d Sfinti Romani

21
22-06-2014 13 minute Sublinieri Print Doxologia: Nicolae Pintilie: România – un rai de sfinți Cea mai importantă rugăciune a dumnezeieștii Liturghii – marea rugăciune euharistică, îl numește pe Dumnezeu „mai presus de gând și de cuvânt”. Nu poate gândul omenesc, puterea minții să îl cuprindă pe Dumnezeu. Nici măcar cuvântul nu cutează să pătrundă dincolo de limitarea sa. Și, totuși, vorbim despre Dumnezeu așa, cu nepunticioasele noastre cuvinte… ne rugăm cu ajutorul lor. Cuvântul nostru trece dincolo, în Împărăția lui Dumnezeu, când devine rugăciune. Întreba cineva odată, ce limbă se vorbește în Împărăția lui Dumnezeu? Greu de răspuns, când noi îl numim pe Dumnezeu „mai presus de gând și de cuvânt”. Cu toate acestea, un părinte a îndrăznit să răspundă astfel: „printre multele limbi din Rai, cel mai des se aude limba românească!”. Cutezător răspuns! Oare, la ce se gândise părintele? „Păi, să nu vă închipuiți că în rai e diferit de lumea noastră. Când te întâlnești cu un vechi prieten, chiar în străinătate fiind, nu te bucuri? Și, nu vorbești românește, chiar dacă ești la Paris, Barcelona ori Torino? Așa și în Rai, când se întâlnesc toți ai noștri, limba românească sună în tot raiul…” Părintele profesor Dumitru Stăniloae scria în una din cărțile sale despre ortodoxie și naționalism. Între lucrurile cele mai interesante, se remarcă faptul că doar în limba română Dumnezeu este numit drăguțu și bunuțu”, iar Născătoarea de Dumnezeu este Măicuța Sfântă”. Părintele Cleopa, marele nostru duhovnic, când binecuvânta pe cineva așa spunea: „Domnul și Măicuța Domnului să te binecuvânteze…”. Acestea sunte exemple din care ne dăm seama că limba română și neamul nostru are ceva aparte pentru Dumnezeu. Situați într-o parte de lume în care vânturile istoriei au bătut haotic, românii în necazuri, în asupriri, slugi în propria lor țară, l-au căutat pe Dumnezeu. Pe Dumnezeu, Cel care și El a suferit. Iar Dumnezeu drăguțu i-a mângâiat… cu mulți sfinți!

description

gfh

Transcript of d Sfinti Romani

22-06-2014 13 minute Print

Doxologia:Nicolae Pintilie: Romnia un rai de sfiniCea mai important rugciune a dumnezeietii Liturghii marea rugciune euharistic, l numete pe Dumnezeu mai presus de gnd i de cuvnt. Nu poate gndul omenesc, puterea minii s l cuprind pe Dumnezeu. Nici mcar cuvntul nu cuteaz s ptrund dincolo de limitarea sa. i, totui, vorbim despre Dumnezeu aa, cu nepunticioasele noastre cuvinte ne rugm cu ajutorul lor. Cuvntul nostru trece dincolo, n mpria lui Dumnezeu, cnd devine rugciune.

ntreba cineva odat, ce limb se vorbete n mpria lui Dumnezeu? Greu de rspuns, cnd noi l numim pe Dumnezeu mai presus de gnd i de cuvnt. Cu toate acestea, un printe a ndrznit s rspund astfel: printre multele limbi din Rai, cel mai des se aude limba romneasc!. Cuteztor rspuns! Oare, la ce se gndise printele? Pi, s nu v nchipuii c n rai e diferit de lumea noastr. Cnd te ntlneti cu un vechi prieten, chiar n strintate fiind, nu te bucuri? i, nu vorbeti romnete, chiar dac eti la Paris, Barcelona ori Torino? Aa i n Rai, cnd se ntlnesc toi ai notri, limba romneasc sun n tot raiulPrintele profesor Dumitru Stniloae scria n una din crile sale despre ortodoxie i naionalism. ntre lucrurile cele mai interesante, se remarc faptul c doar n limba romn Dumnezeu este numit drguu i bunuu, iar Nsctoarea de Dumnezeu este Micua Sfnt. Printele Cleopa, marele nostru duhovnic, cnd binecuvnta pe cineva aa spunea: Domnul i Micua Domnului s te binecuvnteze. Acestea sunte exemple din care ne dm seama c limba romn i neamul nostru are ceva aparte pentru Dumnezeu.

Situai ntr-o parte de lume n care vnturile istoriei au btut haotic, romnii n necazuri, n asupriri, slugi n propria lor ar, l-au cutat pe Dumnezeu. Pe Dumnezeu, Cel care i El a suferit. Iar Dumnezeu drguu i-a mngiat cu muli sfini!Pmntul romnesc, poate mai mult dect alt parte de lume, a nscut sfini pentru mpria lui Dumnezeu. De la Sfntul Andrei, care a lsat o smn mic i usccioas, ntr-un pmnt mustit de sngele eroilor i al mucenicilor a rsrit un stejar de sfini, la umbra crora neamul romnesc s-a plmdit i nc se mai plmdete.Fiecare ramur atrn sub greutatea unui sfnt al lui DumnezeuSfntul Bretanion, Episcopul Tomisului, Sfntul Ierarh Iachint de Vicina, Sfinii Mucenici Claudiu, Castor, Sempronian i Nicostrat, Sfinii Mucenici Epictet i Astion din Halmyris, Sfntul Mucenic Emilian de la Durostor, Sfinii Mucenici Zoticos, Attalos, Kamasis i Filippos din Noviodunum, Sfinii Mucenici Nichita i Sava i ali cretini martirizai de goi, Sfnta Muceni Filofteia, Sfntul Mucenic Montanus, preotul, i soia sa, Maxima, Sfntul Voievod Neagoe Basarab, Dreptcredinciosul Voievod tefan cel Mare i Sfnt, Sfinii Martiri Brncoveni, Sfntul Ierarh Andrei aguna al Transilvaniei, Sfntul Ierarh Martir Antim Ivireanul, Sfntul Ierarh Calinic de la Cernica, Sfntul Ierarh Ghelasie de la Rme, Sfntul Ierarh Ilie Iorest, Sfntul Iosif Mrturisitorul din Maramure, Sfntul Ierarh Iosif cel Nou de la Parto, Sfntul Ierarh Pahomie de la Gledin, Sfntul Ierarh Sava Brancovici, Sfntul Niceta de Remesiana, Sfntul Ierarh Leontie de la Rdui, Preotul mrturisitor Moise Mcinic din Sibiel, Sfntul Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, Sfntul Ierarh Petru Movil, mitropolitul Kievului, Sfntul Ierarh Simion tefan al Transilvaniei, Sfntul Ierarh Varlaam al Moldovei, Cuviosul Antipa de la Calapodeti, Cuviosul Antonie de la Iezeru-Vlcea, Sfntul Cuvios Gheorghe de la Cernica, Sfntul Ierarh Grigorie Dasclul, Cuviosul Daniil Sihastrul, Cuviosul Dimitrie cel Nou din Basarabi, Cuviosul Dionisie cel Smerit, Sfntul Ierarh Dosoftei, Sfntul Cuvios Grigorie Decapolitul, Cuviosul Gherman din Dobrogea, Sfntul Cuvios Ioan Iacob Hozevitul, Cuviosul Ioan Casian Romanul, Sfntul Cuvios Ioan de la Prislop, Sfntul Cuvios Irodion de la Lainici, Cuviosul Nicodim de la Tismana, Sfntul Cuvios Onufrie de la Vorona, Sfnta Cuvioas Paraschiva de la Iai, Sfntul Cuvios Paisie de la Neam, Cuviosul Mrturisitor Sofronie de la Cioara, Sfnta Cuvioas Teodora de la Sihla, Sfntul Cuvios Vasile de la Poiana Mrului, Cuviosul Visarion Mrturisitorul, Sfntul Mucenic Ioan Valahul, Sfntul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, Sfntul Mucenic Sava de la Buzu, Sfinii martiri nsudeni, sfinii nemeni

V-ai plictisit citindu-i? Sunt doar o parte, o firimitur dintr-o mare pine!Cci, restul pinii st lng noi, smerit i sfnt. Sfini despre care tim mai mult sau mai puin, n funcie de evlavia fiecruia. Cimitirele noastre sunt pline de sfinii lui Dumnezeu, netiui de nimeni. Gropile comune de pe lng marile lagre i nchisori comuniste sunt pline de sfini mrturisitori. Pdurile noastre ascund cruci pusniceti nc necunoscute. Mnstirile noastre, casele noastre sunt nconjurate de sfinenie. Numai s ne gndim la Mitropolitul Iosif Naniescu cel Sfnt al Moldovei, la prinii Vichentie Mlu i Ioanichie Moroi, la prinii Paisie de la Sihla i Cleopa, la printele Arsenie Boca, la mamele i bunicile noastre sfinte Nume la care sufletul nostru tresalt! De ce oare, doar nu sunt nc n calendare?! Nu sunt nc pe perete dar sunt n sufletul nostru! Sunt mijlocitorii notri, prietenii i sftuitorii notri bunicii notri ntru sfinenie.Duminica a doua dup Pogorrea Duhului Sfnt este a lor, a sfinilor romni. A celor trecui n calendare, dar mai ales a celor din sufletele noastre. O duminic n care ar trebui s fim mndri c suntem romni, mndri c ne-am nscut ntr-un rai de sfini. O duminic n care graiul romnesc rsun n mpria lui Dumnezeu!

Avem o ar unde au stpnit odat

Vitejii daci, brbai nemuritori.

i unde stau de veacuri laolalt,

Izvoare, vi i muni cu fruntea-n zri.

Avem troie sfinte, altare i icoane

i candeli ard cu mii de plpiri;

Avem attea lacrimi i prigoane

C ne e plin pmntul de martiri.

Avem la Putna, Sfnt i viu cu duhul

Pe cel ce-a stat Ortodoxiei scut;

i azi de-l vom chema s-nfrng-apusul,

Va rsturna cinci veacuri de pmnt.

Avem pe Brncoveanu pild tare,

Cci pruncii lui sub sabie-au czut;

Ca s pzeasc fr de schimbare

Credina dreapt-n care s-au nscut.

Avem Ardealul sfnt, pmntul rstignirii,

Cu tunuri sfrtecat de cel viclean;

Avem ierarhii sfini, pe Iancu i martirii,

Pe Horia tras pe roat pentru neam.

Azi iari te-au suit vrjmaii ti pe cruce,

Ardeal cu trei culori mpodobit;

Scriind deasupra vina ta cu snge,

Aceea c, ortodoxia ai iubit.

Avem un Rai de sfini n temnii dai la moarte

i aruncai n groapa netiui;

Dar astzi dnd pmntul la o parte

Ies moate sfinte-n zeghe grea de deinui.

E jertfa lor de veacuri mrturia

Ce strig din morminte pn la noi:

S aprm cu rvn Ortodoxia

i-acest pmnt, de Sfini i de eroi!

(Cu Iisus n celul, versuri de Radu Gyr)ai cretini,

Dup cum tim cu toii, n aceast Duminic i srbtorim pe Sfinii romni. Aa a hotrt Sfntul Sinod al Bisericii noastre n anul 1992, ca n a doua duminic dup Pogorrea Sfntului Duh s i srbtorim pe Sfinii romni. i se spune n documentul de atunci, din iunie 1992, c prin aceast duminic se arat lucrarea Sfntului Duh n Biserica noastr de-a lungul veacurilor. Este binevenit aceast srbtoare, dac ne gndim i la faptul c au fost n ultimii 100-150 de ani tot felul de discuii legate de romni. Cei care nu prea ne iubeau pe noi, romnii, spuneau c romnii nu au sfini. Pentru c, dup cum tii, canonizrile n Biserica noastr au nceput, practic, din 1950. Asta nensemnnd, desigur, c noi nu am avut sfini, dar nu au fost canonizai oficial de Biserica noastr, ntruct nu au existat condiiile sociale, politice i bisericeti ca s se pretind acest demers al canonizrii. i iat c ncepnd cu 1950 s-au canonizat zeci i zeci de sfini din intervalul secolelor IV-XX. Prin aceasta s-a artat c pe aceste pmnturi au existat, ntr-adevr, sfini i trebuie s ne intereseze foarte mult aceast srbtoare ntruct sfinii sunt oamenii cei mai alei ai unui neam. Ei mijlocesc pentru noi n faa lui Dumnezeu.Ai auzit n Sfnta Evanghelie de astzi cum Mntuitorul i cheam pe Petru i pe Andrei i le spune:

Venii dup Mine, c v voi face pescari de oameni.Desigur, este o chemare special aceasta, adresat apostolilor, adresat preoilor n special, dar se poate spune c Dumnezeu adreseaz o chemare fiecrui om, spunndu-le:

Venii dup Mine i v voi drui viaa cea venic,

ntruct fiecare om este fcut dup chipul lui Dumnezeu i poate merge n asemnarea cu Dumnezeu.Sfntul Apostol Pavel ne arat, pe de o parte, ce nseamn sfinii, c ei sunt mijlocitori pentru noi n faa lui Dumnezeu, pe de alt parte spune n epistola a doua ctre Tesaloniceni:

Pentru aceasta ne i rugm pururi pentru voi, ca Dumnezeul nostru s v fac vrednici de chemarea Sa.Iat, deci, Sfntul Pavel se ruga ca Dumnezeu s-i fac vrednici pe tesaloniceni de chemarea pe care Dumnezeu o adreseaz fiecrui om, i anume de a dobndi viaa venic, de a fi asemenea cu Dumnezeu.Am putea spune i noi, mpreun cu psalmistul:

Minunat este Dumnezeu ntru Sfinii Si,

fiindc, ntr-adevr, de-a lungul timpului au existat sfini pe aceste pmnturi din cele mai diferite categorii, de la sfini mucenici la sfini cuvioi, sfini militari, sfini domnitori, oameni simpli.i, n situaia aceasta foarte grea n care ne aflm astzi, cu att mai mult trebuie s ne ndreptm rugciunile ctre Sfinii romni, ca s se roage pentru ara i pentru neamul acesta. Chiar v ndemnm ca n aceast duminic a Sfinilor romni s facei trei metanii i s v rugai Sfinilor romni s mijloceasc n faa lui Dumnezeu pentru noi.

V spuneam c din 1950 au nceput oficial canonizrile n Biserica noastr, atunci au fost canonizai Sfinii Calinic de la Cernica, Ilie Iorest, care are mormntul aici, la Putna, i Sava, Mitropoliii Transilvaniei. O alt etap a fost n 1992, cnd au fost canonizai iari mai muli Sfini romni, printre care Sfntul tefan cel Mare, ctitorul mnstirii noastre, Sfntul Cuvios Daniil Sihastrul, Sfntul Leontie de la Rdui, Sfntul Antim Ivireanul, Sfntul Ioan Iacob Hozevitul. n 2003 s-au canonizat, printre alii, Sfntul Vasile de la Poiana mrului, Sfntul Ierarh Mucenic Teodosie de la Brazi. n 2005 Sfntul Onufrie de la Vorona, Sfntul Dosoftei, mitropolitul Moldovei, Gheorghe de la Cernica, mitropolitul rii Romneti, Grigorie Dasclul. Unul dintre ultimii sfini canonizai, n anul 2008, este Sfntul domnitor Neagoe Basarab.

Sfinii sunt prieteni ai lui Dumnezeu, mijlocitori n faa tronului dumnezeiesc pentru noi, ceilali. Lor li se cuvine cinstire, lui Dumnezeu I Se cuvine adorare, iar Maicii Domnului preacinstire. Desigur, din ceea ce v-am spus, nelegem mai bine cntrile din slujbele bisericeti de astzi. Se spune la un moment dat:

Biserica strbun cu sfini s-a mpodobit.Exist, cu siguran, i muli ali sfini despre care nu tim nimic, sfini romni. S ne gndim ce spune printele Cleopa cnd vine n mnstire: c acolo, pe dealul din jurul mnstirii, erau n jur de 50 de sihatri i cei mai muli dintre ei, cnd te duceai s vorbeti cu ei, i spuneau imediat pe nume i i spuneau toate problemele tale. Cine tie ci sfini necunoscui au fost pe aceste meleaguri de-a lungul veacurilor.i mnstirea Putna dorete s iniieze nite demersuri pentru canonizarea unor vieuitori, ai unor ctitori ai mnstirii Putna, ne gndim la Mitropolitul Teoctist, cel care l-a uns domn pe Sfntul tefan, apoi n secolul XVIII la Mitropolitul Iacob Putneanul, al doilea ctitor al Putnei, dup Sfntul tefan cel Mare, un monah Arsenie, o parte din ale crui moate se pstreaz n mnstire acum, Sila, Paisie i Natan. Iat c pot fi canonizai nc muli ali sfini, numai de la Putna pot s plece unele propuneri, iar din toat ara nc mai pot aprea multe propuneri pentru canonizarea Sfinilor romni.

S ne gndim, aproape de zilele noastre, la

HYPERLINK "http://www.cuvantul-ortodox.ro/2013/05/14/sfintii-inchisorilor-comuniste-au-platit-pretul-libertatii-noastre-de-acum/" \t "_blank" sfinii care au ptimit n timpul perioadei comuniste. Nu putem neglija acest fenomen, vedem cum n zilele noastre prticele din moatele unor sfini necunoscui, care au ptimit n zilele noastre, ajung prin diferite coluri ale lumii i fac minuni. Au fost unii dintre ei care au ptimit n nchisori, alii nu au fost n nchisori, dar au avut lucrarea lor n lume, clerici i mireni. Iat cteva nume care, cu siguran, la un moment dat vor ajunge, trebuie i este firesc s ajung n calendarul Bisericii noastre, mcar dac s-ar reui o zi nchinat tuturor ptimitorilor din perioada comunist, aa cum este i firesc.Prini care au fost foarte mbuntii, ne gndim i la printele Iachint de aici, de la Putna, printele Cleopa, printele Sofian Boghiu, care a i realizat o icoan foarte frumoas a Sfinilor romni, o s vedei o copie a acestei icoane aici, pe tetrapod, cnd v nchinai la sfrit, printele Paisie Olaru, printele Ilie Lctuu, printele Dumitru Stniloae; dar nu numai clerici, ci i mireni care au murit n nchisorile comuniste: Valeriu Gafencu, Mircea Vulcnescu, Gheorghe Jimboiu. Despre acesta din urm se povestete cum deprinsese rugciunea inimii n condiiile acelea foarte grele ale nchisorii i cum, prin sfaturile sale, prin rugciunile sale, a izbvit un ndrcit din nchisoare de acolo, o persoan care fcuse compromisuri pentru a supravieui i, practic, se cam ndrcise, simea pur i simplu cum diavolul nu-l lsa s se roage i povestete c, atunci cnd s-a ntlnit cu acel tnr, se uita tnrul acela la el i nu putea s-i sufere privirea. El ncerca s-l ajute, dar demonul din ele nu putea s sufere nici privirea acestui tnr care se ruga foarte mult. i atunci, acesta cu dragoste l-a luat deoparte, au nceput s vorbeasc, au nceput s se roage i ncetul cu ncetul i-a revenit i spune c, la un moment dat, a simit efectiv cum a ieit puterea necurat din el i i mulumea acestuia, c spunea c datorit rugciunilor i cuvintelor pline de dragoste pe care i le-a adresat, a reuit s se izbveasc de demon.Iat, iubii credincioi, foarte interesant acest capitol al celor care au ptimit n temniele comuniste, ne referim aici ndeosebi la cei care nu au vrut s fac nici cel mai mic compromis. S tii c era foarte greu, gndii-v ct de uor facem noi un compromis, fr s fim prea mult obligai, ci ca s ne fie puin mai bine, s avem o imagine mai bun n faa celorlali; gndii-v c n nchisori, acolo, erau probleme de via i de moarte i cu adevrat cei care au reuit s reziste fr s fac niciun compromis, nu poate fi explicat lucrul acesta dect prin ajutorul lui Dumnezeu, fiindc omenete nu aveai cum s reziti la chinurile extraordinar de dure care erau atunci n nchisorile comuniste.

De aceea s-i avem model i pe aceti nc necanonizai sfini din perioada comunist i pe toi Sfinii romni, s-i avem modele pentru timpurile acestea foarte grele pe care le strbatem i s fim contieni c Dumnezeu ngduie aceste timpuri grele pentru pcatele noastre, s ne smerim, s nu cdem n dezndejde, s-i avem ca model pe aceti sfini care, cu toat tria s-au agat de Dumnezeu, de rugciunea inimii, de rugciuni n general i, pn la urm, au reuit s ias la lumin. Unii dintre ei, chiar dac au murit n temnie, iat c pn astzi se face ntr-un fel pomenirea lor i i putem i noi pomeni n rugciunile noastre particulare, chiar dac nu sunt nc oficial trecui n calendar.V spuneam la nceput c aceast Duminic a Sfinilor romni a fost rnduit de Biserica noastr n a doua duminic dup Pogorrea Duhului Sfnt. Dup cum tii, n prima duminic sunt srbtorii la modul general toi Sfinii, iar n a doua duminic Sfinii romni. De ce? Pentru c Sfinii sunt rod al Pogorrii Duhului Sfnt n lume. Dumnezeu adreseaz, desigur, tuturor chemarea spre viaa cea venic, ns cei care rspund cu cea mai mult rvn, cu cea mai mult putere sunt sfinii, care, prin puterea Duhului Sfnt, reuesc s depeasc lumescul, patimile, i s se apropie de Dumnezeu. S ne nvredniceasc Dumnezeu i pe noi s urmm calea aceasta a mntuirii pentru dobndirea vieii venice.

Pentru rugciunile Sfinilor romni, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiete-ne i ne mntuiete pe noi. Amin.

***

Predica Parintelui Ciprian Negreanu (Cluj-Napoca) la Duminica Sfintilor Romni si a Chemarii Sfintilor Apostoli (2012):AUDIO: sursa: ASCOR Clujn numele Tatlui i al Fiului i al Sfntului Duh. Amin.

Suntem n a doua duminic dup Rusalii. Prima duminic s-au prznuit toi sfinii, ca road a lucrrii Duhului Sfnt i a Treimii n lume. Astzi, n a doua duminic dup Pogorrea Duhului Sfnt, majoritatea rilor ortodoxe prznuiesc sfinii lor, ai acelei ri. Ruii prznuiesc azi pe toi sfinii rui, bulgarii la fel, grecii la fel, georgienii la fel. Noi, romnii, avem astzi duminica tuturor sfinilor romni, cunoscui i necunoscui, foarte muli necunoscui, pentru c nici n-a fost cine s ntocmeasc, s scrie, ca la greci, cu mare atenie, viaa lor; poate i din mult smerenie. Foarte muli din sfinii romni, din mult, mult smerenie, nu i-au scris nici ei autobiografia, nici altora nu le-au ngduit s o scrie. S ne gndim numai la Anastasie Crimca, mitropolitul Moldovei, al crui dosar este naintat pentru canonizare i care cred c este sfnt al lui Dumnezeu i care nu a lsat nici mcar s i se scrie numele pe mormnt. Atta smerenie avea. Asta la un mitropolit, dar la alii i alii, netiui i necunoscui, muli n casele i n familiile lor, muli pustnici i tritori singuratici, oameni de care, cum zicea Dimitrie Cantemir, ca un stup zumzia Ceahlul de sihatri i ali muni de-ai Romniei, care au rmas netiui i necunoscui, iar dac nc ne mai d Dumnezeu vreme i timp, cu siguran este i datorit acestor sfini, care sunt sarea pmntului.A doua Evanghelie pe care ai auzit-o citit este din Evanghelia pentru Sfinii romni, care mai cuprindea dou versete, nu e citit toat pentru c nc n-a aprut n Evangheliarele noastre, adic nu au aprut nc Evangheliare n care s fie scris i sunt buci din mai multe capitole de la Matei i dou versete din capitolul 5 de la Matei, versetele 16 i 17, din Predica de pe munte, n care se zice:

Voi suntei sarea pmntului. Dac sarea se va strica, cu ce se va mai sra? i nu mai e bun de nimic i se arunc afar i o calc oamenii n picioare.Iar n continuare se zice:

Voi suntei lumina lumii.i s tii c nu ntmpltor Mntuitorul vorbete despre sare i despre lumin. n vechime, n bazinul mediteranean, lumea elenistic i cea roman i n general toat lumea din jurul bazinului Mediteranei, care era lumea cunoscut pe vremea aceea, socotea dou lucruri mai importante dect orice pe pmnt. Pliniu, de exemplu, un mare nva roman, spunea:

Dou lucruri sunt utile i mai valorase ca toate celelalte n lume: sarea (sale n latin) i soarele (sole). Fcea i un fel de proverb el din asta. Acum noi nu avem probleme cu sarea, mai avem nc rmie din importana pe care oamenii o ddeau srii n basmele noastre ca Sarea n bucate i celelalte. Dar acum noi nu mai nelegem de ce, ns atunci greu se gsea sarea, aproape devenise moned de schimb. De multe ori, ca i consfinire a pcii dintre dou ri, se presra peste minile unite sare, att de valoroas era socotit. Copilul, cnd se ntea, era frecat cu sare. Era socotit purificatoare pentru c nu se strica i de aceea pare att de puternic cuvntul acesta, dac sarea se va strica, c sarea nu se stric. Traducerea exact a cuvntului se va strica este dac sarea va nnebuni, adic o va lua razna, i va pierde firea ei, rnduiala ei i nu va mai fi bun de nimic. Ce vrea s spun Mntuitorul? C aceti cretini, aceti alei din fiecare neam, atunci cei 12 Apostoli i apoi toi sfinii din fiecare neam, cei pe care-i prznuim astzi c ne-a ales Dumnezeu i n neamul acesta ca s cunoatem adevrul, lumina Evangheliei, s primim mpria Cerurilor, c pentru asta cunoatem [acetia sunt sarea pmntului].n sine, cunoaterea nu are niciun folos, ci folosul absolut este cunoaterea lui Dumnezeu i motenirea mpriei Cerurilor, cea necltit, cum zice printele Sofronie, cea neclintit, care nu trece i nu va trece, n-are sfrit. Acea motenire, i mai ales motenirea mpreun cu Fiul lui Dumnezeu n mpria Cerurilor, este cea pe care o dorete orice suflet i de aceea i noi, neamul nostru, a fost ales s cunoasc adevrul acesta i s moteneasc mpria Cerurilor i s-l cunoasc pe Dumnezeu.i aa cum n vechime soarele, lumina n general, i sarea erau cele mai valoroase i fr acestea nu fceai nimic niciunde, Mntuitorul zice:

Voi suntei sarea. Voi suntei lumina,adic dac vei crede n tot ceea ce v spun, avei tot ceea ce v trebuie n voi niv, exact ceea ce spune mai trziu, adic nu mai umblai ca nite speriai, ca nite dezndjduii s ctigai ceva, c nu v este de ajuns, c suntei puini, c nu suntei de neam bun sau nvai, cci esenialul este n voi: sarea i lumina:Dac vei bea din apa pe care i-o dau Eu, aceasta se va face n tine izvor de ap care va curge i va adpa i pe alii, va curge necontenit, nu vei mai nseta tot despre asta vorbea. Aa cum oamenii alergau dup lucrurile eseniale, sarea i lumina, aa i sufletul caut ceva nencetat i, dac-L gsete pe Dumnezeu, gsete lucrurile eseniale n sine, i le d Dumnezeu, l hrnete nencetat. Se ntmpl n sufletul omului care-L gsete pe Dumnezeu la fel ca n casa femeii din Sarepta Sidonului n care a intrat Ilie i n care untdelemnul din vas nu mai scdea i fina nu se mpuina, timp de 3 ani jumtate, pn ce s-a sfrit seceta.Aa hrnete Dumnezeu sufletul fiecrui prooroc dintre noi, pentru c Dumnezeu ne-a mpodobit i cu aceast putere a proorociei, dar nu n sensul de a spune ce va urma, ci de a cunoate. Cel mai mare prooroc este cel care tie de ce a venit n lume i pentru ce se duce din lume aa spuneau Prinii atunci cnd ziceau c Dumnezeu ne-a redat tuturor cele trei demniti mprteti pe care omul le pierduse, adic: demnitatea mpriei mprat peste fptur, demnitatea preoiei a puterii de a-L auzi pe Dumnezeu i de a fi auzii de Dumnezeu, de a mijloci la Dumnezeu i demnitatea proorociei. Proorocia cea mare despre care vorbesc Prinii, mai mare dect orice proorocie, este de a ti de unde venim, pentru ce i unde trebuie s ne ntoarcem, rotunjind cercul, cum zicea printele Arsenie Boca, i cui trebuie s slujim i pentru ce e folositor sufletul n lumea aceasta. i acestea sunt sarea pmntului, aceasta este apa, acesta este soarele.

ntorcndu-ne la Evanghelia dinti, cea a chemrii apostolilor, pe care ai auzit-o, din cap. 4 de la Matei, n care Mntuitorul i cheam pe Andrei i pe Petru, apoi pe Ioan i pe Iacov i le zice: Vino dup Mine! i ei vin dup El, pare simpl aceast Evanghelie, dar ascunde n sine mai multe pri foarte importante i interesante. Pn acum am explicat c Dumnezeu parc ne cheam mai cu grbire atunci cnd lucrm, atunci cnd nu lenevim. E una dintre marile explicaii teologice ale Sfntului Ioan Gur de Aur. El spune:

Iat c i-a chemat Dumnezeu pe Apostoli,Iat c l-a chemat Dumnezeu pe Moise n timp ce ptea iole,Iat c l-a chemat Dumnezeu pe David atunci cnd era n cmp pscnd oile i caprele tatlui su, Iat c l-a chemat Dumnezeu pe Saul atunci cnd fugea s gseasc asinele pierdute i vedem c ntotdeauna Dumnezeu cheam pe cineva s-l fac omul Lui atunci cnd acesta lucra ceva, fcea ceva, nu cnd dormea sau sttea degeaba. i Sfntul Ioan Gur de Aur spune:

Iat ce valoroas e munca! Atunci cnd omul face ceva, se ostenete, se strduiete i pentru sine i pentru ceilali, Dumnezeu mai cu grbire l va ajuta. Prinii spuneau:

Cnd lucrezi, te muncete un singur drac, iar cnd nu faci nimic i te leneveti te muncesc o mie.i tiau ce spuneau. Aa, printele Teofil Prianu, cnd a mers cineva la el i i-a spus:

Ce mare mnstire avei aici! Ct muncesc monahii!,printele a spus:

Pi s munceasc, altfel i muncete dracul!i omul acela a crezut c printele a zis i el un proverb care sun frumos, dar de fapt era un adevr, pe care printele l-a tot repetat, c atunci cnd munceti ceva, cnd faci ceva, cnd te osteneti pentru ceva, nici Dumnezeu i nici tu nu ngdui minii tale s se piard ntr-o legtur nencetat cu gndurile tale, pe care, de cele mai multe ori, le arunc diavolul. El cu asta se ocup, cu brfa din mintea noastr, ca un brfitor care tot ncearc s te prind de vorb i, dac nu faci ceva, foarte rar se ntmpl ca cineva s reueasc s-l biruiasc i numai prin rugciune i osteneal ndelung, dar i atunci, fr de munc, nu poate. De aceea Dumnezeu i s-a descoperit lui Antonie cel Mare i i-a zis:

Roag-te i muncete!Deci o prim nvtur a acestei Evanghelii este c Dumnezeu i-a ales n timp ce munceau. Ali Prini merg mai departe i se ntreab care este exact momentul n care Hristos vine s le vorbeasc, cci e un moment de trecere, un moment de pregtire, c nu S-a dus chiar pe mare la ei, s-i ia cnd munceau, ci n momentul de trecere, cnd unii urmau s plece pe mare, iar alii se ntorceau de la pescuitul de noapte. i poate c mai greu i rspundem lui Dumnezeu n momentele n care ne pregtim de ceva dect n alte momente. De exemplu, dac ne pregtim de un examen, s zicem c un prieten are nevoie de ceva atunci, e necjit atunci, trebuie s-l ajui atunci; ei, atunci e poate cel mai nepropice moment pentru tine s-i faci bine, c ai treab. Ca i samarineanul, el nu fcea ceva anume, dar se ducea spre ceva, spre o treab, era n drum i atunci omul i pleac cel mai greu mintea spre cellalt i atunci poate l vede cel mai greu pe Dumnezeu i pe altul. i parc chiar atunci Dumnezeu te ncearc, i pune n cale o situaie la care ar trebui s rspunzi, ca i cum ai ti foarte bine o lecie la care atepi s rspunzi, dar cnd eti luat pe nepregtite oare mai tii? Ei, dac tii i atunci, cu adevrat eti pregtit. Dumnezeu ne mai ncearc sufletele i cnd noi suntem pregtii pentru altceva, vrem altceva.Totui, apostolii, chemai fiind din drumul lor spre altceva, s-au oprit i nu numai c s-au oprit, dar au ascultat i cuvntul Lui. Greu este acest moment i mi se pare interesant aceast explicaie i adevrat. i n cazul nostru este aa, viaa ntreag ne este o pregtire pentru cele ale lumii acesteia, inclusiv n faptul c unii se pregtesc ani ntregi de coal, 12, 16, i mai muli, pentru viaa aceasta.

Suntem ntr-o continu pregtire, iar la sfritul vieii suntem bolnavi i ne pregtim s vedem ce vom face cnd vom i mai bolnavi. Dumnezeu nu dispreuiete aceast pregtire, tie c omul trebuie s-i fac i aici pe pmnt rnduiala lui, dar El poate veni n orice moment. i te cheam Dumnezeu, dar chemarea asta nu o face n persoan, gen , cum nici ei n-au tiut Cine e El atunci. Au bnuit! n primul rnd, s nu uitm de chemrile lui Dumnezeu foarte clare: duminicile i srbtorile, n care te cheam Dumnezeu, contiina i spune c Dumnezeu te cheam la casa Lui. Dup aceea sunt chemrile de la nceputul i sfritul zilei, s ne aducem un pic aminte de Dumnezeu, ct de puin, dei ar trebui s-I dm mult mai mult, dar mcar puinul acela s I-l dm. Dup aceea, orice imagine sau chemare a unui om necjit, orice ntmplare cnd trebuie s ajui pe cineva sau cineva e ntr-un necaz sau poi s faci un bine.i dac omul las puin din ale lui, continundu-i dup aceea treaba, i rspunde lui Dumnezeu i rspunde mcar puin n fiecare zi la fiecare chemare din aceasta, cu siguran s pstreaz n inima omului sarea pmntului. Nu se arunc afar sarea, nu se stric, nu nnebunete. Adic Dumnezeu ne spune c noi, cretinii, suntem sarea pmntului i lumina lumii. Deci dac cineva fcea legmnt i jurmnt cu cineva, se aducea sare acolo i se sra peste minile lor mpreunate. Deci cretinii, fiind sarea pmntului, prin ei se face legmntul dintre om i Dumnezeu. Atta timp c ne ntoarcem i l urmm, nc este o legtur ntre om i Dumnezeu.Aa sunt sfinii neamului, prin ei se face legtura noastr cu Dumnezeu. Dac sarea se va strica, adic dac nu vor mai fi aceti oameni care leag pmntul cu cerul, care fac acest legmnt sfnt ntre om i Dumnezeu, cu ce se va mai sra? Atunci parc i pierde ntregul neam rostul, atunci cnd pcatele trec peste margini i nu mai sunt aceti oameni sfini i nu mai rmn nici mcar clipele i zilele sfinte de legtur cu Dumnezeu, n care i dm lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu i oamenilor ce este al oamenilor, atunci acest legmnt dintre noi i Dumnezeu cade i tot neamul nostru va fi aruncat afar i clcat n picioare de oameni, adic Dumnezeu nu va mai proteja i nu va mai ocroti neamul acesta, cum a fcut-o sute i sute de ani, c, iat, suntem ntregi i unii, ceea ce n-au ndjduit mii de ani strmoii notri i ne-a adus la msurile acestea i ne-a lsat s nu fim nici sub clciul turcului, nici al altor neamuri.Cred c, dac neamul acesta i orice neam, i va uita rostul lui i aceast sare i a legturii noastre personale cu Dumnezeu i aceti oameni sfini nu se vor mai nate i noi i vom scoate din mijlocul nostru, prin pcatele noastre i prin batjocura noastr, poate i prin crime i prin lucruri urte pe care le putem face mpotriva acestor oameni ai lui Dumnezeu, Dumnezeu atunci poate lsa acest neam s piar, cum au pierit babilonienii i egiptenii i alte neamuri, ale cror ruine sunt dezgropate acum de alii. Aa se va ntmpla cu neamul care pierde aceast legtur sfnt cu Dumnezeu i nu mai este nici sarea pmntului, nici lumina lumii, ci caut alte rosturi i alte treburi n lumea aceasta i alte necazuri l tulbur, fr s-i mai aduc aminte de legtura lui cu Dumnezeu. Amin.