucioasd, chinuri... O, e de neindurat, ajutali-md!

- Dar cum? Cum vd putem aiuta?l'

- Vrefi, intr-adevdr, sd md salvati? Sunteli gata?

- Da, da, suntem gata! am rdspuns noi infldcdrafi. Dar ce

trebuie sd facem? Cdci dumneavoastrd suntefi in lumea cealaltd.

Spiritul a zdbovit Pufin gi a rdspuns cu precaulie:

- Tineri buni! De suntefi intr-adevdr gata sd vd faceli milade un suferind...

- Desigur! Spunefi-ne numai, cum?

- O, de ar fi aga! Atunci eu... Atunci eu v-ag da.'. otravd...CAnd a ajuns la noi sensul acestor cuvinte, am incremenit.

Privindu-ne unul pe altul, chiar gi prin flacdra palidd a muculuide lumdnare am vdzatcd fejele noastre deveniserd albe ca varul.Am rdsturnat scaunele gi am fugit din camerd cdt ne-au linutpicioarele.

13

s*Q

14

ti#(,]0)

oA.a).L)(6

(r).

$r

*_(r) '

\(r.qJ

z

CAnd insd mi-am venit in fire, am spus:- Este corect. Ca sdl ajutdm, trebuie mai intdi sd devenim

la fel ca el. Adicd... sd murirn!- $i mie imi este clar, a spus Arexandru orkov, cu dintii

cldnldnind de fricd. El vrea.u.oi... sd ne sinucidem- Eu cred cd md voi intoarce chiar acum in camerd gi voi

yedga pe masd o tabletd, a addugat Ivan Logciliry verde la Iatdde fricd. gi voi inlelege cd va trelui obligatoriu ,-. i"!r.,ii. s-J"doregte sd md arunc de la fereastrd... Ne vi obliga sd facem asta.

N" lT putut inchide ochii toatd noaptea,Iar de dimineatdam mers la biserica icoanei Maicii Domnuiui din Tihvin, .ur" 6"afla in apropiere. Mai murt de atdt nu puteam face, nu gtiam deunde sd cerem sfat gi ajutor.

Mdntuitorul... Din pricina tntrebuinldrii dese numele acestaigi pierde cdteodatd chiar gi pentru cregtini sensul lui inifial.hrsd atunci el era pentru noi iel mai furslmnat gi cel mai dorit- Manfuitorul. inteteseserdm, oricat de fantastic ar suna lucrulacesta, cd eram vdnafi de nigte forte potrivnice, necunoscutenoud, gi cd numai Dumnezeu ne putea i2bavidin robia lor.

Ne temeam cd la bisericd vom fi luali in ras din cauza,6ogolilor" nogtri, insd preotul cel tdndr, pdrintele VladimirCiuvikin, ne-a confirmat la modul cel mii serios cele maicumplite temeri. El ne-a explicat cd nu cu Gogol gi nu cu socrateintraserdm in contac! ci cu adevdrafi dia'voli, cu demonii.Recunosc, lucrul acesta suna cam ciudat pentru noi, insd,in acelaqi timp, nu ne indoiam nicio secu.raa .a auziserdmadevdrul.

Preotul ne-a spus cu convingere cd asemenea experientemistice sunt un pdcat grav. El ne-a sfifuit insistent ca aceiadintre noi care nu erau botezalisd se pregxteascd fdrd intarzierepentru aceastd raind gi sd se boteze, iar ceilalli sd se spovedeascdgi sd s^e impdrtdgeascd.

Insd noi iardgi am amanat totur, degi din ziua aceeaniciodatd nu ne-am mai intors la acele practici. Apoi au inceputpregdtirea pentru examenele de absolvire, pentir lucrarea dediplomd, alcdtuirea polanurilor de viitor 9i Lrdgi nestingheritaviald studenleascd-.. insd Eaanghelia o citeam in fiecare zi gitreptat aceasta a devenit o adeviratd necesitate. Cu atat maimult cu cdt Eaanghelia era singurur leac care md salva de la acea

n sPus::buie mai intAi sd devenim

Jexandru Olkov, cu dintiine sinucidem. '

dar acum in camerd gi voiran Logcilin, verde la fatFt>bligatoriu s-o inghit. SJuie r-a obliga sd facem asta.noaptea" iar de dimineatdnnutul din Tihviru .ur" 6"puteam face, nu gtiam de

dntrdi dese numele acestacregtini sensul lui inilial.irueurnat gi cel mai dorite fantastic ar suna lucrul' potrirnice, necunoscuteizbari din robia lor.fi luaF in rds din cauzainir, pirintele Vladimircel mai serios cele maicu Cogol gi nu cu SocrateaF diavoli, cu demonii.judat pentru noi, insd,r secundi cd auziserdm

ci asemenea experientesfatuit insistent ca aceiaregiteascd fdr d intdr zier eceilalp sd se spovedeascd

rI, degi din ziua aceeapractici. Apoi au inceputrire, pentru lucrarea derr gi iardgi nestingheritar citeam tr fiecare zi ginecesitate. Cu atdt maicare mi salva de la acea

deznddejde gi de intuneric, care se intorceau din cAnd in cAnd,biciuindu-mi fdrd mild sufletul.

Abia dupd un an mi-am dat seama cu adevdrat cd pentrumine vialafdrl,Dumnezeu va fi lipsitd de orice sens.

M-a botezat un pdrinte minunat, preotul Alexie Zotov, inBiserica Sfdntului Nicolae din Kuzne!. Odatd cu mine au fostbotezalicincisprezece prunci gi cdjiva adulli. Copilagii lipau atdtde tare, iar pdrintele rostea rugdciunile atdt de incet, nedeslugit,incAt timp de un ceas gi jumdtate nu am furleles nimic.

Naga mea, care era ingrijitoare in acea bisericd, mi-a spus:

- Vei avea cAteva zrTe pline de har, sd ai grijd de ele.

- Cum pline de har? am intrebat-o eu.

- Dumnezeuip. va fi foarte aproape. Sd te rogi gi pentrumine. Rugdciunea ta, atdta timp cdt o vei avea, va fi foartelucrdtoare.

- Care rugdciune? am intrebat-o iardgi.

- Vei vedea singur, mi-a spus na$a. Dacd poli, mergineapdrat la Mdndstirea Pecerska din Pskov. Acolo este un bdtrAncu numele Ioan Krestiankin. Ar fi bine sd te intAlnegti cu el. El iliva explica totul gi va rdspunde la intrebdrile tale. Dar, cAnd veiajunge la mdndstire, sd nu pleci indatd, ci sd rdmdi acolo mdcarzece zlle.

75

u<tsr

76

FrI(hCJ

oO.0').P

6(/)i

*.\_(n,

*"*_(n,qJ

z

- Bine, am spus eu, vom vedea.Am iegit din bisericd gi deodatd am simtit ceva deosebit.

Chiar gi urmele deznidejdii qi ale intunericului, care md apdsau,dispdruserd de tot..insd-nu am inceput sd md addncesc prea multin acele trdiri noi, ci am hotdrdt indaia sd impdrtdgesc bucuria meacelui mai apropiat ompentru mine pe afunci, institutorurui nostrugi remarcabilului

1ena19t Evghlni Alexandrovici Grigoriev.sfudiam cu el tn atelierul de creJie, era idolul tuturor studentilordin anul nostru. Locuia hngd statia de metrou B"li";;;;-i;periferia Moscovei. Nu gtiam dacd eia acasd (pe atunci nu aveautoli telefon) qi am hotdrAt sd merg invizit6,,la intamphre.

Am sunat indelung la uga garsonierei lui, dar a fost inzadag Evgheni Alexandrovici nri era acasd. Dezamdgit, ampornit incet spre metrou. $i deodatd mi-am adus aminte de,,rugdciunea haricd", despre care imi vorbise naga mea. M-amoprit, am ridicat capul spre cer gi am grdit

- Iisuse Hristoase, Dumnezeule, in credinta cdruia eum-am botezat astdzi,nimic nu-mi doresc mai mult pe lume decdtsd 1l vid

?cum.pe Evgheni Alexandrovici Grigoriiv, profesorulmeu. Inleleg cd nu frebuie sd re necdjesc p"r,Ir,, nimicuri, dar,de este cu putinfd, fd aceasta pentru mine astdzi.

Am coborat la metrou cu o mare dorinld de ar vedeape Evgheni Alexandrovici gi am agteptat metroul, care veneadin centrul oragului. Cand purugutii iu iegit din vagoane, aminceput sd-l caut cu incordare pe profesorul meu fur Xcel puhoide oameni. Deodatd, cineva din spate m-a bdfut pe umdr. EraEvgheni Alexandrovici.

*"=,-*$'

- Pe cine cauli aici, cercetAnd mulfimea ca un vultur?Parcd aud gi acum cuvintele lui.

- Pe dumneavoastrd, amcdtuqi de pugin.

rdspuns eu, fdrd sd fiu mirat

- Pei, sd mergem atunci, a spus Evgheni Alexandrovici.$i am pornit spre casa lui.[-am povestit evenimentul care se intdmplase in ziua aceealn viala mea gi Evgheni Arexandrovici m-a ascurtat cu atenlie.

Nici el insugi incd nu era botezat pe afunci, dar mi-a respectatalegerea gi s-a interesat de detariirl sdvargirii rainei. Apoi m-aintrebat de ce am luat o asemenea hotdrAre.

L am simfit ceva deosebit.nericului, care md apdsau,sd md addncesc prea mult

a impdrtdgesc bucuria meatunci, instifu torului nostruAlexandrovici Grigoriev.

r idolul tuturor sfudentilorL de metrou Beliaevo, laacasa (pe atunci nu aveauefte" la intAmplare.mderei lui, dar a fost ina acasi. Dezamdgit, ami mi-am adus aminte devorbise na$a mea. M-amraite, in credinta Cdruia eur mai mult pe lume decdtr-ici Crigoriev, profesorulesc pentru nimicuri, dar,me asf5zi.lre dorintd de a-l vedeaptat metroul, care venearu iegit din vagoane, amesorul meu fir acel puhoim-a bdtut pe umdr. Era

mulflmea ca un vultur?

rns eu, fdrd sd fiu mirat

:vgheni Alexandrovici.

intAmplase in ziua aceeam-a ascultat cu atentie.

Lunci, dar mi-a respectatr6rgirii Tainei. Apoi m-a'dre.

17

...)

- Pentru cd Dumnezeu existd, i-am rdspuns €ll, trl-€rrrlconvins de acest lucru. $i tot ce se petrece in Bisericd esteadevdrat.

- Aga crezitu? a spus cu neincredere Grigoriev. $tii, acolosunt multe lucruri... ciudate.

- Probabil. Dar, cu toate acestea, acolo e ceea ce este maiimportant.

- Poate, a spus Evgheni Alexandrovici.Am intrat intr-un magazin, am cumpdrat o sticld de votcd

,,Stolicinaia", doud pachete de figiri, ceva de mAncare gi pdndseara am rdmas la el, discutAnd despre un nou scenariu.

CAnd m-am intors acasd, mi-am amintit ceea ce sepetrecuse la metrou, mi-am adus aminte rugdciunea mea qi cuml-am intalnit imediat dupd aceea pe Evgheni Alexandrovici.Coincidentd sau nu? m-am intrebat. Pur qi simplu nu pot spune.Insd legdtura dintre cele intAmplate e destul de claid, degi inviatd totul e posibil. Pe de altd parte, niciodatd inainte nu mis-a-ntAmplat aga ceva... Trebuia sd md ldmuresc.

Dupd o zi, urmdnd sfatul nagei mele, mi-am luat bilet deLren gi am plecat la Mdndstirea Pecerska din pskov.

La Peciora

l-l-lrenul Moscova-Tallin a sosit in gara oragului Peciora

I din Pskov pe la orele cinci dimineafa. UrcAnd intr-unI autobuz vechi, care m-a zdruncinat tot drumul cdtre

mdndstire, am privit uimit acel ordgel rusesc din vest, atAt deingrijit, cu cdsute frurnoase, cu turle gi grddinile de flori inaintea1or. Peciora se afld la doar cinci kilometri de granila cu Estonia.Dupd revolutie gi pAnd in anul L940 ordgelul s-a aflat pe teritoriulEstoniei, de aceea a gi rdmas mdndstirea intreagd, qi nici modulde viatd nu s-a schimbat prea mult aici.

Impreund cu alli cdldtori ai trenului de Moscova m-amapropiat de zidurile puternice ca de cetate. Mdndstirea era incdinchisd gi a trebuit sd agteptdm pdnd ce,la ora rAnduitd, portarula deschis vechile porli imbrdcate in fier.

Induntrul mdndstirii era atAt de pldcut gi de {rumos, incAtnu te mai sdturai privind. Degi era evident cd locul apartinearealitdtii, totul acolo crea o atmosferd ca de basm sau cel pufinaveai impresia cd egti intr-o lume minunatd. Pe un drum pietruitgi ud am coborAt in incinta mdndstirii, cercetAnd cu privireacorpurile de chilii de diferite culori 9i grddinile cu trandafiriminunati, amenajate pretutindeni. Iar bisericile de acolo erauatAt de pldcute gi de primitoare, cum nu mai vdzusem nicdieri.